Tag: finantare europeana

  • Extinderea infrastructurii UPU din cadrul Spitalului Judeţean din Reşiţa este pusă în pericol

    Extinderea infrastructurii UPU din cadrul Spitalului Judeţean din Reşiţa este pusă în pericol

    Consilierii judeţeni din Caraş-Severin au aprobat zilele trecute creşterea cheltuielilor neeligibile ale proiectului implementat cu fonduri europene, finanţat prin Programul Operational Regional 2014 -2020. Acestă vizează Extinderea şi dotarea infrastructurii UPU din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa.

    Contractul de finanţare a fost semnat cu ADR Vest în 6 mai, anul trecut, în iulie s-a semnat contractul pentru servicii de audit financiar extern, iar achiziția serviciilor de proiectare și asistența tehnică din partea proiectantului a fost finalizată, contractul fiind semnat în octombrie 2019. Dacă lucrurile ar fi decurs normal, proiectul trebuia să fie încheiat în toamna anului 2021, însă au apărut alte probleme. Una dintre ele o reprezintă OUG 114 şi cea mai complicată este situaţia creată de pandemia de COVID-19, spune președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu:

    Iniţial, valoarea proiectului a fost de 7,5 milioane de lei. Atunci nu s-a ţinut cont de prevederile OUG 114/2018 care cuprinde măsuri fiscale privind manopera în sectorul construcţiilor şi care la momentul respectiv nu era în vigoare. Acum, din cauza acestei OUG, noi am fost obligaţi să aprobăm creşterea cheltuielilor neeligibile ale proiectului cu valoarea de 1,8 milioane de lei. Valoarea proiectului a ajuns acum la 9,3 milioane de lei. În perioada imediat următoare se va urca pe Sistemul Electronic de Achizitii Publice procedura de achiziţie pentru execuţia lucrărilor. La finalul acestei proceduri vom discuta cu firma câştigătoare, cu echipa managerială de la Spitalul Judeţean din Reşiţa şi cu cei care activează la Unitatea de Primiri Urgenţe despre momentul în care vom putea demara lucrările acolo. Trebuie să ţinem cont de situaţia actuală pentru a nu perturba fluxul de pacienţi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă din Reşiţa.

    Prin acest proiect cu finanţare europeană şi de la stat se doreşte amenajarea spaţiului pentru efectuarea corectă a triajului bolnavilor, precum şi scăderea timpului de aşteptare şi reducerea la maximum a timpilor de intervenţie specializată prin reamenajarea spaţiului de primire şi triaj la intrarea în UPU şi separarea lui de spaţiul de evaluare şi tratament imediat.


  • Proiect pentru reducerea poluării la Inspectoratul de Jandarmi Constanţa

    Proiect pentru reducerea poluării la Inspectoratul de Jandarmi Constanţa

    Poluarea aerului concurează cu fumatul,
    ca principală cauză a reducerii speranţei de viaţă – arată un studiu, citat de
    BBC. Boli de plămâni, cancer, boli de inimă
    şi atacuri cerebrale, toate au legătură cu poluarea aerului, în special cu
    emisiile de carbon provenite din arderea combustibililor fosili.



    Cercetătorii germani susţin că lumea se
    confruntă cu o pandemie de poluare a aerului. Ei afirmă că poluarea ar trebui tratată
    cu aceeaşi seriozitate ca alte ameninţări ale sănătăţii publice, printre care
    fumatul, malaria şi HIV/SIDA.



    Potrivit experţilor germani, poluarea aerului
    ucide de 19 ori mai multe persoane decât malaria, de nouă ori mai multe
    persoane decât HIV/SIDA şi de trei ori mai multe decât alcoolul. În acest context, trebuie menţionat
    faptul că jumătate dintre aceste decese sunt cauzate de boli coronariene şi
    accidente vasculare cerebrale.


    Potrivit oamenilor de ştiinţă germani,
    cea mai afectată regiune de pe glob este Asia. Totodată, cea mai nefavorabilă situaţie
    la capitolul poluarea aerului în ţările europene se înregistrează în Bulgaria,
    Ungaria şi România.
    Este şi unul dintre motivele pentru care
    politica verde va beneficia de o finanţare substanţială, din bugetul Uniunii
    Europene, în perioada următoare – spun experţii din domeniu.


    Încet, încet şi autorităţile din România
    încep să ia unele măsuri şi să dezvolte proiecte mai prietenoase cu mediul. De la campanii
    de ecologizare şi de încurajare a reciclării până la achiziţia de autobuze
    electrice pentru transportul în comun.


    Un proiect
    prietenos cu mediul se va derula şi la Inspectoratul Judeţean de Jandarmi
    Constanţa. Conducerea instituţiei a semnat recent,
    un proiect cu finanţare europeană, privind reabilitarea termică a clădirii.


    Reprezentanţii jandarmeriei au menţionat
    că obiectivul principal al proiectului este creşterea eficienţei energetice,
    fiind asigurată îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale jandarmilor.


    Purtătorul
    de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de jandarmi Constanţa, Răzvan Ivan:




    Un proiect cu finanţare europeană nerambursabilă
    privind creşterea performanţei energetice a pavilionului comandamentului
    Inspectoratului Judeţean Constanţa, în valoare de peste 6 milioane 200 de lei.
    Investiţia se încadrează pe axa prioritară 3 şi vizează tranziţia către o
    economie cu emisii scăzute de carbon. Prin această investiţie se estimează o
    reducere semnificativă a gazelor cu efect de seră.




    Concret, nivelul anual al gazelor cu
    efect de seră emise, va fi redus de la 70 de tone de dioxid de carbon pe an la
    22 de tone, se arata într-un comunicat de presa transmis de Inspectoratul
    Judeţean de jandarmi Constanţa.


    Proiectul are valoarea de peste 6
    milioane de lei şi se încadrează în programul operaţional-regional 2014 – 2020.


  • Infrastructură modernizată în staţiunea balneară Techirghiol

    Infrastructură modernizată în staţiunea balneară Techirghiol

    O spun autorităţile locale, care
    implementează un proiect european, menit să facă staţiunea mai atractivă atât
    pentru investitori cât şi pentru turişti.





    Aspectul staţiunilor din sudul
    litoralului românesc lasă de dorit. O spun turiştii care ajung în zonă. Dar o
    recunosc şi operatorii din turism. Aceştia susţin că ar face investiţii şi unii
    dintre ei chiar au făcut, dar dacă infrastructura nu este şi ea modernizată,
    efectul modernizărilor nu este cel dorit.


    Lucrurile se vor schimba însă, cel puţin
    la Techirghiol. Acolo se va desfăşura un proiect în valoare de 1,6 milioane de
    lei, cu finanţare europeană, prin care infrastructura zonei va fi modernizată.


    Primarul Iulian Soceanu spune că astfel,
    va creşte atractivitatea zonei:




    Obiectivul general
    al proiectului îl reprezintă promovarea turismului balnear, prin valorificarea
    verde a Sitului Natura 2000 Lacul Techirghiol şi asigurarea unei infrastructuri
    tehnico-edilitare, care protejează mediul înconjurător. În acest proiect, avem
    modernizarea a şapte străzi: sunt străzile Moldovei, Munteniei, Transilvaniei,
    Olteniei – tronsonul 1 şi 2, Banatului – tronson 1 şi 2, Mureşului şi Mărăşti.
    Vor fi echipate cu sistem de alimentare cu apă, evacuarea apelor uzate şi
    sistem de iluminat public, pistă de biciclişti, mobilier urban – bănci şi
    coşuri de gunoi. Cred eu că undeva la sfârşitul anului 2021 vom reuşi să fim
    aproximativ gata cu acest proiect.




    Edilul spune că sunt lucrări de
    infrastructură ce se vor executa într-o zonă turistică a oraşului, unde
    concesionarii terenurilor aşteaptă aceste lucrări pentru a-şi demara propriile
    investiţii:




    Am considerat că
    aducând infrastructura în zonele respective, privaţii vor veni să-şi
    investească banii. Am foarte multe discuţii cu cei care sunt proprietari în
    zonele respective, care sunt concesionari în zonele respective şi asta aşteaptă
    – domnule primar, ca să putem să investim banii, ca să putem să dezvoltăm, avem
    nevoie de infrastructură. Este singurul lucru de care avem nevoie pentru a ne
    putea investi banii. Prin acest proiect le vom asigura ceea ce ne-au solicitat
    şi sunt convins că imediat vor începe şi ei demersurile pentru a putea să-şi
    investească banii în oraşul nostru.





    Primarul oraşului Techirghiol spune că
    parcursul proiectului nu a fost unul uşor şi că a durat aproape 3 ani, de la
    depunerea proiectului şi până la începerea lucrărilor:




    În
    2017 a fost depus proiectul. Aproape trei ani de zile de când am depus
    proiectul şi până când efectiv am început lucrările. Este o perioadă foarte
    lungă. Nu vă spun că am întâmpinat probleme, inclusiv prin modificări
    legislative care au apărut în timpul acestei implementări, să spun aşa, în
    timpul semnării contractului. A trebuit să modificăm în funcţie de legislaţia
    schimbată. Dar, absorbţia de fonduri europene este singura soluţie de
    dezvoltare a staţiunii noastre. Din taxele şi impozitele locale, oraşul
    Techirghiol nu poate să asigure finanţarea pentru dezvoltarea infrastructurii.
    Doar reuşim să ne sigurăm banii pentru o funcţionare bună, corectă a localităţii.





    Autorităţile spun că proiectul
    Creşterea atractivităţii turistice a staţiunii balneare Techirghiol va
    contribui decisiv la creşterea numărului de locuri de cazare în Techirghiol şi
    va aduce cu sine noi locuri de muncă şi implicit venituri suplimentare la
    bugetul local.


  • Implementarea Pactului Ecologic European în  judeţele din România

    Implementarea Pactului Ecologic European în judeţele din România

    Pactul ecologic
    european va mobiliza investiții publice și va contribui la deblocarea de
    fonduri private prin intermediul unor instrumente financiare ale UE pentru
    realizarea tranziției la o economie neutră din punct de vedere al emisiilor
    poluante.


    În acest sens,
    europarlamentarul Siegfried Muresan a prezentat o serie de propuneri pentru îndeplinirea
    obiectivelor Pactului Ecologic European în judeţele din România care vor
    putea accesa finanțare europeană nerambursabilă prin Fondul European al
    Tranziției Juste.




    Siegfried Mureșan: Uniunea Europeană
    doreşte ca până în anul 2050 să devenim neutri din punct de vedere al emisiilor
    de dioxid de carbon. Adică să nu emitem mai mult dioxid de carbon decât ceea ce
    poate absorbi natura. Pentru a atinge acest obiectiv, cu toţii va trebui să ne
    adaptăm. Să protejăm mai bine mediul înconjurător, să folosim surse
    regenerabile, nepoluante, de energie.


    Uniunea Europeană va
    ajuta oamenii, regiunile şi ramurile economice cele mai puternic afectate.


    În România este clar
    că mineritul şi zonele carbonifere vor trebui ajutate, de aceea Uniunea
    Europeană spune aşa: vor veni fonduri europene nerambursabile în judeţele
    Hunedoara, Gorj, Dolj, Prahova, Galați și Mureș.


    Câţi bani vor veni şi
    în ce condiţii? Uniunea Europeană pune la dispoziţie 7,5 miliarde de euro pentru
    toate ţările membre ale Uniunii Europeane, fonduri nerambursabile, bani gratis,
    în plus faţă de toate fondurile europene alocate până acum.


    Vestea bună este
    că din aceşti 7,5 miliarde de euro, 750 de milioane de vor veni în România.
    Suntem a treia ţară ca volum al fondurilor europene alocat din acest fond. 2
    miliarde de euro vor merge în Polonia, 800 de milioane de euro, în
    Germania şi 750 de milioane de euro vor veni în România.


    Eu, ca raportor al
    Parlamentului European pentru finanţarea Pactului Ecologic European voi cere ca
    banii din acest fond al Tranziției Juste să meargă către investiţii durabile,
    în industrie sustenabilă, nouă, modernă, în inovare, în sprijinirea IMM-urilor
    şi a tinerilor antreprenori.


    Nu vreau să folosim
    aceşti bani în focuri de paie precum măsuri de reconversie profesională pe
    care le-am tot văzut în ultimii 20 de ani şi care nu au avut niciodată efectul
    scontat. Pentru a ajuta oamenii din regiunile carbonifere trebuie să cream
    dezvoltare economică şi locuri de muncă, acolo.







  • Un tânăr clujean, atât beneficar al programului “Tânărul fermier”, cât şi consultant

    Programul Tânărul fermier, lansat în 2015, le-a oferit şi le va oferi încă multora posibilitatea de a abandona viaţa stresantă din oraşe pentru o viaţă poate nu mai puţin stresantă dar mai sănătoasă la ţară. Un tânăr clujean a reuşit performanţa de a deveni atât beneficiar, cât şi consultant în cadrul acestui program. El se numeşte Bogdan Lung.

    În august 2015 am depus proiectul, am semnat contractul în decembrie, iar în martie mi-a fost virată prima tranşă, de 75% din suma totală de 50.000 Euro.


    Am cumpărat 11 solarii, pe o suprafaţă de 4000 metri pătraţi, plus material săditor, stoloni de căpşuni din Italia, certificaţi ecologic. Implementarea a durat cca un an de zile.


    -Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru a accesa fonduri în acest program?

    În momentul depunerii cererii de finanţare trebuie să ai o exploataţie cuprinsă între 12.000 şi 50.000 SO (Standard Output). 1 SO = 1 Euro. Pentru finanţările de 40.000 Euro e necesară o exploataţie de cel puţin 12.000 SO, iar pentru cele de 50.000 Euro una de minimum 30.000 SO. În tabelele cu coeficienţi de calcul standard, un hectar de grâu este creditat cu 500 SO, pe când hectarul de căpşuni sau legume îţi aduce 7100 SO, ceea ce echivalează cu câştigul estimat pe hectar. După ce ai semnat contractul de finanţare trebuie să-ţi stabileşti domiciliul în localitatea unde se află sediul exploataţiei, neapărat în mediul rural. Dacă mai ai un loc de muncă, acesta să se afle la maximum 60 km distanţă. Vârsta solicitantului trebuie să fie de cel mult 41 de ani, neîmpliniţi la data depunerii dosarului.


    -Ce trebuie făcut după întocmirea dosarului?

    Până nu demult, trebuia depus la sediile AFIR. Acum, documentaţia se poate depune şi online.

    -Ce probleme pot interveni?

    Prea puţine exploataţii din România sunt înregistrate corespunzător la Primărie, în Registrul Agricol sau la APIA. Mulţi solicitanţi de fonduri renunţă tocmai fiindcă nu se pot încadra în cerinţele legii din acest punct de vedere. In plus, e greu să întocmeşti dosarele perfect, la virgulă.


    -Programul Tânărul fermier va fi din nou funcţional?

    În acest an se deschide o nouă sesiune, după cum apare în calendarul de pe site-ul Ministerului Agriculturii. Suma preconizată este de cca 42 milioane Euro. Ghidul Solicitantului se află pe site, pentru consultare publică până în 14 martie. După aceea va apărea Ghidul în versiunea finală, iar Ministerul va trebui să anunţe care este perioada de depunere a dosarelor şi criteriile de acodare a punctajului. Exploataţiile trebuie să fie înregistrate la APIA până cel târziu în 15 mai.


  • Proiecte pentru municipiul Iaşi

    Proiecte pentru municipiul Iaşi

    Iași, cartierul Dacia, copii.
    Plecând de la aceste repere, se pot oferi câteva informații legate de
    cheltuirea fondurilor europene și de menirea acestor fonduri în dezvoltarea
    diferitelor tipuri de infrastructură locală
    sau regională. De această dată, este vorba despre spații pentru preșcolari.
    Referiri pot fi făcute la semnarea contractului de finanțare cu bani
    europeni ce vizează un proiect de construire și echipare a unei grădinițe în
    cartierul ieșean amintit.





    Ca date relevante, demersul de la
    Iași înseamnă construirea unei clădiri,
    imobil care va avea o suprafață desfăşurată de aproape 2400 de metri pătraţi pentru 14 săli de
    grupă. Proiectul mai cuprinde echiparea
    funcţionalului şcolar şi amenajarea unui spaţiu de joacă pentru copii. Valoarea
    totală a proiectului este de 7,95 de milioane de lei.




    Semnarea contractului de
    finanțare europeană a avut loc la sediul Primăriei municipiului Iași în
    prezența edilului Mihai Chirica și a directorului Agenției pentru Dezvoltare
    Regională Nord Est cu sediul la Piatra
    Neamț, Vasile Asandei.




    Acesta din urmă a vorbit despre
    principalii beneficiari, dar și despre efectele pozitive asupra urbei pe care
    le-a adus implementarea proiectelor cu finanțare europeană:




    Sunt 280 de beneficiari, copii preşcolari, prin urmare
    investim în viitor. Deci investim în viitor și e important să o facem cu
    răspundere. Într-adevăr, de câte ori vine vorba despre ce am făcut noi cu bani
    europeni, prin Programul Operațional Regional, deseori dau exemplu că Iașul s-a schimbat cu adevărat la faţă în
    acești ani. Schimbarea este foarte mare și se datorează efortului comun făcut
    în toți acești ani și tuturor acestor proiecte pe care tot le-am semnat și
    implementat.




    Primarul Iașului, Mihai Chirica,
    a oferit, în prezentarea sa, cifre, date referitoare la banii europeni și
    importanța lor în bugetului local:




    Iaşul n-ar fi fost așa cum arată
    astăzi fără fonduri europene. Trebuie să avem în vedere că fiecare ban european
    înseamnă economie la buget și este o măsură absolut necesară pentru a putea să
    ne dezvoltăm. Pentru fiecare leu pe care un ieşean l-a plătit pentru bugetul
    municipiului Iaşi, din fonduri europene am adus 4 lei. Asta înseamnă că putem
    să decomprimăm presiunea financiară pe
    buzunarul ieşeanului. Asta ne-a dat şi posibilitatea să nu creștem taxele și
    impozitele decât în măsura obligatorie prevăzută de lege, respectiv cu indicele
    de inflaţie. Trecând în revistă, 159,45 de milioane de euro, în momentul de
    față, în atenția noastră, din sursă europeană.




    De adăugat că, pe lângă grădinița
    din cartierul ieșean Dacia, o alta, prin fonduri ale aceluiași Program
    Operațional Regional, va fi construită în cartierul Bucium.


  • Două proiecte de anvergură națională, cu implementări și în județul Botoșani

    Două proiecte de anvergură națională, cu implementări și în județul Botoșani

    Fondurile sunt
    asigurate, în mare parte, prin Programului Operațional Capital Uman aferent
    perioadei 2014-2020. În primul caz e vorba de finanțare peste 560 de milioane
    de euro, iar cel de al doilea demers necesită pentru implementare 11 milioane
    de euro.


    Implicate în aceste proiecte sunt
    direcțiile județene de asistență socială și protecția copilului. Este și cazul
    județului Bootșani. Despre ce înseamnă
    aceste proiecte în nord estul țării, precizări din partea doamnei Doina Nacu
    Manole, director executiv adjunct în cadrul instituției botoșănene.




    Așadar, asistenți maternali plătiți, pregătiți pentru copii și locuință
    socială pentru protejarea victimelor violenței domestice. Mai exact?




    Mai exact, este vorba de
    TEAM-UP: Progres în calitatea îngrijirii alternative a copiilor care are
    drept scop reducerea numărului de copii
    și tineri plasați în instituții, prin consolidarea rețelei de asistenți
    maternali. Obiectivul este creșterea calității sistemului de asistență socială
    și a numărului de asistenți maternali
    profesioniști la nivelul comunității. Valoarea totală a cheltuielilor
    eligibile, conform controcatului de
    finanțare, pentru DGASPC Botoșani (Direcția Generală de Asistență Socială și
    Protecția Copilului Botoșani), este de 65 de milioane de lei, din care 84% este
    finanțare din Fondul Social European.




    Banii, destinați?




    Banii, destinați plății
    salariilor asistenților maternali care au fost până acum angajați și urmează a
    fi angajați până în anul 2023. În cadrul proiectului ne-am angajat să recrutăm
    155 de asistenți maternali.




    În cazul proiectului VENUS -
    Împreună pentru o viață în siguranță!, ce se întâmplă la Botoșani?




    La Botoșani, se va înființa o
    locuință protejată pentru victimele violenței domestice. Valoarea cheltuielilor eligibile pentru noi este de 1,13 milioane de lei, 84% din Fondul
    Social European.




    Când va fi dată în folosință
    această locuință socială?




    Locuința protejată, noi sperăm să
    o finalizăm, în sensul și dotării, am renovat clădirea, urmând ca, în săptămâna
    9 – 13 martie, locuința să fie funcțională.


  • Proiecte pentru modernizarea şi reabilitarea unor instituţii de învăţământ din Galaţi

    Proiecte pentru modernizarea şi reabilitarea unor instituţii de învăţământ din Galaţi

    Recent, la Galați, au fost semnate contracte
    ce vizează finanțarea europeană a două proiecte de investiții pentru
    modernizarea şi reabilitarea unor unităţi de învăţământ din municipiu. Valoarea totală este de aproximativ patru
    milioane de euro, iar banii sunt alocați
    prin Programul Operațional Regional 2014 -2020. La rubrica Euranet, informații
    se regăsesc în precizările făcute de purtătorul de cuvânt în cadrul Primăriei
    Galați, Ovidiu Matache:







    La Școala Gimnazială Ștefan cel Mare este
    vorba despre un proiect de peste 2 milioane de euro, care vizează reabilitarea,
    modernizarea și mansardarea clădirii unității de învățământ. Astfel, noul etaj
    va avea o suprafață construită de peste 700 m² și va include diferite spații
    necesare elevilor și profesorilor de acolo. Vorbim de șapte săli de clasă, de
    un laborator, de un cabinet și de două grupuri sanitare. În plus, se vor
    reabilita terenurile de sport, precum și gardul școlii. De asemenea, se vor
    achiziționa obiecte de mobilier școlar și echipamente IT pentru cinci săi de
    clasă, un cabinet medical, un cabinet psihologic, o sală multimedia și pentru
    laboratorul de informatică.




    La Colegiul Tehnic Traian Vuia, este un
    proiect de aproximativ 1,7 milioane de
    euro ce presupune lucrări de reabilitare și de consolidare, de reabilitare
    termică, de reabilitare a instalațiilor sanitare și electrice, de înlocuire a
    tâmplăriei interioare, tot ceea ce ține de lucrări de finisaj, inclusiv
    achiziționare de mobilier școlar, bănci, scaune catedre și calculatoare pentru
    elevi.




    Ce ne puteți spune despre numărul
    beneficiarilor? Elevi și profesori.




    În cazul Școlii GimnazialeȘtefan cel Mare,
    vorbim de peste 900 de persoane, elevi și personalul școlii, iar în cazul
    Colegiului Tehnic Traian Vuia, vorbim despre 598 de elevi care sunt înscriși,
    în acest moment, în unitatea de învățământ și preconizăm că, în continuare, va
    fi același număr.






    Când preconizați că vor fi finalizate toate
    aceste lucrări?




    În cazul Școlii GimnazialeȘtefan cel Mare vă
    pot spune că perioade de implementare a
    proiectului este de 28 de luni de la semnarea contractului de finanțare, iar durata estimată pentru
    execuția lucrărilor este de 24 de luni; pentru Colegiul Tehnic Traian Vuia,
    perioada de implementare este de 16 luni
    de la semnare, durata estimată pentru execuția lucrărilor fiind de 12 luni.


  • Consultanţă pentru proiectele cu fonduri europene

    Consultanţă pentru proiectele cu fonduri europene

    Reuşita unui proiect de finanţare cu fonduri europene depinde în bună măsură de calitatea prestaţiei consultantului. Dacă nu-şi cunoaşte, sau nu-şi face bine meseria, proiectul ori va fi respins la evaluare, ori va fi depus prea târziu. Iată o privire dinspre tabăra consultanţilor asupra afacerilor cu fonduri europene.

    Dl. Doru Ţiţ este managerul unei firme clujene care se ocupă cu acest gen de consultanţă încă din 2005. Şi-a format o echipă eficientă, cu care creşte consistent şansele de succes ale proiectelor.

    L-am întrebat cine şi în ce condiţii poate deveni specialist în domeniu.

    -Nu se solicită nici măcar diploma de manager de proiect sau diploma de expert accesare, pur şi simplu trebuie să aibă experienţă şi să ştie cum se fac proiectele europene.

    -Ce criterii trebuie să aplice beneficiarii când îşi aleg un consultant?

    -Portofoliul de clienţi îţi spune dacă acea persoană sau acea firmă este serioasă pe piaţă. Există mii de firme în domeniul consultanţei, unde media de angajaţi este de una-două persoane. Doi la mână, beneficiarul trebuie să analizeze şi tipul de proiecte în care acea firmă are experienţă.



    Există companii setate pe partea de autorităţi publice locale, proiecte de infrastructură, altele sunt setate pe mediul privat. Oricum, trebuie studiate şi părerile altor beneficiari care au lucrat cu consultantul respectiv.

    -În ce măsură contează în succesul unui astfel de consultant relaţia personală cu anumiţi factori decidenţi?

    -Acesta este unul din miturile de pe piaţa de consultanţă. Într-adevăr, până prin 2010 conta, dar, la momentul actual, cel puţin la proiecte sub 2 milioane de Euro, aceste relaţii nu au vreun impact.

    -Care sunt cele mai solicitate domenii pentru consultanţă?

    -Noi avem, în prezent, peste 620 de proiecte în lucru. Multe sunt pe partea de Capital Uman, pe POCU, dar sunt foarte multe pentru afaceri propriu-zise: fotografie, organizarea de evenimente, service auto, coafură, producţie mobilă, pompe funebre, chiar şi toalete ecologice.

    -Cu cine se lucrează mai bine în calitate de consultant? Cu mediul privat sau cu autorităţile publice?

    -Noi nu mai lucrăm de 7 ani cu autorităţile publice locale, iar cu mediul privat este categoric mai bine.

    A fost Doru Ţiţ, managerul unei firme clujene de consultanţă în atragerea de fonduri europene.

  • Proiect de inspiraţie italiană, pus în practică în Deltă

    Proiect de inspiraţie italiană, pus în practică în Deltă

    Apropierea de natură şi
    posibilitatea de a admira peisajele unice în Europa – sunt două
    dintre motivele pentru care turiştii români şi străini aleg să viziteze Delta
    Dunării.


    Însă Delta, nu atrage doar iubitori de
    natură. Şi gurmanzii îşi planifică vacanţe în Deltă,
    cu gândul la tradiţionalul borş de peşte sau alte preparate pe bază de peşte,
    gătite după reţete trasmise de oamenii Deltei din generaţie în generaţie.
    Pe viitor însă, gastronomia Deltei s-ar putea
    diversifica şi mai mult.


    Pe lângă borşul, chiftelele ori zacusca de
    peşte, în meniurile localurilor din Deltă ar putea apărea şi diverse preparate
    din fructe de mare, proaspăt culese din apele Deltei. Astfel, localnicii ar avea o nouă alternativă
    de a-şi câştiga existenţa, în condiţiile în care peştele este tot mai puţin iar
    turismul ar avea şi el de câştigat.
    Este obiectivul unui proiect cu finanţare
    europeană, derulat de Asociaţia de Pescari Goloviţa şi Asociaţia Ro pescador.
    Reprezentanţii acestora vor să găsească
    mijloace de a pescui şi moluşte, în condiţiile în care peştele este tot mai
    puţin.



    Explică preşedintele Asociaţiei RO-PESCADOR,
    Daniel Buhai: Ştim
    cu toţii unde ne aflăm acum: o resursă piscicolă, în cazul multor specii,
    aflată în declin, o presiune ridicată pe această resursă, exercitată de
    populaţia locală. Noi dorim să identificăm acele moluşte cu valoare ridicată de
    piaţă şi perspectivă bună de piaţă, pe care deja le-am găsit în afara
    Rezervaţiei, unde s-a şi reglementat o metodă de pescuit cu hidrodraga pentru
    anumite moluşte, şi unde găsim vongole comune. Iar în Rezervaţie, cel puţin la
    prima cercetare făcută de pe ţărm, există suficient de multe specii care pot
    prezenta intereş mă refer la moluştele vivalde şi nu la rapana, pe care oricum
    ştim că o avem. Proiectul doreşte să ofere o alternativă. Va propune nişte
    măsuri, care să permită anumite metode de pescuit, să stabilească zonele şi
    bineînţeles, să stabilească cotele exploatabile, anual.




    De câştigat va avea şi turismul, susţine
    Daniel Buhai, care mai spune că modelul este preluat din Italia:




    Turismul are o
    componentă culinară foarte importantă. Mai multe de jumătate din turiştii care
    vin în Deltă îşi doresc un borş de peşte. Noi, dorim ca în viitor, să-şi dorească
    să mănânce şi o porţie de spaghete cu vongole sau altă propunere culinară.
    Lucru carem, de fapţ se întâmplă în zona Veneţiei, zonă care prezintă
    caracteristici similare cu Delta Dunării. Din Delta Po-ului, se pescuiesc peste
    20 de mii de tone de vongole şi se produc din acvacultură peste 40 de mii. Nu
    am făcut decât să vedem ce se întâmplă în celelalte ţări şi am rămas surprinşi
    că autorităţile noastre n-au încercat să dezvolte o direcţie în sensul ăsta. Ar
    fi dus la rezolvarea multor probleme sociale în Deltă.




    Proiectul are o valoare de 600 de mii de
    euro şi este finanţat de Fondul European de pescuit şi afaceri maritime.


    Finalitatea proiectului este obţinerea unui
    studiu de specialitate care va cuprinde toate informaţiile necesare pentru
    certificarea activităţii de pescuit pe acest sector şi elaborarea unui ghid de
    bune practici, care va fi transformat într-un îndrumar pentru cei care vor
    desfăşura această activitate.




  • Finanţare europeană pentru un sistem integrat al traficului, la Bacău

    Finanţare europeană pentru un sistem integrat al traficului, la Bacău

    La Bacău, este în etapa semnării proiectul cu finanțare europeană care presupune realizarea unui sistem de integrat de management al traficului. Valoarea este de aproape 20 de milioane de euro. Precizări, din partea doamnei Sonia Pavelescu, purtător de cuvânt în cadrul primăriei municipiului.

    Traficul, alături și de poluare, reprezintă probleme
    acute ale marilor orașe din Uniunea Europeană. Localitățile urbane din România
    nu sunt scutite de aceste provocări. Soluțiile pot fi reprezentate de limitarea
    accesului autovehiculelor în zonele centrale, dar și de o gestionare mai
    judicioasă a circulației mașinilor.


    Se va încerca așa ceva și în unul din orașele din
    Regiunea de Nord Est a țării, mai exact la
    Bacău, urbe așezată pe drumul care face legătura între mai multe județe
    ale Moldovei și Bucureștiul.




    Este vorba despre o finanțare europeană pentru un sistem
    modern de management al traficului. Informații sunt oferite de doamna Sonia
    Pavelescu, purtător de cuvânt în cadrul Primăriei Bacău:




    Municipiul Bacău,
    în parteneriat cu cu Agenția de
    Dezvoltare Locală, a atras finanțări europene în valoare de peste 48 de
    milioane de euro pentru un proiect care
    vizează reabilitarea sistemului de management
    al traficului din Bacău cu scopul de a prioritiza coridoarele de
    transport public local și ale deplasărilor cu bicicleta. Primul și cel mai mare
    dintre aceste nouă proiecte, care au
    fost depuse și care au primit aprobare din partea Uniunii Europene pe Programul
    Operațional Regional 2014 -2020, este acest proiect – Sistem de management integrat
    al traficului care se află în etapa
    semnării. Valoarea totală a proiectului este
    de aproximativ 20 de milioane de euro, din care 2% reprezintă
    cofinanțarea municipiului Bacău.
    Durata de realizare
    a investiției este 36 de luni, din care 24 de luni, pentru execuție.




    Reporter: Practic, ce presupune aceste sistem modern de management
    al traficului?




    Reprezintă un
    sistem integrat de digitalizare și
    coordonare a tuturor subsistemelor, investiții realizate tot cu fonduri
    europene, prin alte opt proiecte. Va avea un centru de management și de
    comandă, dar în același timp va coordona întregul sistem din Bacău ce va
    cuprinde un sistem de monitorizare video, prioritizarea transportului în
    comun la trecerile prin intersecții și
    modificarea temporizărilor semafoarelor în intersecții.


    Este un proiect
    destul de complex. Avem sisteme de monitrizare video, inclusiv în mijloacele de
    transport, avem sisteme de localizarea a mijloacelor de transport urban și de
    management al flotei și, în funcție de trafic și de aglomerarea din trafic, vor putea fi redirecționate pe cea mai bună
    alternativă. Vom avea, de asemenea, sisteme de informare în timp real a
    pasagerilor cu privire la mijloacele de transport în comun.

  • UE şi Tunisia, un parteneriat privilegiat

    UE şi Tunisia, un parteneriat privilegiat

    În ultimul an s-au înregistrat progrese în procesul de tranziție către democrație în Tunisia, dar acest lucru trebuie să fie însoțit de un progres economic și social similar, pentru a exista certitudinea că el poate fi susținut. Uniunea Europeană a publicat zilele trecute cel mai recent raport privind evoluția relațiilor cu Tunisia, în ultimul an.

    Raportul este structurat în jurul priorităților strategice Uniunea Europeană – Tunisia, care urmează a fi realizate până în 2020, şi are ca scop descrierea cât mai detaliată a progreselor realizate în domeniile-cheie ale Parteneriatului. Aceste priorități se concentrează pe dezvoltarea socio-economică incluzivă și durabilă; tinerii, democrația, buna guvernanță și drepturile omului; coeziunea socială, mobilitatea și migrația; precum și securitatea și lupta împotriva terorismului.

    Uniunea Europeană acordă o importanță deosebită cooperării cu Tunisia, construită pe baza istoriei şi a valorilor comune, dar şi a respectului reciproc. Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a evidenţiat faptul că, în ultimul an, s-au înregistrat progrese semnificative în cadrul Parteneriatului Privilegiat Uniunea Europeană – Tunisia.

    Reuniunea de astăzi ne-a permis să trecem în revistă evoluţiile din diverse sectoare ale Parteneriatului nostru Privilegiat. Sunt mulţumită să constat progresele realizate în cursul acestor ani, care au fost cu adevărat fructuoşi. Am analizat îndelung prioritatea pe care o consider cea mai importantă din Parteneriatul nostru, şi anume, susţinerea ambiţiilor tinerilor tunisieni. Sunt bucuroasă să vă anunţ că am semnat astăzi o finanţare de 60 de milioane de euro prin intermediul programului comun Uniunea Europeană pentru tineri, destinat în special tinerilor defavorizaţi, prin programe de incluziune socială şi politică.

    Sunt mândră şi pentru că a fost realizat obiectivul de a tripla bursele Erasmus+, pentru a favoriza mobiliatea tinerilor studenţi şi cercetători tunisieni. Cooperarea noastră şi raporturile noastre economice sunt, de asemenea, solide. Anul acesta, angajamentul financiar al Uniunii Europene în favoarea Tunisiei a atins 305 milioane de euro. Am confirmat astăzi şi dorinţa de a continua cooperarea în diferite domenii, precum transporturile, mediul, energia, cercetarea şi inovarea, dar şi protecţia civilă.

    Principalele inițiative ale anului trecut au vizat, potrivit raportului Uniunii Europene, programe de susținere a competitivității și a exporturilor, atât pentru industrie, cât și pentru agricultură, ajutor pentru modernizarea administrației și reforme fiscale, precum și sprijin pentru pregătirea și reducerea riscurilor de catastrofe naturale.

    Amintim că, din 2011, Tunisia se află în tranziţie spre democrație, făcând din acest obiectiv o sursă de speranță la nivel regional și mai mult decât atât. S-au înregistrat progrese semnificative anul trecut, în special odată cu organizarea alegerilor municipale în luna mai, cu sprijinul deplin al Uniunii Europene, marcând un moment esenţial în procesul de descentralizare.

    Cu toate acestea, raportul Comisiei menționează şi că tranziția poate fi susținută numai dacă este însoțită de progrese sociale și economice de o anvergură similară.


  • Creșterea atuurilor de mediu ale comunei Stăncuța

    Creșterea atuurilor de mediu ale comunei Stăncuța

    Din cauza
    lipsei dotărilor necesare furnizării serviciilor de întreținere și igienizare
    în cazul Dunării și al zonelor riverane, pe teritoriul comunei Stăncuța se
    înregistrează un grad scăzut de colectare a deșeurilor din fluviu. Acest
    fapt influențează negativ patrimoniul natural și de mediu și poate conduce, în
    timp, la scăderea atractivității zonei. Pentru rezolvarea acestei probleme,
    comuna Stăncuța implementează în cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală
    Integrată a Zonei Pescărești a Județului Brăila 2014-2020 proiectul Creșterea
    atuurilor de mediu ale Comunei Stăncuța prin realizarea unei investiții pentru
    ecologizarea zonei riverane Dunării. Valoarea finanțării nerambursabile este
    de peste 453.000 de lei, iar perioada de implementare este de un an, iunie 2018
    – iunie 2019.


    Nicu Turcu,
    primarul comunei Stăncuța, ne-a spus: ,,Comuna Stăncuța are în
    teritoriul administrativ peste 78 km de Dunăre. Totdeauna, primăvara și ori de
    câte ori nivelul Dunării crește, cum spunem noi – Dunărea își revarsă apele,
    odată cu creșterea nivelului Dunării, sosesc și cantități mari de plastice,
    PET-uri, sticle, bidoane, doze de suc, doze de bere. Noi, pentru a veni în
    sprijinul fluviului Dunărea, pentru a-i curăți malurile, am depus un proiect în
    cadrul Programului Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime, proiect care se
    referă la achiziționarea unui buldozer acvatic, cu ajutorul căruia să colectăm
    aceste deșeuri din plastic adunate pe malurile Dunării și să le transportăm la
    bazele de colectare a plasticului.


    De la semnarea
    contractului și până în prezent, beneficiarul proiectului a reușit să
    achiziționeze și să recepționeze un buldoexcavator cu cupă și două bărci cu
    motor, echipamente și dotări necesare colectării și transportului deșeurilor
    din/de pe Dunăre. Pentru operarea acestor dotări, la nivel local, se va crea un
    nou loc de muncă și se vor menține două locuri de muncă, proiectul contribuind
    astfel la Prioritatea Uniunii nr. 4 – Creșterea gradului de ocupare a forței de
    muncă și sporirea coeziunii teritoriale. Totodată, proiectul va avea un impact
    pozitiv atât pentru comuna Stăncuța, cât și pentru alți beneficiari indirecți,
    respectiv: – locuitorii comunei Stăncuța, care vor beneficia de o «Dunăre
    mai curată»; – turiștii, care vizitează
    ariile protejate de pe teritoriul UAT Stăncuța; – Asociația Pescarilor
    Stăncuța, care desfășoară activități de pescuit, turism recreere în zonă.


  • Proiectul transfrontalier “Repararea infrastructurii de navigație pe canalul Bega”

    Proiectul transfrontalier “Repararea infrastructurii de navigație pe canalul Bega”

    Proiectul transfrontalier Repararea infrastructurii de navigație pe canalul Bega,
    elaborat de Administraţia Bazinală de Apă Banat în parteneriat cu Consiliul
    Judeţean Timiş, a primit finanţare din fondurile programului IPA (Interreg
    Cooperare Transfrontalieră România – Serbia) şi are ca scop redarea posibilităţii transportului
    fluvial aşa cum era înainte de 1958, an în care navigaţia pe canal în sectorul
    românesc a fost închisă.


    Obiectivul
    principal al proiectului în ceea ce priveşte sectorul românesc este refacerea
    nodului hidrotehnic Sânmihaiu Român pentru asigurarea în condiţii optime a
    navigabilităţii. Toate detaliile legate de partea de documentaţie a fost
    încheiate iar în această săptămână începe organizarea şantierului şi aducerea
    utilajelor.Lucrările propriu zise de refacere a nodului hidrotehnic Sânmihaiu
    Român vor putea începe din prima săptămână a lunii mai spune directorul
    Administraţiei Bazinale de Ape Banat, Titu Bojin:


    În urma semnării contractului pentru lucrarea de
    reabilitare a nodului hidrotehnic de la Sânmihaiu Român, lucrare care este
    dorită de către toţi timişorenii, timişenii şi nu numai, se ştie că s-a pus în
    discuţie reabilitarea ecluzelor pentru posibilitatea tranzitării nodului
    hidrotehnic către Serbia, în această săptămână, practic, vom intra în linie
    dreaptă, se trece la lucru efectiv, la organizarea de şantier, la aducerea
    utilajelor şi, zicem noi că, după Paşti începând cu trecerea vacanţei de
    sărbătorile pascale şi de 1 Mai, să se poată lucra efectiv pe nodul hidrotenic
    de la Sânmihai.

    O lucrare, aşa cum am mai spus, frumoasă, necesară, şi noi ne
    bucurăm că am reuşit ca prin atragerea de fonduri europene prin programul IPA,
    împreună cu vecinii noştri sârbi să reuşim să realizăm această lucrare şi,
    bineînţeles, să putem să ne racordăm şi la circuitul internaţional atât din
    punct de vedere al circulaţiei pe Bega şi posibilităţii de tranzitare inclusiv
    a Serbiei cât şi pe pista de biciclete care aşa cum se ştie la noi are 37 de km
    şi va fi continuată pe teritoriu sârb cu încă 43 de km, lucru care este indeit
    şi sunt convins că mulţi vor fi cei care îşi vor asuma turistic acest traseu
    până în Serbia şi înapoi.




    Refacerea nodului hidrotehnic de la Sanmihaiu Român costă în jur de 7
    milioane de Euro, bani proveniţi din fonduri IPA de cooperare transfrontalieră
    România-Serbia. Investiția are ca are termen de finalizare anul 2021. Pe sectorul sârbesc se va
    urmări repararea nodurilor hidrotehnice Srpski Itebej și Klek, achiziția unei drage,
    construcția unei piste de biciclete şi realizarea studiului de fezabilitate pentru
    punctul de trecere a frontierei.






  • Programul de cooperare  transfrontalieră România-Ucraina

    Programul de cooperare transfrontalieră România-Ucraina

    Secretariatul Tehnic Comun din cadrul Biroul Regional pentru Cooperare
    Transfrontalieră Suceava pentru granița România – Ucraina anunță semnarea
    primului contract al unui proiect de
    anvergură, asta și prin prisma finanțării europene. Domeniul vizat este cel al
    sănătății, prin susținerea modernizării infrastructurii aferente în entități
    administrative din cele două state.


    Importante sunt astfel de informații tocmai în ideea scoaterii în
    evidență a colaborărilor ce tranersează frontierele prin sprijin financiar
    european. În cazul de față, Programul România – Ucraina beneficiază pentru
    perioada 2014 -2020 de 60 de milioane de euro. Revenind la proiectul de
    interes, informații avem de la doamna Adriana Nicula, ofițer de comunicare și
    informare în cadrul Secretariatului Tehnic Comun al Programului România -
    Ucraina.


    Reporter: Așadar, un proiect care pleacă de la Tulcea și care înseamnă, ce anume?




    Proiectul are titlul
    Infrastructura transfrontalieră de
    sănătate și îl are ca lider pe Consiliul Județean Tulcea care va derula acest
    proiect împreună cu orașul Măcini, cu Spitalul Bazinului Dunării Ismail din
    regiunea Odesa, Consiliul Local Ismail și Asociația de Cooperare Transfrontalieră Dunărea de
    Jos din Galați. Un proiect important pentu că este necesar ca sănătatea oamenilor
    din județul Tulcea și orașul Ismail, regiunea Odesa, să nu mai fie afectată de
    strarea infrastructurii de sănătate.


    Vorbim aici despre reabilitarea
    și dotarea Secțiilor de Sterilizare și Ortopedie din cadrul Spitalului Județean
    Tulcea, reabilitarea unei clădiri a Spitalului Municipal din Măcini,
    modernizarea și echiparea Secției de Chirurgie a Spitalului Bazinului Dunării
    din Ismail, Ucraina, precum și de reabilitarea și dotarea Secției de Copii a
    Spitalului Orășenesc din Ismail, Ucraina. Totodată, în cadrul proiectului va fi
    implementat și conceptul de telemedicină între cele patru spitale care sunt
    beneficiare în acest proiect. Bugetul total al proiectului este 4,2 milioane de
    euro, din care 3,7 milioane reprezintă grant din cadrul Programului Operațional Comun România – Ucraina 2014 – 2020.


    Reporter: Vorbind despre proiectul Infrastructură transfrontalieră de sănătate,
    când vor fi finalizate acele investiții pe care le-ați detaliat dumneavoastră?


    Perioada de implementare a
    proiectului este de 36 de luni. Asta
    însemnă că, în 2022, aceste investiții vor fi făcute deja.


    Reporter: Și vor fi în beneficul…


    A cel puțin 250 de mii de oameni
    care locuiesc în regiunea Dunărea de Jos.