Radio România Internațional

Tag: europarlamentare

  • MAE a finalizat expedierea materialelor necesare votării către secţiile din diaspora

    MAE a finalizat expedierea materialelor necesare votării către secţiile din diaspora

    Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti (MAE) a terminat de expediat către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României a materialelor necesare votării la alegerile pentru Parlamentul European din 9 iunie 2024.

    Pentru buna desfășurare a procesului electoral din străinătate au fost expediate 2.542.800 buletine de vot, 8.439 ștampile cu mențiunea „VOTAT“, 2.304.715 timbre autocolante și 915 ștampile de control.

    MAE organizează, anul acesta, 915 secții de votare în străinătate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, mai mult decât dublu față de secțiile organizate la alegerile europarlamentare din 2019.

    Lista secțiilor de votare din străinătate poate fi consultată pe pagina de internet a MAE, la secțiunea dedicată alegerilor europarlamentare, informează sursa citată.

    La alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024 cetățenii români cu drept de vot care domiciliază, au reședința sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secție organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

    La scrutinul din 9 iunie 2024, votarea începe la ora locală 07:00 și se încheie la 22:00. Alegătorii prezenţi la ora 22:00 la sediul secţiei de votare, precum şi cei care aşteaptă în afara sediului secţiei pentru a intra la vot, pot să voteze până la ora locală 23:59.

  • Alegeri europarlamentare 2024 – Tehnica votării

    Alegeri europarlamentare 2024 – Tehnica votării

    Vă invităm să aflaţi totul despre tehnica votării în perspectiva alegerilor europarlamentare de la 9 iunie 2024.

  • Jurnal românesc – 20.05.2024

    Jurnal românesc – 20.05.2024

    MAE a finalizat, saptamana trecuta, distribuirea către secțiile de votare din străinătate a celor 6.212 tablete care vor fi utilizate în secțiile de votare din străinătate pentru funcționarea Aplicației de verificare a dreptului de vot și a Sistemului informatic pentru monitorizarea prezenței la vot și prevenirea votului ilegal. MAE organizează, prin intermediul Misiunilor Diplomatice și Oficiilor Consulare ale României în străinătate, 915 secții de votare în străinătate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din 9 iunie, mai mult decât dublu față de secțiile organizate la alegerile europarlamentare din 2019. La alegerile europarlamentare, cetățenii români cu drept de vot care domiciliază, au reședința sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secție organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării.

     

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a anunțat, recent, continuarea Programului de finanțare nerambursabilă 2024 și redeschiderea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare de proiecte. Asociaţiile, fundaţiile, unităţile de cult, organizaţiile neguvernamentale ale românilor de pretutindeni, persoanele fizice autorizate sau persoanele juridice de drept public sau privat din România sau din străinătate pot trimite cererile de finanțare și documentele prevăzute în Ghidul de finanțare 2024.

    Ghidul cuprinde șase programe de finanțare: Educație, Cultură, Societatea civilă, Mass-media, Spiritualitate și tradiție și Comunitate. În cadrul sesiunii de finanțare 2024, un solicitant poate depune cel mult două proiecte, cu condiția ca acestea să se încadreze în programe diferite. Termenul limită pentru depunerea cererilor de finanțare este 30 iunie 2024 (inclusiv), ora 23:59, ora României. Cererile de finanțare se vor evalua periodic, iar rezultatele evaluării vor fi publicate pe site-ul DRP.

     

    Cea de-a opta reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova- Uniunea Europeană va avea loc, marti, 21 mai. Intalnirea va fi co-prezidată de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borell, şi de prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, cu participarea Comisarului european pentru vecinătate şi extindere, Olivér Várhelyi. Se vor discuta evoluţia relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, prin prisma implementării Acordului de Asociere şi a Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, precum şi mersul pregătirilor pentru deschiderea formală a negocierilor de aderare. Vor fi semnate două documente importante: Parteneriatul în domeniul securităţii şi apărării RM – UE şi Acordul privind participarea Republicii Moldova la Programul pentru ocuparea forţei de muncă şi inovare socială, care va permite accesarea de fonduri pentru implementarea politicilor sociale.

     

    Festivalul Tradițiilor Românești s-a desfășurat până duminică, 19 mai, la Grădina Botanica din Chișinău. Cea de-a doua ediție a evenimentului a prezentat publicului un program muzical bogat, zeci de meșteri populari, expoziții și ateliere meșteșugărești din toate zonele României.

    La deschidere au participat secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu, ambasadorul României la Chișinău Cristian Leon Țurcanu, și ministrul Culturii Sergiu Prodan, transmite Radio Chișinău. Ambasadorul României, Cristian-Leon Țurcanu, a afirmat, cu această ocazie, ca tradițiile sunt cel mai bun ambasador.

    ,,Vom putea astfel să înțelegem de unde am plecat, unde suntem și încotro ne îndreptăm. Un popor care își uită tradițiile este un popor care are un viitor nu neapărat luminos”, a spus diplomatul.

    Peste 30 de meșteșugari din cele nouă regiuni istorice ale României, Maramureș, Moldova, Crișana, Transilvania, Oltenia, Muntenia, Banat, Dobrogea și Bucovina, și-au expun creațiile și măiestria alături de artiștii populari din Republica Moldova, la standurile amenajate în Grădina Botanică.

  • Jurnal românesc – 15.05.2024

    Jurnal românesc – 15.05.2024

    Think tank-ul bucureştean Expert Forum a lansat Harta interactivă a secţiilor de votare din străinătate, organizate pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie. Harta este una dintre componentele portalului votcorect.ro, care are rolul de a explica cele mai importante proceduri electorale legate de scrutinul europarlamentar şi care include informaţii despre secţiile de votare, documentele cu care se poate vota sau paşii votării în ziua alegerilor. Expert Forum, organizaţie înfiinţată de experţi cunoscuţi în politici publice şi reforma administraţiei, aminteşte că acreditează observatori independenţi care să monitorizeze secţiile de votare din ţară şi străinătate. Cei interesaţi se pot înscrie prin intermediul aceluiaşi portal.

    Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, un proiect de lege prin care sunt revizuite condiţiile în care poate fi eliberat paşaportul simplu temporar, în acord cu tendinţele europene. Actul va fi emis pentru deplasarea de urgenţă în străinătate sau reglementarea situaţiei juridice a cetăţenilor români care nu mai deţin documente de călătorie valabile. Legea permite preluarea o singură dată a datelor biometrice şi a celor personale la misiunile diplomatice şi consulatele româneşti, pentru a fi utilizate ulterior în eliberarea paşaportului simplu electronic, a titlului de călătorie sau a cărţii electronice de identitate, potrivit cererilor exprimate de cetăţenii români.

    În cazul minorilor, eliberarea succesivă a mai multor paşapoarte simple electronice se va face doar dacă hotărârea judecătorească de suplinire a acordului unuia dintre părinţi a specificat expres acest aspect. Actul normativ mai prevede anularea automată a paşapoartelor în cazul persoanelor care au pierdut cetăţenia română, dacă acestea nu au respectat obligaţia legală de a preda documentele de călătorie în termen de cinci zile.

    Românii ar putea călători fără vize în Statele Unite ale Americii cel mai devreme la sfârşitul anului viitor, a declarat ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru. Într-un interviu acordat postului public de televiziune, acesta a spus că mai întâi trebuie redusă semnificativ rata de refuz a acordării vizelor şi trebuie încheiate acorduri de combatere a terorismului şi a infracţionalităţii transfrontaliere. În ultimii trei ani, rata de refuz a scăzut accelerat, de la 17% în 2021 la 8% anul trecut. Dintre cele trei ţări din Uniunea Europeană care nu sunt parte a programului Visa Waiver, România are cea mai importantă scădere procentuală, depăşind Cipru şi Bulgaria. Pentru a putea accesa programul american, rata de refuz trebuie să se situeze sub 3 procente.

    Persoanele condamnate care se sustrag executării pedepsei şi fug în străinătate vor fi nevoite să suporte cheltuielile pentru aducerea lor în ţară, potrivit unui proiect de lege adoptat de Parlamentul de la Bucureşti. Ministrul justiţiei, Alina Ghorghiu, a spus că fenomenul a crescut de la an la an şi că statul român a cheltuit în 2023 aproape 10 milioane de lei pentru a-i aduce în ţară pe fugari. Ghorghiu a precizat că există două scenarii: cel în care inculpatul fuge de urmărirea penală sau de judecată şi atunci costurile aducerii în ţară se adaugă la cheltuielile judiciare, iar al doilea scenariu, când condamnatul fuge de executarea pedepsei şi în această situaţie banii se vor recupera printr-un proces civil intentat de ministerul care a făcut cheltuielile. La finalul lunii aprilie, Alina Gorghiu a declarat că de la începutul anului şi până la acel moment statul român a reuşit să reîntoarcă în ţară aproape 300 de fugari.

    Scriitoarea Ioana Pârvulescu participă la Festivalul Scriitorilor Europeni 2024, eveniment literar iniţiat de Cluster-ul EUNIC Londra. Cu acest prilej, Institutul Cultural Român din capitala britanică organizează pe 16 mai, la Barbican Library, şi pe 18 mai, la British Library, o serie de lecturi şi conversaţii literare în cadrul cărora scriitoarea îşi va lansa ultimul roman tradus în limba engleză – “Prevestirea”. Pârvulescu predă literatură română modernă la Facultatea de Litere din Bucureşti. Timp de 18 ani a fost redactor la România literară, iar la Editura Humanitas a iniţiat şi coordonat colecţia “Cartea de pe noptieră”. În 2013, a obţinut Premiul Uniunii Europene pentru literatură.

  • Alegeri europarlamentare 2024 – Tehnica votării

    Alegeri europarlamentare 2024 – Tehnica votării

    Vă invităm să aflaţi totul despre tehnica votării în perspectiva alegerilor europarlamentare de la 9 iunie 2024.

  • Jurnal românesc – 14.05.2024

    Jurnal românesc – 14.05.2024

    Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a asigurat cetăţenii că votul lor va fi respectat şi se va regăsi în rezultatul final al alegerilor locale şi europarlamentare din 9 iunie. “Avem o colaborare foarte bună cu Ministerul de Interne, cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, cu organizaţiile neguvernamentale care vor avea observatori atât din ţară, cât şi din străinătate”, a declarat Toni Greblă. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente a mai spus că lista secţiilor de votare din străinătate va fi publicată de Ministerul Afacerilor Externe peste o săptămână şi că buletinele de vot pentru europarlamentare au fost deja tipărite. Zilele acestea va începe şi tipărirea buletinelor pentru alegerile locale.

     

    Traficul pe Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse se va desfăşura pe o singură bandă pe tot parcursul lunii mai, ca urmare a unor lucrări de reparaţii pe care partea bulgară le efectuează la un rost de dilataţie la partea de pod pe care o are în administrare. Activităţile de reparaţii se vor efectua pe timpul zilei, circulaţia în zonă desfăşurându-se pe o bandă cu regim de trecere, reglementată prin indicatoare rutiere şi semnalizatoare.

     

    În urma succesului de care s-au bucurat proiecţiile de film românesc în Israel şi la cererea publicului larg, Institutul Cultural Român de la Tel Aviv organizează, începând cu 15 mai 2024, o nouă ediţie a Festivalului Filmului Românesc în Israel. În deschiderea festivalului va fi proiectată, miercuri, la Tel Aviv, producţia “Libertate”, în regia lui Tudor Giurgiu. Acţiunea filmului are loc la Sibiu, în 1989. În haosul generat de protestele mulţimii împotriva autorităţilor, o unitate de miliţie devine ţinta unui asalt violent care degenerează într-o confruntare sângeroasă între soldaţi, miliţieni, securişti şi civili. Printre filmele care vor fi prezentate la Festivalul Filmului Românesc în Israel se numără „Capra cu trei iezi”, de Victor Canache, „Spioni de ocazie”, de Oana Giurgiu, „Oameni de treabă”, de Paul Negoescu. Acestora li se alătură „Scara”, în regia lui Vlad Păunescu, „Neidentificat”, de Bogdan George Apetri, „Balaur”, de Octav Chelaru, „Carbon”, de Ion Borş şi „Băieţii buni ajung în rai”, de Radu Potcoavă.

     

    Institutul Cultural Român prin Accademia di Romania in Roma și Direcția Programe Interne, în colaborare cu Uniunea Artiștilor Plastici din România și cu Societatea Dante Alighieri – Filiala din București, organizează expoziția retrospectivă de pictură și gravură Constantin Udroiu – Culorile memoriei, curatoriată de criticul și istoricul de artă Luiza Barcan. Expoziția va avea loc la Galeriile de Artă ale Academiei Române și va putea fi vizitată în perioada 18 mai – 8 iunie 2024. Constantin Udroiu, artist român stabilit din 1970 în Italia, s-a născut în 1930 la București și a încetat din viață în 2014, la Roma. După o lungă și gravă persecuție politică, soldată cu două perioade de detenție în lagărele de la Poarta Albă și Aiud, între anii 1951-1964, Constantin Udroiu a urmat Facultatea de Arte Plastice din București și a activat atât ca pictor bisericesc, cât și ca pictor de șevalet, grafician și gravor. A fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și senator al Academiei Internaționale de Artă Modernă. A deschis peste 200 de expoziții personale în Italia, dar și la Paris, Avignon, Bordeaux, Atena, Barcelona, Lisabona, iar după 1989, Constantin Udroiu a revenit în țara natală cu expoziții personale, la Târgoviște și Cluj Napoca. În 2010, cu ocazia aniversării a 80 de ani, Accademia di Romania a organizat o mare retrospectivă cu cele mai reprezentative lucrări, iar postum lucrările sale au fost prezente în importante expoziții la Roma și Veneția.

     

    Zeci de tatuatori din toate colţurile lumii vor participa în perioada 24-26 mai la Transilvania Tattoo Expo. Convenţia de tatuaje de la Sibiu va oferi publicului şi două expoziţii, una de motociclete, cealaltă de pictură şi momente de reconstituire istorică. Cei care doresc să îşi facă un tatuaj la Transilvania Tattoo Expo, pot contacta artistul dorit pe pagina de socializare a convenţiei sau pe site-ul evenimentului www.tattooexpo.ro.

     

    Arbitrul român Istvan Kovacs va conduce finala Europa League, care se va juca în data de 22 mai, la Dublin, între Atalanta Bergamo şi Bayer Leverkusen, a anunţat Federaţia Română de Fotbal pe site-ul său oficial. Tot din România, din brigada pentru această finală vor face parte şi arbitrii asistenţi Vasile Marinescu şi Ovidiu Artene, precum şi Cătălin Popa, ca arbitru asistent video. Kovacs a arbitrat şi finala din Europa Conference League din 2022, câştigată de AS Roma, la Tirana. Istvan Kovacs a fost nominalizat şi între arbitrii care vor oficia la EURO 2024, în perioada 14 iunie-14 iulie.

     

     

  • Reforma privind azilul şi migraţia

    Reforma privind azilul şi migraţia

    La începutul acestui an, Statele membre și-au confirmat angajamentul de a îmbunătăți sistemul european de azil și migrație, reprezentanții lor (Coreper – „Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană”) au aprobat acordul provizoriu la care s-a ajuns între președinția Consiliului și Parlamentul European la 20 decembrie 2023, referitor la un pact format din cinci acte legislative cheie care vor reforma sistemul de azil și migrație al UE.

     

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.

  • România 43 – 01.05.2024

    România 43 – 01.05.2024

  • Jurnal românesc – 30.04.2024

    Jurnal românesc – 30.04.2024

    “Vom organiza, prin intermediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României în străinătate, un număr de peste 900 de secţii de votare, mai exact 916, aproape dublu faţă de cele 471 organizate la alegerile europarlamentare din 2019. Este, totodată, cel mai mare număr de secţii de votare organizate vreodată în străinătate, peste maximul anterior de 835 de secţii organizate la alegerile prezidenţiale din 2019”, a precizat ministrul Odobescu.

     

    Tot luni, Biroul Electoral Central a publicat lista candidaturilor rămase definitive pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie. Este vorba despre12 formaţiuni politice şi alianţe electorale – Alianţa Electorală PSD-PNL, Alianţa Dreapta Unită USR-PMP-Forţa Dreptei, România Socialistă, Alianţa AUR, Partidul S.O.S. România, Partidul Alternativa Dreaptă, Partidul Umanist Social Liberal, Partidul Reînnoim Proiectul European al României, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul România Mare, Partidul Patrioţilor şi Partidul Diaspora Unită.

    De asemenea, rămân definitive candidaturile independente ale lui Pîrvănescu Paula-Marinela, Gheorghe Vlad-Dan, Ştefănuţă Nicolae-Bogdănel şi Şoşoacă Dumitru-Silvestru. La BEC a avut loc și tragerea la sorţi pentru stabilirea ordinii pe buletinele de vot. Pe primele şase poziţii sunt partide sau alianţe politice, respectiv electorale, care au membri în Parlamentul European. UDMR va ocupa prima poziţie, urmată de alianţa PSD-PNL și partidul REPER – pe locul trei. Alianţa AUR ocupă poziţia patru, iar pe cinci – Partidul Umanist Social Liberal, urmat de Alianţa Dreapta Unită. Urmează celelalte șase formaţiuni politice neparlamentare validate pentru alegerile din 9 iunie, iar pe ultimele patru poziţii pe buletinul de vot alegătorii vor regăsi cei patru candidaţi independenţi.

     

    Mai bine de jumătate dintre părinţii care lucrează în străinătate nu vor petrece sărbătorile de Paşti în ţară, lângă copiii lor, reiese dintr-o anchetă realizată de Organizaţia Salvaţi Copiii România. Cele mai invocate motive sunt lipsa banilor pentru drum şi faptul că nu reuşesc să îşi ia zile libere sau concediu în această perioadă. Potrivit studiului, doar 39% dintre părinţii care lucrează peste hotare vor reveni în România de sărbători. În aceste condiţii, Organizaţia Salvaţi Copiii România va extinde programul de suport pentru copiii rămaşi acasă în încă şase judeţe – Suceava, Iaşi, Vaslui, Mureş, Hunedoara şi Dâmboviţa. Copiii împreună cu părinţii lor şi persoanele în grija cărora au rămas vor fi integraţi în programe complexe de sprijin psiho-socio-educaţional, centrate în special pe activităţi de conectare specifice de la distanţă, pe comunicare şi pe petrecerea unui timp de calitate împreună. Până acum, programul a fost derulat în Bucureşti şi în 18 judeţe şi peste 130 de mii de persoane au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinţilor îl are asupra copiilor rămaşi acasă, respectiv la obligaţiile ce le revin părinţilor atunci când părăsesc ţara.

     

     

    România a trimis în Fâşia Gaza un nou transport cu produse alimentare şi articole de cazarmament – corturi, saci de dormit, paturi etc. – în valoare de 8,2 milioane de lei, în continuarea acordării de asistenţă umanitară populaţiei civile. Decizia de acordare a acestor produse, puse la dispoziţie de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, a fost luată în cadrul Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.Transportul se realizează cu resurse naţionale până în HUB-ul constituit de Comisia Uniunii Europene în Republica Cipru. Ulterior, prin Mecanismul European de Protecţie Civilă, transportul ajutorului umanitar pe relaţia Republica Cipru – Fâşia Gaza se face cu ajutorul agenţiilor specializate ONU.

     

     

    Poliţia Rutieră Bucureşti a început o campanie pentru a le explica regulile de circulaţie curierilor din Asia. Este vorba de livratorii de mâncare proveniţi din ţări precum Nepal, Bangladesh sau Sri Lanka şi care şi-au găsit de lucru în capitală. Unii dintre ei au permis de conducere, recunoscut în România, în unele cazuri, însă, chiar şi aşa, conduc haotic bicicletele sau mopedele pe care circulă. Nu de puţine ori au provocat accidente rutiere, fiind atenţi mai mult la hărţile de navigaţie de pe telefon decât la trafic.

     

  • MAE va organiza peste 900 de secții de votare în străinătate, aproape dublu față de 2019

    MAE va organiza peste 900 de secții de votare în străinătate, aproape dublu față de 2019

    La alegerile europarlamentare din 9 iunie MAE, va organiza peste 900 de secţii de votare, aproape dublu faţă de cele de la scrutinul din 2019. Cele mai multe secţii de votare organizate vreodată în străinătate, a anunţat, luni, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu.

    “Vom organiza, prin intermediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României în străinătate, un număr de peste 900 de secţii de votare, mai exact 916, aproape dublu faţă de cele 471 organizate la alegerile europarlamentare din 2019. Este, totodată, cel mai mare număr de secţii de votare organizate vreodată în străinătate, peste maximul anterior de 835 de secţii organizate la alegerile prezidenţiale din 2019”, a spus şefa diplomaţiei de la Bucureşti.

    Luminiţa Odobescu a susţinut luni o conferinţă de presă, împreună cu preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, pe tema organizării în străinătate a alegerilor pentru Parlamentul European.

  • Jurnal românesc – 29.04.2024

    Jurnal românesc – 29.04.2024

    Tema aleasă pentru această ediţie a fost “Paşi Peste Graniţe”- tocmai pentru a stabili conexiuni între membrii Ligii şi studenţii din România, a declarat preşedintele LSRS, Otilia Apostol. Ea a menţionat că gala este o ocazie de a sublinia importanţa solidarităţii şi interdisciplinarităţii între tinerii români din întreaga lume şi a arătat că, în prezent, legăturile dintre aceştia sunt mult mai concrete şi mult mai uşor de menţinut. La rândul său, secretarul general al LSRS, Andrada Balmez, i-a îndemnat pe studenţii români în străinătate să aibă curajul să încerce lucruri noi şi a spus că cei mai mulţi dintre cei care au învăţat peste hotare şi se întorc în ţară reuşesc “să aducă o schimbare de mentalitate”.

    “Cred că deja au destul de mult curaj, pentru că au plecat în străinătate, dar câteodată este la fel de mult curaj să te întorci în ţară şi dacă ei cred că asta e calea pe care o au de urmat, cu siguranţă îşi vor găsi locul aici”, a mai spus Balmez. Aceasta a fost a 15-a ediţie a galei organizată de LSRS, iar cei 28 de tineri premiaţi au fost selectaţi din peste 100 de aplicanţi.

     

    Lideri ai Alianţei Drepta Unită, care reuneşte partide aflate în opoziţie în Parlamentul de la Bucureşti, s-au întâlnit cu români din Marea Britanie şi Italia pentru a le prezenta priorităţile pentru diaspora. În cadrul unor evenimentelor organizate în Londra şi Roma, preşedintele Uniunii Salvaţi România, Cătălin Drulă, a spus că viziunea partidului este o Europă în care românii sunt respectaţi la adevărata valoare. Acesta a spus că europarlamentarii Dreptei Unite vor acorda o atenţie prioritară iniţiativelor UE privind munca, formarea profesională, reconversia profesională şi pensia.

    Drulă a subliniat că partidul pe care îl reprezintă a avut mai multe iniţiative legislative în Parlamentul României pentru sprijinirea Diasporei, între care legea privind serviciile consulare online, recunoaşterea paşaportului ca act de identitate, legea care să asigure o reprezentare corectă a Diasporei în Parlament, introducerea votului electronic în legislaţie, legi pentru protejarea muncitorilor români şi victimelor traficului de persoane, dar şi cea referitoare la cursuri de limba română în străinătate. Alegerile europarlamentare vor fi organizate în România la 9 iunie, simultan cu cele locale.

     

     

    Ziua Veteranilor de Război este marcată astăzi prin ceremonii militare şi religioase, în ţară şi în străinătate, la opere comemorative, cimitire şi monumente care omagiază sacrificiul acestora, transmite Ministerul Apărării de la Bucureşti. Totodată, prin intermediul Campaniei “Onor veteranilor de război”, sunt distribuite pachete cadou pentru cei 699 de veterani de război şi cele 15 de văduve de război de pe teritoriul României şi pentru 3 veterani de război din Republica Moldova.

    Potrivit MApN, în urma celui de-Al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi. Armata României a continuat lupta şi după eliberarea teritoriului românesc şi a contribuit semnificativ şi la eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei. În total efortul de război a implicat dislocarea pe front a peste 540.000 de militari, dintre care peste 90.000 şi-au pierdut viaţa, aproape 60.000 au fost daţi dispăruţi, iar peste 330.000 au fost răniţi în luptă.

     

     

    Angajatorii europeni oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 240 locuri de muncă în străinătate, transmite Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti. Cele mai multe joburi disponibile – 113 – sunt în Finlanda unde se caută vopsitori pentru tratarea industrială a suprafeţelor, muncitori necalificaţi în agricultură şi operatori maşini control numeric computerizat. 30 de posturi de sudor sunt disponibile în Letonia, 28 de job-uri de fizioterapeut, tehnician electronist şi lucrător în industria procesării de carne sunt oferite în Germania şi 21 de posturi de electrician, măcelar şi supraveghetor fermă, în Norvegia. Spania caută 15 şoferi de autocamioane, Belgia – 14 tehnicieni reţele de telecomunicaţii, macaragii, electricieni şi muncitori necalificaţi în agricultură, Estonia – 10 muncitori în construcţii, Austria – 5 tehnicieni în producţie, Olanda – 3 şoferi de autobuz, iar Danemarca – un inginer mecanic. Contractele de muncă pot avea durată determinată, de până la 12 luni, cu posibilitate de prelungire, sau pot fi permanente, precizează AMOFM.

  • Parlamenul European, final de legislatură

    Parlamenul European, final de legislatură

    La Strasbourg, s-a încheiat ultima sesiune plenară a actualului Parlament European (PE). Legislativul comunitar a adoptat mai multe directive importante. Una dintre ele stabileşte norme noi care urmăresc să asigure faptul că lucrătorii pe platforme online au un statut profesional corect. Acestea garantează că o persoană care lucrează pe platforme nu poate fi concediată pe baza unei decizii luate de un algoritm sau de un sistem automat de luare a deciziilor. În schimb, platformele digitale de muncă trebuie să asigure supravegherea umană a deciziilor importante care afectează în mod direct persoanele care lucrează pe platforme.

     

    De asemenea, au mai fost adoptate noi norme privind încălcarea regulilor de circulaţie în străinătate. Acestea extind lista încălcărilor rutiere comise de conducătorii auto nerezidenţi. Lista a fost completată cu elemente noi, precum parcarea și depăşirea periculoasă, încălcarea liniei continue şi părăsirea locului unui accident. În condițiile în care aproximativ 40% din încălcările transfrontaliere ale normelor de circulație rămân în prezent nepedepsite, deputații europeni încearcă să determine țările UE să coopereze mai mult în găsirea conducătorilor auto străini care încălcă regulile. Noile norme obligă autoritățile naționale să răspundă fără întârziere cererilor din partea unei alte țări din UE și în termen de cel mult două luni de la colectarea informațiilor necesare.

     

    Totodată, PE a dat undă verde unor noi norme care obligă companiile să-și reducă impactul negativ asupra drepturilor omului și a mediului. Sclavia, munca copiilor, exploatarea prin muncă, pierderea biodiversității, poluarea sau distrugerea patrimoniului natural se numără printre efectele negative vizate de directivă. Normele se vor aplica companiilor și societăților-mamă din UE și din afara ei care au peste 1 000 de angajați și o cifră de afaceri la nivel mondial de peste 450 de milioane de euro.

     

    Pe de altă parte, au fost aprobate și primele norme europene privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Directiva solicită legi mai stricte împotriva violenței cibernetice, o asistență mai bună acordată victimelor și măsuri de prevenire a violului.

     

    PE a mai adoptat și o lege revizuită pentru a îmbunătăți calitatea aerului, care impune limite mai stricte pentru 2030 pentru mai mulți poluanți atmosferici. Astfel, indicii de calitate a aerului vor fi comparabili în toate statele membre și vor fi asigurate accesul la justiție și dreptul la despăgubiri pentru cetățeni, dacă normele sunt încălcate.

     

    Alte directive adoptate fixează că limita maximă a plăţilor în numerar este de 10.000 de euro, stabilesc ca fermele agricole care au sub 10 hectare să nu fie sancţionate dacă nu respectă politica agricolă comună şi că anumite tipuri de ambalaje din plastic de unică folosinţă vor fi interzise începând cu 1 ianuarie 2030.

     

    Reamintim că, în perioada 6-9 iunie, în statele UE vor avea loc alegeri europarlamentare. În România, acestea vor fi pe 9 iunie, împreună cu cele locale.

  • Alegerile europarlamentare, începutul democraţiei

    Alegerile europarlamentare, începutul democraţiei

    La fiecare cinci ani, cetățenii Uniunii Europene își aleg reprezentanții în Parlamentul European, iar anul acesta ne apropiem de un nou exerciţiu electoral. În alegerile europarlamentare, cetățenii Uniunii Europene își aleg reprezentanții în calitate de membri ai Parlamentului European  sau europarlamentari.

     

    Împreună cu reprezentanții guvernelor statelor UE, europarlamentarii dau formă și decid asupra noilor legi care influențează toate aspectele vieții din Uniunea Europeană, de la susținerea economiei la lupta împotriva sărăciei și schimbărilor climatice și la aspecte de securitate.

    Europarlamentarii aduc temele importante politice, economice și sociale în centrul atenției și susțin valorile Uniunii Europene: respectarea drepturilor omului, libertatea, democrația, egalitatea și statul de drept. Parlamentul aprobă bugetul UE și supraveghează cheltuirea acestuia. De asemenea, alege Președintele Comisiei Europene, numește comisarii și îi poate trage la răspundere.

     

    Fiecare țară este responsabilă de organizarea alegerilor, însă există anumite dispoziții comune pe care trebuie să le aplice.

    Danuta Hubner, membră a Parlamentului European, a declarat în cadrul Săptămânii societăţii civile, orgaizate în această primăvară, la sediul Comitetului Economic şi Social European, din Bruxelles:

    „Dorim să avem alegeri bazate pe reguile europene, pe cât posibil, pentru că, desigur, există reguli naţionale, dar Parlamentul European s-a organizat în sensul stabilirii de reguli comune, pentru alegerile europene.

    Este importnat pentru că dacă dorim să vedem cetăţeni implicaţi în UE şi să facem UE mai vizibilă şi mai practică, mai tangibil implicată în viaţa europenilor, trebuie să începem cu alegerile.

    Algerile sunt începutul democraţiei, nu sunt o garanţie nicăieri, nu sunt nici determinante pentru starea anumitor ţări, dar alegerile sunt cu toate acestea importante.

    Alegerile vor respecta regulile naţionale, dar le ţinem la aceiaşi dată, între joi şi duminică, adică din 6 în 9 iunie, avem o campanie, care sperăm să fie multiplicată de campaniile naţionale, susţinute de cetăţeni, de diferite platforme. Sunt multe instituţii europene care fac multe în această privinţă, este Comitetul Economic şi Social European care este puternic implicat.”

     

    Potrivit reglemetărilor, numărul europarlamentarilor aleși dintr-un partid politic este proporțional cu numărul de voturi primit de acel partid. Cetățenii UE rezidenți într-o altă țară UE pot vota și candida la alegeri în acea țară. Fiecare cetățean de peste 18 ani, în majoritatea ţărilor UE, şi de peste 16 ani în ţări precum Austria, Belgia, Germania și respectiv, 17 ani în Grecia,  poate vota o singură dată.

  • Eurobarometru înainte de alegeri

    Eurobarometru înainte de alegeri

    România a înregistrat a doua cea mai mare creştere a intenţiei de vot la alegerile europene din acest an faţă de 2019, după Cehia, ajungând la 74%, ceea ce reprezintă  19 puncte procentuale în plus faţă de scrutinul de acum cinci ani – arată ultimul sondaj Eurobarometru publicat miercuri. Cu toate acestea, România nu se află în prima treime a statelor UE în ceea ce priveşte proporţia intenţiei de vot la alegerile europene din 6-9 iunie.

     

    Întrebaţi dacă ar vota la alegerile europene în condiţiile în care scrutinul ar avea loc săptămâna viitoare, aproape trei sferturi dintre români au spus că probabil ar vota  și doar 6% au susţinut că probabil nu ar vota. Aproape jumătate dintre români continuă să aibă o imagine total pozitivă despre Parlamentul European, la fel ca în toamna anului trecut, deşi procentul celor care au o imagine total negativă a crescut până la 19%.

     

    Totodată, peste jumătate dintre români şi-ar dori ca Legislativul European să joace un rol mai important pe viitor, procent asemănător cu media UE, iar 37% ar vrea ca, dimpotrivă, instituţia să joace un rol mai puţin important.

     

    Totodată, puțin mai mult de jumătate dintre români spun că pentru ei personal este important să voteze în alegerile europene, 40% spun că votul are o importanţă medie, în timp ce 5% afirmă că scrutinul are o importanţă scăzută pentru ei.

     

    Mai important pentru români este votul în alegerile naţionale, despre care 63% spun că are importanţă ridicată, o treime că are importanţă medie și doar trei procente că are importanţă scăzută.

     

    De asemenea, românii consideră că principalele teme care ar trebui să fie discutate în campania electorală pentru alegerile UE sunt sprijinul pentru economie şi pentru crearea de noi locuri de muncă, sănătatea publică, respectiv lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale.

     

    Întrebaţi ce valori ar trebui să apere cu prioritate PE în următorii cinci ani, românii au plasat pe primele locuri democraţia, respectarea identităţilor naţionale, a culturii şi tradiţiilor în statele membre, respectiv solidaritatea între statele membre ale UE şi între regiunile sale. Nu mai puţin de 45% dintre români cred că lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă în UE, mult peste media europeană, în timp ce 41% susţin că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, în condiţiile în care media UE este de 49%. Numai 34% dintre români consideră că, în general, lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă în ţară, în timp ce 57% au răspuns că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită. Totuși, românii sunt mai optimişti decât media UE că nivelul lor de trai va creşte în următorii cinci ani, respectiv mai puţin pesimişti că nivelul lor de trai va scădea în această perioadă.

     

    De asemenea, românii sunt mai optimişti decât media UE că situaţia economiei ţării va fi mai bună peste un an, dar se situează la acelaşi nivel în ceea ce priveşte încrederea în viitorul UE.

     

    În fine, mai arată eurobarometrul, majoritatea românilor cred că ţara lor a beneficiat de pe urma aderării la UE și doar 30 de procente nu cred acest lucru. Amintim că în România, alegerile europarlamentare vor avea loc în aceeași zi cu cele locale, pe 9 iunie.

  • Retrospectiva săptămânii 7 – 13.04.2024

    Retrospectiva săptămânii 7 – 13.04.2024

    NATO – 20 de ani

    România consideră că întregul Flanc Estic al Uniunii Europene şi NATO trebuie să fie conectat pe cale rutieră şi feroviară, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Preşedintele Klaus Iohannis a insistat asupra acestui aspect la summitul de joi al Iniţiativei celor Trei Mări de la Vilnius, calificând discuţiile drept ‘foarte bune’. Miercuri, la conferinţa “România – NATO – 20 de ani”, organizată de ministerul Apărării la București, șeful statului a apreciat că  actualul context generat de războiul de la graniţele noastre creşte relevanţa României ca pilon de securitate şi stabilitate regional.

     

    Klaus Iohannis a confirmat că țara trebuie să-și intensifice eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport. Klaus Iohannis: TRACK “Apărarea cetăţenilor noştri este una dintre obligaţiile fundamentale ale statului român. Nu poate fi însă garantată siguranţa oamenilor în lipsa unei armate dotate cu tehnologie modernă. Începând cu anul 2023, România a crescut de la 2% la 2,5% alocarea din PIB pentru apărare, adică pentru înzestrarea Armatei României, pentru motivarea, instruirea şi perfecţionarea militarilor noştri şi pentru a creşte nivelul de interoperabilitate cu forţele aliate”. 

     

    La rândul său, Marcel Ciolacu a declarat că aderarea la NATO a însemnat revenirea României la comunitatea de valori şi principii democratice occidentale. Marcel Ciolacu: TRACK “Astăzi, România este ancorată ireversibil în comunitatea euroatlantică şi reprezintă, la rândul său, o ancoră strategică a NATO pe Flancul de Est. România rămâne un aliat matur şi credibil, cu o atitudine proactivă şi cu capacitatea de a acţiona susţinut pentru îndeplinirea obiectivelor proprii şi protejarea valorilor aliate”. La evenimentul de la București au participat miniştrii apărării din ţările NATO şi şefii de stat major sau ambasadori ai statelor Alianţei Nord-Atlantice.

     

    Cine candidează la Parlamentul European?

    15 partide sau alianţe electorale şi şapte independenţi şi-au înregistrat candidaturile pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie. Biroul Electoral Central a publicat, joi, pe site-ul instituţiei listele de candidaţi. Este vorba, între altele, de alianţa electorală PSD-PNL, Alianţa AUR, Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, Forţa Dreptei), Alianţa România Socialistă, Partidul SOS România, Partidul Alternativa Dreaptă, Partidul Reper şi UDMR.

    Pe liste sunt mai mulți eurodeputaţi care vor candida pentru un nou mandat, dar sunt şi nume noi. Pe 29 aprilie se vor anunţa candidaturile definitive pentru alegerile europarlamentare. Potrivit unui eurobarometru publicat de Comisia Europeană, peste jumătate dintre români, 53%, declară că este foarte probabil să se prezinte la vot la alegerile europarlamentare din iunie, 10% au spus că este destul de improbabil să voteze şi 10% foarte improbabil.

     

    Discuții privind energia

    România are un trecut de succes când vine vorba despre energia nucleară, iar Centrala de la Cernavodă este una dintre centralele nucleare cu cei mai buni factori de capacitate din lume şi cu un trecut impecabil în ceea ce priveşte siguranţa. Aprecierea îi aparține  directorului general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael  Grossi, aflat zilele trecute în vizită la București.

     

    În cadrul întrevederilor pe care le-a avut cu autoritățile române, acesta a remarcat gradul avansat de dezvoltare al sectorului energiei nucleare în România, exemplificat prin investiţiile de la Centrala Cernavodă şi cele în reactoare modulare mici. A subliniat faptul că acestea au un rol esenţial în asigurarea autonomiei energetice a ţării şi în reducerea costurilor pentru consumatori. De altfel, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, estimează că de luna viitoare preţurile vor scădea pentru români, mai ales la gazele naturale. Scăderi de preţuri sunt aşteptate şi la energia electrică.

     

    Tot în această săptămână, Camera Deputaţilor de la Bucuresti a adoptat, ca for decizional, proiectul iniţiat de Guvern care stabileşte cadrul legal pentru dezvoltarea investiţiilor în domeniul energiei eoliene offshore din Marea Neagră. ‘Este un proiect de complexitate deosebită care ne va permite ca în anul 2032 să avem primii megawatti de energie electrică produşi în Marea Neagră’, a spus Sebastian Burduja.

     

    Date privind deficitul comercial, PIB-ul și inflația în România

    Deficitul balanţei comerciale a României în primele două luni din acest an a depăşit 4 miliarde de euro şi a fost mai mic cu aproximativ 230 milioane de euro decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în primele două luni ale lui 2024, exporturile s-au ridicat la 15 miliarde de euro, iar importurile au însumat 19 miliarde de euro. Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute de maşini, echipamente de transport şi alte produse manufacturate. Totodată, potrivit INS, Produsul Intern Brut al României a crescut anul trecut cu 2,1% faţă de anul anterior.

     

    La creşterea sa au contribuit într-o proporţie mai mare agricultura, construcţiile şi comerţul. În schimb, industria a avut o contribuţie negativă la evoluţia PIB, din cauza scăderii volumului de activitate. Pe de altă parte, rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna martie la 6,6 la sută pe an, de la 7,2 procente în februarie, fiind a doua scădere consecutivă a acestui indicator. Potrivit INS, cel mai mult s-au scumpit mărfurile alimentare, cele nealimentare și serviciile.