Radio România Internațional

Tag: fake news

  • “Ziua Ascultătorului” 2020 la Radio România Internaţional

    “Ziua Ascultătorului” 2020 la Radio România Internaţional

    Dragi prieteni, duminică, pe 1 noiembrie 2020, chiar de ziua Radioului
    românesc, vă aşteptăm la «Ziua Ascultătorului» la Radio România Internaţional.


    Anul 2020 a fost unul total deosebit, în sensul negativ al termenului,
    pentru întreaga omenire. Viaţa tuturor a fost bulversată de pandemia de
    COVID-19. Măsurile restrictive luate de autorităţi, ca şi coexistenţa cu un
    inamic invizibil, ne-au schimbat fundamental obiceiurile. Distanţarea fizică,
    purtarea măştii de protecţie, măsurile de igienă recomandate insistent de
    autorităţi, cursurile online, telemunca sunt componente ale noii noastre rutine
    zilnice.


    Închişi în case, în perioadele de carantină, fără posibilitatea de ne vedea
    cu prietenii şi rudele, fără posibilitatea de a ieşi la restaurant sau de a
    merge la un spectacol, fără posibilitatea de a călători peste hotare, am avut
    şi avem nevoie de informaţii adevărate, verificate. Din păcate, pandemia a adus
    şi o explozie a ştirilor false, a dezinformărilor, a ştirilor senzaţionale, a
    informaţiilor neverificate, aruncate în spaţiul public cu sau fără intenţie,
    mai ales prin reţelele sociale.


    În ediţia 2020 a «Zilei Ascultătorului» la RRI vă întrebăm din ce surse vă
    informaţi despre pandemie    , cum reuşiţi să selectaţi ştirile adevărate de
    ştirile false. Care este rolul radioului public în timp de pandemie ? Care
    este rolul unui post de radio internaţional în această perioadă de
    incertitudine socială prelungită?


    Aşteptăm cu interes răspunsurile dvs. pentru a le include în programele RRI
    din 1 noiembrie 2020! Ele pot fi trimise prin e-mail, la ro@rri.ro sau serviciul.roman.rri@gmail.com, pe Facebook sau
    direct ca un comentariu la articolul de pe pe site-ul RRI, www.rri.ro. Dacă doriţi puteţi să trimiteţi
    răspunsuri audio preînregistrate pe WhatsApp, la +40744312650, sau ne
    puteţi trimite numărul dvs. de telefon şi vă vom suna din studio pentru a preînregistra
    audio mesajul dvs. Mulţumim!

  • Îngrijorări privind libertatea presei în Europa Centrală și de Est

    Îngrijorări privind libertatea presei în Europa Centrală și de Est

    Libertatea
    presei în Europa Centrală și de Est a suscitat îngrijorare în mediile politice
    europene. Un clasament recent al organizației Reporters sans frontières arată o
    depreciere a calității presei în Europa Centrală și de Est. Iar o inițiativă
    semnată de europarlamentari din toate grupările politice care a întrebat Comisia
    europeană despre evaluarea statului de drept în Bulgaria a inclus și libertatea
    presei.

    Am întrebat-o pe Ramona Strugariu, europarlamentar din partea grupului
    Renew Europe, dacă starea actuală a libertății presei în Europa Centrală și de
    Est ar trebui să ne îngrijoreze:

    Ar
    trebui să fim mult mai mult decât îngrijorați pentru că
    sănătatea și libertatea presei sunt indicele unei democrații sănătoase în orice
    țară din Europa și din lume. Bulgaria este pe ultimul loc în spațiul Uniunii
    Europene, acel loc 111 este ultimul loc din Uniunea Europeană, 111 din 180 de
    poziții dintre toate țările care au fost evaluate.

    Ungaria nu e departe deloc
    și nici România nu stă neapărat foarte bine, ba dimpotrivă. Cred că în
    vremurile pe care le trăim acum vedem cât de importantă de fapt este liberatea
    presei și finanțarea presei independent de presă pentru a combate propaganda,
    deziformarea și știrile false. Nu cred că există un mijloc mai eficient de a
    combate dezinformarea și știrile false decât acela de a crește presă de
    calitate, de a finanța proiectele jurnaliștilor, inclusiv pe dimensiunea de știri,
    pentru ca aceste știri de calitate să ajungă la oameni.

    Ca să nu mai vorbim de
    presa de investigații și tot ce înseamnă acel segment care a fost ignorat multă
    vreme de la finanțări. A trebuit să avem situații dramatice în care au murit
    oameni luptând să apere adevărul ca să ne uităm și către jurnalismul de investigații
    și să căutăm și protecție pentru jurnaliști și finanțare pentru jurnaliști.

    Dacă vrem să depășim cumva sănătos criza, inclusiv din perspectivă democratică,
    unul dintre lucrurile fundamentale pe care trebuie să le facem este să fim
    foarte grijulii cu libertatea presei și cu mecanismele de finanțare ale
    proiectelor media. Nu guvernelor care dau bani la presă, ca să fie clar că asta
    e greșit ci bani europeni care să fie disponibili pentru proiectele presei
    independente, fie ele de știri, producția și diseminarea de știri de calitate,
    fie proiecte de investigații sau televiziuni, radio și alte proiecte de acest
    tip.


    În acest
    clasament, din 11 țări din Europa Centrală și de Est membre ale Uniunii
    Europene, Estonia ocupă cea mai bună poziție, 14, în timp ce Bulgaria este pe
    111, ultimul loc din Uniunea Europeană. România este a 7-a din cele 11 țări din
    Europa Centrală și de Est și se află pe locul 48 din cele 180 de țări
    monitorizate.


  • Les dangers des infox

    Les dangers des infox

    Parmi les nombreux bouleversements qu’il a provoqués dernièrement, le nouveau coronavirus teste aussi la capacité de résistance de la société face à l’infox. Et, en effet, dès le début de la pandémie, les autorités de tous bords n’ont eu de cesse d’avertir les populations sur les dangers du bombardement informationnel ou mieux, sur la vague des fausses informations qui ne manquera pas d’accompagner la pandémie. Derrière la masse de ces informations fallacieuses se cache une forêt d’intérêts des plus divers, depuis le soutien aux thèses des militants anti-vaccins jusqu’aux intérêts politiques, en passant par la discréditation de telle personnalité pour laisser la place à telle autre.



    Le phénomène, et il fallait s’y attendre, n’a fait que prendre de l’ampleur avec l’essor des plateformes digitales. Ce qu’il faut souligner, c’est que l’infox ne désigne pas juste une nouvelle erronée, loin s’en faut. Et que la désinformation digitale n’a rien à voir avec le journalisme, comme l’explique sur les ondes de Radio Roumanie le professeur des universités Alina Bârgăoanu, experte au sein du Groupe de haut niveau pour la lutte contre les infox et la désinformation, groupe d’experts nouvellement constitué par la Commission européenne. Car l’écosystème de la communication, de l’information, a été profondément bouleversé ces dernières années, la digitalisation rampante disloquant le système des médias établis, relégués au rang des victimes collatérales par l’ascension fulgurante des plateformes digitales.



    Alina Bârgăoanu : « Utiliser le terme anglais de fake news prête à confusion. Car ce terme présuppose l’existence d’une frontière entre le vrai et le faux, alors qu’il ne s’agit pas de cela. La désinformation en ligne n’est pas nécessairement, ou n’est pas seulement, en rupture de ban avec la vérité. Il s’agit d’une fraude, car elle utilise à notre insu notre profil personnel, nos données personnelles, la désinformation nous prend pour cible en utilisant les infos qui nous concernent, dénichées sur les plateformes numériques. »



    Le danger consiste en cette manipulation à grande échelle, rendue possible par l’utilisation des algorithmes, les infox étant construites et lancées en prenant en compte nos centres d’intérêt et notre comportement, mis en évidence sur les plateformes digitales. A partir de là, les choses deviennent plutôt claires. Parce qu’il devient bien plus facile d’influer sur les opinions d’une personne que l’on connaît bien, puis de la faire résonner, voire devenir par la suite la caisse de résonnance des théories qui ne font que conforter ses propres angoisses et idées reçues. Dans cette équation, le couple Facebook/Google joue un rôle de premier plan, de par la quantité de données qu’il s’avère capable de récolter auprès des utilisateurs de ses services, mais aussi par sa capacité à disséminer une info à grande vitesse et en ciblant un nombre impressionnant d’utilisateurs, dont il avait dessiné au préalable le profil.



    Des articles parus, émis par les services de sécurité israéliens, font état de leur capacité à estimer la disponibilité psychologique de certains à se faire sauter en l’air, en se basant juste sur des infos telles que le type et la quantité de chocolat que ces personnes consomment, assure Alina Bârgăoanu, dans sa tentative d’expliquer le phénomène des infox. Alina Bârgăoanu : « Infox ne se réfère pas à des nouvelles à proprement parler, ni à leur degré de vérité. Certes, les fausses nouvelles, cela existe et en fait partie, y compris du journalisme classique. L’on parle, dans ce dernier cas, d’erreurs ou encore de désinformation volontaire, mais l’infox s’adresse plus à nos affects, à nos émotions. Elles s’insinuent à travers les mèmes, les vidéos, les caricatures, les hashtags. L’on ne peut parler de quelque chose qui soit éminemment faux. Prenez un exemple : une info, qui peut être véridique au fond, devient une infox lorsqu’elle est amplifiée par les algorithmes, par les moteurs de recherche, entrant ainsi en compétition inégale avec une information tout aussi vraie, concurrente, mais qui demeure en revanche parfaitement inconnue du public. C’est ce que j’avais appelé la désinformation 2.0, pour souligner justement le caractère nouveau du phénomène, qui n’est rendu possible que par l’essor inimaginable des plateformes digitales, et qui n’a rien à voir avec le journalisme.



    Pourtant, en Roumanie, nous sommes trop souvent tentés d’assimiler l’infox à une fausse nouvelle, poursuit le professeur des universités Alina Bârgăoanu :« Je crois que la distinction suprême est à faire entre ce qui devient, disons, viral, et ce qui n’arrive pas à l’être. Entre ce qui est rendu par les moteurs de recherche, et ce qui n’arrive pas à l’être. Entre ce qui est promu par Facebook et ce qui ne l’est pas. Car il existe des mécanismes qui font que Google peut choisir de mettre votre nom en première place quand on le cherche sur son moteur de recherche – ou en 100e place. Par une simple manœuvre, quelqu’un devient tout d’un coup une personnalité – ou personne. Or, je crois que lorsque l’on aborde le phénomène ample de la désinformation digitale, il faut éviter de poser le problème dans les termes de cette dialectique du vrai et du faux. Il faut plutôt aborder les bouleversements introduits par les plateformes digitales au sein de l’écosystème d’information. »



    Pourtant, il n’est pas moins vrai que l’on retrouve souvent dans l’infox ce caractère alarmiste, une infusion d’informations qui interpellent et provoquent la révolte, qui génèrent des tensions, qui creusent des vulnérabilités, et qui mettent au final en danger des gens, des institutions, voire la cohésion sociale tout entière. Tout aussi inquiétant, c’est que l’infox poursuit son œuvre d’intox au profit de ses auteurs, alors même qu’elle est formellement démentie, même dans les faits. L’infox affecte profondément la capacité de jugement libre de ses victimes, sachant qu’un cerveau agressé en permanence devient vulnérable et sans défense face à la manipulation. Une manipulation devenue élément clé des guerres hybrides, et qui a donc forcément pour origine des acteurs étatiques. Des acteurs qui ne se privent pas le moins du monde de provoquer des changements au niveau du mental collectif, d’exciter le mécontentement, les sentiments de frustration, sinon la haine, pour arriver à leurs fins. Des fins qui risquent de se traduire par la montée en puissance des extrémismes, par l’essor des courants eurosceptiques et antioccidentaux, bouleversant de façon dramatique le paradigme géopolitique et de sécurité. (Trad. Ionut Jugureanu)

  • Fake News: nur Falschmeldungen oder gezielte Manipulation?

    Fake News: nur Falschmeldungen oder gezielte Manipulation?

    Schon zu Beginn der Pandemie wiesen die Behörden und Regierungen in ihren Botschaften auf die Präsenz eines Informationsangriffs oder, besser gesagt, Desinformationsangriffs hin, der Konturen zu verändern vermag. Es gibt viele Gründe für Fake News. Diese können politisch motiviert sein oder die Interessen der Impfgegner vertreten, sie können Persönlichkeiten ein strahlendes Profil verschaffen oder — im Gegenteil — eine andere abwerten.



    Fake News sind nicht neu. Mit den Online-Plattformen haben sie aber riesig an Bedeutung gewonnen. Der Begriff Fake News ist nicht dem der Falschnachricht gleichzusetzen. Online-Desinformation hat nichts mit Journalismus gemeinsam, erklärte gegenüber Radio Rumänien Professor Alina Bârgăoanu, Mitglied der Expertengruppe für die Bekämpfung der falschen Nachrichten und der Desinformation der Europäischen Kommission. Das Kommunikations- und Informationsökosystem hat sind in den letzten Jahren von Grund auf verändert, ausgehend vom Online-Bereich, wobei die Mainstream-Medien den Kollateralschaden davon trugen, erklärt Prof. Bârgăoanu



    Die Verwendung des Begriffs Fake News kann in die Irre führen, denn wenn wir den Fake-News-Begriff verwenden, dann denken wir an den Unterschied zwischen wahr und unwahr. Doch im Grunde genommen hat das Riesenphänomen der Online-Desinformation nicht unbedingt etwas mit dem Wahrheitsgehalt zu tun, sondern ist vielmehr ein Betrug an der Verwendung unseres persönlichen Profils, unserer Daten, in dem wir als Nutzer von Online-Plattformen zur Zielscheibe werden.“




    Die Gefahr liegt in der Manipulation, begünstigt vom Algorithmus. Fake News werden aufgrund unserer Interessen geschaffen und zielgerichtet geliefert, abhängig vom registrierten Online-Verhalten. Von hier aus ist es einfach. Es ist überhaupt nicht schwer, einen Menschen zu beeinflussen, dessen Profil man sehr gut kennt, das Interesse dieses Menschen zu wecken und ihn zu verleiten, die Information, die seine Befürchtungen oder Vorurteile bestätigt, weiterzuleiten. In dieser Gleichung spielt das Binom Facebook-Google die Hauptrolle. Es trägt die Daten zusammen und verbreitet schnell und zielgerecht Informationen an eine fantastisch hohe Zahl von Nutzern, denn ihr Profil lässt sich leicht erspähen. Die israelischen Nachrichtendienste haben Artikel veröffentlicht, in denen sie behaupten, die Bereitschaft eines Menschen, sich in die Luft zu sprengen, aufgrund seines Schokoladenkonsums erstellen zu können, nannte Professor Alina Bârgăoanu als Beispiel.



    Fake News sind weder Nachrichten noch sind sie komplett falsch. Wir können selbstverständlich auch über den Journalismus reden, dem Informationsfehler unterläuft, der bewusst Desinformationen auf dem Markt bringt. Die schlechte Nachricht aber ist, dass wir bei Fake News nicht über Nachrichten sprechen. Wir können über Gefühle reden, über Meme, Kurzfilme, Karikaturen, Hashtags, nicht aber über etwas Falsches. Eine Nachricht kann wahr sein, aber wenn sie anhand von Algorithmen, Suchmaschine vervielfältigt wird, dann mutiert diese zu einem Fake, weil sie in einen ungleichen Wettbewerb mit einer genauso wahren, aber nicht verbreiteten Nachricht steht. Dieses Phänomen habe ich Desinformation 2.0 genannt, weil ich auf eine völlig neue Erscheinung hinweisen wollte, die im Zusammenhang mit der Explosion der Online-Plattformen steht, und nicht mit dem Journalismus.“




    Wir hier in Rumänien seien in die Falle getappt, das Gespräch über Fake News mit den Begriffen wahr oder unwahr zu führen, behauptet Professor Alina Bârgăoanu.



    Ich glaube, der grundlegende Unterschied liegt zwischen »Viralem« und »Nichtviralem«, zwischen dem, was auf die Suchmaschinen gelangt und dem, was nicht auf die Suchmaschinen kommt, was von Facebook übernommen oder von Facebook herausgenommen wird. Es gibt Mechanismen, anhand welcher Google deinen Namen auf dem 1. Platz stellen kann oder auf dem 100. in einer Suchanfrage. Das bedeutet nicht, dass du nicht existierst, aber Google kann dich zu einer öffentlichen Person machen oder aus dem öffentlichen Raum verbannen. Wenn wir über das umfassende Phänomen der Online-Desinformation sprechen, dann sollten wir meiner Meinung nach nicht mit den Begriffen wahr/unwahr argumentieren, sondern aufgrund der grundlegenden Änderungen, die die Online-Plattformen im Informationsökosystem herbeigeführt haben.“




    In den meisten Fällen finden wir in Fake News panikmachende Übertreibungen. Ihre Verbreitung wird durch den Bange machenden Charakter beflügelt, durch die Tatsache, dass es Informationen enthält, die einen verstören oder wütend machen. Diese können Spannungen bewirken, Menschen oder Behörden an den Pranger stellen oder die soziale Kohäsion schwächen. Besorgniserregend ist desgleichen, dass Fake News ihre Wirkung auch nach ihrer Widerlegung weiter entfalten. Bildhaft ausgedrückt, greifen Fake News die Urteilsfähigkeit an, und eine unter Beschuss stehende Aufnahmefähigkeit ist viel anfälliger für Manipulation. Die Manipulation ist ein wichtiger Bestandteil der hybriden Kriegsführung, wobei dahinter auch staatliche Akteure stehen können. Ihr Zweck, ist Änderungen in der kollektiven Wahrnehmung herbeizuführen. Dafür wird Unzufriedenheit, Frustration sogar Hass gestreut, um eine politische Reaktion zu erzielen. Es entstehen zum Beispiel antieuropäische oder antiwestliche Parteien, um einen dramatischen Paradigmenwechsel in der Geopolitik und Sicherheit herbeizuführen.

  • Strategie pentru combaterea dezinformării

    Strategie pentru combaterea dezinformării

    O analiză a
    companiei de media Buzzfeed a constatat că cele mai importante
    20 știri false – fake news despre alegerile prezidențiale din SUA din 2016 au primit mai
    multă atenție pe Facebook decât cele mai importante 20 de știri despre
    alegeri prezentate de canalele mass-media majore.


    Impactul
    știrilor false se dovedește a fi extrem de nociv pentru evoluția unei
    societăți.


    De aceea, la
    nivelul UE statele membre vin în
    întâmpinarea demersurilor făcute de PE pentru elaborarea unei strategii comune
    de combatere a dezinformării, este concluzia dialogului purtat de Camelia
    Teodosiu cu europarlamentara Maria Grapini.





    Combaterea
    știrilor false a depășit stadiul unui simplu subiect abordat în mass media sau
    a unor avertismente a căror generalitate nu a deranjat foarte tare. În prezent,
    se discută despre strategii la nivel internațional, iar Parlamentul European
    are o politică activă în acest sens, aflăm de la Maria Grapini, membră a
    Parlamentului European.


    Reporter: Doamnă GRAPINI, cum percepeți, ca europaramentar activ și
    determinat, impactul știrilor false, la nivel global și mai ales la nivelul UE?


    Maria
    Grapini: Și în mandatul
    trecut se punea problema cum facem să creăm un balans între libertatea de
    exprimare, dar și responsabilitatea celui care dă știrea. Așadar, noi, ca
    Parlament European, sigur, de la ce propunem noi (pot fi rapoarte din proprie
    inițiativă), până la a fi decizie pusă într-un regulament sau directivă,
    unitar, e drum lung. Noi avem această preocupare, pentru că știrile false, de
    fapt, deturnează construcția unei stări a valorilor. De exemplu, poate fi
    generat euroscepticism prin știre falsă dacă noi spunem că este de vină Uniunea
    Europeană și de fapt e subsidiaritate și este competență națională.


    Toate
    grupurile politice au fost de acord să încercăm să facem și o clarificare a
    acestor lucruri, fără a îngrădi posibilitatea de exprimare. Însă, revin, va fi
    aici o competență, să zic așa, partajată pentru că și la nivel național trebuie
    să existe responsabilitatea celor care dau știri false.


    Deci, eu
    susțin, cu toată puterea mea, în grupul politic, mai ales că, de luna viitoare
    voi face parte, ca membru plin, din Comisia Libertăți Civile și Justiție și,
    sigur, împreună cu toți colegii voi suține o reglementare care să nu aducă
    atingere dreptului e exprimare, dar să existe responsabilitate.


    Eu am învățat
    că, în democrație, responsabilitatea este individuală și cred că pentru o
    corecție a construcției acestei stări valorice, indiferent de instituție -
    europeană sau națională, este nevoie să facem o analiză punctuală, cu argumente
    a fiecărei persoane. Eu vin din mediul de afaceri. În mediul de afaceri e mult
    mai simplu. În mediul politic, o idee a ta ca să o impui este foarte greu,
    pentru că este o decizie a unui partid, o decizie colectivă. Vedem și în
    Parlamentul European, e același lucru. Degeaba vii cu o propunere pentru că
    dacă, pînă la urmă, nu se votează, o majoritate nu votează, nu trece.


    În concluzie,
    sunt împotriva știrilor false, ne face foarte mult rău, rău pe termen lung, de
    multe ori nu mai poți să repari și aici, în Parlamentul European, voi susține
    inițiativele care s-au pornit acum privind combaterea știrilor false. De altfel,
    și Comisia a venit cu o asemenea propunere.






  • Europenism versus Euroscepticism

    Europenism versus Euroscepticism

    Uniunea Europeană trece printr-o perioadă de criză care pune la încercare încrederea cetățenilor în acest proiect. Criza sanitară a atras după sine o criză economică și financiară, dar și o criză a modelului european. Este o perioadă în care discursul eurosceptic și anti-european este unul destul de agresiv, inclusiv prin propagarea de informații false.


    Este și motivul pentru care Biroul Parlamentului European în România a organizat, împreună cu Centrul Roman de Politici Europene – CRPE, o dezbatere pe tema Europenism versus euroscepticism. Viitorul Europei. Au participat membri ai Parlamentului European, experți și reprezentanți ai mediului academic.

    UE a fost criticată, cel puțin în prima parte a pandemiei, din cauza reacției întârziate la criza sanitară, a lipsei de solidaritate. Pe de altă parte, reprezentanți ai instituțiilor europene, inclusiv europarlamentari români, au declarat că nu așa a reacționat Uniunea. Problema ține în mare măsură de lipsa de comunicare. Și asta este ceea ce au scos în evidență și reprezentanții mediului academic participanți la dezbatere, care au analizat reacția instituțiilor europene și reacțiile europenilor.


  • Pericolele fake news

    Pericolele fake news

    Dincolo
    de performanța de a bulversa mapamondul, cel mai recent
    coronavirus joacă și alte roluri importante, unul dintre acestea fiind acela că
    testează societatea și vulnerabilitatea acesteia la fake news.


    Încă de
    la începutul pandemiei au fost transmise mesaje oficiale cu privire la faptul
    că aceasta este însoţită, pas cu pas, de infodemie, adică, de un adevărat
    bombardament informaţional sau mai degrabă dezinformaţional, care amplifică,
    schimbă contururile. Sunt multe motivațiile care pot
    sta în spate atunci când vorbim de fake news. Poate fi vorba de interese
    politice sau ale activiștilor anti-vaccin, de exemplu, se poate urmări
    discreditarea sau, dimpotrivă, construirea unui profil favorizant pentru o
    persoană în detrimentul alteia. Fenomenul în sine nu este nou, a căpătat, însă,
    o amploare deosebită odată cu ascensiunea extraordinară a platformelor
    digitale. Ceea ce trebuie înțeles este că termenul de fake news nu este
    echivalent cu o știre falsă.


    Dezinformarea digitală nu are de-a face cu
    jurnalismul, a explicat la Radio România profesorul
    universitar doctor Alina Bârgăoanu, expert în Grupul la nivel înalt pentru
    combaterea știrilor false și a dezinformării, din cadrul Comisiei Europene. Ecosistemul
    de comunicare, de informare, s-a schimbat în mod fundamental în ultimii ani, digitalul
    a produs o mare dislocare a acestui sistem, iar presa mainstream este chiar o
    victimă colaterală a acestei ascensiuni uluitoare din partea platformelor
    digitale, atrage atenția d-na Bârgăoanu:


    Utilizarea termenului de fake news este înșelătoare, pentru că, dacă
    folosim termenul de fake news, ne duce la ideea de distincție dintre adevăr și
    fals, iar, de fapt, megafenomenul de dezinformare digitală nu are de-a face cu
    o fraudă neapărat cu adevărul, ci este o fraudă cu utilizarea profilului
    nostru personal, a datelor personale, targetarea noastră în calitatea de
    utilizatori de platforme digitale.


    Pericolul ține de manipulare,
    favorizată de algoritmizare – adică fake news sunt construite în funcție de
    interese și sunt livrate țintit, în funcție de comportamentul din social media
    înregistrat. De aici, lucrurile devin relativ simple – nu este complicat să
    influențezi o persoană căreia îi cunoști foarte bine profilul, să o faci să
    rezoneze și să distribuie mai departe o informație care pare să-i confirme
    temerile sau prejudecățile. În această ecuație, binomul format de Facebook și
    Google joacă un rol major, prin adunarea de date și prin diseminarea rapidă și
    facilă a informațiilor către un număr fantastic de utilizatori, foarte bine
    targetați tocmai pentru că profilul lor poate fi făcut ușor.     Există articole
    publicate de serviciile de Intelligence din Israel care spuneau că ele pot
    estima disponibilitatea unor oameni de a se arunca în aer pe baza ciocolatei pe
    care o consumă, a exemplificat d-na Alina Bârgăoanu, care a explicat pe larg
    fenomenul fake news:

    Fake news
    nu sunt nici știri și nu sunt nici false. Evident că putem vorbi și de această
    specie jurnalistică, adică despre erori de informare, despre dezinformări care
    sunt în mod asumat aruncate pe piață, dar vestea proastă este că nu vorbim de
    știri, ci putem vorbi despre emoții, depre meme-uri, despre filmulețe, despre
    caricaturi, putem vorbi despre hashtag-uri și nu vorbim despre ceva fals. O
    informație poate să fie foarte adevărată, dar dacă ea este amplificată prin
    algoritmi, prin motoare de căutare devine fake din cauză că intră într-o
    competiție inegală cu o informație la fel de adevărată care nu este promovată.
    Avem de-a facem cu un fenomen pe care eu l-am denumit dezinformarea 2.0 pentru
    a atrage atenția asupra faptului că avem de-a face cu un fenomen total nou,
    care are de-a face cu explozia platformelor digitale și nu are legătură cu
    jurnalismul.


    Noi, în România, am căzut în capcana de a discuta despre fake
    news în termeni de adevărat și fals, atrage atenția profesorul universitar
    Alina Bârgăoanu:

    Eu cred că distincția fundamentală este
    între ceea ce este viral și ceea ce nu este viral, ceea ce poate ajunge pe
    motoarele de căutare și ceea ce nu ajunge pe motoarele de căutare, ceea ce este
    promovat pe Facebook sau ceea ce este scos de pe Facebook. Există mecanisme de
    deplatformizare, există mecanisme prin care Google îți poate pune numele pe
    primul loc sau ți-l poate pune pe al 100-lea loc, nu înseamnă că tu nu exiști,
    dar printr-o manevră a Google ești o personalitate, prin altă manevră practic
    nu exiști în spațiul public. Eu cred că atunci când vorbim despre amplul
    fenomen al dezinformării digitale să nu-l discutăm în termeni de adevărat sau
    fals, ci să discutăm schimbările fundamentale pe care le-au produs platformele
    digitale în ceea ce privește ecosistemul de informare.


    De cele mai multe
    ori, regăsim în fake news exagerări panicarde, iar răspândirea lor este ajutată
    de caracterul lor preponderent alarmist, de faptul că beneficiază, de cele mai
    multe ori, de o infuzie de informații care intrigă sau stârnesc furia. Pot
    genera tensiuni, pot vulnerabiliza persoane, instituții sau coeziunea socială.
    La fel de îngrijorător este faptul că ele continuă, în mare măsură, să facă
    jocurile celor care le-au generat chiar și după ce sunt dezmințite. Foarte
    plastic spus, fake news afectează judecata, iar un creier agresat este mult mai
    vulnerabil la manipulare. Manipulare pe care o identificăm drept o verigă
    importantă inclusiv a războiului hibrid, dacă în spatele ei de află actori
    statali. Scopul este acela de a genera schimbări în mentalul colectiv, astfel
    încât, prin stimularea nemulţumirii, a frustrării sau a urii, să se obțină
    un rezultat politic, de exemplu, apariţia unor partide antieuropene,
    antioccidentale, care să ducă la o modificare dramatică de paradigmă
    geopolitică şi de securitate.



  • Il pericolo delle fake news

    Il pericolo delle fake news

    Oltre alla performance di aver sconvolto l’intero mondo, il COVID-19 svolge anche altri ruoli, tra cui quello di sottoporre la società e la sua vulnerabilità al test delle fake news. Sin dall’inizio, i messaggi ufficiali hanno sottolineato che la pandemia è accompagnata passo per passo dalla cosiddetta infodemia, un vero bombardamento di informazione o piuttosto disinformazione, che amplifica e cambia i delineamenti. Sono in tante le motivazioni che stanno dietro le fake news. Ad esempio, si può trattare di interessi politici o di attivisti anti-vaccino, ma anche di screditare o anzi, costruire, un profilo favorevole ad una certa persona a scapito di un’altra. Il fenomeno in sè non è nuovo, però è dilagato parallelamente allo straordinario sviluppo delle piattaforme digitali. Quello che va capito è che fake news non significa notizie false.

    La disinformazione digitale non ha nulla a che fare con il giornalismo, ha spiegato a Radio Romania la docente universitaria Alina Bârgăoanu, esperta del Gruppo ad alto livello sulle notizie false e la disinformazione online della Commissione Europea. L’ecosistema di comunicazione e informazione è cambiato fondamentalmente negli ultimi anni. Il digitale ha generato una grande dislocazione del sistema, e la stampa mainstream è addirittura una vittima collaterale di questa incredibile salita delle piattaforme digitali, spiega la prof.ssa Alina Bârgăoanu. Utilizzare il termine fake news è ingannevole, poichè ci porta all’idea di distinguere tra vero e falso, mentre, in realtà, il megafenomeno della disinformazione digitale non ha a che fare con una frode necessariamente collegata alla verità. Si tratta di una frode nell’utilizzare il nostro profilo personale, i nostri dati personali e targettarci come utenti di piattaforme digitali, afferma la prof.ssa Alina Bârgăoanu.

    Il pericolo riguarda la strumentalizzazione, favoreggiata dall’algoritmizzazione, nel senso che le fake news sono costruite a seconda degli interessi e fornite a certi target, in base al comportamento sui social media. A questo punto, le cose diventano relativamente semplici: non è complicato avere influenza su una persona il cui profilo è conosciuto molto bene e farla sintonizzarsi e condividere un’informazione che sembra confermare i suoi timori o pregiudizi. In questa equazione, il binomo Facebook-Google svolge un ruolo notevole, raccogliendo dati e disseminando rapidamente e facilmente le informazioni verso un numero stellare di utenti, ottimamente targettati proprio perchè il loro profilo può essere facilmente delineato. Articoli pubblicati dall’Intelligence israeliana indicano la capacità di valutare la disponibilità di certe persone di farsi saltare in aria a seconda del cioccolato che mangiano, esemplifica la prof.ssa Alina Bârgăoanu, spiegando cosa sono, praticamente, le fake news.

    Le fake news non sono nè notizie nè false. Ovviamente, possiamo parlare anche di questa specie giornalistica, cioè di errori di informazione, di dinsiformazioni buttate consapevolmente sul mercato, però la cattiva notizia è che non parliamo di notizie, bensì di emozioni, meme, filmini, vignette, hashtag, quindi non qualcosa di falso. Un’informazione può essere verissima, però, se amplificata da algoritmi e motori di ricerca, allora diventa una fake, in quanto entra in una gara disuguale con un’informazione altrettanto vera che, invece, non è promossa. Abbiamo a che fare con un fenomeno che io denomino disinformazione 2.0, per richiamare l’attenzione sul fatto che si tratta di un fenomeno completamente nuovo, connesso all’esplosione delle piattaforme digitali e non al giornalismo, spiega ancora l’esperta, richiamando l’attenzione che in Romania siamo caduti nella trappola di discutere di fake news in termini di vero e falso.

    A mio avviso, la differenza fondamentale si fa tra quello che è virale e quello che non è virale, tra quello che può arrivare sui motori di ricerca e quello che, invece, non ci arriva, tra quello che viene promosso su Facebook e quello che viene tolto da Facebook. Esistono dei meccanismi di deplatforming, dei meccanismi tramite cui Google colloca il tuo nome al primo o al 100/o posto. Ciò non significa che tu non esisti, però, tramite una manovra di Google, sei una personalità, mentre tramite un’altra praticamente non esisti nello spazio pubblico. Secondo me, l’ampio fenomeno della disiformazione digitale non va discusso in termini di vero o falso. Dobbiamo parlare dei cambiamenti fondamentali portati dalle piattaforme digitali nell’ecosistema dell’informazione, conclude la prof.ssa Alina Bârgăoanu.

    Il più delle volte, ritroviamo nelle fake news delle esagerazioni che creano panico, e la loro diffusione è aiutata dal loro carattere prevalentemente allarmista, dal fatto che, il più delle volte, è accompagnata da informazioni che inducono perplessità o furia. Altrettanto preoccupante è il fatto che continuano, in gran misura, a fare i giochi di coloro che le hanno generate anche se sono smentite. In altre parole, le fake news ledono la ragione, e un cervello aggredito è più vulnerabile alla manipolazione. Manipolazione che identifichiamo come un anello importante anche nella guerra ibrida, se dietro le quinte stanno player statali. Lo scopo è quello di generare dei cambiamenti nella mentalità collettiva, affinchè, stimolando scontentezza, frustrazioni e odio, sia raggiunta una meta politica, come, per esempio, la nascita di partiti antieuropei, antioccidentali, in grado di cambiare in maniera drammatica il paradigma geopolitico e di sicurezza.

  • Combaterea dezinformării în contextul pandemiei

    Combaterea dezinformării în contextul pandemiei

    Pentru susținerea
    informării corecte, există o pagină despre răspunsul Uniunii Europene la
    pandemia de Covid-19. Aceasta include informații speciale pentru combaterea
    zvonurilor nefondate referitoare la coronavirus.În plus, experți și politicieni din Uniunea Europeană și din statele sale
    membre se reunesc regulat în cadrul unor conferințe video pentru a discuta
    despre dezinformare și pentru a împărtăși metode de informare a oamenilor
    despre riscuri și cum pot fi acestea abordate. Totodată, platformele online
    majore acționează deja pentru limitarea răspândirii știrilor false.



    De la izbucnirea
    pandemiei de Coronavirus, Comisia Europeană s-a mișcat rapid și în domeniul
    luptei împotriva dezinformării. Astfel, începând cu 30 martie, Comisia a lansat
    un website strict pentru a combate dezinformarea despre Coronavirus.

    Numărul de
    informații care circulă online a crescut vertiginos, iar asta poate pune în
    pericol sănătatea oamenilor, spune Ștefan Turcu, șeful Biroului de Presă din
    cadrul Reprezentanței Comisiei Europene în România:

    Am încercat să furnizăm materiale pentru a demonta mituri și, cumva,
    pentru a facilita verificarea factuală. Până să oferim câteva exemple despre
    aceste mituri, aș vrea să spun că
    eforturile pe care le face Comisia în acest sens din 30 martie, sunt dublate de
    eforturile colegilor noștri de la Serviciul European de Acțiune Externă.

    Aceștia derulează activități de analiză și expunere a dezinformării provenite
    de la actori și din surse externe. Astfel, vă rog să rețineți site-ul
    euvsdisinfo.eu. Acolo puteți citi inclusiv un raport publicat recent, pe 22
    aprilie. Revenind la site-ul privind combaterea dezinformării, Comisia
    Europeană demontează informațiile false și recomandă tuturor să se informeze
    doar din surse autorizate.


    O recomandare
    importantă adresată tuturor zilele acestea este aceea de a nu mai distribui
    conținut care nu e verificat.

    Ștefan Turcu, șeful Biroului de Presă din cadrul Reprezentanței
    Comisiei Europene în România:

    De exemplu, Comisia Europeană a demontat
    câteva informații false cum că măsurile de izolare aplicate în Europa ar indica
    sfârșitul democrației. Le-a atras atenția tuturor că respectarea măsurilor de
    distanțare socială și izolare salvează vieți. Mai important, Comisia a furnizat
    deja tuturor statelor membre o foaie de parcurs pentru o ridicare progresivă și
    coordonată a măsurilor de izolare.

    Apoi, pe site-uri circulă tot felul de
    anunțuri halucinante privind tratamente miraculoase pentru Covid-19. În acest
    moment nu există un tratament. E important ca oamenii să dea crezare doar
    sfaturilor medicale care provin din surse cunoscute oficiale. Altfel, pun în
    pericol atât sănătatea lor cât și a familiei lor. Lumea trebuie să urmărească
    ce comunică Ministerele Sănătății din statele membre, Organizația Mondială a
    Sănătății sau Centrul European de Prevenire și Control a Bolilor și site-ul
    nostru privind lupta împotriva dezinformării.


    De la zvonul că
    virusul s-a răspândit prin supa de liliac până la știrile conform cărora țările
    Uniunii Europene se bat pe echipamente medicale, dezinformarea se află peste
    tot. Potrivit unui raport al echipei speciale anti-dezinformare a Uniunii Europene,
    unele afirmații false vin de la forțe politice specifice, precum China și
    Rusia. În aceste cazuri, obiectivul este politic: acela de a submina Uniunea
    Europeană sau de a declanșa schimbări politice. Însă multe persoane răspândesc
    dezinformarea fiind că cred în acele zvonuri, fără a intenționa să facă rău.

    Internetul nu are graniță, la fel cum nici noul virus nu are granițe.
    Observăm că odată cu apariția virusului, pe diverse căi, pe rețele de
    socializare, pe site-uri mai mult sau mai puțin obscure, numărul informațiilor
    false a crescut alarmant. Rapoartele
    publicate pe euvsdisinfo.eu arată pericolele care ne pasc permanent dacă nu
    urmărim știrile de pe canalele oficiale.





  • “Şcoala jurnalistului român”, un proiect al Centrului Media BucPress

    “Şcoala jurnalistului român”, un proiect al Centrului Media BucPress

    Şcoala
    jurnalistului român, un proiect al Centrului Media BucPress ajuns la cea de-a
    II-a ediţie, se desfăşoară în perioada 4-14 mai la Cernăuţi. Interviu cu Marin
    Gherman, preşedinte fondator al Centrului Media BucPress – Asociaţia
    jurnaliştilor români din Ucraina.


  • 30.04.2020 (mise à jour)

    30.04.2020 (mise à jour)

    Présidents – Le président roumain Klaus Iohannis s’est entretenu jeudi par téléphone avec son homologue français Emmanuel Macron pour le remercier entre autres pour son aide en ce qui concerne le rapatriement des ressortissants roumains se trouvant dans des pays non membres de l’UE. L’occasion aussi pour le chef de l’Etat roumain d’exprimer sa conviction que la Roumanie et la France surmonteront cette crise et pourront reconstruire leurs économies nationales au bénéfice de leurs citoyens. Le président Iohannis a également mentionné l’importante communauté roumaine qui vit en France, soulignant les efforts de lutter contre la pandémie de coronavirus d’un nombre significatif de médecins d’origine roumaine. Par ailleurs, samedi dernier, le président roumain s’était entretenu par téléphone avec le leader américain, Donald Trump. Les pourparlers ont visé la crise sanitaire causée par le nouveau coronavirus et les manières de renforcer la relation transatlantique et la Partenariat Stratégique roumano-américain. A cette occasion le leader de la Maison Blanche a fait part de son intention d’envoyer en Roumanie des équipements de ventilation médicale pour doter les hôpitaux.

    Coronavirus en Roumanie – L’hôpital départemental Suceava (nord-est), un des foyers de l’épidémie de coronavirus en Roumanie, est à nouveau géré par une équipe managériale civile, au bout de près d’un mois de gestion militaire. C’est le ministre roumain de la santé, Nelu Tătaru, qui a expliqué cette décision par la stabilisation du foyer local de Covid-19. Le département de Suceava continue d’enregistrer le plus grand nombre de cas d’infection confirmés et de décès à l’échelle nationale. La Roumanie a confirmé jusqu’à présent 12.240 cas de contamination au nouveau coronavirus et quelque 711 décès, tandis que plus de 4000 personnes ont été déclarées guéries. A l’étranger, plus de 2.200 ressortissants roumains ont été infectés, dont la plupart en Italie, et 90 ont perdu la vie. Les autorités de Bucarest ont appelé la population à respecter les mesures prises dans le contexte de l’état d’urgence, y compris durant le weekend du 1 Mai, la Journée internationale du travail, que les Roumains auraient normalement fêté par des sorties dans la nature, en famille et entre amis. Le ministre de la Santé a attiré l’attention sur l’importance de bien gérer cette période du 1er au 3 mai, pour prévenir l’apparition de nouveaux foyers de contamination. Qui plus est, un éventuel allègement des restrictions imposées pendant l’état d’urgence, dépend de l’attitude de la population pendant la période mentionnée, a-t-il encore insisté.

    Médecins – 52 médecins et infirmiers, civils et militaires roumains se trouveront 15 jours durant en République de Moldova pour aider le pays voisin à lutter contre le coronavirus. Ils accorderont de l’assistance médicale aux hôpitaux de la capitale moldave et de deux autres grandes villes du nord et du sud du pays, et aideront aussi à instruire le personnel médical de ces établissements. De même, l’Exécutif de Bucarest a approuvé un don consistant en une somme importante d’argent et en 500.000 masques standard, 50.000 combinaisons et médicaments nécessaires au traitement des malades de covid-19. Le chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu, s’est rendu jeudi à Chisinau, la capitale moldave, pour transmettre un message de soutien à la République de Moldova dans le contexte de la pandémie de coronavirus et pour encourager les autorités moldave à continuer les réformes essentielles nécessaires pour que le pays se développe et suive son parcours européen. Cette visite marque aussi le 10e anniversaire du Partenariat stratégique bilatéral roumano-moldave. Par toutes ces mesures, la Roumanie souhaite accorder une aide directe aux citoyens de la République de Moldova et perpétuer la relation spéciale entre les deux pays, fondée sur des valeurs communes, telles la langue, l’histoire et la culture, précise encore le Gouvernement de Bucarest.

    Fake news – Le ministre roumain de l’Intérieur, Marcel Vela, a demandé à l’Autorité nationale pour la gestion et la réglementation dans le domaine des communications de rouvrir le site internet www.justitiarul.ro, a fait savoir jeudi le Groupe de communication stratégique. Selon la source mentionnée, le site peut continuer à fonctionner à condition de supprimer les articles comportant de fausses information sur le COVID-19. Le but de la sanction n’est pas de supprimer des publications mais de prévenir les campagnes de désinformations, a précisé le Groupe. Antérieurement, l’Avocat du Peuple (l’équivalent du Défenseur des droits en France) avait exprimé son inquiétude quant à la limitation de la liberté d’expression en Roumanie, qui ne figure pas d’ailleurs parmi les droits qui peuvent être limités durant l’état d’urgence.

    Pollution – La Roumanie a été condamnée à la Cour européenne de Justice en raison de la pollution à la poussière dans la capitale, Bucarest. Les juges ont considéré que les autorités n’avaient pas rempli leurs obligations et n’ont pas pris de mesures le lutter contre la pollution, comme la Roumanie s’était engagées à faire dans son Traité d’adhésion à l’UE. La Commission européenne dénonce en justice le fait que la limite des valeurs de concentrations de particules de poussière PM10 a été systématiquement dépassée à Bucarest entre 2007 et 2014. La Cour européenne de Justice n’a pas fixé d’amende pour la Roumanie pour avoir enfreint la législation communautaire, elle a seulement demandé aux pouvoirs publics de respecter ce cadre légal. Pour sa part, le ministre roumain de l’Environnement, Costel Alexe, a accusé avec véhémence la municipalité sociale-démocrate de la capitale pour cet état de choses, la considérant comme responsable de la mise en œuvre des plans de gestion de la qualité de l’air à Bucarest. En réplique, l’édile de la capitale, Garbiela Firea, affirme que la période mentionnée est antérieure à son mandat qui a démarré en 2016.

    Météo – Dans les 24 prochaines heures il fera assez chaud en Roumanie, mais la météo sera plutôt instable. On attend des pluies à verse et des orages. Les températures maximales iront de 17 à 26 degrés.

  • Nachrichten 02.04.2020

    Nachrichten 02.04.2020

    Ab 24 Uhr Ortszeit tritt in Rumänien eine Dringlichkeitsverordnung der Regierung in Kraft, die die Bu‎ßgelder für diejenigen erhöht, die sich nicht an die Sonderma‎ßnahmen halten, die im Zusammenhang mit der Erhöhung der Zahl der Krankheiten mit dem neuen Coronavirus ergriffen wurden. Die lokalen Behörden des Kreises Ialomita (Südosten) forderten am Donnerstag die Quarantäne der Stadt Ţăndărei. Hier wurden in einem Bezirk 4 Todesfälle registriert, und es wurde festgestellt, dass die Einwohner die Isolationsmassnahmen nicht einhielten. In Suceava (Norden) – einer Stadt, die bereits unter Quarantäne steht, wurde im Kreisnotfallkrankenhaus, in dem es viele Infektionen mit dem Coronavirus gab, ein Militärarzt zum Leiter ernannt. Präsident Klaus Iohannis sagte, das Krankenhaus müsse dringend wieder in Betrieb genommen und desinfiziert werden, und das medizinische Personal solle die notwendigen Materialien erhalten. Er forderte die Ärzte in Suceava auf, wieder an die Arbeit zu gehen, weil sie benötigt werden. Nach dem letzten Bericht der Gruppe für strategische Kommunikation wurden in Rumänien 2.738 Fälle von Infektionen bestätigt. 94 Menschen starben und 267 wurden geheilt. Gleichzeitig wurden nach den Informationen der diplomatischen und konsularischen Vertretungen Rumäniens bisher 217 rumänische Bürger im Ausland mit Infektionen mit dem neuen Coronavirus bestätigt. Von ihnen sind 25 gestorben.



    In den nächsten Tagen werden wir eine Million bestätigte Fälle von COVID-19 und 50.000 Todesfälle erreichen. Dies erklärte der Chef der Weltgesundheitsorganisation (WHO) Tedros Adhanom Ghebreyesus. Er sagte, er sei zutiefst besorgt über den raschen Anstieg der Zahl der Coronavirus-Fälle. In den letzten fünf Wochen haben wir einen exponentiellen Anstieg der Zahl der neuen Fälle in fast allen Ländern, Gebieten und Regionen erlebt. Die Zahl hat sich in der letzten Woche verdoppelt“ – sagte der Chef der WHO. Auf der anderen Seite haben Experten der WHO, der Vereinten Nationen (UN) und der Welthandelsorganisation (WTO) davor gewarnt, dass die Gefahr einer Nahrungsmittelknappheit“ auf dem Weltmarkt besteht, die auf Störungen im Zusammenhang mit COVID-19 im internationalen Handel und in der Lebensmittelversorgung zurückzuführen ist. Internationale Gremien sind besonders besorgt über die Verlangsamung der Bewegung von Arbeitern in der Agrar- und Lebensmittelindustrie“, die die Landwirtschaft in vielen westlichen Ländern blockiert, sowie über Verzögerungen an den Grenzen für Container mit Waren“, was zu einer Verschwendung von verderblichen Waren und Lebensmitteln“ führt. Die Experten betonen auch die Notwendigkeit, die in der Lebensmittelproduktion, in der Lebensmittelindustrie und im Lebensmittelvertrieb beschäftigten Arbeitnehmer zu schützen, um die Verbreitung des Virus in diesem Sektor zu minimieren“ und die Lebensmittelversorgungskanäle aufrechtzuerhalten“.



    Das Europäische Parlament hat am Donnerstag die Bürger aufgefordert, der Online-Fehlinformation besondere Aufmerksamkeit zu widmen und erinnerte daran, dass die Überprüfung von Informationen entscheidend für die Eindämmung der COVID-19-Pandemie ist. Während viele um die Rettung von Leben kämpfen, ist eine weitere dunkle Seite der Pandemie aufgetaucht: Organisationen und Einzelpersonen, die die Krise für politische oder kommerzielle Manipulationen ausnutzen, vermerkt das europäische Forum. Um eine verlässliche und zuverlässige Information zu unterstützen, wurde eine gemeinsame EU-weite Webseite als Reaktion auf dieses Virus eingerichtet. Laut einem Bericht der EUvsDisinfo-Arbeitsgruppe gegen Desinformation kommen einige falsche Aussagen von Akteuren in China und Russland oder aus der Nähe der alternativen“ Rechte in den USA.



    In Rumänien wurden nach Angaben des Arbeitsministeriums mehr als 1.000.000 nationale Arbeitsverträge vorübergehend ausgesetzt oder gekündigt. Rund 210.000 Beschäftigte in der Verarbeitungsindustrie, 160.000 Beschäftigte im Handel und in der Automobilbranche sowie mehr als 110.000 Beschäftigte im Hotel- und Gaststättengewerbe befinden sich in technischer Arbeitslosigkeit. Über 160.000 individuelle Arbeitsverträge, die meisten davon im Handel und Dienstleistungssektor, in der Verarbeitungsindustrie und im Baugewerbe, wurden gekündigt. Die rumänischen Behörden erinnern daran, dass ab Mittwoch Anträge auf Erhalt von Unterstützungsmitteln für die Zahlung von technischer Arbeitslosigkeit gestellt werden können.



    Die rumänische Autoindustrie will der nationalen Wirtschaft helfen und zur Herstellung von medizinischen Geräten und Produkten wie Masken, Anzügen und Bioziden beitragen. Dies erklärte am Donnerstag der Wirtschaftsminister Virgil Popescu. Er fügte auch hinzu, dass Vertreter der Autoindustrie an dem nationalen Projekt teilnehmen werden, um Ventilatoren zu bauen, die den Covid-19-Patienten beim Atmen helfen sollten. Andererseits wies der Wirtschaftsminister Popescu darauf hin, dass die Vertreter der Firma Dacia ein Szenario zur Wiederaufnahme der Produktion vorbereiten, und dies könnte in der zweiten Aprilhälfte geschehen. Infolge der Corinavirus-Pandemie stellte Dacia die Produktion in den Werken in Mioveni im Süden Rumäniens vom 19. März bis zum 5. April ein, und 13.500 Mitarbeiter wurden technisch arbeitslos. Das Unternehmen Dacia wurde 1999 von der französischen Gruppe Renault übernommen. Mit dem Modell Logan von 2004 wurde Dacia wieder zu einem wichtigen Akteur auf dem europäischen Automobilmarkt.



    Wichtige Gebäude in Bukarest wurden am Donnerstag abend blau beleuchtet, aus Solidarität mit den mehr als 30.000 Menschen mit Autismus, die in Rumänien leben. In der ganzen Welt wurde am Donnerstag der Internationale Tag zur Sensibilisierung für Autismus begangen, und in diesem Jahr wurden im Zusammenhang mit der Coronavirus-Pandemie Veranstaltungen in offenen Räumen abgesagt. Der Verein für Musik, Kultur und Kunst, einer der Organisatoren, lädt die Rumänen ein, den Filter “Blaue Nacht” zu benutzen, um eine Botschaft der Ermutigung in sozialen Netzwerken zu senden. Die Rumänische Rundfunkgesellschaft ist einer der Partner der Veranstaltung. Derzeit gibt es weltweit über 70 Millionen Menschen mit Autismus, und in Rumänien gibt es über 30.000 Menschen mit einer solchen Diagnose.

  • COVID 19: Măsuri împotriva speculei și practicilor neloiale în mediul online

    COVID 19: Măsuri împotriva speculei și practicilor neloiale în mediul online

    De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, s-a înregistrat o creștere a numărului de comercianți incorecţi care vând online produse înșelătoare și care pretind că ar putea preveni sau vindeca noul virus. Afirmațiile false se referă la o serie de produse de uz medical sau profilactic, cum ar fi măști, bonete sau dezinfectanți pentru mâini. Astfel de comercianți exploatează situația actuală pentru a-și vinde produsele la prețuri foarte mari, susținând informaţii false și inducând astfel în eroare consumatorii europeni.

    În acest context, Comisia Europeană și rețeaua autorităților naționale pentru protecția consumatorilor la nivelul Uniunii Europene au lansat acțiuni comune pentru a contracara astfel de practici şi pentru informarea corectă a consumatorilor.

    Didier Reynders, comisarul european pentru justiție și consumatori, a declarat că nu vor fi toleraţi comercianții care manipulează temerile cauzate de pandemia de COVID-19. El a arătat că unele platforme, cum ar fi Amazon și Facebook, au luat deja măsuri împotriva unor astfel de practici. Didier Reynders a lansat un apel tuturor actorilor implicaţi – inclusiv celor din piețele online și platformelor de găzduire – să ajute autorităţile europene şi naţionale să lupte împotriva acestor comportamente abuzive. El a dat asigurări că Executivul European și autoritățile competente din statele membre vor utiliza toate mijloacele de combatere a comercianților necinstiți.

    Cu sprijinul Comisiei, autorităţile naţionale pentru protecţia consumatorilor pregătesc o orientare pentru a identifica mai bine practicile problematice. Documentul – care va fi publicat în următoarele zile – va contribui la coordonarea acțiunilor tuturor autorităților naționale, comercianților și platformelor, oferind în acelaşi timp consultanță statelor membre. Având în vedere caracterul urgent al situației, statele Uniunii Europene sunt încurajate să ia cât mai rapid măsurile necesare pentru respectarea, cu prioritate, a legislațiilor naţionale.

    De asemenea, toate platformele online trebuie să își intensifice eforturile pentru a detecta și a înlătura informațiile false.

    Protecţia consumatorului este o preocupare constantă a instituţiilor Uniunii Europene, iar legislaţia în domeniu a fost amendată şi îmbunătăţită constant.


  • 19.03.2020 (mise à jour)

    19.03.2020 (mise à jour)

    Coronavirus en Roumanie – 17 nouveaux cas de COVID-19 ont été confirmés en Roumanie, ce qui porte à 277 le nombre total de personnes contaminées. Le Groupe de communication stratégique qui transmettra désormais une seule information par jour a également fait savoir que 25 personnes considérées guéries ont pu quitter lhôpital, 16 à Timişoara (ouest), 8 à Bucarest et 1 à Iaşi (est). 3.822 de personnes sont placées en quarantaine et testées, tandis que plus de 33.700 autres sont confinées à domicile sous surveillance médicale.


    Par ailleurs, le président Klaus Iohannis a salué ladoption par le Parlement, jeudi, du décret instituant l’état d’urgence sur le territoire de la Roumanie pour une période de 30 jours. Selon le chef de lEtat, ce vote montre le degré élevé de responsabilité et de solidarité de toute la classe politique. A son tour, le premier ministre Ludovic Orban a annoncé le durcissement des peines en cas dentrave à la lutte contre la propagation de lépidémie ou de fausses déclarations par rapport à la pandémie de coronavirus. De même, le gouvernement a décidé daugmenter denviron un milliard deuro le plafond de garantie des crédits des PME. LExécutif paiera également une indemnité compensatrice pour le chômage technique égale à 75% du salaire brut de lemployé.



    Message – Le présidant Klaus Iohannis a sollicité jeudi aux préfets et aux chefs des institutions publiques déconcentrées de transmettre aux Roumains vivant à létranger de ne pas rentrer pour les fêtes de Pâques, car, en vertu des normes établies par les experts, ils seront placés en quarantaine ou en confinement à domicile. « Pratiquement, on ne peut plus circuler en Europe » a souligné le président. « Les Roumains de létranger nous sont chers, nous souhaiterions les revoir, être ensemble, mais, cette année, cela nest plus possible à loccasion des fêtes. Cest triste, mais nous devons être sincères et ne pas créer des attentes irréalisables », a ajouté le président. Pâques, la fête la plus importante du christianisme, sera célébrée le 12 avril par les catholiques et le 19 avril par les orthodoxes, majoritaires en Roumanie.



    Transport ferroviaire – La SNCFR, principal opérateur de transports ferroviaires de Roumanie, suspend temporairement les trains internationaux qui font la liaison avec la Hongrie et lAutriche. La décision a été prise dans le but de combattre la propagation du Covid-19 et après que la Hongrie eut décidé de fermer ses frontières aux ressortissants étrangers. La Société nationale de Chemins de fer roumains avait pris une décision similaire, mardi, pour des trains en direction de Bulgarie et de République de Moldova voisines. Les passagers peuvent solliciter le remboursement intégral des billets.



    Fake news – Le ministre roumain de lIntérieur, Marcel Vela, a transmis à lAutorité nationale pour la gestion et la régulation des communications (ANCOM) la proposition du Groupe de communication stratégique visant la désactivation du site Internet stiridemoment.ro. (infosdumoment). Le fondement de cette proposition réside dans larticle 54 du Décret présidentiel portant instauration de létat durgence sur le territoire de la Roumanie. Selon les autorités, le site en question procède à la sélection des déclarations et des informations et à leur diffusion tronquée, en utilisant des titres et des formules alarmistes, de nature à semer la panique parmi les gens. Les titres des matériels postés sont soit totalement faux soit sans aucun rapport avec des décisions annoncées officiellement. En outre, le site na pas didentité et lon na pu identifier aucune personne de contact. La police mène des investigations pour linfraction de diffusion de fausses informations. Mercredi, le porte-parole de lUE en charge de la politique extérieure, Peter Stano, a mis en garde contre le fait que quiconque répand de fausses informations ne fait que jouer avec la vie des gens. Selon lui, derrière certaines de ses désinformations se trouvent les médias pro-russes, accusation rejetée par le Kremlin.



    Enquête – La moitié des travailleurs roumains craignent une éventuelle crise économique, causée par les effets du COVID -19, tandis quun quart des salariés ne disposent dépargnes personnelles même pas pour un mois au cas où ils perdraient leurs emplois. Ce sont les principales conclusions dune enquête réalisée par BestJobs, une des plates – formes de recrutement de Roumanie. Un peu plus de 10 % des sondés redoutent la perte demploi dans un proche avenir. Selon le même sondage, 60% des employeurs affirment que leur affaire na pas encore été touchée par la crise du coronavirus, mais que le principal effet quils constatent cest la crainte des salariés d‘entrer en contact direct avec les clients. Les employeurs ont par ailleurs observé que certains fournisseurs sétaient trouvés dans limpossibilité dhonorer les commandes ou que les prix de certains produits quils avaient acquis avaient sensiblement augmenté. Le sondage a été réalisé du 9 au 16 mars.



    Coronavirus dans le monde – Le président du Parlement européen,
    David Sassoli, a convoqué pour le 26 mars une session plénière extraordinaire du
    Législatif communautaire, afin d’approuver certaines mesures contre la pandémie
    de coronavirus. La décision a été prise suite à une visioconférence avec les
    leaders des groupes politiques du Parlement européen. Ce sera la première séance
    plénière à utiliser le système de vote à distance.


    Alors qu’il n’y a plus de transmission locale en Chine et
    que tous les cas confirmés récemment là-bas sont de personnes venues de
    l’étranger, la situation continue à empirer en Europe. En Italie, le nombre de
    victimes approche le total enregistré dans la région de Hubei, en Chine, le
    point de départ de la pandémie. L’Union européenne a décidé de fermer ses
    frontières pour les ressortissants de pays tiers et a interdit la circulation non
    essentielle à l’intérieur de l’espace Schengen, afin de ralentir la propagation
    du virus. Dans ce contexte, la Banque centrale européenne a annoncé un plan
    d’urgence de 750 milliards d’euros pour venir en aide à la dette publique et
    privée, dans une tentative de contrecarrer les répercussions de la pandémie sur
    l’économie. Selon les estimations, le PIB de la zone euro pourrait baisser de
    5% cette année.


    Météo – Il fera beau et très chaud pour cette période de lannée. Des pluies sont à attendre localement dans les Carpates orientales. Les températures maximales iront de 14° à 22°.


  • Jurnal românesc – 28.02.2020

    Jurnal românesc – 28.02.2020

    Guvernul şi Crucea Roşie vor desfaşura, în perioada următoare, o
    campanie de informare şi conştientizare a cetăţenilor în legătură cu modurile
    de prevenire a răspîndirii noului coronavirus. Secretarul general al
    executivului, Antonel Tănase, a declarat că perioada de desfăşurare a campaniei
    este de cel puţin 2 luni, iar scopul este combaterea propagării de ştiri false
    care induc populaţia în eroare.

    Ne dorim să combatem fake news-urile şi
    să oferim populaţiei informaţii corecte şi complete (…) distribuim pe
    Facebook cartoline, clipuri video, orice alte materiale care vin în sprijinul
    informării populaţie şi (…) dorim ca populaţia să nu se teamă, să nu ia cu
    asalt magazinele pentru că suntem pregătiţi să facem faţă acestei provocări    ,
    a afirmat Tănase. El a precizat că bugetul alocat acestei iniţiative este de
    150.000 de lei şi că acesta va putea fi suplimentat dacă va fi necesar. De
    asemenea, premierul în exerciţiu, Ludovic Orban, a propus în şedinţa de Guvern
    de joi plafonarea preţurilor la materialele şi echipamentele destinate
    protejării populaţiei împotriva coronavirusului, pe o perioadă cuprinsă între 3
    şi 6 luni, în contextul în care, în unele cazuri, comercianţii au scumpit
    aceste produse şi de 40 de ori.




    Grupul artistic Noima va reprezenta România la Art Quarter Budapest
    în cadrul expoziției itinerante Wittgenstein 2020, care îşi deschide porţile pe
    29 februarie în capitala Ungariei. Ciprian Bodea, Dan Gherman, Cosmin Frunteș,
    Andrei Rosetti şi Sorin Scurtulescu vor susţine performance-ul
    Purificarea. Spectacolul este legat de tradiția din noaptea
    Sfântului Dimitrie, 25 octombrie, noapte în care anual, începând din 2014,
    grupul se întâlnește în satul Șirnea de lângă Brașov pentru a lua parte la
    Focul Sacru al lui Sumedru. Purificarea intră în logica jocurilor
    de limbaj despre care filosoful austriac Ludwig Josef Johann Wittgenstein
    vorbește în lucrarea sa Cercetări filosofice, publicată postum.
    Expoziția va putea fi vizitată până pe 19 aprilie, iar participarea grupului
    Noima este susținută de Institutul Cultural Român.






    Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor anunţă că,
    începând de luni, activitatea de relaţii cu publicul se va desfăşura doar prin
    telefon sau corespondenţă poştală, pentru a preveni apariţia infecţiilor de
    natură virală. Astfel, de
    luni până joi, audienţele vor avea loc telefonic de la ora 09:00 la 17:00, iar
    vineri, între 09:00 şi 14:00. Numerele de telefon puse la dispoziţia celor
    interesaţi pot fi găsite pe site-ul instituţiei www.anrp.gov.ro. Autoritatea
    recomandă transmiterea de documente pentru dosarele de despăgubiri prin Poşta
    Română sau alte servicii de curierat, cu confirmare de primire, iar pentru completarea
    dosarelor cu copii sau pentru petiţii, îi îndeamnă pe români să folosească
    adresele de email petitii@anrp.gov.ro, petitii.ff@anrp.gov.ro,
    plati@anrp.gov.ro, legea290@anrp.gov.ro, legea9@anrp.gov.ro şi
    culte@anrp.gov.ro.




    Reprezentanțele Institutului Cultural Român din
    străinătate organizează o serie de manifestări cu ocazia Sărbătorii
    Mărțisorului. ICR Bruxelles şi Ambasada României în Belgia organizează, pe 4
    martie, un atelier de creație cu elevii Școlii Europene nr. 4 din Bruxelles, pe
    5 martie, dezbaterea Interferențe culturale la feminin, şi pe 6
    martie la Haga, împreună cu Ambasada ţării noastre în Olanda, un recital
    susținut de solista Dana Alexe.

    ICR Chişinău marchează momentul printr-o serie
    de concerte în cadrul Festivalului de Muzică Mărțișor, care
    include, printre altele, un recital al maestrului Gheorghe Zamfir împreună cu
    orchestra Lăutarii şi un concert de muzică simfonică al
    Filarmonicii Naționale Serghei Lunchevici, care vor avea loc pe 5
    martie. ICR Lisabona şi Ambasada României în Portugalia organizează, pe 29
    februarie, ateliere de creație pentru copii şi pe 4 martie, un eveniment
    special de prezentare a obiceiurilor și tradițiilor de Mărțișor.

    ICR Paris
    organizează, pe 29 februarie şi 1 martie, ateliere de creație de Mărțișoare,
    iar ICR Viena, o expoziţie de mărţişoare textile sau realizate prin tehnica
    scrisului pe boabe de orez, care are loc pe 28 februarie. ICR Tel Aviv pune în
    scenă, pe 5 martie, o reprezentație specială a spectacolului 1919 Misiune
    Regală la Paris, în regia Lianei Ceterchi, în vreme ce ICR Varşovia
    organizează atât expoziţia în aer liber Femei remarcabile în arhitectura
    românească, deschisă în perioada 1-31 martie, cât şi Sărbătoarea
    Mărțișorului, la Colegiul Europei de la Natolin, pe 1 martie. Institutul
    Cultural Român a anunţat recent că evenimentul Mărțișor – Legenda
    primăverii, programat să aibă loc pe 28 februarie la Accademia di Romania
    din Roma, a fost anulat din cauza epidemiei de Covid-19 din Italia.