Tag: euro

  • June 26, 2024 UPDATE

    June 26, 2024 UPDATE

     

    SUMMIT The President of Romania, Klaus Iohannis, attends the European Council meeting in Brussels on Thursday and Friday. Support for the neighbouring Ukraine and the Republic of Moldova, as well as the new structure of the European Parliament, are on the meeting’s agenda, according to a press release from the Presidency. EU leaders will also continue discussions on appointments at the top of the EU institutions, following the recent European elections.

     

    CURRENCY Romania does not meet the conditions for switching to the single currency, the European Commission said after assessing judicial compatibility and the fulfillment of the so-called convergence criteria. The European Commission looked at price stability, the soundness of public finances, the currency exchange rate stability and the stability of long-term interest rates, areas in which Romania still has a lot to do. Bulgaria, on the other hand, does meet the criteria, but it is not yet a member of the exchange rate mechanism. One of the requirements for joining the Euro zone is a minimum 2-year participation in the mechanism, without major monetary tensions.

     

     

    CITIZENSHIP A bill modifying the Citizenship Act was endorsed by the Parliament of Romania on Wednesday. A provision allowing foreign citizens who are married and living together with a Romanian national abroad for at least 10 years to be granted Romanian citizenship has been scrapped. The prerequisite for applicants to obtain Romanian citizenship is for them to have legally resided in Romania for at least 8 years or, if they are married to Romanian citizens, for at least 5 years. Refugees may also be granted Romanian citizenship after 3 years, instead of 8 years previously. The document also provides for biometric checks such as fingerprints and face recognition, for those who apply for Romanian citizenship, so as to prevent fraud. Also on Wednesday, Romanian MPs passed legislation binding business operators to card customers who purchase alcohol, energy drinks and tobacco in order to make sure they are over 18. The fines for failure to comply range from EUR 2,000 to 6,000.

     

     

    REHAB Detoxification and rehabilitation centres for drug addicts will be established in each of the 8 development regions in Romania, under a bill passed by the Chamber of Deputies in this respect. Dan Tănasă, a member of the Alliance for the Union of Romanians (AUR, in opposition) says drug trafficking is a topic on the agenda of the Supreme Defence Council, which is a clear sign that Romania has been hijacked by drug trafficking networks. Tănasă also said setting up such centres does not tackle the core issue. In response, the Social Democrat Florin Buicu, whose party is the main partner in the ruling coalition, said prevention is necessary with respect to drug consumption, but that the need for addict treatment centres is undeniable. The bill is to be submitted to the president of Romania for promulgation.

     

     

    USR The ex-journalist Elena Lasconi, the mayor of Câmpulung Muscel (southern Romania), was elected president of Save Romania Union (in opposition, affiliated to RENEW in the European Parliament) with 68% of the online votes of party members. Lasconi said the reconstruction of USR would now begin, with a party congress scheduled for this weekend, when the members of the party’s leading structure, the National Bureau, will also be elected. The former USR leader Cătălin Drulă resigned following the local and EP elections of June 9, when the United Right Alliance, comprising USR, the People’s Movement Party and the Force of the Right came below the Social Democrats and the Liberals (in the ruling coalition) and AUR party.

     

     

    NATO The 32 NATO member countries Wednesday confirmed the nomination of the Dutch PM Mark Rutte for secretary general. France Press says the withdrawal of the candidacy of Romania’s president Klaus Iohannis and of the objections raised by Hungary and Slovakia paved the way for Rutte securing the top NATO post. He is to take office on October 1, when the last extension of the current secretary general Jens Stoltenberg’s term in office expires. Appointed in 2014, Stoltenberg saw his term in office extended 4 times in the context of the war in Ukraine. (AMP)

  • Sports Flash

    Sports Flash

     

    Only one Romanian player is still in the competition at the Miami WTA 1000 women’s tennis tournament. Qualified straight into the second round, seed no. 19 Sorana Cîrstea is set to play against Sloane Stephens (US). The Romanian athletes who played in the first round were outperformed as early as on Tuesday. Simona Halep was defeated by Paula Badosa (Spain), 1-6, 6-4, 6-3, Ana Bogdan lost 2-6, 4-6 to Katerina Siniakova (Czech Republic), and Jaqueline Cristian was outperformed by France’s Diane Parry, 7-6, 6-2.

     

    At the World Figure Skating Championships in Montreal, Julia Sauter, representing Romania, failed to qualify for the free programme stage, after she came out 27th in the short programme with 52.52 points. Only the top 24 scorers moved up into the next stage. The highest score, 76.98 points, was won by Loena Hendrickx (Belgium), followed by Isabeau Levito (US) and by Haein Lee (South Korea).

     

    On Friday, Romania’s national football team play against Northern Ireland at the National Arena in Bucharest, in the first friendly this spring. The match is part of Romania’s training programme for the European Championships hosted by Germany this summer.

     

    Ahead of the game, manager Edward Iordănescu said he was rather concerned with the players who do not get to play a lot in their club teams abroad. Several Romanian players have been recently transferred to top-level European clubs, such as Radu Drăgușin to Tottenham, and the goalie Horațiu Moldovan to Atletico Madrid, but they are far from proving their worth in the new teams.

     

    Iordănescu emphasised that he relied on continuity and consistency, and explained he could not make dramatic changes in line-up just one step before the final tournament. After the match against Northern Ireland, Romania’s team will travel to Spain to play another friendly in Madrid on Tuesday against Columbia. Prior to the EURO, Romania will also play 2 friendly matches in Bucharest, on 4 June against Bulgaria, and on the 8 June against Liechtenstein. (AMP)

  • משחק מכריע עם ישראל

    משחק מכריע עם ישראל

    נשיא התאחדות הכדורגל הרומנית, Răzvan Burleanu, אמר כי המשחק של רומניה עם ישראל במוקדמות של יורו 2024, שיערך בהונגריה, באצטדיון פלקסוט, ליד בודפשט, הוא מכריע עבור הקבוצה הרומנית. הוא הביע בטחון ששחקנים הרומנים יעמדו בציפיות.



    בשל המלחמה בעזה, קבוצות ישראל ורומניה ישחקו ביום שבת, 18 בנובמבר,בהונגריה ולא בישראל .



    המשחק האחרון של נבחרת רומניה במוקדמות יורו 2024 יתקיים ביום שלישי, 21 בנובמבר, בבית, בבוקרשט, , נגד שוויץ.



    לאחר 8 משחקים רומניה נמצאת כרגע את המקום הראשון בקבוצה הראשונה של מוקדמות יורו 2024, עם 16 נקודות. אחריה נצבות שוויץ, 15 נקודות מ-7 משחקים, וישראל, 11 נקודות מ-6 משחקים.

  • כרטיסים למשחקי  כדור רגל עם ישראל וקוסובו

    כרטיסים למשחקי כדור רגל עם ישראל וקוסובו

    התאחדות הכדורגל הרומנית הוציאה למכירה כרטיסים למשחקי הבית של נבחרת רומניה עם נבחרות ישראל וקוסובו במסגרת המוקדמות של יורו 2024,


    נבחרת רומניה בכדורגל תפגוש, ביום שבת, 9 בספטמבר, בשעה 21:45, את נבחרת ישראל. המשחק עם נבחרת קוסובו נקבע ליום שלישי, 12 בספטמבר, בשעה 21:45 באותו אצטדיון.



    רומניה תופסת את המקום ה-2 בקבוצת המוקדמות, עם 8 נקודות, במרחק שתי נקודות משוויץ שבראש הקבוצה עם 10 נקודות. את המקום השלישי תופסת ישראל, עם 7 נקודות.



    כרטיסים זמינים באפליקציה Fan Arena. מי שיקנה כרטיסים לשני המשחקים, במדשאות או בשני היציעים, למעט אזורי ה-VIPייהנה מהנחה של 15%. ניתן לרכוש לכל היותר 4 כרטיסים לכל אחד משני המשחקים. לילדים מתחת לגיל 14 יש כניסה חופשית לאזורים השמורים למשפחות. הכרטיסים יימסרו באופן דיגיטלי לאחר 15 באוגוסט 2023.

  • Zona Euro, tru recesiune tehnică

    Zona Euro, tru recesiune tehnică



    Economia zonăllei euro s-apridună emu tru primul trimestru ditu 2023 emu şi tru sonea di trimestru ditu 2022, dimăndă, gioi, Oficiul european di statistică, Eurostat. Tehnic, aesta nsimneadză intrarea tru recesiune tră economiile a statelor ditu UE cari au adoptată moneda unică. Iniţial, Eurostat avea dimăndată ună dănăseari tru sonea di trimestru ditu 2022 comparativ cu trimestrul precedentu şi ună creaştire di 0,1% tru primlu trimestru ditu 2023. Li revizui, ama, ţifrele, iar aestea spunu scăderi ale PIB-ului zonei Euro cu 0,1% tru dauli trimestre. Di altă parte, economia Uniunii şi a zonei euro nregistrară ună creaştire di 1% tru primul trimestru ditu 2023, comparativ cu idyea perioada ditu 2022. Pi protili locuri tru ti mutreasti avansul Produsului Intern Brut suntu Spania, Cipru si Malta, tuti cu pisti 3 procente, deapoa yini România, cu 2,8%. Diclinuri cabaia mari avură Estonia, Lituania şi Ungaria. Pi baza a datelor ajustate sezonier, PIB-ul UE şi a zonăllei euro eara cu 2,9% şi, respectiv, cu 2,2% pisti nivelu nregistrat tru trimestrul patru ditu 2019, atelu ditu soni ninti di pandimie.


    Dimi, economia zonei euro intră tru recesiune tru protlli trei mesi a alustui an, kiro tu cari UE u evită recesiunea. Tru UE, nai ma marea creastire economică tru primul trimestru ditu 2023, comparativ cu treilli meşlli di ma ninti, s-nregistră tru Polonia, Luxemburg şi Portugalia, iara nai ma semnificativ diclin tru Irlanda, Lituania şi Ţările di Nghiosu. România nregistră ună creaştire di 0,1% tru primul trimestru ditu 2023, comparativ cu precedentele trei meşi, cându PIB-ul avu un avans di 1%. Revizuirea semnificativă operată di Eurostat s’exighiseasti prota pritu năili date mutrinda evoluţia ali Germanie, motorlu economic principal ali Europă, cari spuni că aesta intră tu arada a llei tru recesiune la ahurhita anlui 2023, di itia a dificultăţilor nregistrate di sectorul industrial. Suntu seamni di ntribari şi tu ligătură cu perspectivele tră tut anlu 2023. La giumitatea a meslui mai, Comisia Europeană miza pi ună creştere di 1,1% tru 2023, tră ateali 20 di state cari fac parti ditu zona euro. Tora, ama, aestă ţifră pare una optimistă, lugursi economistul a unei importante bănţă di pe continent, cari prognozeadză ună creştere di maş 0,5% tră tut anlu.


    Uidisitu cu Charlotte di Montpellier, economia europeană easti tru ună fază di stagnare şi tricu cu greu iarna di itia a şoclui energetic. Acă cotaţiile la gaze şi petrol scădzură tru meslli ditu soni, explozia di anul tricut a păhadzloru avu un impact important ti pistipsearea a nicukiratiloru, cari ş-ñicurară consumul. Economia europeană easti zñiipsită şi di creastirea a tocurloru di referinţă di către Banca Centrală Europeană, misură cari ñîcureadză căftarea di mpărmuturi şi dănăsescu investiţiile, maxus tru sectorul imobiliar, antrenânda ună scădeari a activitatillei tru construcţii. Dănăsearea economică constatată tru SUA şi revenirea sum aştiptări tru China zñiipsescu şi eale, exporturli europene.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Zona Euro, în recesiune tehnică

    Zona Euro, în recesiune tehnică

    Economia zonei
    euro s-a contractat atât în primul trimestru din 2023 cât şi în ultimul
    trimestru din 2022, a informat, joi, Oficiul european de statistică, Eurostat.
    Tehnic, aceasta înseamnă intrarea în recesiune pentru economiile statelor din
    UE care au adoptat moneda unică. Iniţial, Eurostat anunţase o stagnare în
    ultimul trimestru din 2022 comparativ cu trimestrul precedent şi o creştere de
    0,1% în primul trimestru din 2023. A revizuit, însă, cifrele, iar acestea
    indică scăderi ale PIB-ului zonei Euro cu 0,1% în ambele trimestre. Pe de altă
    parte, economia Uniunii şi a zonei euro au înregistrat o creştere de 1% în
    primul trimestru din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022. Pe primele
    locuri în ce priveşte avansul Produsului Intern Brut sunt Spania, Cipru si Malta,
    toate cu peste 3 procente, urmate de România, cu 2,8%. Declinuri semnificative
    au înregistrat Estonia, Lituania şi Ungaria. Pe baza datelor ajustate sezonier,
    PIB-ul UE şi al zonei euro era cu 2,9% şi, respectiv, cu 2,2% peste nivelul
    înregistrat în trimestrul patru din 2019, ultimul înaintea pandemiei.

    Aşadar, economia
    zonei euro a intrat în recesiune în primele trei luni ale acestui an, în timp
    ce UE a evitat recesiunea. În UE, cea mai mare creştere economică în primul
    trimestru din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, s-a înregistrat în
    Polonia, Luxemburg şi Portugalia, iar cel mai semnificativ declin în Irlanda, Lituania
    şi Ţările de Jos. România a înregistrat o creştere de 0,1% în primul trimestru
    din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, când PIB-ul a avut un avans de
    1%. Revizuirea semnificativă operată de Eurostat se explică în primul rând prin
    noile date referitoare la evoluţia Germaniei, motorul economic principal al Europei,
    care arată că aceasta a intrat la rândul său în recesiune la începutul lui
    2023, din cauza dificultăţilor înregistrate de sectorul industrial. Sunt semne
    de întrebare şi cu privire la perspectivele pentru întregul an 2023. La
    mijlocul lunii mai, Comisia Europeană miza pe o creştere de 1,1% în 2023,
    pentru cele 20 de state care fac parte din zona euro. Acum însă, această cifră
    pare una ‘optimistă’, a apreciat economistul unei importante bănci de pe
    continent, care prognozează o creştere de doar 0,5% pentru întregul an.

    Potrivit lui Charlotte de Montpellier, economia europeană este într-o fază de
    stagnare şi a trecut cu greu iarna din cauza şocului energetic. Chiar dacă
    cotaţiile la gaze şi petrol au scăzut în ultimele luni, explozia de anul trecut
    a preţurilor a avut un impact important asupra încrederii gospodăriilor, care
    şi-au redus consumul. Economia europeană este afectată şi de creşterea
    dobânzilor de referinţă de către Banca Centrală Europeană, măsură care reduce
    cererea de credite şi frânează investiţiile, în special în sectorul imobiliar,
    antrenând o scădere a activităţii în construcţii. Încetinirea economică
    constatată în SUA şi revenirea sub aşteptări în China afectează, şi ele, exporturile
    europene.


  • 25.03.2023

    25.03.2023

    Economie – L’agence
    de notation internationale Fitch Ratings vient de confirmer la note BBB
    assortie d’une perspective négative de la Roumanie pour ses émissions
    souveraines de long-terme en devises. La note F3 de la dette à
    court terme en devises a été également confirmée par l’agence mondiale de
    notation financière. Pour la première fois depuis avril 2020, celle-ci a révisé
    à la hausse la perspective de la note de la Roumanie de négative à stable. La
    décision de Fitch représente une preuve de confiance dans les perspectives de
    croissance de l’économie roumaine, fondée sur la poursuite des programmes
    gouvernementaux et sur l’encouragement des opportunités de développement du
    pays, a déclaré le premier ministre Nicolae Ciuca. L’agence de notation Fitch a
    mis en évidence aussi bien la résilience économique de la Roumanie dans le
    courant de 2022 que sa stabilité politique lui ayant permis de gérer la crise
    énergétique et celle provoquée par la guerre en Ukraine. Dans le contexte des fonds
    européens que Bruxelles versera à Bucarest dans le cadre de l’exercice financier
    pluriannuel 2021-2027 que via le Plan national de relance et de résilience, le
    pays pourrait connaître une croissance économique de 2,3% d’ici la fin de
    l’année et de 3% en 2024. Pour améliorer sa note, la Roumanie devrait
    stabiliser sa dette publique en pourcentage du PIB à moyen terme, parallèlement
    à la diminution de son déficit publique et des risques.










    Protestations -
    Des policiers et des militaires en réserve ont protesté samedi devant le siège
    du Ministère des Affaires Intérieures de Bucarest pour réclamer la mise en
    place sous sa forme initiale, de la loi des salaires et des pensions
    militaires. Les protestataires demandent un système prédictible des pensions de
    retraite, comme c’est le cas partout dans les pays membres de l’OTAN et de
    l’UE. Les syndicalistes exigent également des bonus salariaux, la majoration du
    ratio de nourriture et des suppléments financiers censés compenser le stress
    neuropsychique. Vendredi, le Syndicat des militaires en réserve et celui des
    Policiers ont organisé une marche de protestation pour dénoncer les problèmes
    auxquels se confronte le système de la défense et de la sécurité nationale.






















    Une heure pour la Planète – Des millions de citoyens, des institutions et des entreprises du monde
    entier éteindront ce soir les lumières une heure durant dans le cadre du
    mouvement international « Une Heure pour la planète », célébré le
    dernier samedi du mois de mars. Selon le Ministère roumain de l’Environnement,
    à partir de cette année, le Fonds mondial pour la nature lance le défi d’offrir
    une heure à la planète tous les mois. La biodiversité se perd à une vitesse
    sans précédent et l’économie mondiale dépend de la nature, a fait savoir le
    ministère roumain. Organisé pour la première fois le 31 mars 2007, à Sydney,
    « Une Heure pour la planète » tire la sonnette d’alarme quant aux
    changements climatiques. Le Ministère roumain de l’Environnement rejoint les
    8000 institutions de 195 pays qui éteindront les lumières ce soir, à 20h30,
    heure de Bucarest. Parmi les institutions participantes figure aussi le Palais
    du Parlement de Bucarest dont l’éclairage aussi bien extérieur qu’intérieur
    sera interrompu une heure durant, à partir du 20h30.










    Heure d’été
    – Cette nuit, la Roumanie s’apprête à
    passer à l’heure d’été. Par conséquent, dimanche matin, à 3 heures du matin, il
    sera donc 4 heures. On perdra ainsi une heure de sommeil, mais on gagnera une
    heure de soleil dans la soirée. Le passage à l’heure estivale n’entraînera pas
    de changements sur les horaires des trains, a fait savoir la SNCF de Roumanie.


    Tennis – La
    joueuse roumaine de tennis, Sorana Cîrstea s’est qualifiée pour le troisième
    round du tournoi WTA 1000 de Miami, en Floride, après une victoire vendredi
    soir contre la Française, Caroline Garcia, quatrième mondiale. Cîrstea s’apprête à rencontrer la Tchèque, Karoline
    Muchova, face à laquelle elle s’est déjà inclinée deux fois. Dans le concours
    de double dames, Irina Begu de Roumanie et Anhelina Kalinina, d’Ukraine ont
    obtenu leur qualification dans les 8ème de finale après avoir battu la paire
    nippone Ahuko Aoyama/Ena Shibahara. Leur prochain match, Begu et Kalinina le
    joueront contre Monica Niculescu, de Roumanie et Alicja Rosolska, de Pologne.














    Football – La
    sélection roumaine de football rencontre ce samedi la Principauté d’Andorre au
    tableau du tour préliminaire de l’EURO 2024, accueilli par l’Allemagne. La
    Roumanie fait partie du groupe 1 aux côtés du Belarus, de la Suisse, d’Israël
    et du Kossovo. Le 28 mars, les Tricolores joueront à Bucarest, contre les
    Biélorusses.






    Météo – Les
    températures sont à la baisse dans l’ouest, le nord et le centre de la
    Roumanie. Dans les régions orientales et méridionales de la Roumanie, le temps
    demeure particulièrement doux pour fin mars. La giboulée touche les sommets des
    Carpates. Samedi, les températures maximales vont de 11 à 23 degrés. Nous avons
    22 degrés et un beau soleil à midi, à Bucarest.





  • March 24, 2023

    March 24, 2023

    EDUCATION Romania’s
    government has today approved a bill on the country’s participation in the 2025
    Programme for International Student Assessment (PISA). The government says
    Romania’s participation is intended to bring the Romanian education in line
    with developments in high-performing education systems in the world, and to
    review one’s own performances in relation to the other participating countries.
    The initiators argue this participation is important given Romania’s EU
    membership and its current observer status and future membership of the Organisation
    for Economic Co-operation and Development. PISA tests indicate the extent to
    which students are prepared to face current society challenges, and measures the
    basic skills of 15 year olds in areas like reading, maths and sciences.


    SCRAPPING In
    Romania, the Rabla Clasic and Rabla Plus scrapping programmes were launched on
    Friday. They are designed to help reduce greenhouse gas emissions by promoting the
    use of non-polluting vehicles. The vouchers provided by the government may
    reach EUR 10,000 for the purchase of electric cars worth up to EUR 75,000.


    VISIT While in Chişinău, PM Nicolae Ciucă reiterated Romania’s
    support for neighbouring Republic of Moldova’s European accession efforts. In a
    meeting with his counterpart, Dorin Recean, Ciucă announced the building of new
    bridges across Prut river and the set up of new border checkpoints. In turn, PM
    Recean announced that very soon EUR 25m out of a non-reimbursable EUR 100m assistance
    package provided by Romania will be used for the development of village schools
    and infrastructure.


    PROTESTS France’s
    PM Élisabeth Borne condemned the violence accompanying Thursday’s protests
    against the pension reform, which increases retirement age from 62 to 64. Violent
    clashes have been reported in several cities. According to trade unions, attending
    the protests in nearly 300 localities were 3.5 million people, but the interior
    ministry argues there were only 1.2 million. Most protests were peaceful, but in
    Paris and some other cities incidents were reported. Some 150 police officers
    and gendarmes were injured and hundreds of violent people were arrested. Unionists
    are determined to try all legal means to cancel the law endorsed on Monday and
    to carry on protests. This weekend, each union will organise actions in their
    towns and regions, and a new call for strike and nation-wide protests is
    announced for Tuesday, March 28, Radio Romania’s correspondend in Paris reports.


    FOOTBALL Romania’s national football team plays against Andorra away
    from home on Saturday, in the first round of the EURO 2024 qualifiers. The final
    tournament will be hosted by Germany. Also on Saturday in
    Group I, which includes Romania, Belarus takes on Switzerland and Israel faces
    Kosovo. On March 28, the national team faces Belarus in Bucharest. The top 2
    teams in each of the 10 preliminary groups qualify into the final tournament,
    with the last 3 participants to be decided in March 2024, after the Nations
    League play-offs. (AMP)

  • Solidaritati, ligarea-stresu, Schengen

    Solidaritati, ligarea-stresu, Schengen

    Unăoară cu ahurhita aluştui an, Uniunea Europeană nsimnă umpearea trei dechenii di păzari unică europeană. Easti ună mare realizare, ţi faţi parti ditu scupadzlli ahănda și lărgurii ti construcția europeană. Practic, văsiliili membre ali Uniuni lucreadză ca ună singură păzari, fără sinuri, fără restricții di yimbruki ili neise, cari vrea s’bagă vără keadică ti urdinarea nauntrulu ali Uniunii europeană. Easti ună scărică superioară tru integrarea europeană, după aduţearea ti deadunu a niscăntoru lumăki economiţi, s’treaţi la construirea a unei păzari comune, deapoa tutu ma integrate. Păzarea unică easti ună turlie multu ma integrată a păzarillei comună, cum eara număsită baş organizația europeană până agiumsi Uniunea Europeană. Ea easti cu cilăstăseari ti scutearea a keadiţloru fiziţi, tehniţi și fiscale anamisa di statili membre. Tru 1992, Tratatlu di Maastricht, cari thimilliusi UE, băgă și termenlu di păzari unică, intrat tru tu lucru tru ahuhrita a anului 1993.



    Tru aestu kiro, năi și năi domenii căftară reglementări cari s’lă da izini s’llia parti la ună păzari unică amplă a Uniunilleii Europeane. Tru aestu kiro, domeniul digital ş-caftă aestu ndreptu. S’nu agărşimu niţi moneda comună europeană, euro, cari nsimneadză ună excepțională și ndrupaşti cabaia lucărlu a păzarillei unică tru spațiul comunitar. Păzarea unică easti cunuscută tră aţeali patru mari libirtăț di minari, tru spațiul UE, pi cari li cundilleadză. Easti zborlu di libira urdinari a bunurlor, a capitalui, serviciilor și forțăllei di lucru. Yiurtusearea trei dekenii di la intrarea oficială tru lucru a Păzarillei Unică Europeană fu ucazea tra s’cundilleadză progresele excepționale adrati di proţesul di integrare europeană, unăoară cu alăncearea aliştei păzări. România aderă la Uniunea Europeană la 1 yinaru 2007. Fu deadunu cu Vărgăria, tru formula a dalgăllei “plus”, ţi s’adăvga la atelli 10 cari avea intrată, tru 2004. Anamisa di eali eara și fosti stati comunisti, cari fură cama ndreapti tră aderare, inclusiv cu un agiutoru ma importantu di partea a văsiliiloru comunitare.



    Păzărăpsearea aderarillei fu un momentu ndilicatu, tru cari Europa să spunea ca unu cadealihea sertu examinatoru. Anaparti di niscănti perioadi di tranziție pruvidzuti, România lipsea si s’integreadză tru tuti domeniile, tră s’lucreadză ama nu cu sincopi tru organismul european. Unu ditu aesti domenii easti, și ti amărtie armasi, adeararea la Spațiul Schengen. Easti aţea zonă comună di securitate a văsiliiloru comunitare, apufusită pritu Acordul simnat tru 1995, la Schengen, tru Luxemburg. Tru prinţipiu, România lipsea s’agiungă automat membră a unlui spațiu european ţi ş-avea pripusă s’lucreadză tră asiguripseari sigurlăkea a cetățenilor europeañi. Tru proţlli añi după aderari, aprukearea tru spațiul Schengen agiumsi s’hibă ună pruvlemă ndilicată, ună pişmănlăki sertă agiumtă dinintea a românilor. Atumţea șteam că Ghirmănia s’ncuntra ti aderarea ali Românie la Schengen tră aţea că babageanlu sinuru cu Ucraina nu părea sigura. România investi cabaia, s’pari că miliardi di euro, ti securizarea și a modernizarea securitatillei a llei pritu sinuru cu Ucraina, neise sinuru ti tută Uniunea Europeană. Altă turlie spusă, aoa s’dănăsea și păzarea unică, și spațiul Schengen. România u lo ca borgi și feaţi aestă gaereti aţea turlie că văsiliili europeane cari nu au vără sinuru externu s’hibă haristusiti. Tru 2011 să spunea nica şi atea că România tiñiseaşti tuti condițiile tehniţi di adearari la spațiul Schengen.



    După 11 di añi, agărşita adearari la Schengen năpoi agiumsi tu actualitate, tru unu kiro multu greu tră unitatea europeană. Emu, baş tu aestă oară, ună altă văsilie ditu misuhorea ali Europă, ţi nu ari sinuru externu, cu atelli ditu soni căvgadz di aruşfeti, ghini filmaţ, cari dusiră la alăxearea di premieri, apufusi si s’ncuntreadză pritu vot, ti elementara apofasi tra s’da izini tră funcționarea Româniillei tru cadrul a mecanismelor Schengen. La yirtusearea a trei dechenii fără sinuri tră oamiñi, bunuri și serviţii, Uniunea Europeană nică îlli ma bagă mâna tru keptu ali Românie. Pritu votlu aplo maş a unlui golu ministru ditu partenerlli comunitari, ali Românie nu-llki si da izini la un ndreaptu european di arada. Aestă niaprukeari zñiipseaşti emu loarea parti ali Românie la păzarea unică europeană, emu mintearea tru alti gaereţ de integrare. Tru aestă hăvaie, prinţipii catacum solidaritatea, ligarea-streasă nica și integrarea s’gulescu di noimă şi yinitoru.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Solidaritate, coeziune, Schengen

    Solidaritate, coeziune, Schengen

    Odată cu începutul
    acestui an, Uniunea Europeană a marcat împlinirea a trei decenii de piață unică
    europeană. Este o mare realizare, ce face parte din țelurile profunde și ample
    ale construcției europene. Practic, țările membre ale Uniunii funcționează ca o
    singură piață, fără frontiere, fără restricții vamale sau de altfel, care ar
    pune vreo piedică circulației în interiorul Uniunii europene. Este o treaptă
    superioară în integrarea europeană, după punerea în comun a unor sectoare
    economice, se trece la construirea unei piețe comune, apoi din ce în ce mai
    integrate. Piața unică este o formă mult mai integrată a pieței comune, cum era
    denumită chiar organizația europeană până a devenit Uniunea Europeană. Ea este
    preocupată de eliminarea barierelor fizice, tehnice și fiscale între statele
    membre. În 1992, Tratatul de la Maastricht, care a creat UE, a introdus și
    termenul de piață unică, intrat în vigoare la începutul anului 1993.

    În acest
    timp, noi și noi domenii au cerut reglementări care să le permită să participe
    la o piață unică amplă a Uniunii Europene. În prezent, domeniul digital își
    cere acest drept. Să nu uităm nici moneda comună europeană, euro, care
    presupune o integrare excepțională și susține enorm funcționarea pieței unice
    în spațiul comunitar. Piața unică este cunoscută pentru cele patru mari
    libertăți de mișcare, în spațiul UE, pe
    care le presupune. Este vorba de libera circulație a bunurilor, capitalului,
    serviciilor și forței de muncă. Aniversarea a trei decenii de la intrarea
    oficială în vigoare a Pieței Unice Europene a fost ocazia de a sublinia
    progresele excepționale realizate de procesul de integrare europeană, odată cu
    apariția acestei piețe. România a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie
    2007. A fost, alături de Bulgaria, în formula valului plus, ce se adăuga
    celor 10 care intraseră deja, în 2004. Printre ele se aflau și foste state
    comuniste, care fuseseră mai pregătite pentru aderare, inclusiv cu un sprijin
    mai important din partea țărilor comunitare.

    Negocierea aderării a fost un
    moment complicat, în care Europa se arăta a fi un examinator exigent. Dincolo
    de anumite perioade de tranziție prevăzute, România trebuia să se integreze în
    toate domeniile, pentru a funcționa fără sincope în organismul european. Unul
    dintre aceste domenii este, și din păcate a rămas, aderarea la Spațiul
    Schengen. Este acea zonă comună de securitate a țărilor comunitare, stabilită
    prin Acordul semnat în 1995, la Schengen, în Luxemburg. În principiu, România
    trebuia să devină automat membră a unui spațiu european ce își propune să
    colaboreze pentru asigurarea siguranței cetățenilor europeni. În primii ani
    după aderare, primirea în spațiul Schengen s-a dovedit a fi o problemă
    complică, un reproș dur ajuns în fața românilor. Atunci știam că Germania se
    opunea aderării României la Schengen pentru că uriașa frontieră cu Ucraina nu
    părea sigură. România a investit semnificativ, se pare că miliarde de euro,
    pentru a securiza și a moderniza securitatea frontierei sale cu Ucraina, de
    fapt frontieră a întregii Uniuni Europene. Altfel spus, aici se oprea și piața
    unică, și spațiul Schengen. România a luat-o ca pe o datorie și a făcut acest
    efort astfel ca țările europene care nu au vreo frontieră externă să fie
    mulțumite. În 2011 se spunea chiar că România îndeplinește toate condițiile
    tehnice de aderare la spațiul Schengen.

    După 11 ani, uitata aderare la Schengen
    a revenit în actualitate, în momente extrem de dificile pentru unitatea
    europeană. Ori, chiar în acest moment, o altă țară din mijlocul Europei, fără
    frontieră externă, cu recente scandaluri de corupție, bine filmate, care au dus
    la schimbări de premieri, a decis să se opună, prin vot, elementarei decizii de
    a permite funcționarea României în cadrul mecanismelor Schengen. La aniversarea
    a trei decenii fără frontiere pentru oameni, bunuri și servicii, Uniunea
    Europeană încă îi mai pune mâna în piept României. Prin simplul vot al unui
    singur ministru dintre partenerii comunitari, României îi este respins un drept
    european elementar. Această respingere afectează atât participarea României la
    piața unică europeană, cât și implicarea în alte eforturi de integrare. In
    acest context, principii precum solidaritatea, coeziunea și chiar integrarea se
    golesc de sens și viitor.

  • Christian Ghibaudo (France) – Le football roumain

    Christian Ghibaudo (France) – Le football roumain

    Cher Christian Ghibaudo, vous aimeriez bien apprendre davantage sur la sélection roumaine de football et sur sa participation aux Coupes du monde, en sachant que cette année, les Tricolores ont raté leur présence au Qatar. La Roumanie a échoué à se qualifier à la Coupe du monde 2022, après avoir terminé en3e place au sein de son groupe de qualification. Elle a été devancée par l’Allemagne, leader du groupe et directement qualifiée, ainsi que par la Macédoine du Nord. Mais voyons un peu l’histoire du football roumain, telle qu’elle figure sur Wikipédia et sur les sites de spécialité. Car, je suis désolée, mais je ne suis pas du tout un fan du football, même si quand j’étais gamine, je me souviens que ma mère aimait bien regarder les matchs de foot. Dans sa ville natale de Hunedoara il y avait une équipe locale, Corvinu et mon grand-père emmenait de temps en temps ma mère, gamine à l’époque, sur le stade de foot.

    Alors, la fédération nationale de football de Roumanie est fondée en 1909 et, en 1923, elle sera affiliée à la FIFA. L’équipe nationale roumaine a joué son premier match le 8 juin 1922, à Belgrade, contre la Yougoslavie, terminé sur le score de 2 buts à 1 pour les Roumains. Huit ans plus tard, en 1930, la FIFA organise sa première Coupe du monde de football qui aura lieu en Uruguay et qui se terminera par la victoire de l’Uruguay contre l’Argentine. La Roumanie participe à cette première édition de la Coupe du monde où elle arrive à vaincre le Pérou, 3 à 1, avant de s’incliner devant l’Uruguay, par 4 à 0.

    La sélection roumaine de football a participé aux trois premières Coupes du monde mais malheureusement, elle a perdu deux fois en huitièmes de finale en 1934 et 1938. Après la Seconde Guerre mondiale, la Roumanie a perdu de sa puissance footballistique. Sa plus grosse défaite est contre la l’équipe de Hongrie et se solda par 6 buts à 0. A la fin des années 1960, Angelo Niculescu prend les rênes de l’équipe roumaine de football qui obtient sa qualification à la Coupe du monde de 1970, au Mexique. Suite au tirage aux sorts, la Roumanie se retrouve dans le même groupe que l’Angleterre, le Brésil et la Tchécoslovaquie conte laquelle elle arrive à enregistrer sa seule victoire. C’est en 1973 que les Tricolores obtiennent leur plus grand succès contre la Finlande, lors d’un match qui finit sur le score de 9 à 0 pour la Roumanie.

    Entre 1990 et 2000, les Tricolores se sont qualifiés dans les huitièmes de finale de trois championnats consécutifs. La Roumanie a réussi sa meilleure performance à la Coupe du monde de football de 1994. A l’époque, l’équipe possédait les grands joueurs Gheorghe Hagi, Florin Rǎducioiu et Dan Petrescu. Cette année-là, les Tricolores ont fait une belle figure dans les huitièmes de finale en s’imposant devant l’Argentine de Gabriel Batistuta. En quart de finale, ils ont perdu aux tirs au but devant la Suède. Mais les Roumains n’arrivèrent plus à rééditer cet exploit de 1994, dans les compétitions suivantes.

    A l’occasion de l’Euro 2000, la Roumanie a fait match nul contre l’Allemagne et a battu l’Angleterre durant les matchs de qualification au sein des groupes. Malheureusement, l’équipe roumaine s’est inclinée dans les quarts de finale devant l’Italie.

    La Roumanie ne s’est pas qualifiée lors des deux Coupes du monde 2002 et 2006, ni à l’Euro 2004. Elle a pourtant accédé à l’Euro 2008, où elle a fait une bonne impression même si elle est éliminée au premier tour, en posant problème à la France (0-0) et à l’Italie (1-1). Mais elle perdra contre les Pays Bas. Pour la Coupe du monde de football 2010, la Roumanie se retrouvera dans le même groupe quela France, la Serbie, l’Autriche, les îles Féroé et la Lituanie et elle n’arrive pas à obtenir sa qualification. D’ailleurs, elle subit l’une des plus grandes défaites de son histoire, 5 à 0 contre la Serbie.

    La Roumanie s’est qualifiée à l’Euro 2016, après avoir obtenu une deuxième place au sein de son groupe F de qualification, derrière l’Irlande du Nord, mais avant la Hongrie, la Finlande et la Grèce. Suite à une défaite devant le Monténégro, la Roumanie rate sa qualification à la Coupe du monde de 2018.

    Comme je l’ai déjà dit, la Roumanie a raté aussi sa qualification à la Coupe du monde de cette année et donc les supporters roumains sont déçus que les Tricolores ne sont pas présents sur le terrain, à Doha.

  • Geopolitică şi monede

    Geopolitică şi monede

    După invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie, moneda euro a scăzut, iar în septembrie a coborât chiar sub pragul psihologic al parităţii faţă de dolarul american. Dacă la începutul anului un euro era cotat undeva la aproximativ 1,15 dolari, luna trecută, acesta, în premieră, a scăzut, temporar, la cel mai mic nivel înregistrat în mai bine de 20 de ani. Situaţia ţine de ecuația geopolitică generată de războiul lui Vladimir Putin. Război care a dus la înrăutăţirea situaţiei economice în zona euro şi care îi face pe investitori să fie tot mai reticenţi.



    În contextul încercărilor blocului comunitar de a se elibera de dependenţa sa de gazul şi ţiţeiul din Rusia, costurile energetice au crescut masiv în Uniune, iar acest lucru îl resimte fiecare european. Pe fondul exploziei preţurilor la gaz şi a posibilităţii ca Moscova să oprească livrările, investitorii se tem de o eventuală recesiune în zona euro. O recesiune despre care vorbesc și analiştii, care o preconizează ca fiind mai rapidă şi mai dură în Uniune decât în SUA. Ideea apropierii economiei mondiale de o perioadă de recesiune este tot mai des vehiculată. Urmează o nouă ordine mondială şi o reaşezare a fluxurilor şi politicilor monetare, care vor fi negociate între China şi SUA, a prognozat la Radio România Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică:



    Evoluţii recente ale indicatorilor din Statele Unite şi din zona euro exprimă clar starea de recesiune din a doua jumătate a acestui an, deci urmează o criză economică. După părerea mea, nu va fi una de proporţii, ci mai degrabă o criză economică similară cu cea de la sfârşitul anilor 90. De asemenea, urmează o criză socială în Europa. Din păcate, în confruntarea totală Statele Unite – China cine plăteşte factura este Europa, inclusiv România. La noi, factura s-ar putea să fie mai ieftină comparativ cu cea din ţările din vest, pentru că avem un grad de dependenţă de importurile de hidrocarburi din Rusia care este mult mai redus.



    Faptul că sistemul american de bănci centrale Federal Reserve a fost cu mult mai ferm şi agresiv în ceea ce priveşte majorarea dobânzii, cu scopul de a combate inflaţia, este un alt factor care a avantajat dolarul în detrimentul monedei europene. Astfel că, pe fondul incertitudinilor din economia globală, investitorii consideră că se pot baza mai degrabă pe moneda americană, unitate de refugiu tradiţională în perioade de crize.



    Analistul economic Sorin Pâslaru explică: Uniunea Europeană nu are acelaşi curaj în zona euro precum Statele Unite să atace inflaţia, pentru că se teme mai mult de recesiune. Americanii, ca întotdeauna, sunt mai dinamici. Ei imediat ce au o situaţie, acţionează, cum s-a întâmplat şi în criza precedentă: au venit cu aşa-numita relaxare cantitativă, în care au aruncat mii de miliarde pe piaţă pentru a restabili încrederea. Acum, din cauza inflaţiei, îşi asumă acest risc al recesiunii. Se consideră că fără creşterea şomajului – am văzut chiar opinii despre dublarea şomajului, nu se va putea opri inflaţia. Și, automat, investitorii se duc către America. S-ar putea să asistăm, într-adevăr, la un dolar tot mai puternic şi pe considerente geopolitice.



    Un euro în scădere amenință să producă daune și mai mari unei economii care suferă, deja, masiv prin creșterea inflației. Iar vestea proastă este că un euro slab și prețurile mai mari pe care le aduce cu sine sporesc provocările cu care se confruntă în prezent Banca Centrală Europeană, criticată pentru ca a început mult mai târziu demersurile de majorare a dobânzii de politică monetară comparativ cu alte instituții similare. Mai rău pentru BCE, în sarcina căreia cade ținerea sub control a inflației, este faptul că euro nu s-a depreciat doar față de dolar, spun analiștii, ci și față de alte devize, precum francul elvețian și yenul japonez.



    La cel mai redus nivel din istoria sa – de 1,0350 pentru un dolar – a coborât în septembrie și lira sterlină, consecință a măsurilor de reducere a impozitelor anunțate de noul premier britanic Lizz Truss, pe fondul crizei energetice. Măsurile, evaluate de economiști la 100-200 de miliarde de lire sterline, dar ale căror finanțare și impact erau neclare și neevaluate în cifre de guvern, au stârnit agitație pe piețe și au dus la un avertisment excepțional din partea Fondului Monetar Internațional, care i-a cerut Londrei o rectificare. “Am fost nevoiți să luăm decizii urgente, ca să ajutăm economia să crească și să luăm măsuri în privința inflației. Desigur, asta înseamnă că trebuie să iei decizii controversate și dificile, dar, ca premier, sunt pregătită să fac asta, a declarat Lizz Truss.



    Lira sterlină s-a prăbușit la un minim istoric, Banca Națională a fost nevoită să intervină să salveze fondurile de pensii, valoarea companiilor britanice a scăzut cu 500 de miliarde de lire sterline în trei săptămâni, iar ratele împrumuturilor guvernamentale din Regatul Unit au crescut la cel mai ridicat nivel de la criza din 2009, amenințând stabilitatea financiară a țării. Șeful guvernului de la Londra a declarat pentru BBC că își susține, în continuare, măsurile și că majorarea împrumuturilor publice a fost o decizie corectă, pentru că va ajuta oamenii cu facturile la energie. În același timp, notează agențiile de presă, ea nu a exclus reducerea cheltuielilor pentru serviciile publice și nici nu s-a angajat să majoreze beneficiile în conformitate cu inflația. Ulterior, premierul a recunoscut că ar fi trebuit să pregătească terenul mai bine înainte de a anunța reducerile masive de taxe care au panicat piețele financiare, iar executivul a revenit asupra unora dintre măsuri.


  • Geopolitische Situation beunruhigt Finanzmärkte

    Geopolitische Situation beunruhigt Finanzmärkte





    Nach dem Einmarsch Russlands in die Ukraine im Februar fiel der Wechselkurs des Euro und im September sank er bis knapp unter die psychologische Schwelle der Parität zum US-Dollar. Während der Euro zu Beginn des Jahres bei etwa 1,15 $ notierte, fiel er im vergangenen Monat vorübergehend auf den niedrigsten Stand seit mehr als 20 Jahren. Diese Entwicklung hängt mit der geopolitischen Situation zusammen, die durch den von Wladimir Putin angezettelten Krieg entstanden ist. Ein Krieg, der die wirtschaftliche Lage in der Eurozone verschlechtert hat und die Investoren zunehmend zurückschrecken lässt. Da die EU nun versucht, sich aus der Abhängigkeit von russischem Öl und Gas zu befreien, sind die Energiekosten in den Mitgliedsstaaten massiv gestiegen, was jeder Europäer zu spüren bekommt.



    Angesichts der explodierenden Gaspreise und der Möglichkeit, dass Moskau die Lieferungen einstellt, befürchten die Investoren eine mögliche Rezession in der Eurozone. Eine Rezession, von der auch Analysten sprechen, die vorhersagen, dass sie in der EU schneller und härter ausfallen wird als in den USA. Die Befürchtung, dass sich die Weltwirtschaft auf eine Rezession zubewegt, wird immer häufiger geäu‎ßert. Eine neue Weltordnung und eine Neuordnung der Währungsströme und Währungspolitik stehen bevor, die zwischen China und den USA ausgehandelt werden, meint Andrei Rădulescu, Experte für Makroökonomie, im Gespräch mit unserem Sender:



    Die jüngsten Entwicklungen der Wirtschaftsparameter in den USA und in der Eurozone zeigen deutlich, dass in der zweiten Hälfte dieses Jahres eine Rezession bevorsteht, d.h. eine Wirtschaftskrise. Meiner Meinung nach wird es sich nicht um eine gro‎ße Krise handeln, sondern eher um eine Wirtschaftskrise, die ähnlich jener Ende der 1990er Jahre ausfallen wird. Auch in Europa zeichnet sich eine soziale Krise ab. Leider wird Europa der Prügelknabe sein, Rumänien eingeschlossen, der die Rechnung für die totale Konfrontation zwischen den USA und China bezahlt. In Falle Rumäniens könnte die Rechnung etwas weniger hoch ausfallen als in den westlichen Ländern, weil wir viel weniger von Kohlenwasserstoffeinfuhren aus Russland abhängig sind.“



    Ein weiterer Faktor, der den Dollar gegenüber der europäischen Währung begünstigt hat, ist die Tatsache, dass die US-Notenbank Federal Reserve die Zinssätze zur Bekämpfung der Inflation viel energischer und aggressiver erhöht hat. Angesichts der Unsicherheit in der Weltwirtschaft haben die Anleger also das Gefühl, dass sie sich mehr auf die US-Währung verlassen können, den traditionell sicheren Hafen in Krisenzeiten. Der Wirtschaftsanalytiker Sorin Pâslaru erläutert die Zusammenhänge:



    Die Europäische Union hat in der Eurozone nicht den gleichen Mut wie die Vereinigten Staaten, die Inflation zu bekämpfen, weil sie mehr Angst vor einer Rezession hat. Die Amerikaner sind, wie immer, dynamischer. Sobald sie eine ungünstige Situation haben, handeln sie, wie sie es in der letzten Krise getan haben: Sie haben die so genannte quantitative Lockerung eingeführt, bei der sie Billionen in den Markt warfen, um das Vertrauen wiederherzustellen. Jetzt gehen sie aufgrund der Inflation das Risiko einer Rezession ein. Sie glauben, dass sie ohne eine Erhöhung der Arbeitslosigkeit — ich habe sogar Meinungen über eine Verdoppelung der Arbeitslosenzahlen gelesen — die Inflation nicht stoppen können. Und automatisch gehen die Investoren dann nach Amerika. Wir könnten in der Tat einen immer stärkeren Dollar erleben, auch aus geopolitischen Gründen.“



    Ein fallender Euro droht einer Wirtschaft, die bereits massiv unter der steigenden Inflation leidet, noch grö‎ßeren Schaden zuzufügen. Und die schlechte Nachricht ist, dass ein schwacher Euro und die damit verbundenen höheren Preise die Europäische Zentralbank vor zusätzliche Herausforderungen stellen — die EZB wurde ohnehin kritisiert, weil sie viel später als andere vergleichbare Institutionen mit der Anhebung der Zinssätze begonnen hat.



    Schlimmer für die EZB, deren Aufgabe es ist, die Inflation unter Kontrolle zu halten, ist die Tatsache, dass der Euro nicht nur gegenüber dem Dollar, sondern auch gegenüber anderen Währungen wie dem Schweizer Franken und dem japanischen Yen an Wert verloren hat, so die Analysten. Auch das Pfund Sterling fiel im September auf seinen bisher niedrigsten Stand — 1,0350 zum Dollar — , was auf die von der neuen britischen Premierministerin Lizz Truss inmitten der Energiekrise angekündigten Steuersenkungsma‎ßnahmen zurückzuführen ist.



    Die von Ökonomen auf 100 bis 200 Milliarden Pfund teuer geschätzten Ma‎ßnahmen, deren Finanzierung und Auswirkungen jedoch unklar und nicht in den Zahlen der Regierung enthalten sind, haben die Märkte aufgewühlt und zu einem beispiellosen Tadel des Internationalen Währungsfonds geführt, der London zu einer Nachbesserung aufforderte. Wir mussten dringend Entscheidungen treffen, um das Wirtschaftswachstum zu fördern und Ma‎ßnahmen gegen die Inflation zu ergreifen. Das bedeutet natürlich, dass man kontroverse und schwierige Entscheidungen treffen muss, aber als Premierministerin bin ich bereit, das zu tun“, sagte in diesem Zusammenhang Liz Truss.



    Das Pfund ist auf ein Allzeittief gefallen, die britische Nationalbank musste einspringen, um Rentenfonds zu retten, der Wert britischer Unternehmen ist in drei Wochen um 500 Milliarden Pfund gesunken, die Kreditzinsen der britischen Regierung sind auf den höchsten Stand seit der Krise von 2009 gestiegen und bedrohen somit die finanzielle Stabilität des Landes. Gegenüber der BBC erklärte die britische Regierungschefin, dass die Erhöhung der öffentlichen Kreditaufnahme die richtige Entscheidung gewesen sei, weil sie den Menschen bei der Bezahlung ihrer Energierechnungen helfen werde. Gleichzeitig schloss sie laut Nachrichtenagenturen nicht aus, die Ausgaben für öffentliche Dienstleistungen zu kürzen.



    Nachträglich räumte Liz Truss allerdings ein, dass sie das Terrain besser hätte vorbereiten sollen, bevor sie die massiven Steuersenkungen ankündigte, die die Finanzmärkte in Panik versetzten. Daraufhin machte auch die Exekutive in London bei einigen Ma‎ßnahmen einen Rückzieher.

  • 31,5 miliarde EUR pentru coeziunea economică, competitivitatea şi tranziția verde și digitală

    31,5 miliarde EUR pentru coeziunea economică, competitivitatea şi tranziția verde și digitală

    4,33 miliarde de euro din Fondul European de dezvoltare regională vor merge către sprijinirea transformării economice inovatoare și inteligente a României. Fondurile vor contribui la creșterea competitivității IMM-urilor (și vor sprijini cercetarea și inovarea, în special prin colaborarea dintre întreprinderi și universități. În plus, UE va investi în digitalizarea întreprinderilor și în dezvoltarea unor servicii publice digitale inovatoare, dar și în îmbunătățirea competențelor digitale ale populației, în special ale elevilor și profesorilor.

    În ceea ce privește economia verde, sunt prevăzute investiții în valoare de 6,75 miliarde EUR din Fondul de coeziune. Banii vor merge în sectoare precum energia verde, reducerea emisiilor de carbon, infrastructura de mediu, conservarea biodiversității, sau crearea de spații verzi.

    Dintre acestea, peste două miliarde de euro vor fi alocate pentru reabilitarea termică a clădirilor rezidențiale și publice și pentru dezvoltarea surselor regenerabile de energie și a sistemelor energetice inteligente.

    Uniunea Europeană intenționeacă să atenueze impactul social și economic al tranziției verzi către o economie neutră din punct de vedere climatic. Astfel, peste două miliarde de euro din Fondul pentru o tranziție juustă vor fi direcționați către regiunile românești cele mai afectate de eliminarea treptată a cărbunelui și a lignitului .

    Alte fonduri vor merge către modernizarea sistemului de sănătate, Transportul durabil, Ocuparea forței de muncă și combaterea sărăciei.

    Se va acorda o atenție deosebită trenurilor și căilor ferate, dar și extinderii transportului public durabil din orașe.
    De asemenea, vor fi investiți bani în pescuitul și acvacultura durabile, contribuind la modernizarea mult așteptată a infrastructurii de pescuit din Marea Neagră.

    Acordul de parteneriat cu România al Comisiei Eurpene pregătește terenul pentru implementarea investițiilor aferente pe teren, prin 8 programe regionale și 9 programe naționale.

    Fondurile pentru coeziune, traziție verde și digitală acordate României acoperă perioada 2021-2027.


  • June 23, 2022 UPDATE

    June 23, 2022 UPDATE

    FUEL
    PRICES The ruling coalition has
    reached an agreement regarding an offset mechanism for retail fuel prices.
    After Thursday’s government meeting, PM Nicolae Ciuca announced that for the next
    3 months, starting on the 1st of July, retail fuel prices will be 0.5 leu per
    litre lower. Half of the offset package, which amounts to EUR 400 million, will
    be covered from the state budget, and the balance by companies operating in
    this sector. The mechanism will be regulated under a bill to be passed by the
    government next week.


    CORRUPTION The Romanian agriculture minister Adrian Chesnoiu announced
    stepping down and withdrawing from the Social Democratic Party over a
    corruption investigation. He asked the Chamber of Deputies to lift his
    parliamentary immunity and claimed he had not committed any offence or act of
    corruption. The National Anti-Corruption Directorate had previously requested
    the Chamber of Deputies to lift Chesnoiu’s immunity, in order for him to be
    prosecuted for abuse of office. Judicial sources told AGERPRES news agency on
    Thursday that the investigation concerns the rigging of exams for filling
    public positions.


    BULGARIA In Bulgaria, the Liberal PM Kiril Petkov’s
    cabinet was dismissed through a no-confidence vote, which pushes the country
    into a new political crisis, after 3 rounds of elections held last year, AFP
    and Reuters report. The coalition, formed in December after controversial
    Boiko Borisov’s 10 years in power, broke up in early June over disagreements
    concerning public spending and the country’s stand on North Macedonia’s EU
    accession negotiations. President Rumen Radev will invite parliamentary parties
    to negotiations for forming a new government. If they fail, Bulgaria’s
    Parliament will be dismantled and new elections will be held.

    MOLDOVA The
    state of emergency introduced in the Republic of Moldova on 24th
    February, following Russia’s invasion in Ukraine, was extended on Thursday by
    another 45 days. The request was tabled to Parliament by PM Natalia Gavriliţa, with
    a majority of 59 MPs voting in favour. The Opposition was against the measure,
    accusing the government of incompetence, Radio Chişinău reports. According to
    Moldova’s PM, the state of emergency had to be extended given the persistent
    risks related to Moldova’s energy supplies, border security and the Ukrainian
    refugee crisis.


    MEDAL The Romanian David Popovici, 17, is the second swimmer in history
    to have become world champion in the 200m and 100m freestyle events of the same
    edition of a championship. The athlete has broken three world junior records in
    the World Aquatics Championships underway in Budapest. Romania has another
    representative in the competition, Robert Glinta, who will compete on Friday in
    the 50 meter backstroke race. Glinta ended the 100m race on the eighth
    position. Another two Romanian athletes, Angelica Muscalu and Constantin
    Popovici, will be competing in the dive event of the competition. (AMP)