Radio România Internațional

Tag: expozitie

  • “SUPRAPUNERI II” la Galeria 2/3

    “SUPRAPUNERI II” la Galeria 2/3


    Galeria 2/3 din Bucureşti găzduieşte 5 decembrie 2023 expoziţia “SUPRAPUNERI II emisfera dreaptă: ceva care se răsucește o dată în aer, iar apoi dispare” — sau despre farmecul misterios al fotografiei experimentale. În spatele titlului expoziției se află un proiect remarcabil de fotografie contemporană, inițiat în anul 2022 de Răzvan Neagoe și aflat acum la a două ediție. Proiectul expozițional reunește un colectiv de 20 de artiști de formație și afinititati estetice diverse, din generații multiple și spații geografic-culturale diferite. Mecanismul de generare artistică a lucrărilor este dubla expunere. Fiecare artist a tras o rolă întreagă de peliculă de film, fotografiind teme la alegere. Odată lucrat, filmul a fost transmis unui alt artist, care la rândul său, a tras pe același film un ciclu complet cu propriile sale cadre fotografice.



    Am stat de vorbă cu artistul vizual Răzvan Neagoe despre expoziţie şi artiştii participanţi.






    Lucrările proiectului “SUPRAPUNERI II … “ vor fi expuse, în calupuri distincte, în 3 spații din București: Galeria 2/3, Etaj/artist-run space și vitrina Carol53.



    Galeria 2/3 a fost înființată la București, în iunie 2021, de Claudia Retegan, artist-vizual și antreprenoare culturală. Am discutat cu Claudia Retegan despre expoziţie, dar şi despre bilanţul şi proiectele Galeriei.




  • Donația Ioana și Alexandru Beldiman la Muzeul Municipiului Bucureşti

    Donația Ioana și Alexandru Beldiman la Muzeul Municipiului Bucureşti

    În lunile septembrie și octombrie, în
    capitală, la Muzeul Municipiului București (MMB), în spațiul Pinacotecii
    București de la Palatul Suțu, o expoziție a încântat atât publicul vizitator
    cât și publicul de specialitate: Donația Ioana și Alexandru Beldiman: Colecția
    Nicolae (Nicholaus) Mișu și Fondul Familiei Beldiman. Soții Beldiman au oferit
    pe parcursul anilor 2021 și 2022 o colecție generoasă și diversificată ce
    îmbogățește azi Pinacoteca București. Colecția Nicolae (Nicholaus) Mișu
    (1893-1973), diplomat român interbelic cuprinde piese din marmură și bronz,
    fragmente antice de sculptură greacă și romană și o importantă icoană
    medievală. Despre donația oferită muzeului și despre expoziția de la Palatul
    Suțu, am stat de vorbă cu Angelica Iacob, șef secția Artă din cadrul MMB:


    Muzeul Municipiului București a
    beneficiat de-a lungul timpului de mai multe donații care au contribuit la
    creșterea colecțiilor. Ioana Beldiman, istoric de artă, și Alexandru Beldiman,
    arhitect, ne-au oferit o colecție diversificată ce îmbogățește Pinacoteca
    București din cadrul Secției Artă și Secția Istorie a instituției. Obiectele au
    calități artistice și documentare deosebite și au fost grupate în funcție de
    proveniența acestora în Fondul Hortensia și Nicolae Masichievici Mișu,
    Fondul Familiei Beldiman și Fondul Gabriel Popescu. Speaker1: Fondul
    Masichievici Mișu cuprinde, pe lângă operele artistei Hortensia Puia Masichievici
    și gravuri semnate de colegi ai acesteia, precum și alte lucrări colecționate
    de cei doi soți. Se adaugă obiecte valoroase provenind din colecția lui Nicolae
    (Nicholaus) Mișu, diplomat român interbelic, sportiv de notorietate. Expoziția
    a inclus, de exemplu, o inedită compoziție cu Autoportret de Wanda Sachelarie
    Vladimirescu și o natură moartă cu alune, piersici, fructe de pădure din școala
    olandeză secolul al XIX-lea.



    Ce a fost prezentat publicului din donația
    Familiei Beldiman, Colecția Nicolae (Nicholaus) Mișu? Angelica Iacob:


    Din colecția Nicolae (Nicholaus) Mișu
    au fost oferite muzeului piese din marmură și bronz, fragmente antice de
    sculptură greacă și romană, precum și o icoană medievală predelă, cu mai multe
    scene desfășurate pe orizontală de o parte și de alta a răstignirii. Un rol
    deosebit în donație este ocupat de amfora pseudo-panatenaică cu capac.
    Vizitatorii arată o mare deschidere atunci când li se împărtășesc detalii din
    cercetarea obiectelor. Un exemplu este reprezentat de miniatura persană din
    colecția Nicolae (Nicholaus) Mișu. În urma cercetărilor, s-a descoperit că
    obiectul reprezintă o filă de manuscris miniat persan din primele decenii ale
    secolului al XIX-lea, reprezentând istoria lui Lot.




    Ce alte piese de valoare au fost donate
    Muzeului Municipiului București? Și ce pregătește MMB pentru luna noiembrie, în
    același spațiu al Pinacotecii București de la Palatul Suțu? Tot Angelica Iacob,
    șef secția Artă din cadrul MMB ne oferă mai multe detalii:


    De proveniență Ioana Beldiman, Fondul
    Gabriel Popescu, gravor, reprezintă o îmbogățire a colecției Pinacotecii
    București, care deținea doar două lucrări semnate de acest artist. De o valoare
    deosebită sunt portretele de familie, de la autoportretul artistului la soția
    acestuia, născută în Franța, până la portretele copiilor. În plus, se remarcă
    și plăcile de gravură care au fost pregătite pentru expunere în laboratorul de
    restaurare metal al muzeului. Cercetarea obiectelor din donația Beldiman va
    continua și în perioada care urmează. Vom include două plăci de gravură
    realizate de Gabriel Popescu în următoarea expoziție, care va fi inaugurată la
    Palatul Suțu în ziua de vineri, 17 noiembrie 2023, și intitulată Între România
    și Franța, un parcurs plastic remarcabil. Instituția noastră este onorată de
    aceste acte de generozitate ale membrilor comunității în beneficiul publicului
    bucureștean.

  • Aurel Bulacu – “Despre trup și alte iluminări”

    Aurel Bulacu – “Despre trup și alte iluminări”

    Muzeul Național al Literaturii Române din București găzduieşte expoziţia personală a artistului plastic Aurel Bulacu intitulată “Despre trup și alte iluminări”.



    Expoziția este rodul ultimilor trei ani de lucru, mare parte dintre lucrări fiind create în perioada de izolare (pandemie). Subiectul abordat este nudul feminin, o temă care i-a preocupat pe artiști dintotdeauna. Cred că lucrările mele expuse la Muzeul Literaturii Române subliniază încă o dată frumusețea, misterul și complexitatea universului feminin”, declara Aurel Bulacu. Am stat de vorbă cu Maestrul după vernisaj.






    Al doilea interlocutor a fost scriitorul Florin Toma, un fin şi avizat cronicar al vieţii culturale din România.




  • Centrul se destramă

    Centrul se destramă

    Asociația Culturală Manekino, cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național și Goethe-Institut București prezintă “Centrul se destramă” («The Center Cannot Hold»), un proiect artistic în două părți, curatoriat de Antje Ehmann.



    Prima parte, «(I) Remember Europe», este o expoziție personală a Patriciei Morosan, cu o intervenție video a lui Uli M. Schueppel la Salonul de Proiecte (5 noiembrie — 3 decembrie 2023).



    Aceasta este completată de «Borders and Barriers – Thresholds and Separations», o expoziție internațională de artă video în dialog cu lucrarea semnată de Anca Benera & Arnold Estefan, «Conflict Lines», expusă la Pavilion 32, Goethe-Institut București (4 noiembrie — 2 decembrie 2023), cu lucrări video realizate de o selecție de artiști internaționali de renume: Lawrence Abu Hamdan, Noor Abuarafeh, Cathy Lee Crane, Harun Farocki, Lamia Joreige, Patricia Morosan, Rabih Mroué, Rawane Nassif și John Smith.



    Prima expoziție personală în România a artistei stabilite la Berlin Patricia Morosan, denumită «(I) Remember Europe» explorează poetic conceptul granițelor arbitrare, din perspectiva multiplelor centre geografice” ale Europei. Pe măsură ce de-a lungul istoriei granițele continentului s-au schimbat, centrul său a fost în mod constant deplasat, măsurănd astfel mișcarea perpetuă a dislocării. Diverse locuri, în 7 țări diferite, pretind a fi în centrul geografic al continentului european — și fiecare dintre aceste locuri marchează acest lucru printr-un monument propriu. Documentarea celor șapte centre ale Europei pare a fi o poveste a construcției schimbătoare a conceptului Europa”.



    Regizorul Uli M Schueppel, dialoghează cu lucrările expuse prin filmul său IM PLATZ (1997). Lucrarea explorează construcția centrului simbolic al Berlinului, un spațiu în transformare, după căderea zidului dintre GDR și FRG. La baza lucrărilor lui Morosan și Schueppel stau granițele privite dinspre centru. Lucrările sunt o căutare a centrului invizibil, dar și a ceea ce rămâne în afara lui.



    Expoziția «Borders and Barriers – Thresholds and Separations» prezintă 9 lucrări de artă video. Fiecare film desenează, observă sau traversează o limită; explorează barierele și distanțele; sau se află în afara unui teritoriu, pierdut în spațiu. În aceste lucrări, granițele sunt percepute atât ca facilitatori, cât și ca obstacole. Ele pot fi influente, dar și banale, absurde sau chiar letale.



    În dialog cu aceste 9 lucrări video, publicul poate vedea instalația «Conflict Lines» de Anca Benera și Arnold Estefan. (2018). «Conflict Lines» este în sine o analiză a absurdităților create de definițiile centrului și granițelor și a modului în care tehnologia este exploatată în interesul statului. În același timp, instalația funcționează ca o legătură între lucrările fotografice și cinematografice ale Patriciei Morosan / Uli M. Schueppel și diversele abordări ale temelor centru/graniță pe care le prezintă lucrările video din cadrul «Borders and Barriers».

  • “Zeii de împrumut ai Vienei – martori împietriți “

    “Zeii de împrumut ai Vienei – martori împietriți “

    “Zeii de împrumut ai Vienei – martori împietriți “. Privește Viena cu alți ochi, schimbă perspectivele și pune sub semnul întrebării relațiile de putere – expoziția celebrei fotografe, Christine de Grancy invită la această experiență. Seria sa de fotografii expuse la Galeria ARCUB din București înfățișează personaje simbolice situate pe acoprișurile celor mai faimoase clădiri din Viena. Ne prezintă expoziția Andrei Popov, director adjunct – Forumul Cultural Austriac București.




  • Pictura murală a Ceciliei Cuțescu Storck

    Pictura murală a Ceciliei Cuțescu Storck

    Din luna august și pâna la începutul lunii octombrie a avut loc la Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck din Capitală, unul dintre sediile Muzeului Municipiului București, o expoziție ce a adus în fața publicului complexitatea, tehnica și viața picturii murale: Istoria comerțului românesc – pictura murală a Ceciliei Cuțescu Storck. Etape de creație și de restaurare. Cecilia Cuțescu Storck (1879-1969) a fost o pictoriță cu o puternică influență în viața culturală din perioada interbelică a României. Activitatea sa s-a împletit în permanență cu convingerile sale feministe. Despre expoziția de la Muzeul Storck am stat de vorbă cu Irina Cîrstea de la Secția Artă a Muzeului Municipiului București:


    Expoziția tematică intitulată Istoria comerțului românesc – pictura murală a Ceciliei Cuțescu Storck. Etape de creație și de restaurare prezintă desenele artistei premergătoare picturii monumentale, precum și explicații referitoare la seria de intervenții de restaurare efectuate asupra acestei picturi. Denumită și Istoria negoțului românesc, pictura murală a fost realizată în anul 1933, în Aula Magna a Academiei de Înalte Studii Comerciale, în prezent Academia de Studii Economice, marcând 20 de ani de existență a instituției.


    Pentru această pictură monumentală, Cecilia Cuțescu Storck a realizat numeroase schițe în creion și desene în cărbune, pe planșe de mari dimensiuni, majoritatea fiind păstrate în colecția Muzeului Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck. Artista a executat și o machetă din ipsos a peretelui concav din aulă, de doi metri înălțime, pe care a pictat întreaga compoziție și care a stat la baza executării picturii murale finale.



    Cine a fost artista Cecilia Cuțescu Storck? La microfon, Irina Cîrstea:


    Cecilia Cuțescu Storck a fost o artistă deosebit de complexă și prolifică, aducându-și contribuția nu doar în sfera artistică din societatea românească, ci și în zona drepturilor femeilor. A studiat la Academia de Artă din München, apoi în Paris, unde a locuit până în anul 1909, când se întoarce definitiv în țară și se căsătorește cu sculptorul Frederic Storck. Își construiesc împreună o casă pe care o decorează amândoi: el cu elemente cioplite în piatră, ea cu picturi murale, alegând ca subiect Grădinile Paradisului. Primind numeroase vizite în casă și implicit în atelierul ei, picturile ei murale au fost foarte apreciate și astfel au apărut și primele comenzi pentru decorarea unor clădiri publice.



    Cum a fost realizată pictura murală Istoria comerțului românesc și prin ce procese de restaurare a trecut aceasta de-a lungul timpului? Irina Cîrstea:



    Întorcându-ne la pictura murală Istoria comerțului românesc, finalizată în anul 1933, Cecilia Cuțescu Storck povestește în cartea sa de memorii Fresca unei vieți despre procesul de realizare a acestei picturi. Artista menționează cât de importante au fost schițele, precum și planșele cu personaje în mărime naturală pentru conceperea picturii monumentale. Iar noi, în această expoziție, am adus în fața publicului tocmai aceste desene care au stat la baza conceperii picturii murale. Expoziția păstrează specificul tematic al picturii murale, care a fost conceput pe registre dispuse cronologic și împărțită pe subiecte variate, ideea unificatoare fiind cea a negoțului.


    Expoziția documentează și trecerea prin timp a picturii monumentale, Istoria comerțului românesc, fiind aduse în discuție restaurările anterioare. În anul 1966 au avut loc primele intervenții asupra picturii murale din Aula Academiei. Suferind în urma cutremurului din anul 1977, pictura a mai trecut prin alte procese de restaurare în anul 1982, în anul 1997 și recent în anii 2021-2022. Expoziția și-a propus să prezinte pe larg ce presupune un proces creator, de la realizarea primelor schițe, urmate de conturarea proiectului prin efectuarea desenelor cu personaje în mărime naturală și a unei machete. Documenta totodată tehnica de realizare a picturii murale în ulei și, de asemenea, a prezentat procesul complex de restaurare a unei astfel de picturi.






  • Aspecte ale periferiei Bucureștiului în perioada interbelică

    Aspecte ale periferiei Bucureștiului în perioada interbelică


    Începând cu luna septembrie și până la mijlocul lunii noiembrie, Muzeul Municipiului București (MMB) în cadrul sediului său din centrul capitalei, Palatul Suțu, aduce în fața publicului capitalei și nu numai o expoziție ce poartă vizitatorul în trecutul orașului București: “Aspecte ale periferiei Bucureștiului în perioada interbelică”.



    Perioada interbelică este definită istoric în intervalul de 21 de ani dintre cele două războaie mondiale, 1918-1939. Capitala României, orașul București este cel mai important centru industrial și comercial al țării, centru scenei artistice, culturale și mass-media, în 2011 populația sa fiind stabilită în jurul a aproximativ 2 milioane de locuitori, fără a lua în calcul persoanele în tranzit sau localitățile din împrejurimile orașului. Prima mențiune a Bucureștiului apare în 1459, iar în 1862 acesta devine capitala Principatelor Unite (Țara Românească și Moldova).



    Despre o parte din istoria capitalei și despre detalii ale urbei din perioada interbelică am stat de vorbă cu curatorul expoziției, muzeograful Cezar Petre Buiumaci:


    “Ideea acestei expoziții a apărut din nevoia de a expune publicului evoluția Capitalei de-a lungul timpului, felul în care s-a transformat orașul atunci când a cunoscut una dintre cele mai ample extinderi teritoriale pe orizontală, și anume în perioada interbelică. Aceasta pentru că Bucureștiul era un oraș deschis, primitor, chiar dacă au existat frecvente încercări de limitare a extinderii geografice ori demografice.


    Stabilirea capitalei Valahiei pe malurile Dâmboviței, apoi a capitalei Principatelor Unite și a României Mari, a creat un miraj ce a atras în permanență alogeni, oameni care veneau să se realizeze și care aduceau cu ei un bagaj cultural propriu, transformând orașul într-o metropolă cu multiple valențe. Însă, majoritatea celor care soseau aici nu erau înstăriți și din acest motiv se stabileau în zonele mai ieftine, anume la marginea orașului. Astfel, contribuiau la extinderea geografică a urbei.”



    Muzeul Municipiului București deține în patrimoniul său o documentare fotografică a periferiei orașului, a zonelor care urmau să fie subiectul extinderii capitalei, o periferie dispărută în a doua parte a secolului trecut. Ce a încercat curatorul Cezar Buiumaci să realizeze prin compunerea acestei expoziții din resursele patrimoniului MMB?


    “Am încercat și sper că am reușit să realizez o oglindă a periferiei urbane a unui oraș în plină dezvoltare. Dinamica Bucureștiului este una unică în peisajul românesc, extinderea fiind o constantă și de aceea asistăm la o permanentă schimbare.


    Dacă în secolul al XVII-lea se limita undeva în zona Universității, la începutul secolului al XIX-lea ajungea în zona actualului Ateneu, pentru ca la finele acestui secol să ajungă la Piața Victoriei sau, mai bine zis, să urmeze o șosea circulară periferică, pe un traseu care unea principalele gări ale orașului.


    Pentru a înțelege fenomenul extinderii geografice, trebuie să apelăm la statistică, care ne prezintă următoarele date demografice: în anul 1831 erau în București aproximativ 60 de mii de locuitori, iar în 1859 această cifră se dubla. În 1878 cifra se triplează pentru că la sfârșitul secolului al XIX-lea să ajungă la aproximativ 230 de mii de locuitori, iar la începutul secolului următor la 300 de mii. În anul 1930, deci la mijlocul perioadei interbelice, erau în București 640 de mii de suflete, iar la mijlocul secolului să atingă cifra de 1 milion, pentru ca în anii 80 și această cifră să se dubleze.”



    Ce prezintă publicului vizitator expoziția de la Palatul Suțu din centrul capitalei? Tot Cezar Buiumaci:


    “Expoziția prezintă periferia orașului mergând pe un traseu ce urmărește șoseaua mai sus amintită, însă ceea ce se găsea la acel moment în exteriorul acestei șosele periferice, zone care urmau a fi demolate și care erau documentate la solicitarea administrației locale de către marii fotografi ai epocii. Expoziția prezintă în 60 de fotografii, în 60 de opriri, în 60 de clișee, aspecte ale vieții și locuirii din cartiere.


    Vizitatorii pot vedea cum arătau cârciumile de cartier, cum arătau unele străzi înainte de a fi desfundate sau destupate, cum arătau marile artere de ieșire din oraș înainte de a fi pavate, sau aspectul unor zone precum “Valea Plângerii”, zone care sunt astăzi de nerecunoscut.


    Pot vedea cum mergeau oamenii la scăldat și acolo, în aceeași imagine, putem vedea cum sunt spălate animalele, automobilele sau cum se spălau oamenii. Cum se scotea gheața din gârlă pe timpul iernii pentru a fi folosită la răcirea alimentelor pe timpul verii. Cum se potcoveau caii sau cum se pășteau oile în Calea Plevnei. Prezentăm astfel imagini în premieră comandate de primărie, care prezintă aspectul periferiei.”






  • Portretul Regelui Carol I în Colecția Filatelică a României

    Portretul Regelui Carol I în Colecția Filatelică a României

    Muzeul Național de Istorie a
    României (MNIR) propune vizitatorilor săi o nouă expoziție temporară, ce își va
    avea deschise porțile până în luna aprilie a anului viitor. Carol I al
    României (1839-1914) a fost domnitorul, apoi regale României, cel care a condus
    Principatele Române și apoi România. A avut cea mai lungă domnie din istoria
    statelor românești – 48 de ani. A obținut independența țării, a redresat
    economia și a pus bazele statului modern.


    Expoziția de la MNIR cuprinde
    obiecte din Colecția Filatelică a României. Aceasta evidențiază evoluția
    tehnicilor de realizare a mărcilor poștale de-a lungul domniei Regelui Carol I.
    Această perioadă coincide cu începuturile tehnicilor modern de tipărire a
    timbrelor și a unei noi preocupări care începea să fascineze colecționarii:
    filatelia.


    Am stat de vorbă cu Alexandru
    Voicu, unul dintre curatorii expoziției, muzeograf în cadrul Secției Muzeului
    Național Filatelic, compartimentul Istoria Poștală, despre ce pot vedea
    vizitatorii de la MNIR:


    Expoziția
    Portretul Regelui Carol I în Colecția Filatelică a României își propune să
    prezinte domnia primului rege al României din două perspective. Mai întâi am
    încercat să expunem tehnicile de tipărire a mărcilor poștale de-a lungul
    domniei sale și nu numai, ci și până în prezent, dar ne-am dorit și realizarea
    unei scurte cronologii vizuale a domniei sale.

    Trebuie să menționez că prin
    această expoziție am reușit să aducem în atenția publicului o serie de obiecte
    filatelice care nu au mai fost expuse de aproximativ două decenii. Conceptul
    expozițional a fost centrat pe ideea ieșirii din tiparul clasic al muzeului de
    istorie narativă, istorie evenimențială. Am încercat să oferim vizitatorilor o
    expoziție filatelică care să reprezinte, sperăm noi, o perspectivă nouă asupra
    domniei lui Carol I.

    În cadrul expoziției am inclus, așa cum am menționat, o
    cronologie vizuală realizată din machete de mărci poștale, mare parte din anul
    1939, când s-a emis o serie filatelică ce celebra 100 de ani de la nașterea
    regelui Carol I, la un asemenea efort participând și artiști machetatori
    cunoscuți ai vremii. Am încercat împreună cu echipa curatorială să aranjăm
    aceste machete în funcție de cele mai importante momente din viața Regelui
    Carol I, de la naștere la venirea în România, Războiul de Independență,
    proclamarea regatului sau înființarea fundației care-i poartă numele și care a
    stat la baza actualei Bibliotecii Centrale Universitare.

    În ceea ce privește
    tehnicile de tipărire pe care le-am prezentat publicului, vizitatorii vor putea
    admira mai întâi o piatră litografică din 1868, importantă pentru că ea a fost
    folosită pentru a se tipări primele mărci poștale românești care aveau valoarea
    nominală exprimată în moneda națională, în cazul de față în bani, subdiviziune
    a leului. Până la acel moment, valoarea nominală a mărcilor poștale românești
    era exprimată în parale, începând de la Cap de Bour și până la primele emisiuni,
    Carol cu favoriți. Paralele erau moneda în care era exprimată valoarea
    nominală a acestor obiecte filatelice.

    Alte obiecte care pot fi admirate în
    cadrul expoziției sunt o serie de matrițe de diferite forme circulare,
    dreptunghiulare, care ne pot oferi un aspect interesant al expoziției, dar și
    al vieții lui Carol I. Evoluția portretului primului rege al României de-a
    lungul vremii în mărcile poștale de la Carol cu favoriți sau Carol cu
    barbă, primele emisiuni tipărite sub domnia sa, până la emisiuni din
    emisiunile subsecvente precum Paris, București, Vulturi sau Spic de
    grâu și cele din primul deceniu al secolului al XX-lea, gravate sau
    tipografiate, toate acestea ne oferă într-un mod practic o călătorie vizuală
    rapidă, de la tinerețe la bătrânețe.


    În finalul discuției noastre,
    curatorul Alexandru Voicu a ținut să sublinieze:

    Să nu uităm un lucru
    foarte important că marca poștală, timbrul poștal reprezintă, alături de
    monedă, de imn, de steag, reprezintă niște simboluri ale statului, ale unui
    stat suveran, al unui stat independent și aceasta este un lucru pe care
    încercăm să îl subliniem prin această expoziție.


  • Expoziţia Peter Jecza „Regele Bronz”

    Expoziţia Peter Jecza „Regele Bronz”

    Galeria Jecza și Fundația Interart Triade, din Timişoara, oferă publicului, până la 12 noiembrie 2023, expoziţia Peter Jecza Regele Bronz”.



    Autor al unei opere închegate, consistente, recunoscut național și internațional, Peter Jecza (1939 — 2009) este considerat unul dintre înnoitorii limbajului sculpturii românești contemporane. Creația sa, însumând peste 1200 de lucrări catalogate, ilustrează registre variate ale sculpturii. În acest sens, expoziția Regele Bronz” este expresia concentrată a acestora, punând laolaltă, alături de sculpturile deja cunoscute, schițe, neștiute de public.



    Parcursul expoziției, îngrijită de Andrei și Sorina Jecza, este însoțit de o serie de evenimente muzicale, ce punctează legătura strânsă dintre muzica formelor sculpturale și sunet. Renumitul producător, DJ și compozitor de muzica electronică Petre Inspirescu a realizat, cu ocazia acestei expoziții, o compoziție specială inspirată din sculpturile lui Peter Jecza. Compoziția a avut prima audiție în cadrul vernisajului și va putea fi ascultată săptămânal la galerie.



    Am discutat despre expoziţie şi Peter Jecza cu doamna Sorina Jecza, soţia regretatului artist.



  • Expoziţia de artă contemporană “Individual compus”

    Expoziţia de artă contemporană “Individual compus”

    La Comenduirea Garnizoanei, din Timişoara, are loc expoziţia de artă contemporană “Individual compus | Individual All-Around”.



    La parterul şi etajul fostei clădiri militare din Piața Libertății expun 37 de artişti vizuali din România şi străinătate.



    Expoziţia, care poate fi vizitată până pe 3 decembrie 2023 este organizată de /SAC şi curatoriată de Alex Radu şi Thomas Zitzwitz. Este utima mare expoziție internațională de artă contemporană din anul 2023 în Timișoara – capitală europeană a culturii, avertizează organizatorii.



    Contemporaneitatea, azi, constă în simultaneitatea a nenumerate modalități de a fi, de a crea, de a vedea și aprecia aceeași lume. Trăim o contemporaneitate a diferențelor, într-o lume ce ne divizează și polarizează, într-un sistem ce tinde să ne pună mai curând în competiție decât în compoziție, spune textul curatorial al expoziţiei.



    Alex Radu, unul dintre curatori, ne spune cum a fost construită expoziţia şi cum trebuie înţelese lucrările.



  • Expoziţie-eveniment Brâncuşi la Timişoara

    Expoziţie-eveniment Brâncuşi la Timişoara

    Expoziția Brâncuși: surse românești și perspective universale”, găzduită de Muzeul Național de Artă Timișoara, își propune să ilustreze particularitatea artistului care a reușit să creeze forme pure, eliberate de orice influență. Prin dialogul pe care-l instaurează cu materia care-i permite să extragă esența ființelor și a obiectelor, Brâncuși traversează toate frontierele geografice, istorice, formale, de gen, ceea ce-i asigură un loc aparte, neatașându-l niciunui curent artistic.



    Expoziția, organizată de Fundația Art Encounters, Muzeul Național de Artă Timișoara şi Institutul Francez din România, este deschisă în perioada 30 septembrie 2023 — 28 ianuarie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 20:00. Lunea și marțea, precum și în perioadele 24-26 decembrie 2023, pe 31 decembrie 2023 și 1-2 ianuarie 2024 va fi închisă.



    Curatoriată de Doina Lemny, expoziția aduce în atenția publicului diferite etape ale parcursului artistic al lui Brâncuși: de la operele create sub influența învățământului de la Școala de Arte Frumoase din București la confruntarea cu sculptura lui Rodin și până la decizia sa radicală de a abandona modelajul pentru a adopta metoda șlefuirii directe — ceea ce marchează întoarcerea sa simbolică către artele primitive și îi deschide, în același timp, calea spre modernitate. În dialog cu sculpturile va fi expusă și o foarte interesantă și inedită selecție de fotografii și fragmente filmate de artist.



    Expoziția beneficiază de împrumuturi excepționale de la Muzeul Național de Artă Modernă Centre Pompidou din Paris, Tate Museum din Londra, Fundația Guggenheim din Veneţia, Muzeul Național de Artă din București și Muzeul de Artă din Craiova, precum și din colecții particulare.



    Proiectul face parte din Programul național “Timișoara — Capitală Europeană a Culturii în 2023” și este finanțat de Consiliul Județean Timiș. L-am întrebat pe preşedintele Consiliului, Alin Nica, despre importanţa expoziţiei Brâncuşi de la Timişoara.






    Am stat de vorbă despre expoziţie cu preşedintele Fundaţiei Art Encounters, Ovidiu Şandor, comisar al expoziţiei.






    Expoziția Brâncuşi este pusă în scenă de arhitectul Attila Kim, cu care am discutat la Timişoara.






    La deschiderea expoziţiei Brâncuşi a fost prezentă şi doamna Sena Latif, Prim Colaborator la Ambasada României la Paris.






    Încheiem seria de interviuri cu directorul Muzeului Naţional de Artă Timişoara, Filip Petcu.




  • Jurnal românesc – 02.10.2023

    Jurnal românesc – 02.10.2023

    ***Preşedintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă, le-a transmis reprezentanţilor comunităţii de români stabiliţi în Irlanda, cu care s-a întâlnit, recent, la Dublin, că România este din ce în ce mai atractivă pentru mediul de afaceri, iar drumurile sunt în continuă îmbunătăţire. S-au făcut paşi serioşi în zona digitalizării, un exemplu fiind emiterea online a cazierului judiciarˮ – a scris, pe pagina sa de Facebook, Nicolae Ciucă. Acesta a adăugat că se lucrează la îmbunătăţirea serviciilor consulare şi la simplificarea procedurilor de emitere a documentelor prin oficiile diplomatice. Ştim cu toţii cât de importantă este optimizarea acestui tip de servicii pentru românii din diasporaˮ, a precizat președintele Senatului. El a menţionat că, la întâlnire, s-a discutat şi despre Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior, care a fost lansată în mandatul său de premier şi este condusă de un român revenit în ţară, după ce a locuit, mult timp, în Canada.
    Este o instituţie pe care o voi promova în continuare, fiind esenţială pentru sprijinul investiţiilor în ţară noastră. România este din ce în ce mai atractivă pentru mediul de afaceri: anul trecut, au intrat în ţară 11,3 miliarde euro – ca investiţii străine directe – şi am avut o rată de 75% în absorbţia fondurilor europene. Ambele sunt valori-recordˮ, a mai precizat Nicolae Ciucă.


    ***Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, şi Alteţa Sa Regală Principele Consort Radu s-au deplasat, săptămâna trecută, la Toledo, unde se află o importantă comunitate românească, în cadrul vizitei pe au făcut-o în Regatul Spaniei, în contextul preşedinţiei acestei ţări la Consiliul Uniunii Europene. La sosirea la Toledo, cei doi, însoţiţi de ambasadorul României în regat, George Gabriel Bologan, au fost întâmpinaţi de primarul localităţii, Carlos Velazquez şi de consulul României la Ciudad Real, Florenţa Ciobotaru, în sediul primăriei din inima oraşului istoric. Custodele Coroanei Române şi Principele Consort s-au deplasat, ulterior, la Centrul Cultural San Marcos din Toledo unde zeci de reprezentanţi ai comunităţii româneşti în Spania i-au aşteptat cu pâine şi sare. Majestatea Sa Margareta şi Principele Consort Radu au fost ascultaţi cu căldură şi emoţie de cei prezenţi, majoritatea membri ai asociaţiilor de români din diaspora, de toate vârstele şi cu diferite ocupaţii, de la artişti, la reprezentanţi ai cultelor sau elevi, unii dintre ei stabiliţi de decenii în Spania, alţii născuţi în această ţară, cu toţii, însă, uniţi de originile româneşti şi de limba română.

    Îmi face o mare plăcere să îi cunosc pe unii dintre românii care sunt aiciˮ, le-a transmis celor prezenţi Custodele Coroanei, Margareta. Aici nu trebuie să baţi prea mult ca uşa să se deschidăˮ, a precizat, la rândul său, Principele Radu amintind apropierea dintre România şi Spania, dintre cultura, limba şi temperamentul locuitorilor celor două ţări.


    ***Caravana Noului Film Românesc, program al Institutului Cultural Român de la Varşovia, continuă, în perioada 9-13 octombrie, cu o serie de proiecții la Centrul pentru Cultură din Białystok. Potrivit ICR, printre lungmetrajele pe care publicul polonez le va putea viziona se numără Berliner, regia: Marian Crișan, Oameni de treabă, în regia lui Paul Negoescu, Imaculat, regia: Monica Stan, George Chiper-Lillemark. Vot putea fi vizionate și scurtmetraje precum Prin oraș circulă scurte povești de dragoste, regia: Corina Gabriela Dașoveanu. După etapa Białystok sunt programate proiecții la Łódź, Poznań și Wrocław.

    ***Ediţia a doua a Salonului artiştilor româno-americaniˮ de la New York se deschide, pe 5 octombrie, cu expoziţia Între vis şi realitate: o călătorie prin pictură şi sculpturăˮ, la Galeria Brâncuşiˮ a ICR New York. Concepută de curatoarea americană de origine română Francesca Popescu Ife, expoziţia îi va prezenta pe artiştii româno-americani Ana Popescu, Irina Alimanestianu, Leonard Ursachi, Mitzura Salgian şi Radu Şerban, cu o selecţie de lucrări de pictură, sculptură şi desen reflectând diversitatea şi originalitatea creaţiilor artistice ale românilor din diaspora americană. Gândită ca o experienţă vizuală complexă, ca o călătorieˮ de iniţiere şi descoperire prin operele artiştilor de origine română, expoziţia este ancorată, tematic, în raportul dintre vis şi realitate, pe care fiecare artist îl abordează în stilul său unic. Salonul artiştilor româno-americaniˮ este un program permanent, cu frecvenţă anuală, care a fost lansat de către ICR New York în anul 2022, cu scopul de a oferi o platformă de promovare pentru creaţiile artiştilor români din diaspora americană.


  • Expoziţia ”Efectul Picasso” la Bucureşti

    Expoziţia ”Efectul Picasso” la Bucureşti

    În anul în care se împlinește jumătate de secol de la dispariția fizică a lui Picasso, 8 țări de pe glob, între care și România, serbează această aniversare prin expoziții tematice.



    Expoziţia ”Efectul Picasso” are loc între 27 septembrie 2023 și 8 ianuarie 2024 la MARe/Muzeul de Artă Recentă București şi cuprinde 46 de lucrări (picturi, desene, gravuri) semnate de Pablo Picasso, față în față cu 65 de lucrări (picturi, sculpturi, fotografie, ceramică, graffiti) semnate de 37 de artiști români contemporani, influențați de opera celei mai importante figuri a artei moderne.



    Printre artiștii români expuși se numără: Ion Grigorescu, Mircea Cantor, Ștefan Bertalan, Alma Redlinger, Neculai Păduraru, Vasile Gorduz, Florin Mitroi, Victor Man, Silvia Radu, Dumitru Gorzo.



    Evenimentul este organizat în parteneriat cu Musée National Picasso-Paris și celebrează 50 de ani de la dispariția lui Pablo Picasso, printr-un program, Célébration Picasso: 1973-2023, din care fac parte alte 42 de muzee din lume. România este singura țară din Europa Centrală și de Est cuprinsă în amplul proiect lansat de Franța și Spania.



    În octombrie 2023 se împlinesc, de asemenea, 5 ani de la deschiderea MARe/Muzeul de Artă Recentă din București.



    Expoziția va fi însoțită de un impresionant catalog bilingv, în care vor fi reproduse lucrările expuse, analizate în două texte introductive, semnate de istorici de artă români și francezi.



    În cursul lunii ianuarie, Muzeul de Artă Recentă va organiza un simpozion internațional dedicat lui Picasso și influenței sale asupra artei (est) europene după cel de-al doilea război mondial. Vor participa istorici de artă din România, Franța, Germania și Cehia.



    Expoziţia este realizată de MARe/Muzeul de Artă Recentă, în parteneriat cu Primăria Capitalei, prin ARCUB — Centrul Cultural al Municipiului București, Musée national Picasso-Paris, Ambasada Franței, Institutul Francez din România şi numeroşi sponsori privaţi. La conferinţa de presă de lansare a expoziţiei a participat şi Ministrul Culturii, Raluca Turcan.



    Am discutat despre eveniment cu Erwin Kessler, directorul MARe şi curatorul expoziţiei “Efectul Picasso”.






    ARCUB — Centrul Cultural al Municipiului București este unul dintre partenerii proiectului. Am stat de vorbă cu Mihaela Păun, directoarea ARCUB.






    În final Julien Chiappone-Luchessi, directorul Institutului Francez din România, ne spune, în limba română, cum s-a implicat Institutul în acest eveniemnt cultural de excepţie.





  • Expoziţia personală Samy Briss „Mémoires”

    Expoziţia personală Samy Briss „Mémoires”

    Prima expoziţie retrospectivă de pictură, sculptură şi desen a artistului francez evreu de origine română Samy Briss la Bucureşti, Mémoires”, poate fi vizitată până la 12 octombrie, la ARCUB — Hanul Gabroveni.



    Personalitate remarcabilă a lumii artistice internaţionale, Samy Briss s-a născut la Iaşi, nordestul României, pe 18 mai 1930. În 1958, asemenea multor intelectuali români, Samy Briss devine una dintre victimele valului de realism socialist”, arta oficială impusă de regimul comunist. Părăseşte România împreună cu familia, la sfârşitul anului 1959, după ce prima sa expoziție de pictură la București a fost interzisă.



    După o lungă călătorie prin Europa, ajunge la Haifa. Până în 1970, participă la mai multe expoziții de grup în Israel și în străinătate, însă prima colaborare cu adevărat importantă vine la începutul anului 1971: Galeria pariziană Romanet îl invită să expună la Paris şi îi propune un contract de exclusivitate pe 5 ani. Urmează primele sale expoziții în Franţa, în Statele Unite, apoi în întreaga lume.



    În 2019, ca recunoaştere a artei şi a aprecierii la nivel internaţional de care se bucură opera sa, guvernul francez îi acordă titlul de Chevalier des Arts et des Lettres.



    După 12 ani de la prima sa expoziţie în România, organizată la Galeriile de Artă Dana” din Iași, în 2011, Briss se întoarce acasă, pentru o expoziţie retrospectivă care însumează peste 100 de lucrări de pictură, sculptură şi desen. Mémoires”, itinerată acum la Bucureşti, după întâlnirile cu publicul din Oradea, Cluj-Napoca şi Iaşi, este cel mai amplu demers dedicat artei lui Samy Briss în România, expoziția cuprinzând, de asemenea, repere din viaţa personală a artistului: fotografii, invitaţii, documente, scrisori, extrase din presă, precum și afişul expoziţiei interzise în România în timpul comunismului şi câteva dintre lucrările de pictură din acea expoziție interzisă.



    Am stat de vorbă la vernisaj cu marele artist nonagenar.






    Curatoarea expoziţiei este Adina Renţea, care ne-a dezvăluit cum a fost pregătit acest eveniment cultural de anvergură.






    Am discutat la vernisajul expoziţiei Samy Briss şi cu Petru Lucaci, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România.






  • Expoziție-eveniment de fotografii din Republica Moldova

    Expoziție-eveniment de fotografii din Republica Moldova

    Ambasada Republicii Moldova la București, în colaborare cu Senatul României și Instituția Publică Agenția Informațională de Stat Moldpres” din Republica Moldova, au organizat o expoziție de fotografii de colecție prilejuită marcării Zilei Independenței Republicii Moldova.



    Expoziția cuprinde peste 160 de imagini unice din arhiva digitală a Agenției Moldpres” și o selecție de fotografii ale unor fotoreporteri de marcă din Republica Moldova, realizate în mijlocul unor evenimente politice majore, sociale, economice și culturale ale Republicii Moldova, de la obținerea independenței până în prezent.



    Am stat de vorbă cu deputatul Andrei Daniel Gheorghe, Preşedintele Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova.






    După vernisaj am discutat şi cu Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Victor Chirilă.