Criza economico-financiară afectează în continuare Europa. Unul dintre efectele acestui fenomen este lesne de resimţit la nivel de societate, cetăţenii statelor membre fiind tot mai neîncrezători şi mai puţin interesaţi de a cunoaşte rolul instituţiilor europene.
Die Immobilienpreise haben in den USA den stärksten Anstieg der letzten sieben Jahre verzeichnet. Das ist ein Anzeichen dafür, dass die Amerikaner ihr Vertrauen in die Wirtschaft nach und nach zurückgewinnen und sich wieder trauen, Geld von den Banken zu leihen. Experten gehen von einem weiteren Anstieg der Preise aus, allerdings nicht in demselben Tempo. Ani Sandu, Radio-Rumänien-Korrespondentin in Washington, erläutert:
Die Immobilienpreise sind um über zehn Prozent gestiegen — ist einem Bericht von Standard & Poors zu entnehmen. Preiserhöhungen wurden in allen 20 beobachteten US-Städten registriert, vor allem in Los Angeles, Seattle, Charlotte in Nord-Carolina und Tampa in Florida. Das Vertrauen der Verbraucher ist auf dem höchsten Niveau der letzten fünf Jahre angelangt, trotz der erneuten Sparmaßnahmen in diesem Jahr waren die Konsumausgaben nicht davon betroffen. All diese Aspekte werden von Experten als Indiz dafür angesehen, dass die Wirtschaft sich wahrhaftig langsam erholt. Zu den Ursachen der positiven Entwicklung zählen die zuletzt konstante Vermehrung der Arbeitsplätze, die niedrigen Zinsen und die Tatsache, dass auf dem Markt nicht allzuviele neue Wohnungen zum Verkauf angeboten werden.“
Die US-Wirtschaft wird in diesem Jahr ein Wachstum von voraussichtlich 1,9% erreichen. Im kommenden Jahr sollen es sogar 2,8% werden, verspricht ein Bericht der OECD. Die Organisation für wirtschaftliche Zusammenarbeit und Entwicklung spielt eine beratende Funktion für die Regierungen stark entwickelter Länder, in Bereichen wie Wirtschaftspolitik, Soziales und Führungsstrategien.
Indes hat die Ratingagentur Moody‘s die Perspektiven für das Bankensystem der USA von negativ“ auf stabil“ und damit nach oben korrigiert. Dank der stabilen Wirtschaftslage hätten sich die Bank-Operationen ständig verbessert und die Risiken vermindert. Das spiegele die Korrektur der Perspektiven wider, begründete Moody‘s die Entscheidung. Die Ratingagentur, die das Bankensystem der USA 2008 noch negativ beurteilt hatte, geht jetzt von einem Wachstum des BIP in den Jahren 2013-2014 zwischen 1,5 und 2,5% aus. Die Arbeitslosigkeit könnte in den USA gleichzeitig auf 7% fallen. Die niedrigen Zinsen würden außerdem die Leistungsstärke des Bankwesens in den kommenden 12-18 Monaten verbessern, glaubt Moody‘s. Die Zinsraten würden zudem die Abnahme der Arbeitslosigkeit stimulieren und das Kapital der Banken aufstocken.
Die 18 größten amerikanischen Banken sind jetzt viel besser als 2008 gegen eine tiefe Rezession in den USA und einen Einbruch der globalen Wirtschaftstätigkeit gewappnet, kündigte auch das Federal-Reserve-System an.
Unterdessen sind die Aussichten für Europa noch nicht ganz so rosig. Der OECD-Bericht prognostiziert ein negatives Wachstum der Euro-Zone von -0,6%. Erst 2014 würde die Erholung erfolgen, die Euro-Länder sollten dann ein Wachstum von 1,1% erreichen. Die Risiken für die wirtschaftlichen Perspektiven sind nach Jahren wieder geringer, allerdings könnte eine Verlangsamung der Reformen die Schuldenkrise im Euro-Raum vertiefen — so die Warnung in dem Bericht. Die wirtschaftliche Erholung bleibt dabei zögerlich und uneinheitlich in den verschiedenen Ländern und Regionen. Die OECD ist der Ansicht, dass die Zentralbanken ihre Bemühungen intensivieren müssten, um die Kreditvergabe an die Wirtschaft zu stimulieren.
Doch die Kreditvergabe kann nicht wieder aufgenommen werden, solange man nicht für ein nachhaltiges Wachstum der Wirtschaft sorgt, sagen rumänische Banker. Zurzeit ist die Bevölkerung in Rumänien überverschuldet, die Krise hat ihre Einkommen und das Finanzverhalten von Unternehmen und Bürgern betroffen — deshalb stagniert die Kreditvergabe. Doch außerhalb des Bankwesens heißt es, ohne eine Wiederbelebung der Kredittätigkeit könne kein solides Wachstum erzielt werden. Die jüngsten Wachstumsprognosen für Rumänien liegen bei etwa 2%. Petre Bunescu, Vizepräsident des Rumänischen Bankenverbandes, sagt, es sei eine steigende Spar-Tendenz festzustellen.
Zumindest in den letzten zwei Jahren ist der Spareffekt immer stärker bemerkbar. Die Bürger waren ohne Zweifel angesichts der Krise vorsichtiger mit ihren Ausgaben als in der Vergangenheit. Und so ist die Spartendenz eine positive Entwicklung, eine sichtbare Tendenz. Aber gleichzeitig ist die Höhe der Spareinlagen der Bevölkerung und auch die der Unternehmen sehr begrenzt. Was mich anbelangt, glaube ich nicht, dass Rumänien, das sich mit Sicherheit weiterhin auf einem steigenden Trend bewegen wird, sein Wachstum nur auf internen Ressourcen basieren kann.“
Andererseits arbeitet der Bankenverband an einem wichtigen Projekt: Es geht um Lösungen für die Beteiligung der Handelsbanken beim Abrufen europäischer Fördergelder. Der Vorsitzende des Verbandes, Radu Graţian Gheţea, erklärt:
Es ist kein leichter Weg, der von der Idee und Absicht bis zur Umsetzung zu bewältigen ist. Unser Wunsch, der des Bankwesens also, ist es, nicht allen Banken ein System aufzuwingen, sondern die Rahmenbedingungen zu schaffen, damit jeder Interessent sich an den Vorphasen der mit europäischen Fördergeldern finanzierten Projekte beteiligen kann.“
Ein Fachausschuss des Bankenverbandes arbeitet in diesem Projekt mit Experten der Notenbank und des Finanzministeriums zusammen.
18 români îşi chirurâ bana tu un accidentu tu Muntenegru.
Tu Românii, n’iercuri fu prota dzuâ di doliu naţional, ti suflitlu aţilor 18 român’i ţi chirurâ, duminica, tu un accidentu pi sucachi tu Muntenegru. Şi autorităţili dit aţea di ma ninti republicâ iugoslavâ decretarâ azâ doliu naţional, ca semnu di tin’ii andicra di aţei ţi-şi chirurâ bana aclo. Alti 29 di oamin’i agudiţ şi cari furâ internaţ, la aţel chiro, tu spitali dit Podgoriţa, furâ aduşi la spitalili di Bucureşti cu 2 aeroplani militari româneşţâ. Un al treilea aeroplan adusi tu Romanii trupurili aţilor cari nu avurâ dzâli şi chirurâ tu greaua tragedii. Cu andruparea a armatâl’ei, operaţiunea medicalâ ahurhitâ, fu unâ fârâ preacl’i, mutrinda greaua catandisi şi numirlu mari aţilor ţi murirâ icâ ţi furâ agudiţ. 40 di yeaţârl’i şi asistenti medicali s-adunarâ ta s-agiutâ la turnarea tu vâsâlii aţilor implicaţ tu accidentu. Amaxea cu turişţâ român’i câdzu tu unâ râpâ, tu canionlu Morača. Autorităţili dit Muntenegru câtâpâţescu s-bagâ cap la cap datili dit tahograf, un aparat ligat la cutia di vitezi şi la computerlu di bordu al autocarlui, ţi adunâ informaţiili di pi imnari, cum suntu kilometrajul, viteza, alâxearea a şoferilor, controalili, ama şi greşelili. Dit ancheta a autorităţlor di Podgoriţa s-vidzu că, atunţea cându autocarlu inşi dit un tunel rutier cu vitezâ multu mari, sucachea eara ca udâ şi s-poati ca şoferlu s-eara niham deranjat di lun’ina a soarilui, chirândalui, tu curbâ, controlu a amaxâl’ei. Bucureşti, procurorl’ii ahurhirâ audierea aţilor ţi furâ agudiţ, cari pot s-da îndauâ detalii mutrinda cum fu greulu accidentu, nai ma marli dit aţei dit soni 15 an’i tu cari furâ implicaţ turişţâ român’i.
Premierlu român, Victor Ponta, ahurhi un turneu asiatic cu un caracter ma multu di turlii icunumicâ.
Premierlu Victor Ponta easti tu un turneu tu patru vâsâlii di Asia – Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan şi China — ta s-tragâ mutrita ti investiţii tu Românii. Prota etapâ fu Azerbaidjan, iu, tu moaubeţli di aclo sâ zburâ şi di apofasea di tora ayoniea a consorţiului azer Şah Deniz, cari aleapsi unâ altâ cali di transportu a gazilor di Amarea Caspicâ cătâ Europa, andicra di Nabucco, proiectu andrupât di UE şi dit cari adarâ parti şi România. Nai ma apruchiatlu proiectu ti azeri fu Trans-Adriatic Pipeline (TAP), ţi adarâ ligâtura întrâ Turţii şi Italii, tricânda şi prit Gârţii, Albinişii şi Amarea Adriaticâ. Dauli gazoducti furâ fapti ta sâ scadâ dependenţa energheticâ ali UE andicra di Arusii. Nabucco West vrea s-leagâ Turţia di Austria, prit Vâryârii, Românii şi Ungarii, ama tora, dupu niamintarea aluştui, Victor Ponta dzâsi că România va s-mutreascâ şi pi proiecti cu autoritaţli azeri, cum easti AGRI (Azerbaidjan — Georgia — Romania — Interconector). AGRI mutreaşti s-pitreacâ gaz natural prit conducti azeri si georgieni si lichefierea tu un terminal cari va s-hibâ mutat pi tarmlu georgian a Amarâl’ei Lai, di iu gazlu va s-hibâ transportat pi amari tu Românii. Unâ altâ turlii cari poati s-hibâ bâgatâ tu practico di autorităţili români easti exploatarea a rezervilor di gazi dit Amarea Lai icâ a gazilor di şistu. România consumâ cathi an 14 miliardi di metri cubi di gazi, cari yin, tu 80%, dit producţia internâ.
Cumândiseara al FMI apruchie aţeali dit soni dauâ evaluări mutrinda achicâsearea di turlii preventivâ cu România.
Consililu Director al FMI apruchie aţeali dit soni dauâ evaluări mutrinda achicâsearea cu România, cari fu simnat aşi, cu succes. FMI deadi ti vâsâlia a noastrâ şi aţea dit soni ratâ dit achicâseari, 520 di milioani di euro. Acordul di ţinţi miliardi easti ama unlu di turlii preventivâ, iara România nu luă dit aeşţâ pâradz şi niţi nu va s-l’ia, dzâc oficiali di Bucureşti. Printrâ lucârli câftati tu acordul stand-by cu Fondul furâ şi n’icşurarea a arieratilor a bugetului di stat, ama şi privatizarea al CFR Marfâ, unâ dit companiili di stat ţi chiru mulţâ pâradz şi ţi ari mări borgi. Aţel dit soni acordu stand-by fu simnat tu primveara a anlui 2011, ca unâ duţeari ninti a aţilui ahurhit tu 2009. Unâoarâ simnat aţel di tora, autorităţili români spun câ minduiescu la unâ altâ achicâseari cu FMI.
Steaua Bucureşti, campioana ali Românii la fotbal, ascâpă di pideapsa greau ţi UEFA putea s-l’iu da ti aruşfeti.
UEFA nu u scoasi pi campioana ali Românii la fotbal, Steaua Bucuresti, dit cupili europeani, dupu ţi echipa fu cercetatâ tu un dosar di aruşfeti. Di aoa şi-nclo, ti ţinţi an’i, echipa bucureşteanâ lipseaşti sâ s-afireascâ di altâ pideapsâ mutrinda linia sportivâ. Maca nu va s-adarâ aestu lucru, pideapsa cu suspendari pi chiro di un an va s-hibâ bâgatâ tu practico automat. Forlu european dişcl’isi aestu dosar dupu ţi finanţatorlu ali Steauâ, George Becali, fu condamnat la hapsi ti aruşfeti, dari di pâradz tu unâ catandisi dit 2008. Atunţea, Becali câtâpâţi s-da 1,7 milioani di euro a giucâtorilor di la Universitatea Cluj ti s-amintâ, tu aţea dit soni etapâ a campionatului mecilu cu rivala a Steaul’ei tu alumta ti titlu, CFR Cluj. Tu aestâ ediţii, Steaua poati s-agiungâ tu grupili a Ligâl’ei a Campion’ilor, iara unâ calificari poati s-l’i aducâ cama di 20 di milioani di euro, pâradz cari pot s-asiguripseascâ finanţarea fărâ ca Becali, ţi easti tu hapsi, sâ mai da vârâ agiutor di turlii financiarâ. Tu aţel tur II preliminar a Ligâl’ei a Campion’ilor, Steaua va s-gioacâ, pi 16 di Alunar, cu campioana dit Makidunii, FK Vardar Skopje.
Armâneaşti: Cristina Mina
Trei zile consecutive din luna mai adună mai multe semnificaţii pentru români.
În 1866, la 10 mai, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen urcă pe tronul României, atunci în formula a două principate unite, Moldova şi Muntenia. Cu 7 ani înainte, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza în fruntea Moldovei şi, ulterior a Munteniei, realiza unirea de facto a celor două principate româneşti. Aducerea unui principe străin pe tronul României a apărut la un moment dat drept soluţia păstrării acestei uniri, iar Carol a fost cel care a acceptat să îşi asume această sarcină. În 1881, tot într-o zi de 10 mai, Carol devine primul rege al românilor iar România devine regat. Carol l a avut o domnie lungă, până la moartea sa în 1914, o perioadă de mare progres şi prosperitate pentru România.
10 mai s-a impus ca zi a regalităţii României şi şi-a recăpătat aprecierea naţională după înlăturarea regimului comunist, instalat după al doilea război mondial. În 1947, ocupaţia sovietică şi comuniştii români care acaparaseră puterea l-au obligat pe regele Mihai, acum, în vârstă de 91 de ani, să abdice şi să plece în exil. La încoronarea sa ca monarh al noului regat român, la 10 mai 1881, Carol l şi-a pus pe cap o coroană făcută din oţelul tunurilor otomane capturate în 1877. Războiul de atunci împotriva Imperiului otoman, la care a participat alături de ruşi, a fost o primă apariţie a României pe scena balcanică şi europeană ca stat puternic şi modern.
În aprilie 1877, parlamentul bicameral luase o serie de decizii vitale, inclusiv starea de război cu Imperiul otoman. La 9 mai 1877, ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu este interpelat în parlament şi el pronunţă celebrele cuvinte: suntem independenţi, suntem o naţiune de sine stătătoare. În aceeaşi zi, Senatul şi Adunarea Deputaţilor de la Bucureşti votează declaraţia de independenţă, iar regele Carol l o semnează a doua zi, pe 10 mai 1877, când se sărbătorea urcarea sa pe tron, ziua monarhiei române. În timpul comunismului, accentul a fost pus pe evenimentul din 9 mai, mai ales pe declaraţia ministrului Kogălniceanu, pentru a oculta rolul Regelui în proclamarea independenţei României, în 1877, exact de ziua monarhiei. Formal sau informal, şi 9 şi 10 mai sunt zile în care trebuie să marcăm proclamarea, în 1877, a independenţei de stat a României.
În perioada comunistă, însă, 9 Mai beneficia şi de semnificaţia sa postbelică. Pentru Uniunea Sovietică şi ţările est-europene pe care le-a ţinut sub controlul său aproape o jumătate de secol, aceasta era Ziua Victoriei, a izbânzii din cel de al doilea război mondial împotriva Germaniei naziste.
În 1945, la 7 mai, aliaţii primeau capitularea necondiţionată a tuturor forţelor germane, la Rheims, în Franţa. Se stabilea ca a doua zi, 8 mai, la 11 noaptea, germanii să înceteze orice operaţiune de război. Moscova a considerat că nu a avut o reprezentare corespunzătoare la Rheims astfel că o nouă capitulare a fost semnată la Berlin, în primele ore ale zile de 9 mai. Diferenţa de fus orar face ca însăşi intrarea în vigoare a capitulării semnate la Rheims să aibă loc când la Moscova era deja ziua de 9 mai. Altfel spus, în Europa şi pentru Germania lui Hitler, al doilea război mondial s-a încheiat pe 8-9 mai 1945.
Peste 5 ani, într-o zi de 9 mai, ministrul francez de externe, Robert Schuman, lansa un plan european de consolidare a păcii pe continentul răvăşit de războaie. Născut în Alsacia, regiune din mijlocul rivalităţii franco-germane de la care au plecat cele două războaie mondiale, Schuman propunea ca tocmai aceste relaţii şi industriile care alimentau războiul, respectiv cărbunele şi oţelul, să devină baza unirii economice şi politice a continentului.
Declaraţia Schuman din 9 mai 1950 este punctul de pornire al Uniunii Europene de azi, organizaţie ce cuprinde 27 de state din Europa, printre care şi România.
Europa, lovită puternic de şomaj a manifestat, cu prilejul Zilei Internaţionale a Muncii, împotriva politicilor de austeritate şi pentru mai multe măsuri menite să creeze locuri de muncă. În Grecia, Franţa, Italia şi Cipru, sute de mii de persoane au protestat în marile oraşe, iar în Spania, unde, potrivit Institutului Naţional de Statistică, numărul persoanelor fără slujbă trece acum de 6,2 milioane, sindicatele au organizat peste 80 de mitinguri. 2 milioane de familii din Spania au toţi membrii în şomaj, foarte mulţi dintre ei fiind în căutarea unui loc de muncă de mai bine de doi ani. Iar situaţia este încă şi mai gravă, dacă privim rata şomajului în rândul tinerilor – aproape 60% dintre ei sunt afectaţi de lipsa locurilor de muncă.
Corespondentul Radio România la Madrid, Ana Maria Damian: “Cu un şomaj de 27% în rândul populaţiei active, Spania se confruntă cu probleme grave şi proteste aproape zilnice din cauza distrugerii locurilor de muncă. Pentru a combate creşterea şi mai mare a ratei şomajului, guvernul a acceptat un dialog cu sindicatele şi principalele organizaţii patronale în 16 mai, cu scopul de a discuta un posibil acord la nivel naţional. Centrul de Cercetări Sociologice a publicat datele barometrului privind preocupările populaţiei şi intenţia de vot. Şomajul este pe primul loc în lista îngrijorărilor pentru 80% din spanioli, pe locul al doilea figurând corupţia şi frauda; pe locul al treilea sunt problemele economice, o preocupare majoră pentru o treime din populaţie.”
O rază de speranţă se întrevede, totuşi, dinspre Grecia. Bruxellesul prognozează revenirea acesteia la creştere economică în 2014, Atena punând, astfel, capăt unei perioade de şase ani de recesiune.
O relansare economică treptată este anticipată şi pentru România, care ar urma să înregistreze în acest an o creştere economică de 1,6%, potrivit previziunilor economice de primăvară ale Comisiei Europene. În acest an, România ar urma să aibă o rată anuală a inflaţiei de 4,3%, în timp ce rata şomajului, de 6,7% în prezent, este aşteptată să rămână sub 7% şi anul acesta şi anul viitor. Potrivit comisarului pentru afaceri economice, Olli Rehn, din cele 20 de ţări ale Uniunii aflate sub procedura de deficit excesiv, România, alături de Letonia, ar putea să iasă din această procedură, cu şanse bune fiind şi Lituania. Pentru UE, prognoza de primăvară prevede o scădere de 0,1% a PIB în acest an, urmată de o revenire cu 1,4% anul viitor.
La Bucureşti, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a amintit că deocamdată criza economică nu s-a încheiat şi, în pofida unor rezultate pozitive obţinute în special în domeniul reducerii şomajului, lipsa locurilor de muncă pentru tineri continuă să fie acută. Există, însă, şi veşti bune, spune Rompuy, referindu-se la stabilizarea situaţiei financiare în zona euro, creşterea competitivităţii şi a exporturilor şi la finanţe publice mai sigure. Analistul economic Valentin Ionescu: Situaţia, acum, pare să arate în felul următor: a început să se stabilizeze economic zona euro, s-a stopat creşterea deficitelor, dar acestea nu s-au redus substanţial decât în anumite ţări. În Europa, zona euro este împărţită în două. Este o zonă competitivă, în nord, şi o zonă mai puţin competitivă sau deloc în sud, cu excepţia Spaniei, care s-a redresat substanţial. Eu aş fi mai rezervat în estimări. Văd mai degrabă anul 2014 ca fiind mult mai relevant în privinţa interpretărilor, pentru că vom avea alte cifre cu privire la deficitele publice şi întărirea competitivităţii, care se vede, de pildă, în balanţa comercială a fiecărei ţări şi care nu s-a îmbuntăţit peste tot. Sunt numai anumite ţări care exportă, sunt puteri exportatoare mari şi acolo, într-adevăr, balanţa este pozitivă sau pe zero.”
Nu există alternativă la politicile de austeritate dacă statele lumii doresc să iasă din actuala criză, subliniază, pe de altă parte, directorul general al FMI, Christine Lagarde. Într-un interviu acordat televiziunii elveţiene RTS, ea a subliniat, însă, că fiecare ţară trebuie să aibă ritmul său propriu de implementare a reformelor, în funcţie de situaţia fiecăreia. Christine Lagarde spune că acum nu mai este posibilă recurgerea la împrumuturi şi, pe de altă parte, nicio politică de refacere a deficitelor şi de relansare economică nu se va putea face fără suportul financiar adecvat. Directorul FMI atrage atenţia că situaţia economică pe plan mondial este în continuare dificilă şi că disciplina bugetară şi politicile de creştere trebuie aplicate dacă se doreşte atragerea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă. Există trei viteze diferite de creştere economică în lume — mai spune şefa FMI. Cele mai rapide sunt ţările emergente, urmează grupul statelor care încep să revină pe creştere, precum Statele Unite, Suedia şi Elveţia, apoi grupul al treilea, din care fac parte zona euro şi Japonia, ţări care au, încă, dificultăţi de a-şi regăsi drumul către creşterea economică.
Die Arbeitslosigkeit in Europa ist in den letzten Jahren stark angestiegen. Anlässlich des Internationalen Tags der Arbeit wurden Proteste gegen die Sparpolitik in der EU und für die Schaffung von Arbeitsplätzen organisiert. In Griechenland, Frankreich, Italien und Zypern haben Hunderttausende Personen in den Großstädten protestiert.
In Spanien, wo laut dem spanischen Statistikamt mehr als 6,2 Millionen Menschen arbeitslos sind, haben die Gewerkschaften über 80 Proteste organisiert. Viele Erwerbslose sind seit mehr als zwei Jahren auf der Suche nach einem Arbeitsplatz. Noch dramatischer ist die Arbeitslosenquote in den Reihen der jungen Menschen: Knapp 60% dieser haben keinen Job. Die Radio-Rumänien-Korrepondentin in Madrid, Ana Maria Damian, erläutert:
Bei einer Arbeitslosigkeit von 27% der aktiven Bevölkerung konfrontiert sich Spanien mit schweren Problemen und fast täglichen Protesten wegen des Abbaus der Arbeitsplätze. Um die weitere Steigerung der Arbeitslosenquote zu vermeiden, hat die Regierung ein Treffen mit den Gewerkschaften und den wichtigsten Arbeitgeberverbänden am 16. Mai akzeptiert. Ziel ist es, über ein mögliches landesweites Abkommen zu sprechen. Das Zentrum für Soziologische Forschungen hat die Ergebnisse einer Umfrage betreffend die Beschäftigungen der Bevölkerung und deren Wahlabsicht veröffentlicht. Die Arbeitslosigkeit nimmt mit 80% den ersten Platz in der Rangliste der Sorgen der Spanier ein, auf dem zweiten Platz stehen die Korruption und der Betrug. Auf dem dritten Platz sind die wirtschaftlichen Probleme, ein Drittel der Bevölkerung ist darum besorgt.“
Hoffnung ist jedoch in Sicht für Griechenland. Laut Prognosen in Brüssel werde die griechische Wirtschaft 2014 nach sechs Jahren Rezession wieder wachsen. Eine Ankurbelung der Wirtschaaft ist auch in Rumänien zu erwarten. Laut den Frühjahrs-Prognosen der EU-Kommission werde die rumänische Wirtschaft dieses Jahr um 1,6% wachsen.
2013 werde Rumänien eine Jahresinflationsrate von 4,3 % verzeichnen. Die Arbeitslosigkeit, die im Moment bei 6,7% liegt, sollte auch in diesem Jahr, aber auch 2014 unter 7% bleiben. Laut EU-Wirtschafts- und -Währungskommissar Olli Rehn könnten die gegen Rumänien, Lettland und Litauen laufenden Defizitverfahren schon bald eingestellt werden. 20 EU-Länder sind zur Zeit davon betroffen. Die EU-Wirtschaft werde in diesem Jahr um 0,1% schrumpfen, um dann 2014 wieder um 1,4% zu wachsen, so die EU-Kommission.
EU-Ratspräsident Herman Van Rompuy erinnerte in Bukarest daran, dass die Wirtschaftskrise vorläufig kein Ende gefunden habe. Trotz der positiven Ergebnisse, insbesondere bei der Verminderung der Arbeitslosigkeit, bleibe das Problem der Arbeitsplätze für die Jugend akut. Es gebe jedoch auch gute Nachrichten, erklärte Rompuy. Damit meinte er die Stabilisierung der Finanzlage der Euro-Zone, die Erhöhung der Wettbewerbsfähigkeit und der Exporte und sicherere Staasfinanzen. Wirtschaftsanalyst Valentin Ionescu dazu:
Die Lage scheint im Moment so auszuschauen: Die Euro-Zone beginnt sich wirtschaftlich zu stabilisieren, der Anstieg der Defizite wurde gestoppt, diese sind jedoch nur in bestimmten Ländern erheblich zurückgegangen. Die Euro-Zone ist gespalten. Es gibt eine wettbewerbsfähige Region im Norden und eine weniger oder sogar überhaupt nicht wettbewerbsfähige Region im Süden, ausschließlich Spanien, das sich erheblich verbessert hat. Ich würde etwas zurückhaltender mit den Prognosen sein. Das Jahr 2014 sehe ich relevanter in puncto Aswertungen. Uns werden andere Daten betreffend die Haushaltsdefizite und die Stärkung der Wettbewerbsfähigkeiten vorliegen, die sich in der Handelsbilanz eines jeden Landes widerspiegelt und die sich nicht überall verbessert hat. Es gibt nur bestimmte Länder, die exportieren, und da ist die Bilanz positiv oder gleich Null.“
Es gebe keine Alternative zu den Sparpolitiken, wenn die Staaten die jetzige Krise überwinden möchten, betont andererseits die IWF-Chefin Christine Lagarde. In einem Interview für das schweizerische Fernsehprogramm RTS erklärte sie jedoch, jedes Land müsse seinen eigenen Rhythmus bei der Reformumsetzung einhalten.
Christine Lagarde meint, die Verschuldung sei jetzt keine Lösung mehr. Andererseits könne man keine Politik zur Verminderung der Defizite und zur Wirtschaftsankurbelung ohne angemessene finanzielle Unterstützung implementieren. Die Weltwirtschaftslage sei weiterhin schwierig und die Haushaltsdisziplin sowie auch die Wachstumspolitiken müssten eingehalten werden, um Investitionen anzuziehen und Arbeitsplätze zu schaffen, so die IWF-Chefin.
Es gebe drei unterschiedliche Wirtschaftswachstum-Geschwindigkeiten in der Welt, fügte Christine Lagarde hinzu. Die schnellsten seien die Schwellenländer, gefolgt von den Staaten, die sich erholen, wie die USA, Schweden und die Schweiz und der dritten Gruppe, zu der die Euro-Zone und Japan gehören. Die Staaten dieser dritten Gruppe haben noch Schwierigkeiten, den Weg zum Wirtschaftswachstum zu finden, so die geschäftsführende Direktorin des IWF.
Audiobeitrag hören: