Radio România Internațional

Tag: europarlamentare

Retrospectiva săptămânii 21.04.-27.04.2019

Miniştri interimari la ministerul Justiţiei, la cel al
Fondurilor Europene şi la ministerul pentru Românii de Pretutindeni

Preşedintele României,
Klaus Iohannis, a acceptat, miercuri, noile propuneri de miniştri interimari
făcute de premierul Viorica Dăncilă. Astfel, vice-premierul Ana Birchall a
preluat interimatul la ministerul Justiției, ministrul de Finanţe Eugen
Teodorovici la Fonduri Europene, iar ministrul pentru
mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Ștefan-Radu Oprea la ministerul
pentru românii de pretutindeni. Şeful Executivului va decide, după sărbătorile
pascale, dacă doreşte să continue cu aceşti interimari sau să meargă în
Parlament cu o remaniere. Liderul social-democrat, Liviu Dragnea, a dat asigurări
că actuala coaliţie PSD-ALDE este stabilă şi are cu 30 de voturi mai mult decât
necesarul pentru a trece o restructurare a guvernului. Din tabăra opoziţiei, liberalii
consideră că această nouă schimbare de miniştri, mai întâi cu unii consideraţi
de şeful statului nepotriviţi pentru aceste funcţii, apoi cu interimari,
demonstrează lipsa de responsabilitate în actul de guvernare. Amintim că cele
trei portofolii au rămas libere după ce au demisionat Tudorel Toader, de la Justiţie,
Rovana Plumb, de la Fonduri Europene şi Natalia Intotero, de la Ministerul
pentru Românii de Pretutindeni.

Codurile Penale, adoptate de Camera Deputaţilor de la
Bucureşti în forma aprobată de Senat

Camera Deputaţilor de
la Bucuresti a adoptat, miercuri, in calitate de for decizional, proiectele de
modificare a Codului Penal şi a celui de Procedură Penală în forma aprobată de
Senat. Au fost adoptate o serie de articole criticate de opoziţie, dar care nu
au fost declarate neconstituţionale de către CCR. Între acestea, reducerea
termenelor de prescripţie a răspunderii penale, introducerea termenului de un
an pentru denunţarea dării de mită şi a cumpărării de influenţă,
dezincriminarea totală a neglijenţei în serviciu sau înjumătăţirea pedepselor
pentru delapidare şi abuz în serviciu. Preşedintele Camerei Deputatilor, liderul
PSD, Liviu Dragnea, susţine că toate textele votate sunt constituţionale, însă
opoziţia consideră că modificările sunt un atac la statul de drept. Pentru
opoziţie, adoptarea de către deputaţi a proiectelor de modificare a Codului
Penal şi a celui de Procedură Penală în forma aprobată de Senat reprezintă un
vot împotriva democraţiei. Şi preşedintele Klaus Iohannis a criticat maniera în
care deputaţii au adoptat modificările. La întâlnirea avută, la Bucureşti, cu
reprezentanţii Comisiei de la Veneţia, organism consultativ al Consiliului
Europei privind problemele constituționale, şeful statului a deplâns faptul că
România se află acum în situaţia în care Guvernul legiferează şi Parlamentul
doar ia act. La rândul ei, Comisia Europeană a anunţat că va analiza cu atenţie
proiectele de modificare a Codurilor şi va decide paşii de urmat. Un purtător
de cuvânt al Executivului comunitar a precizat că Bruxellesul a fost foarte
clar în privinţa poziţiei sale asupra situaţiei statului de drept în România şi
că Bucureştiul trebuie să reia urgent procesul de reformă.

Şeful
statului român, Klaus Iohannis, a anunţat cele două întrebări pentru
referendumul pe justiție din 26 mai

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, joi, cele
două întrebări pentru referendumul pe justiție din 26 mai. Acestea
sunt: Sunteți de acord cu interzicerea amninstiei și grațierii pentru fapte de
corupție?, respectiv Sunteți de acord cu interzicerea ordonanțelor de urgență
ale Guvernului în domeniul infracțiunilor de corupție, corelat cu extinderea
dreptului de a ataca OUG direct la Curtea Constituțională? Reunite în
şedinţă comună, cele două camere ale Parlamentului de la Bucureşti au avizat
favorabil, la jumătatea lunii, solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis privind
organizarea unui referendum pe 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare.
Demersul preşedintelui survine pe fondul numeroaselor
modificări legislative din domeniul judiciar promovate de majoritatea
parlamentară şi cabinetul PSD – ALDE, modificări controversate, contestate în
ţară şi criticate de partenerii europeni ai României. În martie,
şeful statului a
discutat cu reprezentanţi ai autorităţii judecătoreşti şi ai asociaţiilor
profesionale ale magistraţilor, precum şi cu reprezentanţi ai societăţii
civile.

Alegeri europarlamentare în luna mai

27 aprilie – debut de
campanie electorală în România pentru alegerile europarlamentare. Viitoarele alegeri europene, care se vor
desfăşura între 23 şi 26 mai, sunt considerate de importanţă capitală pentru
viitorul UE şi al statelor membre. În prezent, există 751 de eurodeputaţi aleşi
prin sufragiu universal de concetăţenii lor şi care reprezintă 28 de state
membre. În caz că acordul privind Brexit-ul va fi votat de parlamentul britanic
până la 23 mai, Marea Britanie nu va participa la alegerile europene şi numărul
europarlamentarilor se va reduce la 705 aleşi. România ar urma să aibă 33 de
eurodeputaţi în mandatul care începe din 2019, cu unul în plus faţă de
legislatura 2014-2019. Ministerul de Externe de la Bucureşti a lansat Ghidul
Alegătorului Român din Străinătate. Ghidul include, între altele, informaţii
referitoare la persoanele care au drept de vot, actele în baza cărora se poate
vota în străinătate şi procedura de vot. De asemenea, ghidul include şi
informaţii referitoare la atribuţiile Ministerului de Externe şi ale
Autorităţii Electorale Permanente în contextul alegerilor europarlamentare.

Românii se întorc în ţară de sărbătorile pascale

În această perioadă, românii care locuiesc în străinătate se întorc
în număr mare în ţara de origine, majoritar ortodoxă, pentru a petrece, alături de rude şi
prieteni, sărbătorile pascale. Pentru a gestiona eficient aglomeraţia de la
punctele vamale, Poliţia de Frontieră a suplimentat personalul de control.

27 April 2019
Jurnal românesc – 09.04.2019

Ministerul
Apărării transmite că a fost fundamentat proiectul de restaurare a Cimitirului
de onoare românesc de la Mana, raionul Orhei, în Republica Moldova. Anunţul
vine ca urmare a unei întrebări formulate de către deputatul Constantin
Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara
granițelor țării din cadrul Parlamentului României, scrie Radio Chişinău.
În vederea realizării proiectului Cimitirului de onoare românesc de la
Mana, specialiştii instituţiei vor întreprinde toate demersurile necesare
fundamentării acestuia, respectiv: recunoaşterea în teren în vederea stabilirii
categoriilor de lucrări necesare şi a costurilor implicate, precum şi
relaţionarea cu autorităţile locale abilitate în vederea stabilirii avizelor
necesare, se menţionează în răspunsul MApN. Instituţia precizează că va
continua activitatea de reconstrucţie a cimitirelor militare româneşti de pe
teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu prevederile Acordului dintre
Bucureşti şi Chişinău privind regimul juridic al mormintelor de război
româneşti situate pe malul drept al Prutului. Necropola de război de la Mana
adăposteşte mormintele a 16 eroi români.

Ministerul
Afacerilor Externe anunţă că lista finală a secţiilor de votare din străinătate,
organizate pentru alegerile europarlamentare din 26 mai, urmează să fie făcută
publică cel târziu pe 27 aprilie. MAE precizează că va înfiinţa secţii de
votare în afara graniţelor ţănând cont de date statistice comparative ale
prezenţei la vot a cetăţenilor români din străinătate la scrutinele anterioare,
de interesul manifestat de comunităţile de români şi eventualele cereri de
înfiinţare a unor noi secţii. Totodată, vor fi analizate şi condiţiile
specifice din fiecare ţară pentru organizarea unor secţii de votare în alte
locuri decât misiunile diplomatice, oficiile consulare şi sediile Institutului
Cultural Român. Ministerul de Externe aminteşte că informaţii despre procedura
de vot în străinătate pot fi găsite pe site-ul www.mae.ro, la rubrica Alegeri
europarlamentare 2019.

Ministrul pentru
Românii de Pretutindeni, Natalia Elena Intotero, s-a întâlnit la Atena, cu
ministrul de externe adjunct al Greciei, Terens Quick, cu care a discutat
despre politicile pentru diaspora și schimbul de bune practici în domeniu.
Oficialul elen și-a exprimat aprecierea față de faptul că România este primul
stat membru al Uniunii Europene care a adus la masa discuțiilor politicile
privind diaspora. Potrivit MRP, Terens Quick a făcut referire la participarea sa
în cadrul reuniunii informale la nivel ministerial care a fost organizată la
București în perioada 17-18 martie, în marja deținerii de către România a
Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Cele două părţi au
identificat metodologii similare de lucru și au discutat despre formalizarea
colaborării culturale în lunile care urmează. Vizita în Grecia a ministrului
Intotero s-a încheiat la sediul asociației culturale româno-elene
Armonia, pe ai cărei reprezentanţi i-a felicitat pentru activitatea
prin care duc mai departe identitatea, cultura şi tradiţia românească în
Grecia.

Operatorii din
Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 226 de
locuri de muncă. Cele mai multe job-uri pentru români sunt disponibile în Germania
– 67, unde sunt căutaţi, printre altele, 15 operatori spălări industriale, 10
manipulanţi bagaje şi 10 şoferi de camion. Olanda are nevoie de 63 de muncitori
în agricultură şi grădinărit, iar Croaţia oferă 20 de posturi de animatori în
domeniul hotelier. Alte state care oferă locuri de muncă sunt Norvegia – 19.
Marea Britanie şi Ungaria – câte 15, Slovacia – 12, Belgia – 9, Irlanda – 5 şi
Danemarca – 1. Persoanele interesate pot viziona ofertele pe pagina de internet
www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru
ocuparea forţei de muncă din zona de reşedinţă, unde pot fi indrumate de
consilierul Eures.

9 April 2019
Intenţii de vot la Europarlamentare

Nu mai e de mult o noutate, iar ultimul
sondaj de opinie o confirmă: românii sunt mai pesimişti în ceea ce priveşte
direcţia propriei ţări şi mai optimişti faţă de cea a Europei. Un sondaj
realizat de INSCOP Research, în perioada 5 – 13 martie, la comanda Fundaţiei
Konrad Adenauer, arată că aproape trei sferturi dintre conaţionali, circa 73%, consideră
că direcţia în care se îndreaptă ţara este greşită, în vreme ce doar 18% spun
că România merge spre bine. Percepţia asupra direcţiei în care merge România se
menţine puternic negativă, constată autorii sondajului. Cu totul altfel stau
lucrurile în privinţa percepţiei asupra Europei. Astfel, comparativ cu finalul
anului trecut, se observă o creştere semnificativă a ponderii românilor care
cred că lucrurile în Europa merg într-o direcţie bună. Cei mai mulţi respondenţi,
aproape 47%, sunt de părere că Europa se îndreaptă într-o direcţie bună, în
timp ce 35% cred contrariul.

Apropierea de momentul alegerilor
europarlamentare, programate pe 26 mai, preluarea de către România a
Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene şi suita de evenimente generată de
acest eveniment, precum şi procedurile privind desemnarea viitorului procuror
european, în cărţi fiind şi fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi, par să fi
îmbunătăţit percepţia asupra Europei, relevă cercetarea sociologică. Sondajul INSCOP a măsurat intenţia
de vot cu două luni înainte de europarlamentare. Principalele partide de pe
scena politică, PSD, numărul unu la guvernare, şi PNL, numărul unu în opoziţie,
merg cap la cap în această cursă. Social-democraţii ar fi votaţi de 26,9% dintre românii care intenționează să se
prezinte la urne, iar 26,3% ar acorda votul liberalilor. Pe locul trei se
situează Alianța 2020 USR-PLUS, cu puţin peste 15 procente.

Este primul sondaj care
cuantifică intenţia de vot pentru această alianţă constituită de USR, din
opoziţia parlamentară, şi PLUS, formaţiunea condusă de fostul premier tehnocrat
Dacian Cioloş. Ar mai depaşi pragul electoral ALDE, partenerul PSD în guvern,
Pro România, formaţiunea creată de dizidenţi din PSD şi condusă de fostul
premier social-democrat Victor Ponta, ambele cu circa 9 procente, precum şi
UDMR, cotat la 5%. PMP, din care cel mai sonor nume este al fostului preşedinte
Traian Băsescu, ar rămâne în afara legislativului comunitar. Potrivit INSCOP, rezultatele la euroalegeri
vor fi influențate suplimentar de factori ce nu pot fi cuantificați într-un
sondaj de opinie. Între aceştia se numără mobilizarea partidelor, evenimente de impact cum ar fi convocarea unui referendum în ziua votului, dat ca
aproape sigur de preşedinte, listele finale de candidați, prezența efectivă la
urne sau volumul voturilor din afara țării. Comparativ
cu luna februarie, creşte ușor procentul celor care declară că sigur vor vota,
remarcă INSCOP.

22 March 2019
Partidele pregătesc europarlamentarele

Creditată cu şansa a treia la scrutinul europarlamentar din 26 mai, după
PSD şi PNL, şi percepută ca alternativa pro-europeană la cei doi piloni
tradiţionali ai politicii româneşti, Alianţa 2020 a trecut prin mari emoţii
după ce BEC a respins protocolul de constituire semnat de formaţiunile
componente, USR şi PLUS, invocând motive birocratice. Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie a decis, totuşi, că Alianţa 2020 poate prezenta liste de candidaţi
la euroalegeri. Biroul Electoral Central a mai respins dreptul unei alianţe de
a se prezenta la scrutin, constituită de două partide naţionalist – populiste, PRM
şi Partidul România Unită. Motivul este hilar şi
aminteşte de Gogol: în Registrul Partidelor Politice, nu cvasianonimul Teodor
Victor Iovici figurează ca președinte al PRM, ci defunctul Corneliu Vadim
Tudor. Din 2015, când acesta a murit, şi până acum, în Registrul Partidelor nu
s-a operat nicio modificare pentru a se înregistra numele noului șef al formațiunii.

PRU va merge singur la europarlamentare, dar promite o candidatură
spectaculoasă, cea a fostului deputat Sebastian Ghiţă, refugiat în Serbia pentru
a se sustrage justiţiei din România. Ghiţă, a cărui fugă e însoţită de detalii
rocamboleşti, este prezentat de PRU ca, cităm, românul care a
lovit la temelia noii Securităţi, care a devoalat Sistemul şi unitatea de
elită a DNA, care a militat pentru o Românie a românilor şi care a devenit
ţintă şi e hăituit pentru că a avut curajul de a spune adevărul. Reamintim că
Ghiţă este autorul unui denunţ împotriva fostei şefe a DNA, Laura Codruţa
Kovesi, şi voce importantă în corul detractorilor Direcţiei Naţionale
Anticorupţie, acuzată de presupuse abuzuri tocmai de politicienii cercetaţi
pentru fapte de corupţie. Ghiţă s-a lansat, practic, în cursa pentru un fotoliu de
europarlamentar cu un discurs suveranist, antiimigraţionist, creştin şi naţionalist
care-l pastişează pe al premierului ungar Viktor Orban. Nu vreau să
ajungem un ducat al luxemburghezilor de la Bruxelles! Strig din tot pieptul meu de
român: Trăiască România Mare, Unită, Suverană!, este mesajul lui Sebastian Ghiţă. Unul care
anunţă o campanie marcată, aproape sigur, de ambuteiaje pe culoarul
naţionalist, xenofob.

Mai nuanţat, liderul PSD, Liviu Dragnea, afirma, în week-end, că este un pro-european, dar sublinia că România a
dorit intrarea în UE pentru o viaţă mai bună, şi nu pentru a reveni, cităm, la
frică şi teroare’. Am vrut să intrăm în Uniunea Europeană pentru a avea acces
la dezvoltare. Nu cerem mai mult respect decât oferim noi. Nu se poate ca tot
ceea ce spunem noi, tot ceea ce facem noi, să fie criticat, lovit, blocat, şi
ceea ce spun ceilalţi, care înseamnă o serie întreagă de minciuni, să fie luate
de bune, fără o minimă verificare, a spus Dragnea. Aluzie clară la criticile constante
ale partenerilor europeani cu privire la modificările legislative în cascadă pe
care majoritatea PSD – ALDE le-a operat în materie judiciară. Pe de altă parte,
UDMR, care şi-a stabilit candidaţii la europarlamentare, afirmă, prin liderul
ei, Kelemen Hunor, ca Uniunea Europeană este singura soluţie politică a
continentului în competiţia cu marile puteri mondiale şi singura alternativă de
construcţie politică pentru românii şi maghiarii din România.

11 March 2019
Europa noastră – 05.07.2014

Conceptul de Europă cu două viteze presupune integrarea la diferite niveluri a zonelor diferite de pe continent, având în vedere situaţiile particulare din fiecare stat sau regiune geo-politică în parte.

Persistă îngrijorarea cu privire la situaţia politică ulterioară alegerilor europarlamentare din luna mai a acestui an.

9 July 2014
Lista finală a competitorilor la euroalegeri

Electoratul român are la dispoziţie meniul complet al concurenţilor la europarlamentarele din 25 mai. Miercuri, Biroul Electoral Central (BEC) a anunţat că au fost admise listele depuse de 15 partide şi alianţe, între care se disting, graţie potenţei electorale confirmate de ultimele sondaje, cele parlamentare. Astfel, principala forţă politică din ţară, alianţa de stânga, la guvernare, formată din trioul PSD-UNPR-PC, în care PSD joacă rolul vedetei, pleacă din postura de favorit. O urmează, la distanţă, cele două partide de centru-dreapta aflate în băncile opoziţiei, PNL, respectiv PDL. UDMR şi PP-DD, forţează, şi ele, aproape la limită, aşa cum relevă sondajele, intrarea în noul Parlament European. Din spaţiul extra-parlamentar, concurează, cu şanse reale, Mişcarea Populară şi Forţa Civică şi, mai degrabă ca o pată de culoare, PRM, condus de Corneliu Vadim Tudor, eurodeputat în mandat. Dintre independenţii – opt la număr – ale căror candidaturi au fost validate de BEC, notă aparte fac Corina Ungureanu, fostă campioană mondială la gimnastică sportivă, şi Mircea Diaconu, un foarte apreciat actor de teatru şi film. Cel din urmă şi-a câştigat dreptul de a se afla pe listele de vot pe ultima turnantă, în urma unei decizii luate în tribunal, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul listei depuse de Vadim.

Oficial, campania electorală va începe pe 25 aprilie, cu 30 de zile înaintea scrutinului. Analiştii apreciază că alegerile pentru Legislativul european nu vor trezi un interes aparte în rândul electorilor români, cum, de altfel, se întâmplă, uzual, în mai toate ţările din spaţiul comunitar. La precedentul euroscrutin, organizat în 2009, doar 27% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne.

Totuşi, anul acesta, rata absenteismului ar putea fi mai mică, întrucât Guvernul de la Bucureşti a stabilit ca, tot pe 25 mai, să aibă loc şi alegeri parţiale pentru locurile de parlamentari şi primari rămase vacante. Aşa că miza locală, una mai relevantă pentru alegătorul român, l-ar putea scoate pe acesta mai uşor din casă, cred observatorii.

Pe de altă parte, pentru partidele româneşti, alegerile europarlamentare sunt primul test electoral după toamna lui 2012, când s-au desfăşurat legislativele naţionale.

Mai mult, susţin analiştii, europarlamentarele servesc şi ca un barometru pentru formaţiunile autohtone, în prembulul prezidenţialelor din noiembrie, privite, fără doar şi poate, ca adevarata bătălie politică a anului.

17 April 2014
Listele europarlamentarelor

Pentru unii dintre candidaţii români la alegerile europarlamentare, programate pe 25 mai, pre-campania electorală, cum o numesc analiştii politici, se desfăşoară prin tribunale.

Independentul Mircea Diaconu, un răsfaţat al scenei şi al ecranului, va putea candida pentru un loc în viitorul Parlament European. Decizia, una definitivă, a fost luată de Curtea de Apel Bucureşti, cea care a judecat contestaţiile depuse de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi Ministerul Public faţă de o hotărâre anterioară a Tribunalului Bucureşti. Încă din 2011, ANI a stabilit că Diaconu s-a aflat în incompatibilitate, în perioada în care a ocupat, simulatan, două funcţii publice: parlamentar şi director de teatru. Pe baza raportului întocmit de Agenţie, însoţit şi de o decizie a justiţiei potrivit căreia Diaconu nu mai are dreptul să ocupe o funcţie publică până în 2015, Biroul Electoral Central (BEC) îi refuzase acestuia candidatura. Cu o perseverenţă dusă la extrem, ce riscă să-i ştirbească din meritele indubitabile adunate în cariera artistică, Diaconu pare hotărât să meargă până-n pânzele albe pentru un loc în Legislativul de la Bruxelles. De altfel, propria ambiţie l-a facut să părăsească PNL, trambulina cu ajutorul căreia Diaconu a ajuns în politica mare, până la înălţimea unui post de ministru, al Culturii.

Tot Curtea de Apel Bucureşti a decis că lista pentru euroscrutin depusă de Corneliu Vadim Tudor, sub sigla Partidului România Mare, este eligibilă. BEC refuzase să valideze lista din motive mai degrabă tehnice, legate, în principal, de semnăturile necesare strânse de activiştii PRM. Pentru Vadim, fondatorul acestui partid, prototipul extremistului de dreapta în România post-comunistă, euroalegerile sunt, consideră observatorii, singura sa şansa de a supravieţui politic.

După despărţirea cu năbădăi de aripa de dizidenţi conduşi de fostul său aghiotant, Gheorghe Funar (edil al Clujului, în anii ’90), PRM-ul rămas în mâinile lui Vadim respiră exclusiv prin notorietatea adunată de acesta. Odată cu preluarea, în 2009, a mandatului de europarlamentar, discursul clasic al lui Vadim, abundent în derapaje xenofobe şi homofobe, a devenit ceva mai temperat, în condiţiile în care electoratul român nu mai vibrează, cum o făcea odată, la temele strident naţionaliste. În lipsa clinciurilor electorale pline de patos pe care, în alte vremuri, le iniţia cu o pasiune demnă de o cauză mai bună, Vadim, în varianta 2014, pare mai preocupat de prestaţiile sale în emisiunile tabloide. Cu ce rezultat, se va vedea pe 25 mai.

10 April 2014
Pasiuni europarlamentare

Alegerile pentru Parlamentul European sunt, probabil, cele mai bine reglementate din lume. De 35 de ani se desfăşoară cu exactitate şi ideea de alegeri anticipate este doar de o glumă. Cu un mandat de 5 ani, şi cifrele sunt rotunde, astfel că alegerile se ţin în anii ce se termină cu 4 sau cu 9.

La început, când şi puterile Parlamentului de la Strasbourg erau mai mici, politicienii şi partidele separau destul de apăsat reprezentarea europarlamentară de cea a treburilor din interior. Pe măsură ce integrarea europeană s-a adâncit iar componenţa Uniunii Europene s-a extins, rolul europarlamentarului s-a îmbogăţit cu noi valenţe, sarcini şi responsabilităţi.

Alegerile din 2014 găsesc România racordată perfect la vibraţia socială provocată de alegerile pentru Parlamentul European. Nu lipseşte nici experienţa de lucru în Parlamentul European şi nici lucrul cu parlamentarii europeni. Marile partide din România şi-au depus listele de candidaturi, alături de nu mai puţin de 11 candidaţi independenţi. Putem spune că este un număr mare de independenţi, devreme ce fiecare dintre ei a avut nevoie de minim 100 de mii de semnături de susţinere. Regăsim printre candidaţii români independenţi la un fotoliu din Parlamentul European un foarte cunoscut şi îndrăgit actor, o gimnastă cu numeroase titluri sportive, dintre cele mai prestigioase, un fost deputat în Parlamentul României şi patru români din afara graniţelor.

Nici la partide situaţia nu este simplă. Stânga este grupată pe o listă de 3 partide, rămase din alianţa USL de guvernământ după plecarea PNL de la guvernare. Spectrul de dreapta este mult mai divizat, în partide de multe ori semnificative doar prin liderul în jurul căruia s-au format. Unul dintre ele este recent înfiinţat dar are pe lista de candidaţi actuali europarlamentari. Pentru un alt partid de dreapta, PNTCD, alegerile europarlamentare sunt văzute ca o revenire în viaţa politică, după perioada de declin semnificativ ce a urmat guvernării din perioada 1996-2000. În special pe listele marilor partide se regăsesc mulţi dintre actualii europarlamentari, unii dintre ei cu performanţe remarcabile.

Pe scurt, alegerile europarlamentare se bucură de toată atenţia clasei politice dar şi a alegătorilor din România, fiind o radiografie a stării actuale a electoratului. Indiferent dacă vom considera asta un lucru bun sau unul rău, europarlamentarele din acest an cuprind şi o serie de rezolvări pentru anul 2012. În acel an au fost schimbaţi doi premieri, a doua oară s-a schimbat şi coaliţia de guvernare, au fost alegeri locale şi parlamentare şi chiar un referendum de demitere a preşedintelui ţării.

În acest an, pe lângă europarlamentare mai au loc şi alegeri pentru preşedinţia României. În condiţiile în care actualul şef al statului îşi încheie al doilea mandat şi iese din curtea electorală, marile forţe politice nu şi-au desemnat, totuşi, candidaţi pentru prezidenţiale.

Candidatul susţinut de coaliţia USL, care deţinea 70% din cele două camere ale Parlamentului României, şi se înscria ca deţinătorul celor mai mari şanse de a sta în fruntea statului, a rupt brusc alianţa şi a ieşit de la guvernare, lăsându-şi candidatura la mâna unor susţineri ulterioare. Evident, sunt aşteptate rezultatele europarlamentarelor pentru a putea fi stabilite strategiile şi tacticile pentru alegerile prezidenţiale şi pentru viitoarea politică de alianţe şi de cucerire a electoratului şi a opiniei publice. Altfel spus, după alegerile din 25 mai, vom avea lista celor 32 de europarlamentari români iar, printre rânduri, dacă nu vom avea direct numele viitorului preşedinte al României, vom avea măcar partidul sau formula care îl va propune pe acesta alegătorilor din noiembrie.

29 March 2014
Candidaţii români la europarlamentare

Miercuri s-a încheiat depunerea candidaturilor la Parlamentul European, iar de joi se pot depune eventuale contestaţii, pentru a căror soluţionare termenul limită este 16 aprilie. Previzibil, toate partidele parlamentare au înaintat liste complete de aspiranţi la cele 32 de mandate de eurodeputaţi la care are dreptul România.

Alianţa de stânga PSD-UNPR-PC, la guvernare, partenera acesteia în Executiv, UDMR, opoziţia liberală şi cea democrat-liberală au păstrat, în general, pentru locurile eligibile de pe liste nume care au confirmat, în actualul mandat, aşteptările şefilor de partid. Este, astfel, extrem de probabil ca social-democraţii Corina Creţu şi Cătălin Ivan, liberalele Norica Nicolai şi Adina Vălean, Theodor Stolojan, de la PDL, sau Iuliu Winkler, de la UDMR, să se regăsească şi în viitorul Legislativ comunitar.

Intrat, în premieră, în Parlamentul României în 2012, PPDD îşi deschide lista cu preşedintele fondator, fosta vedetă TV Dan Diaconescu. În afara acestor formaţiuni, au depus liste de candidaţi şi câteva partide extraparlamentare.

De la dreapta populară se revendică fosta vioară întâi a guvernului de coaliţie de la sfârşitul anilor 90, PNŢCD, şi nou apărutele Mişcarea Populară, Noua Republică şi Forţa Civică — toate apropiate preşedintelui Traian Băsescu.

De la stânga – Alianţa Socialistă, Partidul Dreptăţii Sociale şi Partidul Ecologist. Tot ca formaţiune independentă a depus listă de candidaţi şi Asociaţia Naţională a Agricultorilor. Pe vremuri, în primii ani 2000, PRM era a doua forţă politică din ţară. Azi e în afara Parlamentului de la Bucureşti, dar pare să fi rămas un brand care stârneşte pasiuni.

Aflaţi, azi, la cuţite, fondatorul partidului, Corneliu Vadim Tudor, şi fostul primar al Clujului, Gheorghe Funar, au depus, sub aceeaşi siglă, liste concurente. Care dintre acestea va ajunge pe buletinele de vot urmează să decidă Biroul Electoral Central.

Intră în cursă şi candidaţi independenţi. Numele cel mai sonor este fosta campioană mondială la gimnastică sportivă Corina Ungureanu. Actor foarte popular, dar politician controversat, fostul ministru liberal al Culturii Mircea Diaconu s-a înscris tot ca independent, dar nu ştie dacă nu candidează degeaba: Agenţia Naţională de Integritate a avertizat că, încălcând legea privind incompatibilitatea, el nu mai poate ocupa o funcţie eligibilă până în 2015. Pentru majoritatea acestor concurenţi, cursa electorală e un exerciţiu perfect platonic.

Potrivit sondajelor privind intenţiile de vot, alianţa dominată de PSD şi-ar putea adjudeca jumătate din mandate. Restul s-ar împărţi între PNL, PDL, Mişcarea Populară şi UDMR. Niciuna dintre celelalte liste n-ar atinge pragul electoral de 5%.

27 March 2014
Alegerile din 25 mai

Cu aproape două luni înaintea alegerilor europarlamentare, principalele partide politice din România şi-au finalizat listele de candidaţi. Numele propuse de formaţiunile considerate protagoniste sunt, în genere, figuri cunoscute în arealul politic naţional, care au ocupat sau mai ocupă, încă, funcţii cu relevanţă instituţională. Ex-miniştri, eurodeputaţi în mandat, foşti şefi de instituţii publice sau tehnocraţi, cu toţii speră să prindă un loc în Parlamentul European, cel care, în ultimii ani, şi-a extins influenţa în construcţia numită Uniunea Europeană.

Principala forţă politică din România, alianţa PSD-UNPR-PC, în care PSD are rol de primadonă, este cotată, potrivit unui sondaj recent, cu 40% din voturi. Podiumul intenţiilor de vot este completat de principalele partide de opoziţie, PNL, cu aproape 18%, şi PDL, cu circa 14%, ambele de centru-dreapta. Pe locurile patru şi cinci se află, oarecum surprinzător, prin cotele lor, tot reprezentante ale dreptei – Partidul Mişcarea Populară (pro-prezidenţial) cu nouă procente, şi Forţa Civică, cu cinci procente. Clasamentul este continuat de UDMR (la putere), a cărei cotă se învârte în jurul clasicelor cinci procente, PPDD (populist, parlamentar), într-o cădere accentuată, cu patru procente, şi PRM (naţionalist, extra-parlamentar), cu circa 2,5%.

Sondajul a fost făcut, la comanda cotidianului Adevarul, de INSCOP. Tot în ziua în care vor avea loc europarlamentarele, 25 mai, Guvernul de la Bucureşti a decis să fie organizate şi alegeri parţiale, pentru locurile de parlamentari şi aleşi locali rămase vacante.

Ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, a precizat că alegerile parţiale se vor desfăşura într-un singur tur.

Potrivit calendarului aprobat de Guvern, termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 5 mai, iar campania electorală pentru alegerile parţiale va începe pe 10 mai, cu două săptămâni mai târziu ca cea pentru euroalegeri.

Cu ocazia dublului scrutin, consideră observatorii, partidele au ocazia să ia pulsul electoratului înaintea adevaratei lupte politice a anului — alegerile prezidenţiale, programate în noiembrie.

Tot analiştii politici consideră că scorurile obţinute în mai pot sta la baza unor posibile întelegeri, pe care să fie turnate alianţe ori coaliţii, în diferite combinaţii. Experienţa alegerilor care au avut loc în trecut demonstrează că actorii politici români pot fi extrem de originali, deci e greu de anticipat rezultatul chiar şi pentru cei care urmăresc cu atenţie spectacolul politic autohton.

20 March 2014