Tag: Eurostat

  • Rumänien verzeichnet Rekordwirtschaftswachstum

    Rumänien verzeichnet Rekordwirtschaftswachstum

    Rumänien und
    Zypern verzeichneten im ersten Quartal des Jahres 2015 das größte
    Wirtschaftswachstum EU-weit, verglichen mit den vorigen drei Monaten. Dies
    verlautet aus der vorläufigen Schätzung, die das Europäische Statistikamt am
    Mittwoch veröffentlicht hat. In Zahlen ausgedrückt heißt es, dass die beiden
    Länder, dank eines quartalsmäßigen Wachstums von 1,6%, in der Europäischen
    Union die Führung übernommen haben. Diesen folgen Spanien und Bulgarien mit
    jeweils 0,9%, die Slowakei mit 0,8% sowie Frankreich und Ungarn mit jeweils
    0,6%. Das Schlusslicht bilden Litauen, Estland, Griechenland und
    Finnland, die Schrumpfungen erlebten.




    Auf das ganze Jahr
    berechnet verzeichnet Rumänien mit 4,2% das größte Wirtschaftswachstum in der
    Europäischen Union. Nichtsdestotrotz bedarf der geopolitische Kontext einer
    besonderen Aufmerksamkeit. Die Europäische Bank für Wiederaufbau und
    Entwicklung behauptet, dass Osteuropa seine Widerstandsfähigkeit gegen Schocks
    verstärken muss, denn die Staaten der Region sind dem Risiko ausgesetzt, durch
    die politisch-wirtschaftlichen Turbulenzen aus Russland, der Ukraine und Griechenland
    betroffen zu werden.




    Die Länder
    Mitteleuropas erfreuen sich einer Wiederankurbelung der Wirtschaft, die durch
    den internen Verbrauch unterstützt wird. Allerdings bleiben leistungsschwache
    Kredite weiterhin erhalten. Russland und die Ukraine befinden sich weiterhin in
    der Rezession, was das Wachstum anderer Regionen beeinträchtigen könnte – so
    die EBWE. Darüber hinaus ist es unmöglich abzuschätzen, was ein eventueller Austritt
    Griechenlands aus dem Euro-Raum für die Nachbarstaaten mit sich bringen würde,
    angesichts der Tatsache, dass in Ländern wie Bulgarien und Rumänien griechische
    Banken tätig sind.




    Über die Erklärungen
    der Politiker hinaus, benötigt man in Bukarest konkrete Sozial- und
    Wirtschaftsmaßnahmen für die Unterstützung in erster Linie der benachteiligten
    Personen. Laut Eurostat leidet fast die Hälfte von Ihnen unter materiellen Unzulänglichkeiten.
    Das Europäische Statistikamt definiert eine Person, die mit materiellen
    Unzulänglichkeiten konfrontiert wird, anhand von neun Kriterien: sie sammelt
    Schulden bei der Zahlung von Raten oder Rechnungen an, sie kann sich nicht
    leisten, einen Farbfernseher, ein Auto, ein Telefon oder eine Waschmaschine zu
    kaufen, sie kann sich nicht leisten, ihre Wohnung zu heizen, sie kann
    unerwartete Ausgaben nicht bewältigen, sie kann sich nicht leisten, ein
    bisschen Fleisch oder Fisch mindestens jede zwei Tage zu essen, sie kann sich
    nicht eine Woche Urlaub woanders als zuhause leisten.





    Die Personen, die drei der neun Kriterien erfüllen, leiden unter
    materiellen Unzulänglichkeiten. Diejenigen, die mindestens vier Kriterien
    erfüllen, leiden unter schweren materiellen Unzulänglichkeiten. In Rumänien ist
    rund die Hälfte der Bevölkerung von materiellen Unzulänglichkeiten betroffen.
    Der Anteil jener, die unter schweren materiellen Unzulänglichkeiten leiden,
    beträgt 30%.

  • Romania’s economic growth at an all-time high

    Romania’s economic growth at an all-time high

    Romania and Cyprus had the most substantial economic
    growth in the EU in the first quarter of the year, as compared to the previous
    three months, according to preliminary estimates released on Wednesday by the
    European Statistics Office. In figures, thanks to a 1.6% growth rate, the two
    countries are the EU leaders, followed by Spain and Bulgaria with 0.9% each,
    Slovakia – 0.8%, and France and Hungary – 0.6% each.




    At the opposite pole we find Lithuania, Estonia, Greece
    and Finland, which have reported decreases. The year-on-year rate Romania has
    reported, 4.2%, is also the largest in the EU.




    However, the geopolitical context requires special
    attention. The European Bank for Reconstruction and Development says East
    Europe should strengthen its capacity to withstand shocks, as the countries in
    the region risk being affected by the political and economic problems in
    Russia, Ukraine and Greece. Central European countries enjoy an economic
    recovery supported by domestic demand. However, bad loans are still a problem,
    while Russia and Ukraine remain in recession, which might affect growth in
    other countries, says the EBRD. In addition, it is impossible to estimate the
    impact of the Greek exit for its neighbouring countries, given that Greek banks
    are operating in countries like Bulgaria and Romania.




    Beyond political promises, Bucharest needs to take
    concrete social and economic measures to support underprivileged people.
    According to Eurostat, nearly half of them experience material deprivation,
    which the European Statistics Office defines based on nine criteria: the people
    in question have overdue installments and bill payments, cannot afford to buy a
    colour TV, a car, a telephone or a washing machine, cannot afford home heating,
    are unable to cope with unexpected expenses, cannot afford meat or fish at
    least every other day or cannot afford to spend a one-week holiday elsewhere
    than at home.




    Those who meet three out of the nine criteria experience
    material deprivation, while those who meet at least four criteria experience
    severe material deprivation. In Romania, nearly half of the people suffer from
    material deprivation, whereas those who experience severe material deprivation
    account for 30% of the total population.



  • România, creştere economică record

    România, creştere economică record

    România şi Cipru au
    avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în primul trimestru
    din 2015, comparativ cu precedentele trei luni, potrivit estimării preliminare
    publicate, miercuri, de Oficiul european pentru Statistică. În cifre, datorită
    unei creşteri trimestriale de 1,6%, cele două ţări sunt lidere în Uniunea
    Europeană, fiind urmate de Spania şi Bulgaria – ambele cu câte 0,9%, de
    Slovacia – cu 0,8% şi de Franţa şi Ungaria – fiecare cu 0,6%.

    La polul opus se află Lituania,
    Estonia, Grecia şi Finlanda, care au înregistrat scăderi. Şi calculată la nivel
    anual, creşterea economică de 4,2% a României este cea mai mare din Uniunea
    Europeană. Cu toate acestea, contextul geopolitic impune o atenţie particulară.

    Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare susţine că Europa de Est
    trebuie să-şi întărească rezistenţa în faţa şocurilor, statele din regiune riscând să fie afectate de turbulenţele
    politico-economice din Rusia, Ucraina şi Grecia. Ţările din Europa Centrală se
    bucură de o relansare economică susţinută de consumul intern. În schimb,
    persistă creditele neperformante, iar Rusia şi Ucraina rămân în recesiune, ceea
    ce ar putea afecta creşterea din alte părţi – afirmă BERD.

    În plus, este imposibil de estimat ce ar însemna o eventuală ieşire
    a Greciei din zona euro pentru statele vecine, în condiţiile în care bănci
    greceşti sunt prezente în ţări precum Bulgaria şi România. Apoi, într-un alt
    registru, dincolo de declaraţii politicianiste, la Bucureşti este nevoie de
    măsuri socio-economice concrete care să vină în sprijinul, în primul rând, al
    persoanelor defavorizate.

    Potrivit Eurostat, aproape jumătate dintre ei suferă
    din cauza lipsurilor materiale.Oficiul
    european pentru Statistică defineşte o persoană care are lipsuri materiale pe
    baza a nouă criterii: a acumulat datorii la rate sau facturi, nu îşi permite să
    cumpere un televizor color, o maşină, un telefon sau o maşină de spălat, nu îşi
    permite să îşi încălzească locuinţa, nu face faţă unor cheltuieli neaşteptate,
    nu îşi permite să mănânce puţină carne sau peşte măcar o dată la 2 zile sau nu îşi
    permite măcar o săptămână de concediu altundeva decât acasă. Persoanele care nu
    îndeplinesc trei dintre cele nouă criterii suferă de lipsuri materiale, iar cei
    care nu îndeplinesc cel puţin patru criterii suferă de lipsuri materiale grave.
    Or, în România, aproape jumătate din populaţie este afectată de lipsuri
    materiale, în timp ce proporţia celor care suferă de lipsuri materiale severe
    este de 30%.

  • 13.05.2015 (mise à jour)

    13.05.2015 (mise à jour)

    Visite — Le président roumain Klaus Iohannis visitera jeudi l’Exposition universelle Milan 2015, notamment les pavillons de la Roumanie, de l’Italie et du Saint Siège, et aura une rencontre avec les représentants de la communauté roumaine de la ville lombarde. Vendredi il sera reçu par le pape François au Vatican, informe la présidence de la république. Samedi, M. Iohannis s’entretiendra avec la direction de la communauté SantEgidio et visitera la basilique Santa Maria in Trastevere, à Rome. Le président roumain avait effectué une visite officielle en Italie, les 27 et 28 avril dernier.


    Réunion — L’OTAN continuera à être présente en Afghanistan avec une mission moins nombreuse, placée sous une direction civile, mais qui aura aussi une composante militaire, a fait savoir le secrétaire général de l’Alliance, Jens Stoltenberg, ce mercredi, à Antalya, en Turquie, à la réunion des chefs des diplomaties des Etats membres de l’OTAN. Et lui de préciser que l’objectif en était d’offrir du conseil aux institutions afghanes dans le domaine de la sécurité, de façon à ce qu’elles finissent par être en mesure de résoudre seules les problèmes de ce genre. Dans son intervention à la réunion d’Antalya, le ministre roumain des affaires étrangères, Bogdan Aurescu, a souligné la contribution de la Roumanie à la réalisation des objectifs de l’Alliance dans le cadre de la mission Resolute Support en Afghanistan. En marge de la réunion, M. Aurescu a eu plusieurs entretiens avec ses homologues des Etats membres de l’OTAN et des pays partenaires.


    Recommandations — La Commission européenne a recommandé à la Roumanie de prendre toutes les mesures nécessaires pour finaliser le programme d’assistance financière préventive, est-il précisé dans les recommandations rendues publiques ce mercredi pour chaque Etat membre. Selon la Commission, l’UE et le FMI mettront 2 milliards d’euros chacun à la disposition de la Roumanie, avant la fin septembre 2015, à condition que des politiques économiques complètes soient appliquées. Bucarest devrait également prendre des mesures concernant le marché de l’emploi, en faveur notamment des jeunes et des chômeurs de longue durée, ainsi que de poursuivre les démarches pour ramener à égalité l’âge de la retraite pour les hommes et pour les femmes. CE conseille à la Roumanie d’adopter la stratégie nationale de réduction de l’abandon scolaire et de continuer à travailler sur la stratégie nationale de santé afin de résoudre les problèmes liés à l’accessibilité et au financement réduits, ainsi qu’aux ressources inefficientes. Ces recommandations s’inscrivent dans le calendrier communautaire de coordination de la politique économique et seront adoptées par les chefs d’Etat et de gouvernement au Conseil des 25 et 26 juin prochains.


    Croissance — La Roumanie et Chypre ont enregistré la croissance la plus élevée parmi les 28, au premier trimestre 2015, par rapport au dernier trimestre de l’année passée, indique l’estimation préliminaire rendue publique mercredi par l’Office statistique de l’UE (Eurostat). Bucarest et Nicosie affichent une croissance de 1,6% et sont suivis, dans l’ordre, par l’Espagne, la Bulgarie, la Slovaquie, la France, la Hongrie. Selon Eurostat, la Lituanie, l’Estonie, la Grèce et la Finlande ont enregistré des baisses. La croissance de la zone euro a été de 1% en janvier — mars 2015 la 1%, tandis que le PIB de l’UE a augmenté de 1,4%. Les croissances annuelles les plus importantes ont été enregistrées en Roumanie (4,2%) et en Hongrie (3,1%). Seule, la Finlande a annoncé des chiffres à la baisse.

  • Roumanie: jeunes fracophones et jeunes européens

    Roumanie: jeunes fracophones et jeunes européens

    Jeunes roumains francophones

    Même si la Roumanie est un pays francophone,
    l’anglais vole sans doute la vedette au français. Toutefois, il y a une
    catégorie assez nombreuse de jeunes roumains pour lesquels le français occupe
    une place très importante – dans leur cœur, dans leurs études, dans leur vie
    professionnelle. Aujourd’hui nous vous proposons de faire la connaissance d’une
    de ces jeunes femmes. Voici l’interview réalisée par Valentina.

    Jeunes roumains en Europe

    l’image des jeunes européens, telle qu’elle résulte du
    dernier Eurostat, avec un accent mis sur la situation particulière des jeunes
    roumains.

  • Rumänien: finanziell stark, aber noch nicht fit für den Euro

    Die am Dienstag von Eurostat veröffentlichten vorläufigen Daten für das Jahr

    2014 weisen für Rumänien eine im europäischen Vergleich ausgeprägt niedrige

    Verschuldung und auch ein relativ geringes Haushaltsdefizit aus, während

    insgesamt in der Union und vor allem in der Eurozone beide Indikatoren wieder

    steigen. Die Staatsschulden stiegen zwar in den letzten vier Jahren um rund 16

    Milliarden Euro, doch sie sind im Vergleich zu den restlichen EU-Ländern auf

    einem doch eher geringen Niveau. Laut Eurostat liegt die Verschuldung in

    Rumänien in 2014 bei unter 40% vom BIP – das ist die viertniedrigste Quote

    nach Estland, Luxemburg und Bulgarien. Am anderen Ende der Skala liegt

    Griechenland, dessen Schulden 175% des BIP übersteigen. Aber auch in

    Italien und Portugal liegt die Verschuldung bei über 130% des BIP.

    Das Haushaltsdefizit wurde in Rumänien in den letzten vier Jahren deutlich

    zurückgefahren: von 5,5% vom BIP in 2011, auf 1,5% in 2014. Das niedrigste am

    BIP gemessene Defizit registrierten letztes Jahr Litauen, Lettland und Polen,

    während Dänemark, Deutschland, Estland und Luxemburg

    Haushaltsüberschüsse auswiesen. 12 Länder der EU haben letztes Jahr ein

    Haushaltsdefizit von über 3% des BIP gemeldet, also über der so genannten

    Maastricht-Grenze – die grö‎ßten Defizitsünder sind Zypern, Spanien, Kroatien

    und Gro‎ßbritannien.



    Die Daten von Eurostat zeigen des Weiteren, dass in 2014 in Rumänien die

    Haushaltseinnahmen rund 33% des BIP erreichten, während die Ausgaben bei

    etwas unter 35% lagen. Eurostat legte die Daten kurz vor den

    Länderempfehlungen vor, die die Europäische Kommission im Rahmen des

    Europäischen Semesters präsentiert. Sie basieren auf den von den Staaten für

    den Zeitraum 2011-2014 gemeldeten vorläufigen Zahlen. Der Chefvolkswirt der

    rumänischen Zentralbank BNR, Valentin Lazea, hatte jüngst erklärt, dass das

    BIP in Kaufkraftparitäten bei über 63% des EU-Durchschnitts sein müsste, damit

    Rumänien der Eurozone beitreten kann. In 2014, lag es bei 55% des EU-

    Durchschnitts. Lazea wies darauf hin, dass die ärmsten Euro-Länder im Moment

    des Beitritts Estland und Lettland waren – dort erreichte das BIP pro Einwohner

    63,4%, bzw. 63,8% des EU-Durchschnitts. Es sei auch eher unwahrscheinlich,

    dass die EU einen Kandidaten unter diesem Niveau akzeptiert – das würde der

    EU, aber auch dem Staat selbst gro‎ße Schwierigkeiten bereiten, so Lazea. Um

    die Ziellatte von 63% zu erreichen, müsse Rumänien sieben Jahre lang jedes

    Jahr um 2% schneller wachsen als der Durchschnitt der EU.

  • Statistici privind economia românească

    Statistici privind economia românească

    România figurează printre ţările UE cu cea mai scăzută datorie publică şi un deficit bugetar destul de mic în 2014, în timp ce pe ansamblul Uniunii şi, mai ales în zona euro, acestea sunt în creştere, indică datele preliminare publicate marţi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). Deşi în ultimii patru ani, datoria guvernamentală a României a crescut cu circa 16 miliarde de euro, ea rămâne redusă comparativ cu alte state din UE.



    Datele Eurostat arată că, în 2014, datoria publica a României s-a situat sub 40% din PIB, a patra cea mai scăzută valoare la nivelul Uniunii, după Estonia, Luxemburg şi Bulgaria. La polul opus se situează Grecia, cu o datorie de 175% din PIB, Italia şi Portugalia ale căror datorii depăşesc 130% din PIB. In privinţa deficitului bugetar al României, in ultimii 4 ani, acesta s-a redus semnificativ de la 5,5% din PIB în 2011, la 1,5% în 2014. Anul trecut, cel mai scăzut deficit bugetar ca procentaj din PIB se înregistra în Lituania, Letonia şi România, în timp ce Danemarca, Germania Estonia şi Luxemburg au înregistrat excedent bugetar. 12 state membre ale UE au raportat, anul trecut, un deficit bugetar mai mare de 3% din PIB, limita oficială prevăzută în Tratatul de la Maastricht. Pe primele locuri se află Cipru, Spania, Croaţia şi Marea Britanie.



    Datele Biroului oficial de statistică al UE mai arată că în 2014 veniturile guvernamentale ale României au reprezentat circa 33% din PIB, în timp ce cheltuielile s-au situat puţin sub 35% din PIB. Cifrele au fost publicate de Eurostat, cu puţin timp înainte de recomandările de ţară din luna mai pe care le va face executivul comunitar în cadrul semestrului European. Ele se bazează pe primele cifre raportate în acest an de statele UE pentru perioada 2011-2014.



    Pe de alta parte, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, a declarat zilele trecute, că pentru a adera la zona euro, Produsul Intern Brut al României .pe cap de locuitor exprimat la standardul puterii de cumpărare ar trebui să depăşească 63% din media UE. In 2014, PIB-ul pe cap de locuitor era în România de 55% din media UE. Lazea a explicat că ţările cele mai sărace din UE primite în zona euro sunt Estonia, cu un PIB pe locuitor la acel moment de 63,4% din media UE, şi Letonia cu 63,8%. Şi este puţin probabil ca UE să primească un stat candidat având un PIB/locuitor mai mic decât acestea, pentru că ar crea probleme atât Uniunii, cât şi statului respectiv, a adăugat economistul şef al BNR. În opinia sa, pentru a ajunge cu acest indicator la 63%, economia României ar trebui să crească, timp de şapte ani, cu două puncte procentuale peste UE.

  • Jurnal românesc – 21.04.2015

    Jurnal românesc – 21.04.2015


    În luna februarie, România a înregistrat cea mai mare creştere a lucrărilor în construcţii din întreaga Uniune Europeană, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, indică datele publicate, luni, de Eurostat. Creşterea de aproape 20% înregistrată în domeniul construcţiilor din România este mai mult decât dublă faţă de cea din Suedia, de 9,4%, a doua ţară ca performanţă în acest domeniu din Uniunea Europeană. Conform Eurostat, în luna februarie, lucrările în construcţii din Uniunea Europeană au scăzut cu 2,4% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Cele mai mari scăderi au fost raportate în Germania (8,1%), Franţa (7,9%) şi Portugalia (4,5%).



    Numărul pasagerilor care au tranzitat, în primul trimestru din 2015, aeroporturile Bucureştiului a înregistrat o creştere de 15,5% comparativ cu perioada similară din 2014, Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa Aurel Vlaicu consemnând un trafic record, de 1.809.228 de pasageri, a anunţat Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti. Evoluţia numărului de pasageri pe cele două aeroporturi devansează semnificativ tendinţa generală înregistrată la nivel european. Pe aeroporturile bucureştene s-a înregistrat, de asemenea, şi o creştere cu peste 12 procente a numărului de mişcări de aeronave (aterizări şi decolări), depăşind şi la acest capitol trendul european. Pe Aeroportul Henri Coandă operează în prezent 31 de companii aeriene, care transportă pasageri către 70 de destinaţii.



    Ministerul român al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este interesat de colaborarea cu China în domeniul noilor tehnologii, mai ales în ceea ce priveşte sectoarele legumicol şi pomicol, prin adaptarea agriculturii româneşti la schimbările climatice şi irigaţii. Declaraţia a fost făcută, luni, de Daniel Botănoiu, secretar de stat în ministerul de resort, în cadrul discuţiilor cu un grup de oameni de afaceri chinezi, la care au participat şi reprezentanţi ai unor institute de cercetare agricolă din China. Partea chineză a precizat că doreşte să participe la proiecte de cercetare aplicată în parteneriat cu instituţii de profil din România, dar este interesată şi de derularea unor investiţii în sectorul irigaţiilor. Delegaţia chineză va avea, în perioada următoare, mai multe întâlniri cu oameni de afaceri din România şi reprezentanţi ai unor unităţi de cercetare agricolă, în vederea stabilirii unor parteneriate şi relaţii comerciale.



    România a obţinut de la Banca Mondială un împrumut de peste 200 de milioane de euro pentru un program de reducere a abandonului şcolar şi universitar. Proiectul este cel mai mare de acest fel susţinut de Banca Mondială în Europa şi în regiunea Asiei Centrale. Scopul lui este de a creşte şansele elevilor şi studenţilor români de a termina o facultate şi va fi pus în practică de Ministerul Educaţiei în următorii şapte ani. Contractul de împrumut a fost semnat, la Washington, de ministrul de finanţe, Eugen Teodorovici, anunţă Ministerul Finanţelor Publice, într-un comunicat.




  • Jurnal românesc – 31.03.2015

    Jurnal românesc – 31.03.2015

    Vidul legislativ din domeniul securităţii naţionale afectează potenţialul operaţional al Serviciului Român de Informaţii, cu consecinţe greu de anticipat asupra securităţii naţionale, a declarat, marţi, într-un interviu pentru Agerpres, directorul SRI, Eduard Hellvig. Pe de alta parte, Hellvig a vorbit despre situaţia din regiune şi a spus că nu exclude “demonstraţii de forţă şi provocări din partea Rusiei”, dar a indicat că pentru moment criza din Ucraina nu reprezintă o ameninţare militară iminentă şi directă pentru România. Şeful SRI a mai spus că România, ca stat de graniţă al UE, are un rol important în stoparea migraţiei ilegale dinspre Balcani, în condiţiile amplificării afluxului de refugiaţi, în special din Siria.



    Companiile americane caută o piaţă stabilă, transparentă şi predictibilă, a afirmat Însărcinatul cu afaceri al Statelor Unite la Bucureşti, Dean Thompson. El a participat la conferinţa “Noi perspective de cooperare româno-americane în baza Parteneriatului Strategic”. El a mai spus că Guvernul român trebuie să se asigure că la conducerea companiilor de stat sunt manageri profesionişti, selectaţi printr-o procedură transparentă şi fără influenţe politice. Şi preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că mai multă predictibilitate şi transparenţă a actului guvernamental şi a procesului legislativ sunt condiţii esenţiale pentru atragerea de noi investiţii sau extinderea celor existente.



    România şi Republica Moldova au convenit, luni, să faciliteze transferurile electronice de bani prin intermediul serviciilor poştale naţionale. Astfel, vor putea fi transferate sume de până la 1000 de euro cu un comision unic în valoare de 5 euro, în condiţii mai avantajoase decât cele de pe piaţă. Transferurile vor putea fi efectuate de la orice oficiu poştal din Republica Moldova sau România în ambele direcţii, iar banii vor putea fi ridicaţi în decursul a 24 de ore. Banii vor putea fi transferaţi în lei moldoveneşti sau româneşti, dar şi în euro, a precizat directorul companiei “Poşta Moldovei”, Serghei Nastas.



    Pe 1 aprilie va avea loc votul în Camera Deputaţilor pentru cerearea DNA de reţinere şi arestare preventivă în cazul deputatului UDMR, Marko Attila. Acesta este acuzat de abuz în serviciu într-un dosar în care au mai fost arestaţi preventiv fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, şi deputatul PNL, Theodor Nicolescu. Marko Attila se află din decembrie 2014 la Budapesta, unde a plecat înainte ca plenul Camerei să voteze pentru o altă cerere de arestare formulată de procurorii DNA în Dosarul Retrocedărilor. Deputatul UDMR este deja condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu suspendare într-un dosar de corupţie.



    Bulgaria şi România au fost şi în 2014 ţările cu cea mai ieftină mână de lucru din UE. Potrivit datelor publicate luni de biroul de statistică al Uniunii Europene, Eurostat, în Bulgaria costul orar cu un angajat a fost de 3,8 euro, iar in Romania de 4,6 euro. La polul opus se afla Danemarca, unde costul orar cu un salariat este de 40,3 euro. Cheltuiala medie orară cu un angajat în Uniunea Europeană este de aproape 25 de euro, iar în zona euro de peste 29 de euro. Totusi, potrivit datelor Eurostat, Romania este lider în rândul statelor care nu sunt membre ale zonei euro, in ceea ce priveste creşterea costurilor orare cu mâna de lucru. Între 2013 şi 2014, aceste costuri, exprimate în moneda locală, au crescut cu 6%.

  • 30.03.2015 (mise à jour)

    30.03.2015 (mise à jour)

    Diplomatie — Le renforcement du partenariat stratégique avec les Etats-Unis est une priorité majeure de la politique étrangère et de sécurité de la Roumanie ; la relation privilégiée entre les deux pays est une garantie solide pour la stabilité de l’ensemble de la région. C’est ce qu’a déclaré lundi le président roumain Klaus Iohannis lors de son entretien à Bucarest avec Michael Turner, co-président du groupe pour la Roumanie du Congrès américain. Et le chef de l’Etat d’affirmer que la Roumanie restera le même partenaire solide et digne de confiance des Etats-Unis dans leurs missions internationales, y compris au sein de l’OTAN. De même, Bucarest soutient fermement la finalisation aussi rapide que possible des négociations visant le partenariat transatlantique dans le domaine du commerce et des investissements. Selon le président Klaus Iohannis, les Etats — Unis comptent parmi les 10 premiers investisseurs en Roumanie. Ces déclarations ont été faites dans le contexte où une délégation du Congrès et du Département d’Etat américains est arrivée ce lundi à Bucarest pour des pourparlers de haut niveau avec les responsables roumains sur les principaux sujets liés aux relations bilatérales. Les contacts roumano – américains se sont intensifiés sur la toile de fond de l’instabilité en Ukraine et de la multiplication des actions otaniennes et des Etats-Unis censées rassurer leurs alliés en Europe de l’Est.


    Défense — Le ministre roumain de la Défense, Mircea Duşa, rencontre mardi, à Bucarest, le général Philip Breedlove, commandant suprême des Forces alliées d’Europe, apprend-on par le ministère de la Défense. Selon la source citée, l’agenda comporte des sujets ayant trait à la situation de sécurité en Ukraine, la mise en œuvre du plan d’action de l’Alliance pour accroître la capacité opérationnelle et le mission de l’OTAN en Afghanistan. Et c’est toujours mardi que le commandant suprême des Forces alliées d’Europe sera reçu par le chef de l’Etat, Klaus Iohannis.



    Fiscalité — A Bucarest, les projets des nouveaux Codes fiscal et de Procédure fiscale sont débattus à compter de ce lundi. Les nouvelles dispositions devraient entrer en vigueur à partir de janvier 2016. Parmi elles : des réductions significatives de la TVA, des contributions aux assurances maladie et du taux unique d’imposition ont été très bien accueillies par le milieu des affaires. Par ces mesures, le gouvernement vise à soutenir de manière décisive la croissance économique. En revanche, le Conseil fiscal a rendu un avis négatif sur les projets des deux Codes, considérant comme insoutenables les amples réductions des taxes et des impôts qu’ils prévoient, indique-t-il dans une Opinion formulée ce lundi. Le président du Conseil, Ionut Dumitru, estime que la Roumanie a besoin d’une croissance économique de 7% en 2016 pour pouvoir mettre en œuvre le nouveau Code fiscal. L’opposition libérale a déjà critiqué la possible croissance des impôts locaux. De même, la chef de la mission du FMI en Roumanie, Andrea Schaechter, a déclaré que l’Exécutif de Bucarest devrait reconsidérer le moment d’adopter des réductions des taxes et leur dimension, vu le que les progrès dans la collecte des revenus publics prennent du temps.



    Ministres — Les nouveaux ministres roumains désignés en charge des Finances publiques et des Fonds européens ont prêté serment ce lundi. Le social — démocrate Eugen Teodorovici (44 ans), jusqu’ici chargé des Fonds européens, est désormais le nouveau ministre des Finances, suite à la démission de Darius Vâlcov, accusé de corruption. Le portefeuille des Fonds européens revient à Marius Nica (35 ans), ancien secrétaire général au sein du ministère du Travail.



    Statistiques — La Bulgarie et la Roumanie ont été, en 2014 aussi, les pays avec la main d’œuvre la moins coûteuse de l’UE. Selon les données publiées lundi par lEurostat, le bureau de statistiques de l’UE, en Bulgarie, les coûts avec un salarié ont été de 3,8 euros de l’heure, et de 4,6 euros en Roumanie. Le Danemark est à l’opposé, avec 40,3 euros de l’heure. Les dépenses horaires moyennes pour un salarié dans l’UE s’élèvent à près de 25 euros, et à plus de 29 euros dans la zone euro. Pourtant, selon les données de l’Eurostat, la Roumanie est leader parmi les Etats non membres de la zone euro en matière de hausse des coûts horaires pour la main d’œuvre. Entre 2013 et 2014, ces coûts, exprimés en monnaie locale, ont progressé de 6%.




    Cinéma — Le film «Toto et ses soeurs» du réalisateur roumain Alexander Nanău a remporté le grand prix de la 7e édition du Festival international du film documentaire de Bruxelles. D’ailleurs, cette co-production roumano — hongroise — allemande a déjà été récompensée de plusieurs prix internationaux. Le documentaire «Toto et ses soeurs» a été filmé 14 mois durant dans un quartier malfamé de Bucarest ; il raconte l’histoire de 3 frères qui doivent gérer l’absence de leur mère, se heurtant à la vie d’adulte dès leur adolescence. Dans un message transmis aux organisateurs du Festival de Berlin, le réalisateur Alexander Nanău a précisé qu’il avait voulu signaler aux responsables européens que c’était en leur pouvoir de trouver une solution aux problèmes présentés dans son film.

  • Jurnal românesc – 20.03.2015

    Jurnal românesc – 20.03.2015

    Proiectul Codului Fiscal şi cel al Codului de Procedură Fiscală vor fi transmise Parlamentului săptămâna viitoare, a anunţat premierul Victor Ponta. Cele două proiecte s-au aflat în dezbatere publică timp ce o lună. Prin noul Cod Fiscal, Guvernul urmăreşte o relaxare pentru populaţie şi firme. Cele mai importante dintre modificările aduse sunt scăderea TVA de la 24% la 20%, la începutul anului viitor, şi până la 18% din 2019, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale şi păstrarea cotei unice la impozitarea salarială până în 2019, când ar urma să scadă la 14%. Marile blocuri sindicale susţin, în schimb, că viitorul Cod va pune o presiune fiscală mare pe veniturile din salarii şi va descuraja munca. Noile prevederi fiscale ar urma să intre în vigoare din ianuarie, anul viitor.




    În Parlament a fost depusă o nouă propunere privind votul prin corespondenţă. Proiectul va fi trimis, pentru observaţii, tuturor grupurilor parlamentare şi premierului Victor Ponta. În forma propusă, proiectul prevede ca românii din străinătate care doresc să voteze prin corespondenţă să trimită o cerere Autorităţii Electorale Permanente în cel mult 30 de zile de la data convocării alegerilor. Cererea trebuie să fie însoţită de copiile documentelor care atestă cetăţenia română şi o adresă de domiciliu sau de reşedinţă.




    Reprezentantul României în Comisia Europeană, Corina Creţu, responsabilă pentru politici regionale, a lansat, la Berlin, proiectul-pilot intitulat ”Acorduri de integritate”. Elaborat împreună cu organizaţia Transparency International, programul este menit, în principal, să crească eficienţa utilizării fondurilor europene. Acestea sunt o adevărată sursă de investiţii publice în statele membre, aşa că nu tolerez risipa, a declarat comisarul român. De asemenea, proiectul vizează protejarea banilor comunitari împotriva fraudei. Acordul de integritate este un document juridic între autoritatea contractantă şi ofertanţi, prin care părţile se angajează să respecte o procedură transparentă şi eficace de atribuire. La prezentarea proiectului a participat, între alţii, directorul executiv adjunct al Transparency International, Miklos Marschall.




    Chiar dacă nu au salarii foarte mari, românii sunt, în general, mulţumiţi de viaţa lor, relevă un clasament publicat de Eurostat, cu ocazia Zilei Mondiale a Fericirii – 20 martie. Ţările europene au fost clasificate în funcţie de media percepţiei propriilor cetăţeni, zero însemnând deloc satisfăcut, iar 10 foarte satisfăcut. Astfel, România are 7,2 puncte, în timp ce media comunitară este 7,1. Ţările în care oamenii se declară cei mai mulţumiţi în privinţa propriei vieţi sunt Danemarca, Finlanda şi Suedia. Cei mai nemulţumiţi sunt bulgarii. Factorii care influenţează cel mai mult mulţumirea unei persoane sunt sănătatea, situaţia financiară, existenţa unui loc de muncă şi relaţiile sociale.




    Peste 25 de companii româneşti au participat, zilele acestea, la Hanovra (Germania), la cel mai important târg din lume dedicat tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor – CEBIT. Pavilionul naţional, denumit ”RomaniaIT”, a prezentat, în principal, soluţii software pentru o gamă largă de aplicaţii, potrivit Ministerului Economiei şi Comerţului de la Bucureşti. La ediţia din acest au participat peste 3.700 expozanţi din 75 de ţări.


  • Nachrichten 06.03.2015

    Nachrichten 06.03.2015

    RIGA – Die politischen und wirtschaftlichen Folgen des Ukrainekonflikts sind Topthema beim zweitägigen Treffen der EU-Au‎ßenminister am Freitag und Samstag in Riga. Die Spitzenpolitiker beraten in der lettischen Hauptstadt unter anderem über die Reformpläne der ukrainischen Regierung, die Voraussetzung für europäische Finanzhilfen sind. Im Mittelpunkt stehen auch die Beziehungen der EU zu Russland. Wegen Moskaus Unterstützung für die Separatisten in der Ostukraine waren harte Wirtschaftssanktionen erlassen worden. Rumänien ist in Riga von Au‎ßenminister Bogdan Aurescu vertreten.



    BUKAREST – Deutschlands Au‎ßenminister Frank-Walter Steinmeier wird am Montag zu einem offiziellen Besuch in Rumänien erwartet. Dabei soll er zu Gesprächen mit Präsident Klaus Iohannis, Ministerpräsident Victor Ponta und seinem Amtskollegen Bogdan Aurescu zusammenkommen. Laut einer Mitteilung der deutschen Botschaft in Bukarest wird Steinmeier im Rahmen des Besuchs die Ehrenbürgerschaft von Hermannstadt erhalten. In der siebenbürgischen Stadt wird er zudem an den Feierlichkeiten zum 25. Jahrestag des Demokratischen Forums der Deutschen aus Rumänien teilnehmen. Zu diesem Anlass wird der deutsche Chefdiplomat eine Ansprache über die deutsche Minderheit in Rumänien sowie die Minderheitenpolitik halten. Anschlie‎ßend soll Steinmeier der Einweihung eines neuen Investitionsprojekts eines deutschen Unternehmens beiwohnen.



    BRÜSSEL — Das Bruttoinlandsprodukt in der Eurozone ist im vierten Quartal von 2014 gegenüber dem dritten Quartal um 0,3% gestiegen. In der gesamten Europäischen Union lag das Wachstum bei 0,4%, in Rumänien legte das Bruttoinlandsprodukt ein halbes Prozent zu. Eurostat meldete am Freitag, dass das stärkste Quartalswachstum in Estland und Schweden mit jeweils 1,1% gemessen wurde. Ungarn legte 0,9% zu, Deutschland, Spanien und Polen jeweils 0,7%. Für Rumänien lag das Jahreswachstum 2014 nach Angaben des nationalen Statistikamtes bei 2,9%. Industrie und Telekommunikation haben den höchsten Beitrag zum Bruttoinlandsprodukt geleistet.



    BUKAREST: Rumänien hat in diesem Jahr bislang Fördergelder in Höhe von gut 460 Millionen Euro von der Europäischen Kommission bezogen. Ende Februar betrug die sogenannte Absorbtionsrate 52%, verlautete es aus dem Ministerium für Europäische Fördermittel. Laut Angaben des Ressortchefs Eugen Teodorovici könnte Rumänien bis Ende des Jahres bis zu 80% der verfügbaren EU-Gelder abrufen. Bis Ende 2015 dürfen noch Gelder aus dem Finanzrahmen 2007-2013 überwiesen werden.



    BRÜSSEL: Die Europäische Zentralbank (EZB) will ab Montag massiv Staatsanleihen aufkaufen, um das Risiko einer Deflation in der Eurozone abzuwenden. Die EZB werde am 9. März mit dem Ankauf von Staatsanleihen und privaten Anleihen auf dem Sekundärmarkt beginnen, kündigte EZB-Präsident Mario Draghi nach der EZB-Ratssitzung in Zypern an. Gegebenenfalls werde das Ankaufprogramm auch länger laufen als vorgesehen. Schon die Ankündigung des Programms habe “positive Effekte” gehabt, sagte Draghi. Er hatte Ende Januar angekündigt, dass die EZB von März 2015 bis September 2016 jeden Monat Staatsanleihen und andere Wertpapiere im Wert von 60 Milliarden Euro kaufen werde. Insgesamt will die EZB auf diese Weise 1,14 Billionen Euro in die Märkte pumpen.



    BRÜSSEL — Die Europäische Union will bis zum Jahr 2030 seine Treibhausgasemissionen im Vergleich zum Niveau von 1990 um mindestens 40% zurückfahren. EU-Umweltkommissar Miguel Arias Canete gab das Ziel nach dem Treffen der Umweltminister der Union als offiziellen Beitrag der EU zur UNO- Klimakonferenz in Paris bekannt. In Paris geht es um eine Vereinbarung, die ab 2020 das Kyoto-Protokoll ersetzen soll. Übergeordnetes Ziel ist es, die Erderwärmung unter zwei Grad Celsius zu halten.



    SPORT-TENNIS: Rumäniens Davis-Cup-Team führt in der Begegnung mit Israel mit 2:0. Adrian Ungur setzte sich am Freitag in Hermannstadt gegen Bar Tzuf Botzer mit 7:5, 6:3 und 6:0 durch. In der zweiten Begegnung gewann Marius Copil gegen Dudi Sela 6-7, 7-6 , 6-4, 6-2. Das Länderspiel zählt für die erste Runde der I. Europäisch-Afrikanischen Gruppe. Am Samstag geht es in Sibiu mit der Doppelbegegnung weiter, für Sonntag sind zwei weitere Einzelpartien angesetzt. In der Geschichte seiner Teilnahmen am Davis-Cup hat Rumänien bislang alle drei Begegnungen mit Israel für sich entscheiden können.



    WETTER — Das Wetter in Rumänien bleibt generell kalt, windig und nass. Im Süden und Südwesten sind Schneefälle und hohe Windgeschwindigkeiten angesagt. Die Temperaturen liegen zwischen plus eins und neun Grad Celsius. Das Wetter hat sich allerdings in vielen Regionen der Welt verschlechtert. In Italien wurden mehrere Menschen von ausgerissenen Bäumen erschlagen. In Bosnien starb ein Autofahrer, nachdem ein Baum auf sein Fahrzeug aufschlug. In 50 000 Wohnungen fiel der Strom aus. Die Lage ist auch im benachbarten Serbien ernst, wo Schneealaramstufe Orange ausgerufen wurde und 30 000 Wohnungen ohne Strom blieben. Schlechtes Wetter gibt es auch in Kroatien, Montenegro, und Slowenien. In Bulgarien gilt im Südwesten höchste Alarmstufe für heftige Schneefälle und Windstürme. Auch in Übersee sind rund 100 Millionen Menschen von einem neuen Schneesturm betroffen. Der Verkehr ist in mehreren US-Bundestaaten voll erlahmt, über 5000 Flüge sind ausgefallen.

  • Arbeitslosigkeit verzeichnet deutlichen Rückgang in der EU

    Die von der Europäischen Zentralbank geförderte Entspannung der Wirtschaft zeigt die ersten positiven Ergebnisse, stellt sich aus den vorläufigen Angaben des Europäischen Statistikamtes heraus. Die Arbeitslosenquote und die Inflation sind im vorigen Monat weiter gesunken. Laut Eurostat sei die jährliche Inflation im Euroraum und in den EU-Staaten zum dritten Mal in der Folge gefallen und lag damit im Monat Februar bei –0,3% bzw 0,5%. Dies sei als erstes Resultat des im Januar beschlossenen Anleihkaufprogramms der Europäischen Zentralbank zu betrachten, so Eurostat. 1000 Milliarden Euro lie‎ß die Zentralbank in die europäische Wirtschaft einflie‎ßen, um die Deflation zu bekämpfen.



    Dies soll eine lange andauernde Preissenkung herbeiführen, die ihrerseits eine Gehaltssenkung und die Reduzierung des Verbrauchs mit sich bringen soll. Es sei dennoch zu erwarten, dass der Euroraum auch ferner mit wirtschaftslichen Schoks konfrontiert werde, indem die jährliche Inflationsrate auch anschlie‎ßend negative Werte verzeichnet. Nach den jüngsten Angaben von Eurostat seien Malta, Österreich und Rumänien die EU-Staaten, in denen die jährliche Inflationsrate einen Hochwert erreichte.



    Laut Eurostat zeigt sich auch ein deutlicher Rückgang der Arbeitslosenzahlen. Die Arbeitslosenquote lag zu Jahresanfang mit 9,8% in der EU und 11,2% im Euroraum unter dem Vorjahreswert. Selbst wenn die Eurostat-Daten keine spektakuläre Entwicklung belegen, sank die Arbeitslosenquote im Euroraum auf einen Rekordwert nach April 2012. Zu Jahrebeginn waren dennoch 24 Millionen Europäer arbeitlos. Griechenland mit 25,8% und Spanien mit 23,4% verzeichnen die höchsten Arbeitslosenquote im Euroraum, während in Deutschland und Österreich die Arbeitslosenquote auf unter 5% liegt und somit den niedrigsten Wert im Euroraum verzeichnet. Keine Besserung ist im Euroraum in Sachen Jugendarbeitslosigkeit in Sicht.



    In den Krisenländern Griechenland und Spanien steigt die Jugendarbeitslosigkeit wieder an und erreicht mit 50% neue Rekordwerte, während in Italien 41% der Jugendliche arbeitslos sind. In Rumänien liegt die Arbeitslosenquote mit 6,5% unter dem europäischen Durchschnitt. Laut dem Nationalen Statistikam sank sie Arbeitlosenquote um 0,1% gegenüber dem Vormonat und um 0,5% gegenüber Januar 2014. Die Zahl der Arbeitlosen im Alter zwischen 15-74 Jahren lag Monat Januar bei 607.000. Die Arbeitslosenquoten der Frauen und Männer nähern sich in Rumänien an. 6,8% der Männer sind arbeitslos. Ihre Zahl liegt somit um 0,7% höher als bei Frauen.

  • Statistici economice europene

    Programul de relaxare economică promovat de Banca Centrală Europeană pare să dea primele roade. O arată datele preliminare privind şomajul şi inflaţia, doi indicatori extrem de importanţi, care s-au îmbunătăţit uşor luna trecută, date publicate luni de Oficiul European de Statistică. Potrivit Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut pentru a treia lună consecutiv, ajungând în februarie la minus 0,3%, iar la nivelul UE de minus 0,5%.



    Cifrele sunt primele după ce BCE a anunţat, în ianuarie, că va injecta peste 1.000 de miliarde de euro in economia Uniunii, pentru a evita fenomenul deflaţiei. Aceasta înseamnă o scădere prelungită a preţurilor, care antrenează, la rândul său, o scădere a salariilor şi a consumului. Cu toate acestea, zona euro rămâne expusă şocurilor economice, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei a rămas negativă. Cifrele Eurostat arată că Malta, Austria şi România, cu 0,5%, au fost ţările din UE cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei. O evoluţie bună a înregistrat, pe de altă parte, rata şomajului.



    Potrivit datelor preliminare ale Eurostat, in ianuarie, aceasta a inregistrat o uşoară scădere, până la 9,8% în Uniunea Europeana, respectiv 11,2%, in zona euro. Chiar dacă sunt date preliminare şi nu marchează o evoluţie pozitivă spectaculoasă, analistii economici observă că rata şomajului este la cel mai scăzut nivel în zona monedei unice de după aprilie 2012. Totusi, la începutul anului, aproape 24 de milioane de europeni erau, în continuare fără un loc de muncă. În rândul statelor membre, cele mai ridicate rate ale şomajului se inregistrează în Grecia(25, 8%) şi Spania (23,4 procente).



    La polul opus se află Germania şi Austria, unde numărul celor fără un serviciu este sub 5%. Nici o îmbunătăţire nu există în ceea ce-i priveşte pe tinerii fără ocupaţie,.rata şomajului în rândul acestora – adică persoanele cu vârstă de până la 25 de ani – depăşeste 21%. În ţările cele mai afectate de criză, Grecia si Spania, jumătate din tineri nu au o slujbă, iar in Italia, procentul este de 41. România se situează sub media din UE, cu o rată a şomajului de 6,5%.



    Potrivit datelor comunicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în ianuarie 2015, aceasta a scăzut cu 0,1 puncte procentuale faţă de ultima lună a anului trecut şi cu 0,5 puncte procentuale faţă de ianuarie 2014. Numărul şomerilor în vârstă de 15-74 ani estimat pentru luna ianuarie este de 607 mii persoane. Pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi (6,8%) o depăşeşte cu 0,7 puncte procentuale pe cea a femeilor.

  • Nachrichten 27.02.2015

    Nachrichten 27.02.2015

    Bukarest: Rumänien könnte seine überschüssige Stromproduktion an Albanien liefern. Darüber diskutierten am Freitag die Premierminister der beiden Länder in Bukarest. Der rumänische Regierungschef Victor Ponta verdeutlichte, dass die Aufnahme Albaniens in die NATO eine wichtige Unterstützung für die gesamte Region dargestellt habe — nach gleichem Modell würde auch die Integration aller Länder aus dem Westbalkan in der Europäischen Union einen gro‎ßen Vorteil für Rumänien darstellen.



    Bukarest: Der ehemalige Präsident der rumänischen Industrie- und Handelskammer, Mihail Vlasov, ist am Freitag vom Bukarester Oberlandesgericht zu einer 4-jährigen Freiheitsstrafe ohne Bewährung verurteilt worden. Er wurde vom Gericht der Einflu‎ßnahme im Jahr 2014 schuldig gefunden. Darüber hinaus darf Mihail Vlasov nach der Verbü‎ßung seiner Freiheitsstrafe 5 Jahre Jahre lang keine öffentliche Ämter belegen und auch den Beruf nicht ausüben, den er für sein Verbrechen ausgenutzt hat.



    Brüssel: In 22 der 28 Mitgliedsländer der Europäischen Union waren zum 1. Januar Mindestlöhne in Kraft, hat das Europäische Statistikamt Eurostat mitgeteilt. Die monaltlichen Bruttomindestlöhne liegen jedoch stark auseinander: von 184 Euro in Bulgarien und 218 Euro in Rumänien bis 1.923 Euro in Luxemburg. In zehn Staaten liegt der Mindestlohn bei unter 500 Euro monatlich, in weiteren sieben bei über 1.000 Euro. Im Vergleich zum Jahr 2008 sind in allen Ländern die Mindestlöhne gestiegen, – mit Ausnahme Griechenlands und Irlands, wo die Beträge um 14 Prozent zurückgingen bzw. stabil blieben. Der grö‎ßte Mindestlohnzuwachs im Zeitraum 2008 — 2015 wurde mit 95% in Rumänien festgestellt. Bulgarien und Rumänien haben, gemessen in Kaufkraftparitäten, die niedrigsten Mindestlöhne.



    Brüssel: Die Europäische Kommission hat am Donnerstag bescheinigt, dass Rumänien die Stabilität und das Gleichgewicht seiner Finanzen erhalten konnte und Fortschritte erzielt habe. Allerdings sei die Entwicklung von 2014 nicht ausreichend, um einen nachhaltigen Prozess zu garantieren. Die Kommission hat am Donnerstag die Berichte vorgelegt, auf deren Grundlage sie im Falle von 16 Ländern ein Verfahren zu makroökonomischen Ungleichgewichten eingeleitet hat. Im Bericht für Rumänien wird negativ bewertet, dass es zu keiner Vereinbarung mit den Geldgebern – IWF, Weltbank und der Kommission selbst – gekommen war. Au‎ßerdem werden unzureichende Fortschritte hinsichtlich Haushaltseinnahmen, Reform der Renten- bzw. Krankenversicherunger oder in der Verwaltung bemängelt. Mit diesem Thema befassen wir uns im FJ nach den Nachrichten.



    Brüssel: Der neue Premierminister der Republik Moldau, Kyrill Gaburitsch, setzt am Freitag seinen Besuch in Brüssel fort. Es ist sein erster offizieller Besuch als Ministerpräsident. Gaburitsch traf sich in Brüssel mit EU- Ratspräsident Donald Tusk, der die Unterstützung der EU für die teritorielle Integrität der Republik Moldau und für eine friedliche Lösung der Situation in der separatistischen Region Transnistrien bekräftigte. Die neue Regierung in Chisinau wird von den prowestlichen Liberaldemokraten und Demokraten gebildet, bekommt aber parlamentarische Unterstützung von den moskaunahen Kommunisten.



    Berlin: Trotz Bedenken hat der deutsche Bundestag am Freitag einer Verlängerung des Hilfspakets für Griechenland um vier Monate mit gro‎ßer Mehrheit zugestimmt. Finanzminister Wolfgang Schäuble redete vor der Abstimmung den Abgeordneten zu, für die Verlängerung zu stimmen. Es gehe darum, das Schlimmste abzuwenden. Die Finanzminister der Eurozone hatten sich mit Griechenland auf eine Verlängerung geeinigt, nachdem sie den Reformvorschlägen aus Athen zustimmten.



    Kiew: In der Ukraine sind in den letzten 24 Stunden nach Mitteilungen der Armee drei Soldaten getötet worden, weitere sieben wurden verletzt. Die Anköndigung erfolgt nach zwei Tagen ohne Verluste, was auf eine Einhaltung der bisher öfters verletzten Waffenruhe hoffen lie‎ß. Der UNO-Sicherheitsrat diskutiert am Freitag über die Situation in der Ukraine im der ersten Dringllichkeitssitzung nach Inkraftteten des Waffenstillstands am 15. Februar.