Radio România Internațional

Tag: europarlamentare

  • Eurobarometru: Cetățenii UE sunt mulţumiţi de situația economică și calitatea vieții din regiunile lor

    Eurobarometru: Cetățenii UE sunt mulţumiţi de situația economică și calitatea vieții din regiunile lor

    La nivelul general al Uniunii Europene, peste 80% dintre cetăţeni consideră că în regiunea în care trăiesc calitatea vieţii este bună şi foarte bună. Doar 13% au spus că este mai degrabă rea, iar 4% afirmă că este foarte rea.

    Românii sunt un pic mai pesimişti în raport cu media europeană, dar nu foarte mult. La nivel naţional, aproape 70% dintre conaţionalii noştri spun că au o calitate a vieţii bună şi foarte bună în regiunea în care trăiesc, 20 la sută dintre români afirmă că au o calitate a vieţii mai degrabă rea, iar 10% spun că este cu adevărat rea. Cele mai optimiste regiuni ale României sunt Centru şi Nord-Vest, Bucureşti-Ilfov este la mijloc iar răspunsurile cele mai pesimiste au venit din regiunile Nord-Est şi Sud-Est.

    Altă întrebare: cum apreciaţi situaţia economiei din regiunea în care trăiţi ? 10% dintre europeni au spus că este foarte bună, comparativ cu România, numai 7 procente. 55% dintre europeni susţin că economia regiunii lor este bună, faţă de doar 50% dintre români. 25% dintre europeni spun că economia merge mai degrabă rău,  faţă de 28% în România. La nivel mediu european, 7% dintre oameni au spus că economia regiunii lor merge foarte rău. Şi aici românii sunt un pic mai pesimişti – 13%. La capitolul economie, regiunile cele mai optimiste ale României sunt  Nord-Vest, Bucureşti-Ilfov şi Centru, iar cele mai pesimiste sunt Nord-Est şi Sud-Vest Oltenia.

    Întrebaţi despre principalele provocări cu care se confruntă în regiunile lor, europenii au indicat, în ordine: costul vieţii, economia şi şomajul, sănătatea, locuinţele, schimbările climatice, educaţia,  migraţia, criminalitatea, transporturile şi migraţia mediului de afaceri.

    Vin alegerile europene. Veţi participa ? Aproape 80% din europeni spun că vor merge. Trei sferturi din români vor vota şi ei.

    Consultând fişele de ţară, constatăm că europenii cei mai mulţumiţi de calitatea vieţii lor sunt finlandezii, austriecii şi olandezii. Foarte mulţumiţi sunt şi suedezii, belgienii şi danezii, dar şi polonezii. La polul opus, de departe cei mai nemulţumiţi de calitatea vieţii lor sunt grecii, urmaţi la mare distanţă de unguri, letoni şi bulgari, croaţi şi cehi. Noi românii se situăm sub media europeană, dar, potrivit sondajului, suntem mai mulţumiţi de calitatea vieţii decât grecii, ungurii, letonii, bulgarii, cehii şi croaţii.

    Sondajul s-a desfășurat în perioada 11 ianuarie – 15 februarie 2024. Au fost efectuate peste 62.000 de interviuri prin telefon, în 194 de regiuni europene.

  • Clarificări preelectorale

    Clarificări preelectorale

    Mai sunt aproximativ două luni și jumătate până la alegerile – comasate -europarlamentare și locale. Pe 9 iunie, românii cu drept de vot vor fi chemați la urne, pentru a-și desemna atât reprezentanții în Legislativul comunitar, cât și pe cei din administrațiile localităților în care trăiesc.

    Pentru scrutinul europarlamentar, PSD și PNL, la putere în România, au decis, încă de acum câteva săptămâni, să prezinte o listă comună de candidați, în ciuda diferențelor doctrinare și a apartenenței la grupuri politice europene distincte. În schimb, la locale, dacă inițial anunțaseră că fiecare își va întocmi propriile liste, acum, PSD și PNL caută candidați comuni pentru anumite localități. Este cazul Bucureștiului, unde, după tratative îndelungate care, la un moment dat, păreau să eșueze, coaliţia de guvernare a decis să îl susțină pentru Primăria Generală pe medicul Cătălin Cîrstoiu, în prezent managerul Spitalului Universitar Bucureşti. Acesta nu se va înscrie în niciunul din cele două partide, urmând să fie susţinut ca independent în cursa electorală.

    Ca o ironie a sorții, preşedinţii organizaţiilor PSD şi PNL Bucureşti, Gabriela Firea, respectiv Sebastian Burduja – ambii aspiranți nefericiți la statutul de candidat la Primăria Generală – vor trebui să se mulțumească cu a fi coordonatorii politici ai campaniei electorale a celor două partide în București.

    În zilele următoare, social-democraţii şi liberalii își vor anunţa şi candidaţii comuni pentru cele şase sectoare ale Capitalei. Potrivit unor surse politice, liberalii ar urma să aibă candidaţi la sectoarele 1 şi 6, iar social-democraţii la 2, 3, 4 şi 5.

    Un bun medic și manager de spital, însă un ilustru necunoscut în politică, Cătălin Cîrstoiu se va lupta, pentru Primăria Generală, cu ultra-cunoscutul, dar controversatul Cristian Popescu Piedone, din partea Partidului Umanist Social Liberal sau cu Nicuşor Dan, primarul în funcție al Bucureștiului, de unii apreciat, de alții aspru criticat, susținut de Alianţa electorală Dreapta Unită, formată din USR, PMP şi disidența liberală Forţa Dreptei.

    De altfel, Alianţa Dreapta Unită va putea participa la alegerile din 9 iunie în această formulă, după ce a fost validată, marţi, definitiv, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La finalul săptămânii trecute, Biroul Electoral Central respinsese protocolul de constituire a acestei Alianţe, pe motiv că,în Registrul partidelor politice, Cristian Diaconescu apărea ca preşedinte al PMP, în timp ce actul de constituire a Dreptei Unite a fost semnat, din partea PMP, de Eugen Tomac. În opinia liderilor formațiunilor care alcătuiesc Alianța electorală, decizia ÎCCJ este un act de dreptate față de un abuz de nepermis într-o democrație.

  • Redresarea economică și socială și noile norme bugetare ale Uniunii Europene

    Redresarea economică și socială și noile norme bugetare ale Uniunii Europene

    O Uniune Europeană verde, digitală și pregătită să răspundă la orice criză, în care Pactul Ecologic european va reprezenta chintesența dezvoltării, în care progresul digital va presupune investiții în conectivitate pentru o Piață Unică Digitală.

    O Uniune Europeană în care Pilonul European al Drepturilor Sociale va deveni o realitate, nu doar un vis continuu, cu o Garanție pentru copii și cu o Agendă Europeană pentru Competențe.

    O Uniune Europeană cu o industrie puternică și care investește în sistemul de sănătate, în cercetare și inovare. Și, nu în ultimul rând, o Uniune Europeană democratică, cu respectarea valorilor fundamentale și cu implicarea societății civile în procesul decizional. Acestea sunt obiectivele stabilite la Bruxelles pe termen mediu și lung.

    Analizăm cu Dumitru Fornea, membru al Comitetului Economic și Social European, planul de redresare economică și socială și noile norme bugetare ale Uniunii Europene,  care sunt orientate spre un viitor post-criză.

     

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.

  • Calendar electoral complicat în România

    Calendar electoral complicat în România

    Îndelung dezbătută în spaţiul public din România, ideea comasării unora dintre scrutinele ce jalonează anul superelectoral 2024 pare să fi fost tranşată. Alegerile locale şi cele europarlamentare vor avea loc în acelaşi timp, respectiv pe 9 iunie – au decis cele două partide care formează coaliţia guvernamentală, PSD şi PNL.

     

    Premierul Marcel Ciolacu, liderul social-democraţilor, a anunţat, de asemenea, că alegerile prezidenţiale se vor desfăşura în septembrie, cel mai probabil în două tururi, iar cele pentru Legislativul intern în decembrie. Ciolacu susţine că decizia comasării a fost luată pentru a garanta o prezenţă cât mai mare la vot şi, respectiv, pentru a bloca ascensiunea a ceea ce numeşte formaţiunile extremiste, aflate, de altfel, în ascensiune în mai toată Europa. În plus, deşi fac parte din familii politice continentale diferite – PSD e la socialişti, PNL la populari – şi vor avea candidaţi proprii la primării, consilii locale şi judeţene, cele două mari partide vor merge, în premieră absolută, pe o listă comună la euroscrutin.

     

    Marcel Ciolacu: “Am decis să avem şi o alianţă electorală pentru lista de europarlamentare. Este evident că numai cele două mari partide se pot uni şi pot face faţă unui val extremist. Niciuna dintre cele două forţe politice nu se pot angaja singure în această luptă.” 

     

    La rândul său preşedintele Senatului României, liderul PNL, Nicolae Ciucă, spune că decizia coaliţiei de guvernare este menită să garanteze stabilitatea internă, dar ţine cont şi de actualul context internaţional de securitate – cu trimitere la situaţia din Ucraina vecină, invadată de armata rusă.

     

    Nicolae Ciucă: “Din toate discuţiile pe care le-am avut, românii îşi doresc stabilitate, îşi doresc linişte, îşi doresc să-şi vadă de viaţa de zi cu zi şi, în felul acesta, cred că este absolut necesar ca în anumite momente, partidele politice să dea dovadă de un minim sacrificiu de orgoliu, pentru tot ceea ce înseamnă interesul românilor şi stabilitatea ţării.” 

     

    Opoziţia, în schimb, contestă vehement comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare. Alianţa Dreapta Unită, formată din USR (parlamentar), Forţa Dreptei (o dizidenţă liberală) şi PMP (fondat de fostul şef al statului Traian Băsescu), a anunţat că va ataca în justiţie toate actele normative emise de guvernanţi pe tema comasării. Preşedintele partidului Forţa Dreptei, fostul premier liberal Ludovic Orban:

     

    “În cazul în care vor veni cu un proiect de lege, îl vom ataca la Curtea Constituţională. În cazul în care vor emite ordonanţă de urgenţă, evident, vom sesiza Avocatul Poporului, care este singura instituţie care are capacitatea de a declanşa control constituţional în cadrul ordonanţelor de urgenţă. De asemenea, vom ataca în instanţă atât ordonanţa, cât şi hotărârea de guvern care va fi emisă.” 

     

    Tot din opoziţie, AUR (naţionalistă) consideră ilegală şi neconstituţională comasarea alegerilor, dar susţine că se poate adapta la orice tip de alegeri, fie acestea organizate la termen sau comasate. Liderul AUR, George Simion:

    “Având în vedere graba guvernării de a face alegeri comasate, ne schimbăm şi noi strategia, dacă vor fi şi alegeri locale pe 9 iunie, în total dispreţ faţă de Constituţie, şi nu vor interveni instituţiile acestui stat prin reprezentanţii săi, acceptăm candidaţi comuni din partea tuturor formaţiunilor care să se lupte cu reprezentantul PSD-PNL, indiferent cum s-ar chema.”

     

    De partea sa, UDMR spune că nu este afectată de această decizie a coaliţiei PSD-PNL, alături de care, de altfel, a guvernat până anul trecut.

  • Opinia românilor despre comasarea alegerilor

    În trei decenii şi jumătate de democraţie românescă post-comunistă, 2024 e un an cu totul special. E primul în care vor avea loc toate cele patru tipuri de alegeri imaginabile: europarlamentare, locale, legislative şi prezidenţiale – cele din urmă, foarte probabil, în două tururi de scrutin. Altfel spus, electoratul va fi chemat la urne de cinci ori de-a lungul câtorva luni, ceea ce, afirmă multe voci, riscă să-i amplificeplictiseala de politică. Nemaivorbind, spun aceleaşi voci, despre cheltuielile, defel mici, cu logistica şi cu personalul de la secţiile de votare. De aceea, s-a tot vehiculat ideea aşa-numitei comasări a unora dintre scrutine: localele odată cu europarlamentarele, deja fixate pentru 9 iunie, şi/sau parlamentarele interne simultan cu unul dintre tururile prezidenţialelor, programate către sfârşitul anului. Alte voci găsesc ideea cel puţin bizară. Fiindcă, de pildă, să votezi în aceeaşi zi pentru Parlamentul European şi pentru primar alterează, inevitabil, dezbaterea electorală, fiindcă amestecă celebrul şi tot mai impopularul Green Deal promovat la Bruxelles cu gropile de pe străzile comunei.

    Totuşi, 50% dintre români ar fi de acord cu o comasare a alegerilor, în timp ce o treime o consideră o idee proastă – relevă datele unui sondaj CURS publicat marţi. În ceea ce priveşte intenţia de vot, dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile europarlamentare, PSD (vioara-ntâi a guvernării) ar obţine 31%, urmat de PNL (partenerul social-democraţilor în Executiv) şi de AUR (opoziţia naţionalistă) – ambele cu câte 20 de procente. Tot din opoziţie, Alianţa “Dreapta Unită”, formată din USR (parlamentar), PMP (fondat de fostul şef al statului Traian Băsescu) şi Forţa Dreptei (o dizidenţă liberală condusă de ex-premierul Ludovic Orban), ar obţine 13% – puţin peste scorul politic actual al USR. Partidul populist SOS România, creat de zgomotoasa senatoare – exclusă, acum trei ani, din AUR – Diana Şoşoacă, şi UDMR, mult timp partener-junior în diverse guverne de coaliţie de la Bucureşti, fie acestea de dreapta, fie de stânga, s-ar situa sub pragul electoral de cinci procente.

    Dacă PSD şi PNL ar avea liste comune de candidaţi la scrutinul pentru Parlamentul European, acestea ar cumula 50% din voturi – arată acelaşi sondaj CURS, realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, cu o marjă de eroare de plus-minus 3%. Aceasta e, cum spun, deopotrivă, sociologii şi jurnaliştii, poza de moment. Ceea ce indică, însă, de mai bine de 20 de ani, toate cercetările sociologice e că în clasamentul încrederii românilor, dominat statornic de Armată, Biserică şi Academie, Parlamentul şi partidele politice ocupă întotdeauna ultimele două locuri.

  • România 43

    Proiect de lege pentru simplificarea desfășurării alegerilor europarlamentare din 2024 în străinătate, depus de parlamentarii de Diaspora, Radu Mihail şi Iulian Lorincz.

  • Stop traseismului politic la nivel european

    Stop traseismului politic la nivel european

    Parlamentul European a adoptat recent propuneri de consolidare a dimensiunii democratice a alegerilor europene din 2024 şi de promovare a sistemului candidaţilor cap de listă.

    Raportul, care a fost aprobat cu 365 de voturi ”pentru”, 178 ”împotrivă” şi 71 de abţineri, solicită măsuri pentru creşterea prezenţei la vot la alegerile din 6-9 iunie 2024, dincolo de cifrele în creştere înregistrate în 2019. Eurodeputaţii solicită o legătură clară şi credibilă între opţiunea alegătorilor şi alegerea preşedintelui Comisiei.

    În plenul Parlamentului European, europarlamentarul Victor Negrescu a propus interzicerea traseismului politic la nivel european. Prin adoptarea acestui raport, Parlamentul susţine că răspunde aşteptărilor cetăţenilor, astfel cum au fost exprimate în mai multe propuneri ale Conferinţei privind viitorul Europei privind consolidarea legăturii dintre cetăţeni şi reprezentanţii aleşi ai acestora şi combaterea dezinformării şi a ingerinţelor străine.

    “Mai avem câteva luni până la viitoarele alegeri europene și lucrurile arată îngrijorător. În fața pierderii credibilității este nevoie de curaj și lideri și pentru a-i convinge pe cetățeni să meargă la vot. Cetățenii trebuie să vadă forța votului lor, trebuie să cunoască partidele politice europene, dar și candidați lor comuni pentru șefia Comisiei Europene. 

    Totodată, propun interzicerea traseismului politic la nivel european. Prea mulți eurodeputați aleși într-o familie politică europeană au migrat spre alt grup politic european. Prin deciziile lor, au știrbit din credibilitatea alegerilor europene și au trădat încrederea cetățenilor. Europa și Parlamentul European trebuie să dea tonul și să recâștige încrederea în democrația europeană. 

    Printr-un plus de transparență și reguli clare, putem să ne asigurăm că cetățenii au încredere în modul în care funcționează Uniunea Europeană. Propunerile noastre comune prezentate aici asigură un plus pentru eficiența alegerilor pentru Parlamentul European și, în acest context, vă propun să le susținem împreună.”

  • An superelectoral în România

    An superelectoral în România

    În România vor avea
    loc, în 2024, alegeri europene, locale, legislative şi prezidenţiale, un
    maraton electoral fără precedent al cărui scenariu rezonabil este să
    stabilească noile raporturi de forţă din politică fără a produce perturbări
    majore în economie.


    Aliaţi la guvernare, social-democraţii şi liberalii au
    decis să meargă separat în alegeri, iar competiţia dintre ei poate afecta
    funcţionarea majorităţii guvernamentale. PSD este creditat cu prima şansă: un sondaj recent arăta că ar primi 30% din
    voturi, în vreme ce PNL s-a blocat la 20 de procente.


    Comentatorii spun că pe
    liberali i-a costat alianţa cu rivalul tradiţional, în vreme ce
    social-democraţilor le-a provocat pierderi minore, pentru că au un electoral
    stabil. Împreună sau separat, partidele sistem îşi pierd, constant, din
    atractivitate, pe fondul problemelor economice şi al incapacităţii lor de a veni
    cu soluţii valide, de durată, la acestea. Nu este doar cazul României.
    Partidele anti-sistem, radical-naţionaliste, populist-suveraniste şi extremiste
    speculează oriunde lipsa de vigoare a formaţiunilor tradiţionale şi dovedesc
    ingeniozitate în tentativa lor de a cuceri segmente largi din electorat.


    În
    România, exponentul principal al acestor curente este Alianţa pentru Unirea
    Românilor, creditată cu 19,5 procente în sondajele de opinie. AUR a adunat în
    jurul său partide cvasianonime şi a creat un pol suveranist, iar la scrutinul
    european din 9 iunie, care îi va oferi o tribună perfectă, speră să facă pasul
    decisiv spre marea politică. Nici nu a apărut bine pe scena politică şi AUR se
    confruntă, deja, cu o aripă dizidentă, S.O.S, creată în jurul unei senatoare,
    Diana Şoşoacă, pe care agresivitatea, conspiraţionismul vulgar, antivaccinismul
    şi poziţia pro-rusă, întâlnite şi printre membrii AUR, o fac chiar mai nefrecventabilă
    decât reprezentanţii partidului-mamă. Această formaţiune e la cota de 5%,
    limita de acces în legislativ.


    Există, totuşi, şi o opoziţie democratică la
    binomul social-liberal: Uniunea Salvaţi România, Partidul
    Mişcarea Populară și Forța Dreptei au lansat oficial, la sfârşitul anului
    trecut, Alianța Dreapta Unită, considerată alternativă la PSD-PNL, şi au decis
    deja lista candidaţilor la alegerile europarlamentare.


    În Parlament, USR este a treia forţă politică, însă lipsa unui contur
    ideologic, imaturitatea şi erorile de comunicare au retrogradat această formaţiune
    pe locul al patrulea în intenţiile de vot, cu aproape 12 procente. Lângă USR au
    venit PMP, partid creat în jurul fostului preşedinte Traian Băsescu, şi
    dizidenţii liberali conduşi de fostul premier şi lider PNL Ludovic Orban.


    Nu
    poate fi exclusă din calculele electorale UDMR, pe care disciplina votanţilor
    de etnie maghiară şi apatia celor majoritari au dus-o, de fiecare dată, în
    legislativ. Cu excepţia europarlamentarelor, calendarul electoral nu a fost
    decis. Ca o curiozitate, niciunul dintre competitori nu şi-a ales candidatul pentru
    cea mai pasionantă cursă electorală, cea prezidenţială.


  • Retrospectiva evenimentelor externe 2019

    Retrospectiva evenimentelor externe 2019

    Viaţă politică agitată în Republica Moldova


    2019 a fost
    un an agitat în viaţa politică din Republica Moldova, ex-sovietică majoritar românofonă. Spre finele lunii februarie, au avut loc
    alegeri parlamentare câștigate de Partidul Socialiștilor, urmat de blocul de
    dreapta ACUM şi de Partidul Democrat al controversatului om de afaceri Vlad
    Plahotniuc. Imediat după scrutin,
    în Republică s-a declanşat o criză politică ce a durat aproape trei luni. În
    iunie, socialiștii și blocul ACUM au reușit să ajungă la o înțelegere și să
    formeze un Guvern condus de pro-europeana Maia Sandu. Disensiunile au apărut,
    însă, rapid, socialiştii au ieşit de la Putere și, în noiembrie, alături de democraţi,
    au votat o moţiune de cenzură ce a dus la căderea Executivului Sandu. Preşedintele
    pro-rus al Republicii, Igor Dodon, a numit un nou premier în persoana unui fost
    consilier al său, Ion Chicu. Tot în
    2019, pentru prima dată de la declararea independenţei Republicii
    Moldova la începutul anilor ’90, funcția de primar al municipiului Chișinău a
    fost câștigată de reprezentantul unui partid de stânga – Ion Ceban.



    Europarlamentarele şi Brexitul


    În Uniunea Europeană, anul 2019 a stat sub semnul alegerilor europarlamentare
    din 23-26 mai câştigate de populari, secondaţi de socialişti şi de
    centriştii-liberali din grupul Renew Europe, format pe scheletul fostului grup
    ALDE. În iulie, liderii ţărilor membre au făcut cunoscuţinoii titulari a patru
    funcţii de top: preşedinţii Comisiei Europene şi Consiliului European (Ursula
    von der Leyen şi Charles Michel), preşedintele BCE (Christine Lagarde) şi
    Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe şi politică de securitate (Josep
    Borrell Fontelles). Totodată, Parlamentul European şi-a ales preşedintele -
    David Sassoli. Mandatul Executivului comunitar al dnei von der Leyen, care şi-a
    început activitatea la 1 decembrie, se anunţă plin de provocări, între care şi
    Brexitul.Ieşirea Regatului Unit din Uniunedecisă de britanici prin referendum, iniţial prevăzută pentru 29 martie
    2019, a fost amânată de trei ori, în lipsa unui acord comun privind condiţiile
    divorţului. Deputaţii de la Londra au respins documentul încheiat cu Bruxelles-ul
    de premierul Theresa May, care a demisionat în iunie, precum şi pe cel negociat
    de succesorul ei, Boris Johnson. Acesta a obţinut organizarea în Regat de
    alegeri legislative anticipate, pe care partidul Conservator le-a câştigat la
    jumătatea lui decembrie. În aceste
    condiţii, Brexitul ar urma să se producă cel mai târziu pe 31 ianuarie
    2020.



    Donald Trump sau politica internaţională a
    SUA


    La începutul
    lunii august 2019, preşedintele american republican Donald Trump anunţa că
    Statele Unite se retrag din Tratatul privind armele nucleare cu rază medie de
    acţiune încheiat, pe perioada Războiului Rece, cu Moscova. De altfel, în numele
    sloganului America First, locatarul de la Casa Albă şi-a multiplicat, pe tot
    parcursul anului, anunţurile care au luat prin surprindere: retragerea
    americanilor din nord-estul Siriei, retragerea din acordul de la Paris privind
    mediul înconjurător sau lansarea unui război comercial împotriva în special a
    Chinei. Spre finele lui septembrie, parlamentarii democraţi au iniţiat
    procedura de impeachment (destituire) a lui Donald Trump, pentru de abuz de
    putere. Cel mai puternic om al Planetei ar fi exercitat presiuni asupra
    Ucrainei pentru a relua o investigaţie în care era vizat fiul lui Joe Biden -
    probabil contracandidat al lui Trump la alegerile prezidenţiale din 2020.
    Donald Trump a denunţat acuzaţiile democraţilor drept ridicole.



    Proteste de stradă pe tot Globul


    2019 a fost jalonat şi de manifestaţii de
    stradă în ţări de pe tot Mapamondul. Să le notăm pe cele începute în iunie,în
    Hong Kong. Fostă colonie britanică, Hong Kong-ul a traversat, astfel, cea mai
    gravă criză din 1997, de când a revenit sub tutela Chinei. Protestele, unele violente,
    împotriva ingerinţei considerate prea mari a Beijingului, s-au atenuat odată cu
    victoria candidaţilor pro-democraţie în alegerile locale din noiembrie. Manifestaţii
    ample, soldate cu morţi şi răniţi, au fost şi în Franţa, unde 2019 a stat sub semnul violenţelor stradale în
    special de la Paris generate de ‘vestele galbene’, nemulţumite de politica
    socială şi fiscală a preşedintelui Emmanuel Macron şi a Guvernului său.



    Încălzirea climatică şi activismul
    pro-mediu


    Iulie 2019 a
    fost luna cea mai călduroasă măsurată vreodată, cu recorduri de temperatură în
    Europa, dar şi la Polul Nord. În august, Islanda şi-a luat rămas bun de la
    primul gheţar dispărut, în timp ce 400 sunt ameninţate cu dispariţia. În
    septembrie, adolescenta suedeză Greta Thunberg a pronunţat un discurs extrem de
    dur de la tribuna Organizaţiei Naţiunilor Unite, trăgând un semnal de alarmă
    inclusiv în privinţa incendiilor care au răvăşit, tot în 2019, Pădurea
    Amazoniană. În decembrie, tânăra – de unii admirată pentru activismul său
    pro-mediu, de alţii invitată să se ocupe mai degrabă de școală – a fost aleasă
    personalitatea anului de către revista americană Time


    Tot în 2019 …


    În fine, să
    ne amintim că în luna aprilie, acoperişul şi şarpanta din lemn a emblematicei
    Catedrale Notre Dame din Paris au fost mistuite de un incendiu de proporţii. Pompierii
    francezi au reuşit să salveze edificiul gotic, graţie unui lanţ uman fiind,
    totodată, puse la adăpost cvasi-totalitatea operelor şi a relicvelor de o
    valoare inestimabilă din interior. Incendiul a provocat o emoţie planetară, pentru
    reconstrucţia Catedralei fiind promise donaţii de peste 900 de milioane de
    euro. Să nu uităm nici că, în 2019, ne-am luat rămas bun de la fostul preşedinte francez Jacques Chirac, de la marele
    regizor italian de film Franco Zeffirelli, de la celebrul designer Karl
    Lagerfeld, de la fostul pilot austriac de Formula 1 Niki Lauda sau de la
    americanca Toni Morrison – prima
    femeie de culoare recompensată cu premiul Nobel pentru literatură.

  • Retrospectiva săptămânii 02.06 – 08.06.2019

    Retrospectiva săptămânii 02.06 – 08.06.2019

    Pact
    pentru consolidarea parcursului european al României


    Preşedintele României,
    Klaus Iohannis, a anunţat, miercuri, după consultările cu liderii partidelor
    parlamentare pe tema rezultatului referendumului pentru justiţie din 26 mai, că
    invită formaţiunile politice să semneze un pact pentru consolidarea parcursului
    european al României. Documentul se referă la transpunerea în
    legislație a rezultatelor referendumului şi la revizuirea legilor justiției
    pentru a ține seama de recomandările Comisiei de la Veneția și ale Comisiei
    Europene.

    Şeful statului a mai
    spus că propune ca cei care vor semna pactul să se angajeze să transpună în
    legislaţie, în cel mai scurt timp, măsurile necesare asigurării respectării
    atât în ţară, cât şi în străinătate a exercitării depline şi efective a
    dreptului de vot de către cetăţenii români. Peste 18 milioane de români au fost chemaţi pe 26 mai la urne,
    în acelaşi timp cu alegerile europarlamentare, pentru a se pronunţa cu privire
    la modificările propuse de şeful statului în domeniul justiţiei. Din cei peste
    7 milioane de români care au votat în cadrul referendumului, 6,5 milioane s-au
    pronunţat în favoarea acestora, respingând modificarea legislaţiei cu ajutorul
    ordonanţelor de urgenţă, precum şi graţierile şi amnistiile pentru fapte de
    corupţie.



    Premierul
    României, Viorica Dăncilă, la Bruxelles


    Respectarea statului de drept şi
    independenţa justiţiei au fost pe agenda discuţiilor de marţi de la Bruxelles
    dintre premierul român Viorica Dăncilă şi preşedintele şi prim-vicepreşedintele
    Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi Frans Timmermans, în condiţiile în
    care Comisia a avertizat, în mai multe rânduri, România că nu va ezita să ia
    măsuri radicale, dacă se vor constata nereguli care vin în contradicţie cu
    valorile europene. Oficialii europeni au primit, însă, asigurări din partea
    premierului român că guvernul nu va da ordonanţe de urgenţă în domeniul
    justiţiei. Sefa executivului de la Bucureşti a spus că doreşte un dialog
    constructiv şi deschis cu liderii europeni pentru a apăra poziţia României pe
    de o parte iar pe de alta de a nu veni în contradicţie cu principiile europene.

    Oficialii de la Bruxelles au salutat angajamentul Guvernului român de a nu lua
    măsuri controversate în sistemul judiciar şi dorinţa reluării imediate a
    dialogului în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare cu scopul de a
    înregistra progrese atât pe calea reformelor, cât şi în lupta împotriva
    corupţiei. Prin acest mecanism,
    Comisia Europeană monitorizează evoluţia justiţiei în România încă de la
    aderarea ţării la UE, în 2007. Pe de alta parte, preşedintele
    CE, Jean-Claude Juncker i-a mulţumit premierului Viorica Dăncilă pentru
    activitatea excelentă de până acum a Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii
    Europene, care a închis peste 100 de dosare, dintre care cele mai importante
    sunt cele privind Poliţia Europeană de Frontieră şi Garda de Coastă,
    Autoritatea Europeană pentru Muncă, Directiva Copyright.



    Modificări la legislaţia electorală


    În România vor fi organizate, peste un an,
    alegeri locale, iar cetăţenii vor decide cine vor fi primari precum şi
    componenţa consiliilor locale şi judeţe. Potrivit unei ordonanţe de urgenţă
    adoptate, luni, de guvern, preşedinţii de consilii judeţene urmează să fie
    aleşi din nou prin vot direct la scrutinul local. Executivul susţine că va
    creşte, astfel, legitimitatea, reprezentativitatea şi, implicit,
    responsabilitatea şefilor de consilii
    judeţene, care în prezent sunt numiţi de consilieri, în urma negocierilor
    dintre partide.

    Tot în sprijinul măsurii,
    executivul de stânga PSD – ALDE a invocat o solicitare venită – spune el – din
    partea a 30 de preşedinţi de consilii judeţene, inclusiv din opoziţie, adică
    trei sferturi din totalul lor. Preşedintele Klaus Iohannis consideră că
    modificarea legii electorale nu ar face decât să îi avantajeze pe actualii preşedinţi
    de consilii. Este o concesie pe care premierul Viorica Dăncilă ar fi făcut-o
    baronilor locali ai PSD, a spus purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Mădălina
    Dobrovolschi.


    Recomandări pentru România din partea Comisiei Europene


    România trebuie să ia măsuri
    pentru corectarea abaterii semnificative de la obiectivul bugetar pe termen
    mediu, să consolideze colectarea impozitelor şi să stabilească un salariu minim
    pe baza unor criterii obiective. Acestea sunt câteva din recomandările de ţară
    făcute de Comisia Europeană pentru 2019. Executivul comunitar recomandă, de
    asemenea, aplicarea integrală a cadrului fiscal.

    Se mai recomandă ca
    investiţiile să fie orientate către domeniile transporturilor, energiei cu
    emisii reduse de carbon şi infrastructurii de mediu, ţinând cont de
    disparităţile regionale. Totodată, se atrage atenţia că trebuie îmbunătăţite
    calitatea şi incluziunea educaţiei, în special pentru romi şi alte categorii
    defavorizate, în condiţiile în care fondurile alocate acestui domeniu sunt printre
    cele mai scăzute din Uniunea Europeană.



    Inundaţii în România


    Ploile abundente din ultima
    perioada au afectat, în România, zeci de locuinţe, curţi şi subsoluri, anexe,
    scoli, drumuri nationale, judetene si comunale. Sute de persoane au fost salvate sau evacuate din calea
    apelor de către angajaţii Ministerului de Interne. Ministerul Sănătăţii
    le-a cerut reprezentanţilor direcţiilor de sănătate publică să colaboreze cu
    autorităţile locale şi să pună în aplicare acţiunile din planul de măsuri pentru
    asigurarea asistenţei medicale în zonele afectate de inundaţii.

  • Retrospectiva săptămânii 19.05 – 25.05.2019

    Retrospectiva săptămânii 19.05 – 25.05.2019

    Alegeri europarlamentare şi referendum în România


    Sute de milioane de cetăţeni europeni sunt aşteptaţi la vot, între 23 şi 26
    mai, pentru a alege viitorul legislativ european, cu un mandat de 5 ani.Scrutinul a început , joi, în Marea Britanie şi Olanda
    şi se încheie pe 26 mai în majoritatea statelor membre, inclusiv România. În urma votului, vor fi aleşi 751 de eurodeputaţi, dintre
    care 33 vor fi români. In ţară, aceasta a fost
    ultima săptămână de campanie electorală pentru euroscrutin. Sunt înscrise în
    cursă 13 formaţiuni politice şi trei independenţi. Pentru românii de peste
    hotare au fost înfiinţate 441 de secţii de votare, cele mai multe în Italia,
    Spania şi Republica Moldova vecină. In România, simultan cu euroscrutinul are
    loc şi referendumul pe teme de justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis.
    Alegătorii vor primi trei buletine – unul pentru alegerile europarlamentare şi
    câte unul pentru fiecare întrebare a referendumului. Românii care au împlinit
    vârsta de 18 ani sunt chemaţi să se pronunţe prin Da sau Nu cu privire la următoarele
    întrebări: ”Sunteţi de acord cu
    interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”,
    respectiv, ”Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a
    ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al
    organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct
    la Curtea Constituţională?”. Potrivit legii, referendumul este valabil dacă la
    acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise pe listele
    electorale permanente. Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile
    valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele
    electorale permanente.



    Reglementarea
    activităţii de taximetrie alternativă


    Proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind reglementarea
    activităţii de ridesharing se află până pe 3 iunie în dezbatere publică. Documentul a
    apărut după ce companiile de transport alternativ au cerut reglementarea de
    urgenţă a serviciilor lor pentru a putea funcţiona în continuare. Dupa mai multe runde de negocieri, reprezentanţii
    companiilor de ridesharing au ajuns, joi,
    la un acord cu reprezentanţii Guvernului în ceea ce priveşte proiectul de OUG
    dedicat aplicaţiilor de profil din România. Noile reglementări vor asigura
    condiţii egale de autorizare între aplicaţiile de transport alternativ şi
    companiile de taxi. Deţinătorii aplicaţiilor pentru transport alternativ vor fi
    obligaţi să se autorizeze la Ministerul Comunicaţiilor pentru această
    activitate, iar şoferii parteneri vor respecta cerinţele tehnice şi juridice
    similare taximetriştilor pentru a face transport de persoane autorizat contra
    cost. In România, peste 200.000 de oameni au semnat
    o petiţie pentru reglementarea de urgenţă a serviciilor de ridesharing, a
    anuntat Asociaţia Coaliţia pentru Economia Digitală, o organizaţie independentă
    care reprezintă principalele companii de profil. Potrivit acestora, efectele
    lipsei de reglementare s-au regăsit în faptul că mii de şoferi nu mai au
    venituri, iar 2,5 milioane de utilizatori fie nu pot găsi o maşină, fie trebuie
    să plătească costuri şi de trei ori mai mari. Companiile de taximetrie,
    criticate constant pentru slaba calitate a serviciilor, acuza, in replica,
    firmele de ridesharing ca functioneaza ilegal.



    Dosare celebre din
    justiţie


    Fostul primar al Constanţei (oraş românesc la
    Marea Neagră), Radu Mazăre – a fost adus, luni, în ţară sub escorta poliţiştilor
    români, el fiind extradat de Madagascar, unde se afla din decembrie 2017. Radu
    Mazăre este condamnat în mai multe dosare de corupţie, însă pedeapsa
    definitivă, care a atras şi mandatul internaţional de căutare, este cea dată în
    luna februarie de Instanţa Supremă, în dosarul retrocedărilor ilegale de
    terenuri din Constanţa, pentru care are de executat o pedeapsa de aproape 10
    ani. Fostul edil a plecat din România la sfarsitul lui 2017, în timp ce se afla
    sub control judiciar, acuzând presiuni politice în procesele penale care îl
    vizau, iar acolo a făcut demersuri pentru obţinerea azilului. Tot luni, la
    Bucureşti, Inalta Curte de Casaţie şi Justitie a amânat, pentru 27 mai,
    pronunţarea în dosarul angajărilor fictive de la Protecţia Copilului Teleorman,
    sud, dosar în care liderul PSD(la guvernare), Liviu Dragnea, este acuzat de
    instigare la abuz în serviciu. Dragnea a fost condamnat în
    primă instanţă – de un complet format din 3 judecători – la 3 ani şi 6 luni
    închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în
    serviciu, iar la termenul anterior, a pledat nevinovat. Totodată, avocaţii
    inculpaţilor au cerut, fără succes, amânarea pentru a aştepta o decizie a
    Curţii Constituţionale asupra unei sesizări depuse de deputatul social-democrat
    Florin Iordache privind nelegalitatea completurilor de 3 judecători ai Instanţei
    supreme. CCR a amânat pentru 5 iunie luarea unei decizii. Sesizarea a fost
    depusă de Iordache în perioada în care Liviu Dragnea îi delegase atribuţiile de
    conducere a Camerei Deputaţilor. Delegarea atribuţiilor a fost de asemenea contestată la Curtea Constituţională de PNL,
    opoziţie. Luni, Curtea a respins şi
    această sesizare.



    Inundaţii în România


    Si în aceasta săptămână, România s-a aflat sub incidenţa codurilor galben şi
    portocaliu de instabilitate atmosferică accentuată, vijelii, ploi torenţiale şi
    inundaţii. Au fost afectate zeci de localităţi din nordul,
    centrul şi sudul ţării, inclusiv capitala. S-au produs scurgeri de pe versanţi,
    viituri rapide şi creşteri ale debitelor pe anumite cursuri de apă care au produs
    pagube. Pompierii din cadrul Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă au
    acţionat pentru evacuarea apei din zeci de locuinţe, curţi, subsoluri şi beciuri.
    Traficul rutier şi feroviar a fost temporar blocat din cauza copacilor căzuţi
    pe carosabil sau a aluviunilor de pe unele drumuri naţionale, judeţene şi
    comunale. Apele mai multor râuri au inundat sute de hectare de terenuri
    agricole, păşuni, gospodării.

  • Jurnal românesc – 24.05.2019

    Jurnal românesc – 24.05.2019

    Aproape 19
    milioane de români cu drept de vot sunt aşteptaţi, duminică, la urne pentru a-i
    desemna pe cei 33 de reprezentanţi ai ţării noastre în Parlamentul European,
    dar şi pentru a vota la referendumul consultativ convocat de preşedintele Klaus
    Iohannis. Alegătorii vor primi în secţiile de votare trei buletine, unul pentru
    alegerile europarlamentare şi câte unul pentru fiecare din cele două întrebări
    ale referendumului naţional. Peste 4.000.000 de buletine de vot au fost expediate
    de autorităţile române celor 441 secţii de votare înfiinţate pentru românii din
    străinătate. Pentru a putea vota, românii din afara graniţelor au nevoie de un
    document de identitate românesc valabil. Alegerile pentru Parlamentul European
    au loc în toate cele 28 de state membre, în perioada 23-26 mai. Primele ţări
    care au organizat scrutinul au fost Marea Britanie şi Olanda, pe 23 mai şi
    Irlanda şi Cehia, pe 24 mai. Pe 25 mai urmează să voteze alegătorii din
    Lituania, Malta şi Slovacia, iar pe 26 mai scrutinul europarlamentar este
    organizat în restul de 21 de state membre ale UE, între care şi România.




    Institutul
    Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni derulează proiecte în șapte
    comunități istorice românești, în perioada 24 mai – 2 iunie, cu prilejul Zilei
    Românilor de Pretutindeni. După manifestările din 24 mai, de la Comrat în
    Republica Moldova, desfăşurate în parteneriat cu Liceul Teoretic Mihai
    Eminescu și cu sprijinul Consulatul General al României la Cahul, pe 25 şi 26
    sunt programate evenimente în Serbia, Ucraina şi Albania. Proiectele din Serbia
    au loc la Satu Nou, în Voievodina, cu sprijinul Comunităţii Românilor din
    Serbia și al Consulatului General al României la Vârșeț, şi la Negotin în Valea
    Timocului, în parteneriat cu Asociația pentru cultură a vlahilor din Serbia
    Ariadnae Filum și Consulatul General al României la Zajecar.
    Evenimentele din Ucraina sunt organizate la Ismail, împreună cu Asociația
    Național-Culturală a Românilor din regiunea Odesa Basarabia și
    Consulatul General al României la Odesa, şi la Cernăuţi, cu ajutorul Centrului
    Bucovinean Independent de Cercetări Actuale și Uniunii Regionale a Românilor
    din Transcarpatia Dacia. Proiectul din Albania va fi implementat la
    Corcea în parteneriat cu Societatea Culturală Aromânii din Albania
    și cu sprijinul Consulatului Onorific al României în Albania. Institutul
    Eudoxiu Hurmuzachi transmite că acţiunile au drept scop păstrarea și promovarea
    identității culturale, etnice și lingvistice a românilor din comunitățile
    istorice.




    Ambasadorul
    României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, a participat la sesiunea
    inaugurală a conferinţei Mediul Strategic de Securitate – Tendințe și
    Provocări, organizată la Chișinău. Ambasadorul român a afirmat că, în
    actualul context internaţional, caracterizat de un grad înalt de
    interconectivitate şi interdependenţe, este important să se acţioneze pentru
    identificarea unor soluţii comune, menite să asigure securitatea, stabilitatea
    şi prosperitatea cetăţenilor. Radio Chişinău transmite că Daniel Ioniță a
    prezentat priorităţile urmărite de România în calitate de deţinătoare a
    Preşedinţiei Consiliului UE, subsumate motto-ului Coeziunea, o valoare
    comună europeană, s-a referit la dimensiunile de acţiune politică,
    economică și socială în care Preşedinţia Consiliului UE promovează coeziunea şi
    a precizat că pilonii de acţiune reflectă un program de priorităţi, care este
    deopotrivă ambiţios şi realist. La conferinţă s-a mai discutat şi despre
    sistemul de securitate din Bazinul Mării Negre, în contextul confruntării
    intereselor marilor puteri, și consecințele pentru securitatea naţională a
    Republicii Moldova.

  • Au început alegerile europene

    Au început alegerile europene

    Defel lipsită de umor, istoria va consemna că tocmai britanicii, cei
    care, acum trei ani, alegeau să părăsească blocul comunitar, au dat, joi,
    startul euroscrutinului. Alături de Olanda, Regatul Unit e prima ţară membră a
    Uniunii Europene care-şi va alege reprezentanţii la Bruxelles. Şi, pentru ca
    ironia să fie deplină, toate sondajele privind intenţiile de vot creditează cu o
    victorie categorică partidul antieuropean Brexit. Vineri e programat votul în
    Irlanda şi în Cehia, unde scrutinul va continua şi sâmbătă. Tot sâmbătă vor
    avea loc alegeri în Slovacia, Letonia şi Malta, iar duminică în celelalte state
    membre, inclusiv în România. În total, peste 400 de milioane de cetăţeni europeni
    sunt aşteptaţi la urne, ca să-i aleagă pe cei 751 de eurodeputaţi cu un mandat
    de cinci ani. Aceştia adoptă legislaţia comunitară, care se aplică în toate
    ţările Uniunii, după ce este ratificată de fiecare parlament naţional.

    Legislativul european mai stabileşte, împreună cu executivul Uniunii, bugetul
    blocului comunitar şi are, totodată, rolul de a-l alege pe preşedintele
    Comisiei Europene şi, apoi, de a aproba lista comisarilor europeni. O primă
    discuţie pe această temă va avea loc, la Bruxelles, imediat după alegeri, pe 28
    mai, în cadrul unei reuniuni informale a şefilor de stat şi de guvern din
    ţările membre, convocată de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. Cele mai recente estimări
    privind prezenţa la urne arată că peste o treime dintre alegătorii europeni
    spun că vor merge sigur să voteze, în timp ce o altă treime sunt nehotărâţi. La
    precedentele alegeri, prezenţa a fost de 42%, la nivelul întregii Uniuni. În
    România, sunt înscrise in cursă listele a 13 formaţiuni politice, de dreapta şi
    de stânga, la putere ori în opoziţie, parlamentare şi extraparlamentare, precum
    şi trei candidaţi independenţi.

    România va trimite 33 de membri in viitorul
    Parlament European. Candidatul declarat ales căruia îi va reveni cel de al
    33-lea mandat şi-l va putea prelua, însă, conform deciziei Consiliului
    European, doar după data la care retragerea Marii Britanii din blocul comunitar
    va produce efecte juridice. Pentru românii de peste hotare au fost înfiinţate
    441 de secţii de votare, cele mai multe în Italia şi Spania, care găzduiesc,
    fiecare, circa un milion de cetăţeni români, precum şi în Republica Moldova vecină,
    majoritar românofonă. Simultan cu euroscrutinul, în România, are loc si
    referendumul consultativ pe teme de justiţie convocat de preşedintele Klaus
    Iohannis. În esenţă, alegătorii sunt chemaţi să răspundă dacă sunt de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii
    pentru infracţiuni de corupţie şi cu interzicerea adoptării de către Guvern a
    ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi organizării
    judiciare.

  • Jurnal românesc – 17.05.2019

    Jurnal românesc – 17.05.2019

    Cetăţenii
    Republicii Moldova cu cetăţenie română nu vor putea să voteze la alegerile
    pentru Parlamentul European din 26 mai dacă au documente expirate, a declarat
    pentru agenţia Moldopres ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă.
    Diplomatul român a explicat că pentru a-şi exercita dreptul de vot, alegătorii
    trebuie să deţină unul din următoarele documente: paşaport diplomatic, paşaport
    diplomatic electronic, paşaport de serviciu, paşaport de serviciu electronic,
    paşaport simplu, paşaport simplu electronic, paşaport simplu temporar, cartea
    de identitate, cartea de identitate provizorie, cartea electronică de
    identitate sau buletinul de identitate. Ambasadorul a precizat că circa 36 de
    secţii de votare vor fi deschise în Republica Moldova iar distribuirea lor a
    fost gândită să acopere cât mai echitabil teritoriul. La Chişinău, secţiile de
    vot vor fi amplasate în cerc pe o rază de circa 2 kilometri de Ambasada
    României.




    Asociaţia
    Casa România organizează în perioada 17-19 mai, Bursa
    locurilor de muncă la Roma ediţia 2019, transmite Romanian Global News.
    Evenimentul are loc la NH Colection Hotel în Piazza Cinquecento din capitala
    Italiei. Organizatorii spun că vor să înlesnească întâlnirea dintre cetățenii
    români din peninsulă, care întâmpină dificultati financiare, şi firme românești
    venite să le prezinte oferte de muncă în România, în vederea susținerii
    repatrierii. La manifestare participă personalitîţi guvernamentale,
    reprezentanți ai comunității de afaceri şi ai unor instituții locale.
    Organizăm acest eveniment din două motive: pe de o parte, avem informația
    din surse guvernamentale că România duce lipsă de 250.000 de muncitori doar în
    domeniul construcțiilor în condițiile în care Guvernul își propune mari proiecte
    de investiții, iar pe de altă parte, vrem să sprijinim reîntoarcerea românilor
    în țară, a declarat coordonatorul proiectului Dorin Coman. El a precizat
    că mizează pe participarea a peste 3.000 de români. Aproape 1,2 milioane de
    conaţionali locuiau, în 2018, în Italia, potrivit Institutului Național de
    Statistică de la Roma.




    Consulul general
    al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, a participat la o masă
    rotundă dedicată proceselor de integrare europeană din Ucraina și relațiilor cu
    Uniunea Europeană. Potrivit Agenţiei BucPress, la dezbatere au fost prezenţi
    diplomați, experți și funcționari publici care au discutat despre proiectele
    care pot fi realizate în Ucraina prin intermediul Parteneriatului Estic.
    Oficialul român a declarat că România va continua să susțină necondiționat
    procesele de integrare europeană ale Ucrainei şi că autorităţile de la Kiev
    trebuie să implementeze Acordul de asociere cu Uniunea Europeană pentru a se
    putea bucura de susținerea statelor membre. Guvernul ucrainean a semnat în 2014
    atât Acordul de Asociere cu UE cât şi Acordul de Liber Schimb Aprofundat și
    Cuprinzător.


    Operatorii din
    Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 473 de
    locuri de muncă. Cele mai multe job-uri pentru români sunt disponibile în
    Spania, unde sunt căutaţi 100 de muncitori în agricultură. Olanda caută, de
    asemenea, 15 culegători de căpşuni şi 10 muncitori necalificaţi în grădinărit
    şi horticultură. Ţara vecină Ungaria are nevoie de, printre altele de 20
    manipulanţi mărfuri, 10 casieri, 10 dulgheri, 20 lucrători în construcţii şi 10
    vânzători. Oferta mai cuprinde 40 de posturi pentru lucrători în producţie în
    Norvegia, 15 de farmacist în Marea Britanie, 15 de operatori spălări
    industriale şi 12 de șoferi de camion în Germania şi 30 de montatori de mobilă
    în Austria. Persoanele interesate pot viziona oferta completă pe pagina de
    internet www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene
    pentru ocuparea forţei de muncă din zona de reşedinţă, unde pot fi indrumate de
    consilierul Eures.

  • Jurnal românesc – 30.04.2019

    Jurnal românesc – 30.04.2019

    36 de secții de
    votare pentru alegerile europarlamentare din 26 mai vor fi deschise în
    Republica Moldova, a anunţat Ministerul Afacerilor Externe. Cele mai multe, 13,
    vor fi deschise în capitala Chișinău, inclusiv una la Durlești, oraş din cadrul
    municipiului. În zona de nord a Republicii Moldova vor fi deschise 7 secții,
    inclusiv 2 la Bălți și câte una la Edineț, Drochia, Soroca, Florești și
    Fălești. În zona centrală vor exista 9 secții de votare la Telenești, Ungheni,
    Nisporeni, Orhei, Călărași, Bardar, Ialoveni, Hâncești și Anenii-Noi. Pentru
    cetățenii români din sud au fost instituite 7 secții de votare la Căușeni,
    Cimișlia, Leova, Cantemir, Cahul, Giurgiulești şi Carabetovca. Un număr record
    de 441 de secții de votare vor fi deschise, în total, în afara graniţelor
    României, la alegerile pentru Parlamentul European. Acestea vor fi organizate,
    cu precădere, în sediile misiunilor diplomatice și consulare, în sediile
    institutelor culturale şi în cadrul consulatelor onorifice. Cele mai multe
    secții de votare sunt organizate în Italia (76), în Spania (50), Republica
    Moldova (36), Statele Unite ale Americii (31), Marea Britanie (29), Germania
    (25), Franța (17), Austria (9) şi Belgia (8).




    Deputatul
    Constantin Codreanu, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din
    afara graniţelor ţării, îi solicită ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea,
    accelerarea procesului de recunoaştere a diplomelor medicilor din Republica
    Moldova. Acesta i-a solicitat ministrului informaţii privind numărul medicilor
    basarabeni care au depus dosare şi numărul celor care au trecut de procedura de
    recunoaştere a diplomelor, certificatelor şi titlurilor de medic specialist.
    Parlamentarul apreciază că numărul celor care au primit soluţii favorabile este
    unul revoltător de mic. Din totalul de 262 de medici din Republica
    Moldova care şi-au depus dosarele pentru obţinerea dreptului de practică pe
    teritoriul României, în proces de evaluare la comisiile mixte de recunoaştere
    se aflau doar 174 de dosare, iar în cazul a 88 de dosare au fost făcute
    solicitări de completare, a spus Constantin Codreanu. Astfel, la
    sfârşitul anului 2018, din numărul total al solicitărilor, doar pentru 6 dosare
    a fost dat avizul Colegiului Medicilor din România şi au fost întocmite
    documentele de recunoaştere. Este o situaţie inacceptabilă, mai ales ţinând
    cont că România se confruntă cu o lipsă a cadrelor medicale, a afirmat
    politicianul. Poziţia lui Constantin Codreanu vine în contextul în care ministrul
    Sănătăţii a declarat recent că în România există 700 de posturi de medici de
    familie neocupate.




    Deputatul
    independent Matei Adrian Dobrovie, vice-președintele Comisiei pentru românii
    din afara granițelor țării, afirmă că, după Legea Educaţiei, românii din
    Ucraina primesc o nouă lovitură din partea autorităților de la Kiev, după ce
    Rada Supremă a adoptat legea privind asigurarea funcționării limbii ucrainene
    ca limbă de stat. Într-un mesaj publicat pe Facebook, acesta spune că a cerut
    ca Ministerul de Externe să ia din timp o atitudine fermă față de această lege
    care, apreciază politicianul, pune în pericol menținerea identității etnicilor
    români. Am cerut și sesizarea Comisiei de la Veneția în legătură cu
    aceasta, a scris deputatul pe platforma de socializare. Din păcate
    nici aceste demersuri, nici întâlnirile cu Ambasada Ucrainei din București și
    vizita făcută la Kiev pentru a le explica parlamentarilor ucraineni cum sunt
    afectate drepturile românilor din Ucraina nu au împiedicat continuarea acestui
    proces agresiv de asimilare, spune Matei Adrian Dobrovie. Parlamentarul
    român susţine că Ucraina nu poate continua parcursul european nesocotind
    drepturile minorităților şi că legile adoptate de legislativul de la Kiev
    nu fac decât să submineze îmbunătățirea relațiilor cu Bucureştiul.
    Românii, în număr de aproape 410.000, reprezintă a treia etnie ca pondere în
    Ucraina şi sunt concentraţi în regiunile Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia.