Radio România Internațional

Tag: finantare europeana

  • Proiect de colaborare a Universităţii de Vest Timişoara cu universităţi din UE

    Proiect de colaborare a Universităţii de Vest Timişoara cu universităţi din UE

    Patru instituţii de învăţământ superior
    şi una de cercetare au creat proiectul de formare a Universității Europene UNITA. Partenerii
    instituţionali au la bază moştenirea cultural a limbilor romanice şi preocupări
    comune în privinţa dezvoltării şi adaptării la cerinţele din viitor ale
    învăţământului superior. Una dintre perspectivele pe care le va oferi
    studenţilor acest parteneriat strategic este aceea a cooperării
    transfrontaliere ne spune rectorul Universităţii de Vest Timişoara, Marilen
    Pirtea:


    Trăim într-o lume globalizată și
    atât piața muncii cât și cea educațională este o lume globală. Astfel, această
    asociație, UNITA, care este, de fapt, o alianță a universităților care au ca
    bază, am zis noi, ideea de latinitate, universități din Franța, Spania, Italia și
    România. Și, de fapt, ne propunem un câmp virtual, un campus virtual al
    universităților, universități care, împreună, ajung undeva a 160 – 170 de mii de
    studenți cu un cadru în care studenți să se poată înscrie, de exemplu, la facultate din cadrul Universității de Vest
    din Timișoara, al doilea an să îl facă la Zaragoza, al treilea la Torino, sau
    un semestru, și, în final, să poată avea acces pe același card la toate aceste
    universități, să primească note acolo, să aibă acces la bibliotecile de acolo,
    la diverse cursuri și, de ce nu, la programe de studii ulterioare. Deci,
    resursele vor fi împărțite pe astfel de campusuri mari, iar noi facem parte din
    competiție cu această alianță, UNITA, sper să câștigăm și, dacă nu, intrarea
    aceasta în competiție este doar un mijloc de a ne pune în practică proiectele
    pe care ni le propunem prin această alianță, UNITA. Dacă nu, ea va rămâne în
    continuare și, evident, vom găsi și alte surse de finanțare. Doar că trăim
    într-o lume globală a educației și, de aceea, studenții noștri și studenții din
    Italia, din Franța, din Spania să poată avea acces liber a acest spațiu
    teritorial, la acest campus virtual al universităților noastre.


    În 2018, Uniunea Europeană a pornit o
    competiție de
    proiecte-pilot denumită Universități
    Europene, desfășurată
    sub egida programului Erasmus+, prin care se vor finanța, până în anul 2024, 20 de rețele de instituții de învățământ superior, din spațiul întregii Uniuni Europene. Universitatea
    de Vest Timișoara
    este parte a inițiativei
    UNITA, alături de universităţile din Pau şi Savoie Mont Blanc Chambéry din Franța; Universitatea din Zaragoza – Spania,
    Universitatea din Torino precum și
    Institutul de cercetări Gran Sasso din Italia.


  • Promovarea continuă a educaţiei şi formării

    Promovarea continuă a educaţiei şi formării

    În documentele programatice ale UE scrie că Uniunea acordă o mare importanță promovării continue a educației și formării. Sistemele de educație și formare sunt organizate și puse în aplicare de către statele membre, iar rolul Uniunii este de a le sprijini și a le suplimenta capacitățile. Prin urmare, UE sprijină statele membre prin cooperarea în materie de politici și prin instrumente de finanțare, între care se numără programul Erasmus+ și fondurile structurale și de investiții europene.

    Educația și formarea profesională formează o componentă vitală a agendei socioeconomice mai largi a UE. Această agendă include Strategia Europa 2020 și semestrul european pentru coordonarea politicilor economice ale statelor membre.

    Toate bune şi frumoase, numai că în România rata de părăsire timpurie a școlii, adică abandonul şcolar, este de 26,6% în zonele rurale, 17,4% în orașe mici și suburbii și 6,2% în municipii. Chiar dacă procentele au scăzut ușor, de la 19,1% în 2015 la 18,3% în 2017, obiectivul propus în cadrul strategiei Europa 2020 (11,3%) rămâne greu de neatins.

    Tocmai de aceea, autorităţile din domeniul educaţiei trebuie să insiste pe reducerea abandonului şcolar, pe creşterea calităţii învăţământului şi a dotării şcolilor atât la oraşe, cât, mai ales, în mediul rural.

    La Cluj, de pildă, sunt în derulare programe cu finanţare europeană destinate exact acestor obiective.

    Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean, prof. Valentin Cuibus: În acest moment derulăm 5 proiecte europene, dintre care în două suntem titulari de proiect iar în alte 3 suntem parteneri cu o serie de fundaţii foarte cunoscute. Majoritatea sunt destinate unor localităţi în care trăiesc copii cu venituri reduse, sau din minorităţi care au probleme cu participarea la cursuri şi cu abandonul şcolar, acesta fiind, de fapt, principalul scop al proiectelor. Pe lângă abandon, avem în vedere dotarea unităţilor de învăţământ şi perfecţionarea profesională a cadrelor didactice. Proiectele se derulează pe 3 sau 4 ani, cu valori între 6 şi 9 milioane de lei. Pe toate le considerăm importante, fiindcă toate ţintesc deficienţe ale sistemului.



  • Finanţare europeană pentru reabilitarea unui spital din Iaşi

    Finanţare europeană pentru reabilitarea unui spital din Iaşi

    Nu puține sunt știrile, informațiile care vorbesc despre spitalele din
    România ce necesită investiții pentru a putea fi oferite pacienților servicii
    medicale de calitate. Dincolo de pregătirea medicilor, este vorba despre
    modernizarea clădirilor, desșre dotarea cu aparatură specifică, iar acestea își
    pot găsi răspuns prin accesarea fondurilor europene. Administrațiile publice
    locale au posibilitatea să folosească milioane de euro pentru a înnoi
    instituțiile medicale, iar un astfel de reper este din regiunea nord est, de la
    Iași, mai exact.



    Merită a fi adăugat în introducere și faptul că, în cele ce urmează,
    facem referire la cea mai mare unitate medicală din zona Moldovei, destinată
    tratării copiilor. Așadar, informații de la domana Eliza Chirica, purtător de
    cuvânt în cadrul Consiliului Județan Iași, date despre un contract semnat
    recent: Este vorba despre proiectul care
    vizează reabilitarea și modernizarea Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii
    Sfânta Maria. Este un proiect depus prin Programul Operațional Regional, a
    cărui valoare este de 27 de milioane de euro. Contribuția Consiliului Județean
    este în acest caz de aproximativ 4 milioane de euro. Trebuie să ținem cont de
    faptul că Spitalul Sfânta Maria este singura unitate medicală multidisciplinară
    care asigură servicii unice pentru segmentul de vârstă 0 – 18 ani în întreaga
    Moldovă.


    Aproape 5 ani pentru implementarea acestui proiect. De ce atât de mult?


    Deoarece clădirea va fi refăcută
    în totalitate. Se vor realiza lucrări de izolare termică a fațadei, de
    înlocuire a tâmplăriei, izolarea termică a planșeului. Va fi instalat un sistem
    de panouri solare, ca o formă alternativă de producere a agentului termic
    necesar obținerii apei calde de consum. Vor fi înlocuite lifturile, deci
    reparații capitale din toate punctele de vedere.


    Pe lângă acest proiect, spuneam în introducere, putem face vorbire și
    despre extinderea facilităților.


    Tot în ceea ce privește Spitalul
    Sfânta Maria, Consiliul Județean Iași mai are în vedere două proiecte. Se
    intenționează extinderea și dotarea Unității de Urgențe; valoarea proiectului
    este de 1,5 milioane de euro. Acest
    proiect va fi depus tot pe Programul Operațional Regional și, totodată, pe un
    program transfrontalier, Consiliul Județan va dota cu aparatură
    performantă Secția de Cardiologie din
    cadrul Spitalui Clinic de Urgență Sfânta Maria.


  • Comisia majorează finanțarea pentru promovarea produselor agricole

    Comisia majorează finanțarea pentru promovarea produselor agricole

    Campaniile de promovare a produselor agricole îşi propun să ofere noi oportunităţi de piaţă agricultorilor din Europa, industriei alimentare în general şi să contribuie, totodată, la consolidarea întreprinderilor existente. Potrivit Comisiei Europene, aproximativ două treimi din finanţarea disponibilă este destinată promovării produselor alimentare din Europa în ţările din afara spaţiul comunitar, în special în cele în care există un potenţial de creştere a exporturilor agroalimentare, precum Canada, Japonia, China, Mexic şi Columbia. Finanţarea sectorială va fi dedicată programelor care promovează creşterea durabilă. De asemenea, este prevăzută alocarea unei finanţări pentru campaniile menite să promoveze alimentaţia sănătoasă, creşterea consumului de fructe şi legume. Fonduri vor fi alocate şi pentru informarea consumatorilor cu privire la diferitele sisteme şi etichete de calitate ale Uniunii Europene, precum indicaţiile geografice sau produsele ecologice.

    Comisarul pentru agricultură, Phil Hogan: În toată lumea consumatorii sunt interesaţi de calitatea mâncării şi de condiţiile în care este produsă. Agricultură europeană garanteză calitatea produselor , în care consumatorii pot avea încredere, şi de aceea vrem se le promovăm. Suntem mândri de îndelungatele noastre tradiţii înregistrate de-al lungul secolelor în regiunile Europei, de tehnicile de realizare a anumitor produse , care au fost împărtăşite din generaţii în generaţii.


    În total, aproape 170 de milioane euro sunt disponibile pentru cofinanțarea programelor, în plus cu 27 de milioane de euro faţă de anul precedent Programele pot viza o gamă amplă de tematici, de la campanii generale privind alimentația sănătoasă la sectoare de piață specifice. Potrivit Comisiei Europene, așa-numitele programe simple pot fi prezentate de una sau mai multe organizații din aceeași țară a spatiului comunitar, iar programele multinaționale pot fi prezentate fie de cel puțin două organizații naționale din cel puțin două state membre, fie de una sau mai multe organizații europene. Grupurile comerciale, cele de producatori şi organisme agroalimentare responsabile pentru activităţi de promovare, sunt eligibile pentru a solicita finanţare prin intermediul cererii de propuneri lansate de Comisia Europeană. Propunerile trebuie prezentate până la data de 12 aprilie prin intermediul portalului specific. Comisia va evalua apoi propunerile şi va anunţa în toamnă care vor fi beneficiarii. Mai multe informaţii vor fi disponibile în cadrul unei serii de zile de informare care vor avea loc în întreaga Europă.


  • Finanţare europeană pentru Axa rutieră strategică 2 din Botoşani

    Finanţare europeană pentru Axa rutieră strategică 2 din Botoşani

    Importanța existenței unor drumuri dar și a
    calității lor se regăsește în dezvoltarea unei zone fie dacă vorbim despre o
    singură localitate sau despre o regiune întregă. De multe ori administrațiile
    publice care au în grijă arterele rutiere în cauză se confruntă cu lipsa sau
    insufieicnța banilor pentru a dezvolta, pentru a duce la sfârșit proiecte ce
    vizează modernizarea infrastructurii.


    Interesul primăriilor, consiliilor județene
    este să găsească resurse financiare care să rezolve astfel de provocări dar car
    să nu afecteze bugetele instituțiilor.
    Un răspuns poate fi găsit în accesarea fondurilor europene.


    Un exemplu se găsește în județul Botoșani, a
    cărui administrație a pus la punct un proiect
    extrem de important. Câteva informații ne oferă domnul Costică Macaleți,
    președintele Consiliul Județean Botoșani: Noi avem un proiect
    european legat de drumurile județene în colaborare cu județul Iași – comuna
    Șipote. Lideri de proiect suntem noi. E vorba de un proiect de aproximativ 74
    de milioane de euro. Distanța pe care o punem în discuție este de 106
    kilometri, 6 kilometri sunt în județul Iași, restul în județul Botoșani.
    Ajungem până la Hănești, până la Blândești și Sulița și câteva bretele, stânga
    – dreapta, la acest drum județean. Mare
    parte din acest drum va fi cu covor asfaltic, iar pe câțiva kilometri vom turna
    asfalt pentru prima dată, oferind locuitorilor din zonă, aproximativ 15 – 16
    comune, drumuri sigure și cu parcurgerea lor într-un timp mai scurt.


    Vorbim despre o arteră rutieră care străbate, într-un
    fel, județul Botoșani de la nord la sud.


    Costică Macaleți, preșdintele Consiliul Județean Botoșani: Aproximativ până la
    nord, până în zona Săveniului. Cu ceva ani în urmă, s-a turnat de la Vama
    Rădăuți Prut până în zona Săveniului, tot drum județean și, într-adevăr, făcând
    această legătură vom uni sudul județului , de la Rediu, graniță cu județul Iași
    și până la Rădăuți Prut, frontiera cu Republica Moldova.


    La sfârșitul lunii noiembrie a fost semnat contractul, există un termen de
    finalizare a lucrărilor?

    Costică Macaleți, preșdintele Consiliul Județean Botoșani: Termen pentru proiectare avem două luni, pentru că așa
    este prins în proiect, iar pentru execuția efectivă a lucrărilor, 33 de luni. Sperăm să ne
    încadrăm. Noi am împărțit această distanță pe cinci tronsoane. Sperăm să se
    prezinte suficienți constructori ca să realizăm această lucrare.


  • Priorități propuse pentru bugetul UE pe 2018

    Priorități propuse pentru bugetul UE pe 2018

    Deputatul european Siegfried Mureșan (PPE / PMP), negociator-șef (raportor) din partea Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europene din 2018, a prezentat vineri prioritățile bugetare ale Parlamentului pentru anul viitor. El a declarat că se angajează ca, în bugetul din 2018, să existe suficiente fonduri pentru a deconta creditele de plată pentru programele de finanțare europeană din statele membre, inclusiv România, dar trebuie ca și țara noastră să înceapă să absoarbă fondurile europene alocate din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020.



    Este important ca, anul următor, Uniunea Europeană să aibă suficienți bani în buget pentru a deconta facturile cu programele de finanțare europeană din statele membre deoarece mă aștept ca, în 2018, programele operaționale legate de fondurilor structurale și de coeziune din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 să ajungă la un ritm maxim de funcționare. În această situație, mă angajez, în calitate de negociator-șef al Parlamentului pe buget, să alocăm suficienți bani pentru aceste credite de plată către toate statele membre, inclusiv România. Dar trebuie ca și țara noastră să înceapă să absoarbă serios fondurile alocate acestui cadru financiar. În primii trei ani, 2014-2016, România a început să absoarbă bani extrem de lent. Până în prezent, am absorbit doar 528 de milioane de euro, din banii destinați exercițiului 2014-2020 (în valoare totală de 31 de miliarde de euro – n.n). Această situație este cauzată și de faptul că nu avem acreditate autoritățile de management esențiale pentru procesul de plăți. România trebuie să acrediteze 10 autorități și avem acreditate doar 2 autorități. Ca o comparație, Polonia are acreditate 24 de autorități de management din 25”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan.



    Eurodeputatul a adăugat că își asumă, din partea Parlamentului European, două priorități politice pentru Bugetul UE 2018: crearea de locuri de muncă și siguranța cetățeanului.



    Propun alocarea unor sume cât mai mari pentru infrastructură, în primul rând, și pentru cercetare și inovare, în al doilea rând, fiindcă acestea sunt domeniile care duc la îmbunătățirea competitivității economiei Uniunii Europene. De asemenea, propun sporirea alocărilor programelor pentru IMM-uri și, evident, susțin politica de coeziune a Uniunii Europene ca principală politică de investiții. Dar, fiindcă economia nu se poate dezvolta dacă oamenii nu se simt în siguranțaă, a doua prioritate bugetară este siguranța cetățeanului. Astfel, trebuie, în primul rând, să securizăm bine frontierele externe ale Uniunii Europene și, totodată, să creștem sumele pe care le vom aloca pentru Vecinătatea sudică și Orientul Mijlociu. Este mai ieftin și mai sigur să sprijinim persoanele care au nevoie de ajutor acolo în regiune decât să le ajutăm de abia după ce au ajuns în Europa”, a mai spus Siegfried Mureșan.



    Totodată, europarlamentarul român a transmis jurnaliștilor că va susține, în negocierile pentru bugetul de anul viitor, finanțarea Programului Discover EU” de acordare a unui abonament gratuit de tren de o lună pentru fiecare tânăr din UE care împlinește 18 ani și care dorește să viziteze Europa (valabil pe liniile feroviare din 30 de țări europene). Programul, inițiat de eurodeputatul Manfred Weber (PPE), a fost introdus de eurodeputatul Siegfried Mureșan pe lista priorităților de negociere pe care le va purta, în calitate de negociator-șef al Parlamentului European pentru Bugetul UE din 2018, cu reprezentanții Consiliului UE și ai Comisiei Europene.



    Vrem să oferim aceste bilete de tren tinerilor care împlinesc 18 ani ca să poată călători gratuit 30 de zile în Europa pentru a cunoaște alte state europene, dar și pentru a acumula experiență internațională. Statisticile ne arată că 64% din angajatori apreciază experiența internațională a noilor angajați și consider că această experiență trebuie acumulată cât mai devreme”, a mai spus eurodeputatul Siegfried Mureșan.