Tag: expozitie

  • Arifugarea

    Arifugarea

    Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu di 90 di gradi, suntu alti dauă pândză, dauli cu lăhtăroasi imagini di căsăbadz asparţă, tru cari urvalili zugrăpsescu catastisea a căsăbadzloru ţi tricură pritu polimu. Anamisa di aţeali dauă picturi s’tindi pândza di mari dimensiuni cu suti di masti cari cură tru un semiantunearicu aroșu, dramatic.

     

    Nu ari minutişuri, personajili nu suntu recognoscibile, niţi identificabile după vără arasă, etnie, categorie suţială, niţi barimu după vără perioadă istorică. Suntu oamiñi ca ţiva aumbri luñinoase cari imnă, zugrăpsinda dămţă tru scutidea cabaia ţi easti. Cându ş-cându, videlliuri ca ţiva proiectoari arău intenționate arnescu tută stena, di u crescu tensiunea imaginilei. Sumu cicioari dukimu ateali dauă brazdi adusi di artistu, ună di pimintu, alantă, paralelă, di arină.

     

    Lucrarea di artă ari numa ”Exod”/ “Arifugarea” și fu adrată di Eugen Raportoru, un pictor roman, ţi s’aleadzi/cabaia ahoryea. Aduţi aminti totna di evoluția a lui, tiniru cu arădăţiñi di romu, cari u ari bănată ficiuramea pi ună geadei cu atelieri di pictură. Dusi la scullio, avu turlia a lui di ncuntrari, maxus contra a discriminărlor, ama vru ta ş-bitisească studiili, liceulu și facultatea, di artă. Faţi urminie a tutăloru s’facă sculia și agiundzi elu s’hibă paradigma yilipsitoari tu aestă poziție.

     

    Tru aestu kiro, Eugen Raportoru easti unu di nai ma apreciați pictori români, cari ciuduseaşti pritu intensitatea-a artăllei a lui, di București, până Londra. Anlu ţi tricu ndreapsi ună expoziție multu emoționantă tru Muzeulu Național di Artă Contemporană, dişcllisu tu ună arădăriki a cănăscutăllei Casă a Popoului, ţi tora easti Pălatea a Parlamentului. Easti ună di nai ma mărli casi ditu lumi, canda a daua, după Pentagon, și fu construită di dictatorlu comunistu Nicolae Ceaușescu, tru anlli ditu soni a regimlui ţi kiru tru andreu 1989.

     

    Tră s’analtă aestă construcție, comuniștilli asparsiră unu di nai ma muşeati cartieri a Bucureștiului. Aluştoru casi asparti lă ahărdzi pictorlu Eugen Raportoru expoziția di la MNAC, cari avu tru mesi ună ncurpilleari di aruvali și cuprie, anvălită cu hromi lăi, și anvărligată di pândzi mări, intense, ca niscănţă gardieni tăcuț a dramăllei. Expoziția ditu soni, cu numa ”Exod” și zugrăpsită ma ndzeană, easti ahărdzită ti oamiñlli cari fură avinaţ di polimi, avinaţ ditu casili a lor tru pundille, iarapoi căsăbadzlli suntu asparţă. Bănămu un kiro greu, spuni artistul, tru Ucraina, tru Gaza, videmu ahtări catastisi, ama pictura a lui nu spuni ti un caz concret, ama ti tuţ aţelli avinaţ di polimi și bombi/ topi.

     

    Nu fac politică, nica mai spune el, mini pictedzu oamiñilli și drama a lor. ”Mi doari suflitlu cându ved oamiñilli di arada, ţi nu au căbati ici, anănghisiţ s’ş-alasă casili, pimintul. Băgaiu ună cumată di pimintu ama şi ună di arină deșertului, a pundiillei iu suntu avinaţ. Adraiu personajele fără identitate, nu li buiisiiu, nu vrui s’personalizedzu ici ţiva. Spunu maş ti dramili ditu lumi, tru cari himu tuţ mintiţ, că vrem ică nu vrem. Easti ună expoziție-manifestu, am nădie că va s’hibă ună timbihi”.

     

    Imaginea artistică easti cabaia vărtoasă și creaşti tru intensitate pritu agioclu di videlliuri și pimintul pi cari vizitatorlu îl dukeaşti sumu cicioari. Mesajlu scoati tu videală ună catandisi lae pi cari societatea contemporană, multu evoluată, u ţăni ca tu kirolu istoricu antnicatu. Easti zborlu ti polimu și dizastrele ie cari li aduţi ti tuţ atelli mintiţ tu aestă nibunille. Nai ma multu, ama, tragu ţivilli, oamiñilli di arada, ţi au maş casa şi loclu iu s’amintară, a curi lă suntu asparti căsăbadzlli şi bana și suntu avinaţ tru pribeghie, tru un exod cata cumu aţelu adus aminti şi tru kirolu vivlicu.

     

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Colecţionarul

    Colecţionarul

    Marius
    Simion e un mecanic auto din Ploiești care strânge de mulți ani piese rare din
    cel de-al Doilea Razboi Mondial. El a deschis, împreună cu prietenii, o
    expoziție, la Breaza. Piese de rezistență sunt resturile de avioane americane
    căzute în raidul din 1943 asupra rafinăriilor de petrol de pe Valea Prahovei.


  • Expoziția “Alter Speculum Mundi”

    Expoziția “Alter Speculum Mundi”

    Galeria de artă Th. Pallady” a U.A.P.R. Filiala Iași găzduieşte expoziţia de pictură și fotografie Alter Speculum Mundi” a artiştilor vizuali Ana-Maria Amy Vasilescu (București) și Dorel Găină (Cluj-Napoca). Evenimentul a fost organizat de Asociația Culturală HXA Art Gallery și Uniunea Artiștilor Plastici din România Filiala Iași.



    Expoziția “Alter Speculum Mundi / Oglinda Lumii, Altfel / Altfel de Oglindă a Lumii” invită la o incursiune în lumea celor de lângă noi reflectată într-o oglindă în care, deşi aceeaşi imagine apare la fel tuturor privitorilor, aceasta este percepută diferit. Este ideea centrală ce a generat proiectul si care este, totodată, și o sărbătorire a artelor care reunesc și pun în valoare exercițiile mature ale tradiției, asociate cu frenezia și curajul calificat al noilor medii artistice. Artelor și artiștilor le sunt îngăduite astăzi respiraţii și libertăți” mai ample, de la concept la tehnică până la expresivități novatoare, au transmis organizatorii.

  • Luna BRÂNCUȘI 2024: Expoziție de sculptură si desen în perioada 1-29.02.2024

    Luna BRÂNCUȘI 2024: Expoziție de sculptură si desen în perioada 1-29.02.2024

    Filiala de Sculptură București
    a Uniunii Artiștilor Plastici din România organizează, în perioada 01-29 februarie 2024, la Galeria Academia si Galeria Simeza evenimentul dedicat sculpturii
    contemporane: Luna Brâncuși.


    Aflat la a patra ediție, evenimentul
    este organizat în semn de recunoștință pentru contribuția marelui sculptor
    român, unică și vitală în societate, la îmbogățirea culturii și patrimoniului
    naționale si universale. Luna Brâncuși este dedicată sculpturii
    cu toate aspectele ce le cuprinde: de la diversitate și relevanță, la
    vulnerabilitate și acțiuni de protecție și conservare.


    Organizat sub egida Zilei Naționale Constantin Brâncuși,
    cu sprijinul Primăriei Sectorului 1,
    sub egida Uniunii Artiștilor Plastici din
    Romania, in parteneriat cu Academia Română, prin spațiul oferit de
    Casa Oamenilor de Știință și in Galeria Simeza, Luna Brâncuși promovează
    sculptura românească, prin doua expoziții de sculptură contemporană si desen.




    Sculptura este, pentru Mark
    Leckney, despre experiență, despre întâlnirea cu un obiect în spațiu. Și despre
    cum această întâlnire ne afectează în mod fizic sau psihic. Așadar sculptura
    vorbește, acționează asupra privitorului avizat sau nu, prin simpla forță a
    prezenței sale. O experiență a puterii prezenței care, spune același, se
    estompează, în timp. Expozițiile care omagiază acum pe Brâncuși propun publicului
    exact aceasta: o seamă de experiențe și reflecții care, de multe ori, depășesc
    izbutite investigări asupra formei și volumului. Pentru cei reuniți acum în
    spațiile Galeriei Academiei și Simezei, sculptura și desenul ei sunt despre
    lumea în care trăim, despre rănile ei numite și nenumite, despre fragilitatea
    făpturii, despre speranță, despre cum suntem și ce riscăm a deveni, despre ce
    lăsăm după noi…Plasticieni de mare forță, artiști conceptuali, sculptori
    devotați materialului, lemn, bronz, lut, iarbă, unii schimbând programatic
    material, expresie, temă, alții egal înaintând pe drumul croit, fiecare propune
    mai mult decât un obiect spre contemplare, un gând, o trăire, o frământare.- Doina
    Mândru




    Luna Brâncuși ia startul joi 1 februarie 2024
    ora 19,00 cu vernisajul expoziției de la Galeria Academia din Casa Oamenilor de Știință, Calea Rahovei nr.
    176, unde expun artiștii : BOLBOREA
    IOAN, BREZA BOGDAN, CARAGIU GETA, CÂMPEANU DINU, CEARĂ
    TITI, CIOBANU VLAD, CODRE FLORIN, DĂNEASA MIRCEA, DRĂGUȘIN
    DORU, DUP DARIE, DUP CSAPO REKA, GAVRIȘ DĂNILA, GHEORGHIȚĂ ALEXANDRU, GHIȚĂ
    EMIL CRISTIAN, MARINETE
    ALEXANDRU, MEDRUȚ IOAN, MINEA GRIGORE, MÎRZEA CONSTANTIN, MARINA
    ANDREI, PAPUC ALEXANDRU, PÎRVU ADRIAN, POP ANA ZOE, POPOVICI
    CONSTANTIN, PREDESCU VLADIMIR, RADU DUMITRU, RANGA ALEXANDRU, ROMAN
    MIRCEA, SCRIPCARIU VIRGIL, SIMINIC ALEXANDRU, STOICA NICOLAE, VLAD AUREL, ZIDARU MARIAN, ZIDARU
    VICTORIA




    Evenimentele din cadrul Lunii Brâncuși continuă cu vernisajul expoziției
    de Sculptură si Desen, luni 5 februarie
    ora 19,00 de la Galeria Simeza
    bld Gral Magheru nr 20, unde expun artiștii: APOSTU GEORGE, ALDEA
    ALINA, BĂLAN ANDREI, BOERU MIHAELA, CÂMPEANU DINU, CHIFU PANAITE, CONTRAȘ AUREL, DEAC
    BISTRITA IOAN, DUMITRESCU
    ELENA, DUP CSAPO REKA, DUICU VALENTIN, GORDUZ VASILE, HARIGA ELENA, ILINA
    EUGEN, LADEA IOAN, LEONTE MARIUS, MURNU ION LUCIAN, MINCU
    RĂZVAN, PĂDURARU NECULAI, PENTELESCU
    CRISTIAN, PERIANU VLAD DAN, PIRVU ADRIAN, POP ANA ZOE, POPOVICI
    CONSTANTIN, RADU SILVIA, RĂDULESCU
    DINU, RUSSU LIVIU, SCRIPCARIU VIRGIL, SCUTARU
    ELENA, SCUTARU MARCEL, SIMINIC ȘTEFAN, SIMINIC TEODOR, SPIRESCU
    SILVIU, STOIANOV SAVA, STOICA
    NICOLAE, TĂNASE FLORICA, VLAD AUREL, ZHU FLORIN


    Un
    eveniment organizat de Filiala de Sculptură București a Uniunii Artiștilor
    Plastici din România, cu sprijinul Primăriei Sectorului 1 București


    Parteneri
    media: Agerpres, Amosnews, TVR 1, TVR Cultural, SENSO TV, Radio România
    Cultural, București FM, Zile și Nopți, Revista Arta, Coolt Neamț, Modernism,
    Propagarta, Jurnal de București


    Comunicare
    și PR: office@filialadesculptura.com


    PROGRAM LUNA BRANCUSI 2024


    Expoziție
    de sculptură contemporană


    Vernisaj: 1 FEBRUARIE 2024,
    ora 19:00


    Galeria ACADEMIA


    Curator: Doina Mândru


    Consultanți: Marian Zidaru,
    Darie Dup, Siminic Alexandru, Nicolae Stoica




    Expoziție
    Desene si Sculptura


    Vernisaj: luni 5 februarie ora
    19,00




    Galeria Simeza




    Curator. Doina Mândru


    Consultanți: Elena Scutaru,
    Alina Aldea, Alexandru Siminic




    Premierea cu ocazia Zilei Naționale Constantin Brâncuși


    Premiul
    Sculptor Emerit


    Premiul
    Sculptor Emergent


    Luni, 19 februarie ora 19:00




    Galeria SIMEZA




    Juriu: Doina Mândru, Petru
    Lucaci

  • Expoziție Paul Hitter la Muzeul Național al Literaturii Române din București

    Expoziție Paul Hitter la Muzeul Național al Literaturii Române din București

    La începutul anului, în cadrul Muzeului
    Național al Literaturii Române din București (MNLR), s-a deschis expoziția
    Septuaginta a artistului vizual Paul Hitter. Septuaginta este traducerea
    cărților Bibliei Ebraice din limba ebraică în limba greacă. Totodată,
    Septuaginta a constituit baza Vechiului Testament din Biblia Creștină. Lucrările
    aduse în expoziția Septuaginta fac parte dintr-un periplu artistic pe care
    Paul Hitter și-l propune pentru următorii ani, periplu ce constă în organizarea
    anual a unei expoziții într-o țară balcanică, urmărind consolidarea
    Expresionismului Balcanic – concept și curent pe care Paul Hitter l-a lansat în
    urmă cu peste 10 ani.


    Selecția prezentată la MNLR aduce în fața
    publicului 24 de lucrări de pictură și un obiect sculptural, toate reprezentând
    scene și simboluri din Vechiul Testament. Care a fost atracția artistică din
    spatele Vechiului Testament? Cât a lucrat la expoziție și despre temele alese
    în cadrul expoziției ne vorbește artistul Paul Hitter:

    Pentru această expoziție am lucrat
    aproximativ un an și jumătate, aș adăuga, m-am oprit undeva pe la 80% în
    momentul în care a reînceput conflictul din Israel și Fâșia Gaza. Întrebându-mă
    dacă are rost să expun în aceste condiții. Lucrările prezentându-ne personaje
    din Vechiul Testament, profeți. Am ales poveștile care m-au impresionat și
    personajele care m-au impresionat cel mai mult din cărțile talmudice. Eu am
    fost prima generație după 1990 care a studiat religia în școală
    .

    Pot să spun că
    în general am fost atras de religie, dar, în paralel cu educația religioasă
    oferită în școală, fiind o educație religioasă oferită de Biserica nereformată
    sau de Bisericile reformate, catolică și ortodoxă, în paralel am descoperit
    diverse cărți, Biblia povestită pentru copii, toate realizate de către
    bisericile reformate, apoi, mai târziu, către adolescență, am fost un împătimit
    ascultător al radiourilor, Vocea speranței și Vocea Evangheliei, unde ni se
    explicau foarte multe din aceste povești ale Vechiului Testament, povești mai
    degrabă ignorate de către bisericile nereformate. Ele au, întotdeauna mi s-a
    părut că, și drept dovadă, aceste povești au fost de foarte multe ori
    reprezentate în istoria artei. Mi se pare că au o foarte mare putere, un foarte
    mare impact și m-au impresionat.

    Trebuie să mărturisesc că în ultima perioadă,
    adică în perioada în care am și pictat aceste lucrări, am ascultat inclusiv
    viziunea evreiască asupra acestor personaje. Dar se intră într-un stufăriș atât
    de mare, pentru că, după cum știm, Tora este Cuvântul lui Dumnezeu și fiecare
    cuvânt, în funcție de fiecare rabin, poate fi interpretat sau reinterpretat și
    fiecare poveste poate fi interpretată și reinterpretată în fel și chip. La un
    moment dat a trebuit să spun stop și să rămân totuși în cadrul clasic, pe care
    creștinii îl cunosc mai mult sau mai puțin, dar ne este mai degrabă familiar.


    Ce personaje biblice pot vedea vizitatorii
    expoziției de la MNLR?

    Păi ei pot vedea pe Adam și Eva, pe Moise
    despărțind apele, pe Iona în gura balenei, sacrificiul lui Isac, David și
    Goliat, Judith și Holofern, prorocul Ilie, Daniel în groapa cu lei. Multe
    personaje, după părerea mea interesante, din Vechiul Testament.


    În cadrul expoziției se află și un obiect-instalație
    cu care vizitatorii pot interacționa, reprezentarea Vițelului de Aur din
    povestea biblică a Vechiului Testament. Ce și-a dorit artistul Paul Hitter să
    propună simbolic prin această lucrare?

    Cu vițelul de aur, după cum știți,
    Vițelul de aur a fost creat de către evrei atunci când Moise urcase pentru a
    primi Tablele Legii, aceștia așteptându-l pe Moise o perioadă lungă de timp,
    au crezut că acesta nu se va mai întoarce și practic au revenit la vechile
    credințe păgâne și au dorit o reprezentare eminamente fizică a lui Dumnezeu.
    Consider că și noi, în general, toți oamenii, de-a lungul istoriei, dar cu
    precădere acest fapt se poate observa acum în postmodernism, în mileniul III, ne
    închinăm la diferiți viței de aur. Eu am vrut să fac un soi de glumă. Fiecare
    vizitator al expoziției a putut lipi un sticker ce reprezenta o anumită
    corporație sau o anumită firmă de haine, fiecare cu vițelul său de aur.


    După expoziția de la București, Paul Hitter
    pregătește o expoziție în Bulgaria. Artistul ne dă mai multe detalii:

    Voi avea o expoziție la Galeria
    Națională din Ruse. Este o expoziție cu personaje din Bulgaria. După cum știți,
    eu am inventat un stil numit Expresionism Balcanic. Mi-am propus ca în
    următorii ani, dacă tot vorbim de Balcani, să expun o dată pe an într-o țară
    din Balcani. Cred că va urma apoi Turcia, țară care ne-a influențat foarte
    tare.


  • Expoziţia personală “Pelerin” Vlad Ciobanu

    Expoziţia personală “Pelerin” Vlad Ciobanu

    Galeria Artoteca, din Bucureşti, a găzduit până pe 8 ianuarie 2024 “personala” Vlad Ciobanu “Pelerin”. Expoziția a fost curatoriată de Carmen Olteanu, iar invitat special a fost criticul de artă Pavel Şuşară.



    Am stat de vorbă la finisaj cu maestrul Vlad Cioabnu, despre expoziţie şi ce mai pregăteşte pentru public.



  • Expoziția personală Paul Hitter „Septuaginta”

    Expoziția personală Paul Hitter „Septuaginta”

    Muzeul Național al Literaturii Române din București găzduieşte expoziția Septuaginta” a artistului vizual Paul Hitter. Având-o curatoare pe Ana Daniela Sultana, personala Septuaginta” poate fi vizitată până pe 20 ianuarie 2024. În perioada 16-30 ianuarie 2024, Paul Hitter expune la Galeria de Artă Ruse din Bulgaria o altă serie de pictură inedită cu titlul Suflet bulgar” care prezintă personaje aparținând culturii și istoriei Bulgariei.



    Am discutat la vernisaj cu Ana Daniela Sultana, curatoarea expoziţiei.






    Protagonistul evenimentului, Paul Hitter, ne-a dezvăluit ce putem vedea în expoziţie, dar ne-a vorbit şi despre proiectele sale artistice.



  • Expoziția „Cuza 150”

    Expoziția „Cuza 150”

    La începutul lunii octombrie 2023 a avut loc la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) vernisajul expoziției comemorative Cuza 150”, 150 de ani de la moartea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1820-1873). Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România. O figură istorică extrem de importantă, controversată și fascinantă, cu o covârșitoare influență în ceea ce avea să devină statul român modern. Cornel Ilie, director adjunct MNIR, creatorul expoziției Cuza 150”, ne vorbește despre ce reprezintă acest eveniment:



    Reprezintă, evident, împlinirea a 150 de ani de la moartea lui Alexandru Ioan Cuza. Dar, așa cum am mai spus și cu alte ocazii, expoziția aceasta nu este o expoziție care să se refere la moartea lui Cuza. Aducem aminte, printre altele, și de acest lucru, dar este o expoziție care se axează mai mult pe viața și activitatea lui Alexandru Ioan Cuza. Așadar, Cuza 150” practic a fost, dacă vreți, un pretext pentru noi de a-l readuce cumva în atenție pe Alexandru Ioan Cuza, un personaj foarte important al istoriei moderne, de fapt, eu aș spune, al istoriei noastre, fără să îl limitez doar la istoria modernă. Un personaj de numele căruia se leagă un moment extrem de important Unirea Principatelor Române. Și apoi se leagă o serie de evenimente și de acțiuni care au contribuit într-un mod esențial la ceea ce avea să devină România modernă.


    Expoziția noastră nu este o expoziție doar despre domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Sigur că o bună parte a expoziției se axează pe acest aspect, dar este o expoziție care vorbește și despre omul Cuza. Mă gândeam, la un moment dat, că un titlu alternativ al expoziției, mie, personal, mi-ar fi plăcut mai mult acela ar fi fost Cuza om și domn”, pentru că, dincolo de orice altceva, Alexandru Ioan Cuza a fost și el om cu tot ceea ce caracterizează un om: cu calități, cu anumite defecte, cu slăbiciuni, cu pasiuni, cu oameni care l-au înconjurat, unii de o calitate mai bună, alții de o calitate mai îndoielnică și care au avut și unii și alții impact asupra domniei sale, asupra acțiunilor sale. De aceea, cei care vor veni să vadă expoziția îl vor regăsi pe Alexandru Ioan Cuza în aceste ipostaze.”



    Cum ilustrează expoziția cele două ipostaze în care este prezentat Alexandru Ioan Cuza — cea de domnitor, de om politic și aceea de om în viața privată? Cornel Ilie:


    Am încercat să ilustrăm aceste două aspecte printr-o serie de obiecte de patrimoniu, zicem noi foarte interesante, care să ne povestească, de exemplu, despre familia lui Alexandru Ioan Cuza, despre părinții lui și ascendența acestuia, care să ne povestească despre Cuza înainte de a fi domnitor, să ne povestească despre Alexandru Ioan Cuza diplomatul, să ne vorbească despre Cuza militarul, pentru că, așa cum vor vedea cei care vor veni în expoziție, Alexandru Ioan Cuza apare în toate portretele care au rămas numai în uniformă militară. Deci el nu apare în costum civil niciodată, el apare doar în uniformă militară.”



    Ce pot vedea vizitatorii în cadrul expoziției Cuza 150”? Creatorul expoziției ne face o scurtă trecere în revistă a câtorva obiecte din cadrul acesteia:


    Sigur că sunt anumite obiecte-simbol, aș putea să le numesc, cum sunt cele două tronuri, tronul lui Alexandru Ioan Cuza și tronul doamnei Elena Cuza, tronuri care au fost folosite și de domnitorul Carol și de doamna Elisabeta până în 1881, la momentul încoronării celor doi ca rege și regină ai României. Este și frumosul portret oficial al lui Alexandru Ioan Cuza, pe care îl știe toată lumea din cărțile de istorie, realizat de Carol Popp de Szatmari. Este poate cea mai importantă pictură dedicată Unirii Principatelor, cea realizată de Theodor Aman, în care am căutat să deslușim toate personajele aflate acolo și cei care vor veni în expoziție vor putea să și asocieze chipul respectiv cu un nume și să știe cum îi chema pe cei care au contribuit la realizarea unui act atât de important cum a fost cel al Unirii Principatelor.


    Sunt obiecte care ne vorbesc despre, de exemplu, reforma agrară, care a fost un moment foarte important, nu numai pentru că a însemnat acea împroprietărire a țăranilor, ci a fost un moment care a generat niște schimbări foarte importante în viața politică a țării. Sunt obiecte care amintesc de înființarea celor două universități din Iași și în București, primele universități. Sunt obiecte foarte interesante care amintesc despre implementarea sistemului unic de măsuri și greutăți, pentru că până atunci era un haos total, fiecare provincie folosea tot felul de unități de măsură. Sunt obiecte care ne amintesc despre reforma militară, despre, să zic așa, premierele atât de importante înregistrate în timpul domniei lui Cuza.


    Au fost înființate tot felul de instituții absolut esențiale pentru evoluția ulterioară a României, instituții de cultură, academii de științe, institute de arte frumoase, Institutul de Statistică la 1860, când s-a realizat, de altfel, și primul recensământ al României. Avem aici prima armă produsă în România, la Manufactura de Arme a României. Sunt apoi lucruri care, așa cum am spus, ne vorbesc de viața lui personală. Sunt obiecte care ne vorbesc de doamna Elena Cuza, de relația pe care a avut-o cu aceasta, dar sunt și obiecte care ating un subiect oarecum tabu, acela al relației pe care el a avut-o cu Maria Obrenovici.”



    În final, Cornel Ilie ne împărtășește o credință personală asupra expoziției de la MNIR:


    Este o expoziție care, zic eu, că are cumva o altă abordare față de ceea ce poate se așteaptă cineva care a mai văzut expoziții despre Cuza sau a mai luat parte la diferite evenimente. Este o expoziție care cred că merită văzută, fie și prin prisma faptului că am adus laolaltă obiecte de la multe muzee din țară. Cred că vizitatorii ar putea să vină să vadă și să înțeleagă cu adevărat această personalitate complexă, interesantă și fără discuție, o personalitate de admirat a istoriei noastre, tocmai prin prisma faptului că a fost un om și un domn.”



  • Expoziția “Am început să văd culorile”

    Expoziția “Am început să văd culorile”

    În lunile octombrie și noiembrie ale acestui
    an a avut loc la Timișoara, în cadrul programului Timișoara
    2023 – Capitală Europeană a Culturii, printre alte evenimente culturale, un
    proiect ce a adus mai aproape publicul de frumoasa artă naivă (sau arta
    populară, instinctuală, apărută la sfârșitul secolului al XIX-lea în Europa
    și foarte răspândită pe teritoriul României), evenimentul punând în evidență
    arta naivă din zona Banatului (provincie istorică din vestul și nord-vestul
    României, împărțită între România, Serbia și Ungaria).

    Expoziția Am început să
    văd culorile, curatoriată de Andreiana Mihail, a avut loc într-un cadru deosebit:
    Palatul Ștefania din Timișoara (cunoscut și sub numele de Casa de Raport a
    Municipiului sau Casa cu maimuțe), palat decorat în stilul germanic sau
    vienez Secession (secesiune), situat într-un cartier istoric al orașului,
    cartierul industrial Fabric. În cadrul expoziției Am început să văd culorile
    am stat de vorbă cu Andrei Furlan, unul dintre voluntarii Centrului de proiecte
    Timișoara, care ne-a întâmpinat în galerie:


    Mai întâi câteva cuvinte despre
    asociația noastră, Asociația Prin Banat. Scopul ei principal este de a
    promova arta în Banatul istoric, adică Banatul pe care îl cunoaștem toți din
    județul Timiș, o parte din Serbia și o parte din Ungaria. La expoziția noastră
    veți putea observa picturi de artă naivă, majoritatea din ele făcute de artiști
    din Covăcița, o localitate din Serbia în care la începutul anilor 30 a început
    o epidemie, în ghilimele, dacă aș putea spune, de artă naivă. Niciuna din
    persoanele prezentate la expoziția noastră astăzi nu a avut pregătire
    profesională în artă, însă lucrările lor sunt absolut spectaculoase.



    Andrei Furlan ne-a făcut o scurtă prezentare a
    lucrărilor in cadrul expoziției, a artiștilor de pe simeze și proveniența
    acestora:


    În prima sală a expoziției putem
    observa două picturi Mirele și Mireasa. O reprezintă pe artista și pe soțul
    ei în portul popular din comuna Uzdin. Comuna Uzdin este o comună tot din
    Serbia, apropiată de comuna Covăcița, unde s a născut artista Sofia Ionașcu. În
    comuna Uzdin există o comunitate destul de mare de români. Asociația noastră,
    în sala mare a expoziției, a creat o casă de-a dreptul de la zero, pentru a
    crea o atmosferă primitoare, în care pot fi expuse obiectele de artă. Aproape
    toate picturile noastre sunt din Covăcița, în afară de câteva din ele, care
    sunt pictate de artistul Mihai Vintilă, acesta a fost un veterinar din comuna
    Reșița, care la moartea sa, în 2020, și-a donat toate lucrările Muzeului
    Etnografic din Caransebeș, care a avut bunăvoința să împrumute câteva lucrări
    pentru expoziția noastră. Avem și o singură lucrare care este pe sticlă de
    Mihai Vintilă, Tinerii căsătoriți și, pe lângă aceasta, mai avem și Jupuirea
    mielului și Curtea noastră, care reprezintă tradiții românești expuse sub
    lupa de artă naivă. Restul picturilor reprezintă viața la țară din Covăcița,
    realizate de artiști sârbești. Una dintre cele mai importante artiste expuse
    este Suzana Halupova, iar invitația noastră pentru vizitatori este de a explora
    arta misterioasă și cromatica specială pe care ea o aduce curentului din
    Covăcița.



    Cum a fost primită de către publicul larg
    expoziția Am început să văd culorile?


    Am avut parte de vizitatori de
    toate vârstele. Unii oameni, chiar dacă nu știau ce este arta naivă, au venit
    cu mintea deschisă, dornici să învețe, iar eu și colegii noștri i-am putut
    ajuta să înțeleagă sau să aprofundeze în acest domeniu mai puțin cunoscut în
    lumea artelor. Specific artei naive aș spune că este o absență a regulilor
    care, în sine, poate constitui o regulă. Aceste persoane, neavând pregătiri
    profesionale în domeniul artei, au creat cum au putut. Avem o singură lucrare în
    care sunt prezente umbrele. Imaturitatea aparentă a lucrărilor le oferă un
    anumit aer de noutate. Persoanele acestea trebuiau să aibă umor, acești artiști
    era necesar, deoarece toată ziua aceștia lucrau pe câmp, doar în orele serii
    puteau să-și găsească puțină liniște pictând.


  • Interviu cu o doamnă a artelor plastice, Angela Tomaselli

    Interviu cu o doamnă a artelor plastice, Angela Tomaselli

    O mare artistă a României, pictoriţa Angela Tomaselli, a împlinit, aşa cum îi place să spună, 30 de ani de viaţă + 50 de ani de expeerienţă. În anul aniversar, doamna Tomaselli a lucrat neobosit şi ne-a încântat cu numeroase expoziţii.



    Universitatea de Arhitectură și Urbanism «Ion Mincu» găzduieşte expoziţia personală Arhitecturi suprapuse”, cu care artista încheie anul 2023.



    Am avut bucuria să discut cu doamna Tomaselii despre expoziţiile din anul aniversar, formarea sa artistică, familie, atelierele sale, artele plastice din România, dar şi despre proiectele la care lucrează.




  • Expoziția „Universul lui Salvador Dalí”

    Expoziția „Universul lui Salvador Dalí”

    Începând de pe 13 decembrie, expoziția Universul lui Salvador Dalí”, cel mai mare eveniment expozițional din țara noastră dedicat celebrului artist spaniol, poate fi vizitată la ARCUB — Centrul Cultural al Municipiului București.



    170 de lucrări Salvador Dalí, acoperind varii metode de expresie artistică, pot fi admirate, în premieră în România, timp de 5 luni, până la 12 mai 2024, la ARCUB — Hanul Gabroveni.



    Expoziția Universul lui Salvador Dalí” este organizată de Primăria Capitalei, prin ARCUB — Centrul Cultural al Municipiului București, în parteneriat cu HADRAN Events, și oferă, pentru prima dată publicului român, șansa de a descoperi opera unuia dintre cei mai importanți artiști suprarealiști, materializată în sculpturi, grafică, litografii, gravuri, miniaturi din aur și diamante, design de mobilier, ce completează portretul unui creator excepțional în toate formele sale artistice.



    Am stat de vorbă despre evenimentul de excepţie cu Raluca Ganea, Șefa Serviciului Proiecte si Programe Culturale ARCUB.



  • Expoziția „Artă religioasă” la Muzeul Național de Istorie a României

    Expoziția „Artă religioasă” la Muzeul Național de Istorie a României

    Muzeul Național de Istorie a României (MNIR)
    din capitală prezintă expoziția Artă religioasă. Formă. Conținut. Sens,
    deschisă la finalul lunii noiembrie 2023 și până în luna ianuarie 2024,
    expoziție realizată în parteneriat cu Mănăstirea Stavropoleos, vechi lăcaș de
    cult situat chiar în inima Bucureștiului, în Centrul Istoric al orașului.
    Expoziția aduce în fața publicului o selecție valoroasă de obiecte de factură religioasă:
    țesături, argintărie, cărți de cult – din patrimoniul MNIR, unele dintre ele
    fiind expuse în premieră. Am stat de vorbă cu curatoarea expoziției, muzeograful
    Secției Arheologie a Muzeului, Irina Ene, despre ce aduce publicului expoziția:


    Biserica a constituit în Evul Mediu
    o coordonată principală, o axă de raportare și din acest motiv s-a creat un
    cult complex, dezvoltat, care avea rolul de a educa prin imagini. Având în
    vedere că marea majoritate a oamenilor nu erau cunoscători de carte, rolul
    imaginilor este principal. Din acest motiv ne-am gândit și noi să lucrăm cu
    imagini, încercând să explicăm rolul acestor imagini în cultul religios
    ortodox. Pentru aceasta am încercat să preluăm un iconostas care să corespundă
    unui anumit moment istoric, și atunci ne-am oprit la Mănăstirea Stavropoleos,
    un vechi centru monastic din centrul Bucureștiului. Un ev mediu religios, teme
    iconografice creștine regăsite pe obiecte de cult: am grupat temele
    iconografice de pe iconostasul de la Mănăstirea Stavropoleos doar în șase teme.
    Temele sunt următoarele: Buna Vestire, Iisus Pantocrator, icoanele de hram și
    de ocrotitori ai unui edificiu de cult, Învierea și Pogorârea la Iad și
    Praznicele Împărătești.



    Cum sunt reprezentate temele atinse de
    expoziția de artă religioasă? Irina Ene ne dă câteva exemple de exponate:


    Dacă e să o luăm de la capăt, Buna
    Vestire reprezintă tema iconografică reflectată pe ușile împărătești, în orice
    lăcaș de cult ortodox. Noi avem în expoziție ușile împărătești din secolul al
    XVII-lea. De asemenea, Buna Vestire o regăsim și pe un pomelnic triptic de la
    spătarul Cantacuzino, Ioan Cantacuzino, din secolul al XVIII-lea. Pentru tema
    Iisus Pantocrator avem două icoane mari împărătești. Din păcate nu știm
    proveniența lor. Sunt tot de secolul XVII. Pentru tema Sfinților ocrotitori și
    de hram l/am preferat pe Sfântul Gheorghe, având în vedere că noi avem o
    broderie extraordinară dăruită de Ștefan cel Mare Mănăstirii Zografu de la
    Muntele Athos, o broderie cultică liturgică a cărei valoare este inestimabilă.
    Pentru Învierea și Pogorârea la Iad, această temă iconografică este preferată
    pentru ferecături de cărți religioase, manuscrise sau tipărite. Și, ca să
    mergem și mai departe, în ceea ce privește Praznicele Împărătești, ele se
    regăsesc pe veșmintele preoțești. Cel mai vechi epitrahil care se găsește aici
    în expoziție și cred că e cel mai vechi păstrat, datează din vremea lui
    Alexandru cel Bun, care l-a dăruit Mănăstirii Bistrița.


    În cadrul expoziției sunt prezente și icoane
    ce se regăseau în spațiul laic, acasă, în gospodăriile oamenilor. Curatorul
    expoziției, Irina Ene, ne vorbeşte și despre această alegere curatorială:


    Am încercat să ieșim din spațiul
    religios, tocmai pentru a evidenția un sentiment religios care există în Evul
    Mediu și care este adus în casă, cu icoana de acasă. Pentru că acest fenomen a
    existat cu siguranță, mai ales în vremi de restriște, și oamenii își făceau
    acasă, își aduceau un pic din biserica acasă, când nu puteau participa la
    slujbe. Avem icoane pe sticlă și icoane pe lemn. Ideea e că și aceste icoane,
    care sunt de început de secol XIX și chiar de început de secol XX, sunt foarte
    valoroase, mai ales că cele mai multe dintre ele provin dintr-un centru
    cunoscut din Șcheii Brașovului și ele au importanța lor și ca icoane de casă,
    dar și ca icoane de început de modernitate.


  • Expoziția Maxim Dumitraş – “Fiul și Tatăl”

    Expoziția Maxim Dumitraş – “Fiul și Tatăl”

    Muzeul de Arta Modernă și Contemporană (MAMCO) Pavel Șușară, din Bucureşti, găzduieşte pânăpe 4 februarie 2024, expoziția Maxim Dumitraş – “Fiul și Tatăl”, curatori Pavel Șușară și Dalina Bădescu.



    Am stat de vorbă la vernisaj cu Maestrul Maxim Dumitraş, pe care l-am întrebat când a început să lucreze pentru această expoziţie deosebită.






    Şi tot la vernisaj am discutat despre expoziţie, artistul plastic Maxim Dumitraş, dar şi despre proiectele Muzeului de Arta Modernă și Contemporană, cu fondatorul său, criticul de artă Pavel Șușară.




  • Expoziția de sculptură „Andezit 10”

    Expoziția de sculptură „Andezit 10”

    Galeria Simeza din București prezintă în luna noiembrie expoziția de grup itinerantă: Andezit 10. Expoziția a avut un traseu prin mai multe galerii din România, expoziția de la București fiind încheierea călătoriei sale. 10 artiști vizuali consacrați prezintă lucrări strâns legate de Via Transilvanica – Drumul care unește, traseul turistic (pe jos, cu bicicleta sau călare) de lungă distanță (1400 de kilometri), care traversează România pe diagonală, de la Mânăstirea Putna din Moldova (nord-estul României), până la Drobeta-Turnu Severin (sud-vestul României). Unele borne kilometrice ale traseului sunt realizate din andezit (rocă magmatică rezultată prin erupție vulcanică) de către artiști.



    Am stat de vorbă, la vernisaj, cu inițiatorul proiectului și unul dintre artiștii expozanți, sculptorul Maxim Dumitraș, despre cum s-a născut expoziția de la Galeria Simeza și cum s-a format echipa de sculptori creatori ai expoziției:



    Această expoziție s-a născut în urma unui simpozion de sculptură monumentală Via Transilvanica, unde fiecare artist a făcut 5-6 borne. Sunt toți membrii participanți la acest simpozion. Am folosit ca materie primă andezitul și fiecare artist a propus proiecte proprii care cred că vor fi în timp făcute și monumental. Eu am făcut echipa știind artiștii că lucrează în andezit. E un material foarte dur, dincolo de granit. Normal că trebuie să ai o experiență în acest material și am făcut selecția artiștilor. Am făcut câte 6 borne, cum am spus, fiecare cu câte un proiect propriu. Această expoziție a circulat de la Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz-Băi, la Baia Mare, Sighetu Marmației, Bacău, Iași și acum se încheie un ciclu de un an la Galeria Simeza, la București. Lucrările le-am lucrat la Via Transilvanica, pe deal, după care au fost expuse de-a lungul traseului. Am construit expoziția în funcție de sală.


    Maxim Dumitraș ne-a dat câteva detalii despre cum se lucrează andezitul, un material dur, dificil de prelucrat:


    Este o tehnică specială, sunt discuri speciale, nu te poți juca cu orice materiale. E dură, dar e fantastică când se termină această sculptură. Pentru prima dată am folosit-o în circuitul sculpturilor acum vreo 10 ani, s-a lucrat mult și în simpozioane. O piatră foarte rezistentă la timp, la intemperii. Și ce e interesant e că poți să folosești de la structura griului până la structura ultrafinisată, aproape de nivelul sticlei.



    Artistul vizual Bogdan Pelmuș, prezent în expoziție cu lucrări de sculptură, ne-a vorbit despre proiectul Andezit 10:


    Eu nu am terminat sculptură, am terminat pictură, de fapt, dar mi s-a părut interesant lucrul cu obiectul. Eu lucrez cu obiect, cu video, cu mai multe medii. Și materialul mi s-a părut foarte interesant, pentru că e foarte dur, e greu, și poți scoate din el exact inversul. Depinde cum te joci cu el.



    Ce lucrări a expus Bogdan Pelmuș în cadrul expoziției de la Galeria Simeza?


    Sunt două piese, se numesc Zbor și două desene, completare cumva pe ideea de dualitate, de căutare, interior, comoară, copilărie. Cum poți să scoți ca matur idei din eul tău personal.



    Președintele Uniunii Artiștilor Plastici (UAP), artistul Petru Lucaci, prezent la vernisaj, ne-a declarat:


    Este minunat ce se întâmplă aici. Este o provocare și pentru sculptori și pentru noi să asistăm la o astfel de desfășurare de forțe, pentru că putem vorbi chiar și de forță aici. Andezitul este o piatră foarte dură. Eu i-am văzut pe sculptori în simpozioane și m-a impresionat tipul de efort la care se supun pentru a identifica în blocul de piatră o imagine, o idee, o formă, un mesaj. Lucrările sunt interesante, grupul este în același timp omogen, dar se identifică personalități multiple aici, pentru că sunt artiști cu experiență și în tabere și în lucrul cu astfel de materiale. Este un material inedit, cu o forță expresivă impresionantă.. Suntem obișnuiți cu taberele în piatră din albă de Viștea, în calcar mai moale, mai modelabil, mai ușor de stăpânit. Când e vorba de andezit, este o provocare teribilă și efectul este absolut impresionant.



    Petru Lucaci ne-a vorbit și despre cum privește acest proiect din punct de vedere curatorial, proiectul fiind curatoriat de către înșiși artiștii expozanți:


    Mie mi se pare că expoziția are sens și este unitară și are forță, pentru că, cei care s-au asociat se cunosc între ei, știu potențialul fiecăruia, știu potențialul materialului cu care lucrează și cred că au găsit o formulă foarte bună de a pune în operă ideile lor.



    Cum a arătat anul 2023 din perspectiva UAP? Ce pregătește Uniunea Artiștilor Plastici pentru iubitorii de frumos? Președintele Petru Lucaci:


    Deocamdată încercăm să facem un bilanț la Salonul Național de Artă Contemporană, care eu zic, a fost de anvergură. S-a desfășurat în 15 spații diferite, dintre care și unele mari, cele de la Combinatul Fondului Plastic, unde avem 8 galerii care cred că au dimensiuni impresionante. Acolo sunt fostele hale ale combinatului, care s-a transformat într-un hub cultural, probabil cel mai mare din România și în care se întâmplă lucruri de altă anvergură decât putem să desfășurăm în galeriile din oraș, care sigur au niște dimensiuni mai domestice, mai umane. Pregătim un alt eveniment acum, în curând. Am terminat noua clădire, sediul Uniunii Artiștilor Plastici, care are și o galerie de artă la parter. Deci expoziția care am organizat-o acolo încercăm să o arătăm lumii într-un context mai oficial de inaugurare a unui sediu al Uniunii. Este pentru prima dată când Uniunea are casa ei, ceea ce e un lucru extrem de important.






  • “Andezit 10” la Simeza

    “Andezit 10” la Simeza

    Galeria Simeza din Bucureşti găzduieşte până pe 30 noiembrie 2023 expoziția de sculptură “Andezit 10”. Participă 10 artişti vizuali consacraţi, iar expoziţia de la Bucureşti încheie proiectul artistic “Andezit 10”, ale cărui rezultate au fost itinerate în mai multe galerii din România. “Andezit 10” are o legătură directă cu celebra, deja, Via Transilvanica.



    Am stat de vorbă la vernisaj cu sculptorul Maxim Dumitraş.






    Următorul interlocutor a fost artistul vizual Bogdan Pelmuş.






    Preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România, Petru Lucaci, ne-a vorbit despre expoziţie, dar şi despre proiectele Uniunii.