Radio România Internațional

Tag: finantare europeana

  • COMPETITIV, un proiect pentru accesul studenţilor pe piaţa muncii

    COMPETITIV, un proiect pentru accesul studenţilor pe piaţa muncii

    Proiectul COMPETITIV- studenți competitivi pe
    piața muncii în regiunea Sud Vest Oltenia, care s-a încheiat la finalul lunii
    august, a facilitat accesul la activități de învățare într-un potențial loc de
    muncă, din sectoare economice competitive, pentru un număr de 150 de studenți.

    Detalii ne oferă doamna Valeria Leferman, viecpreședinta Asociației Mereu
    pentru Europa, cea care a implementat acest proiect cu finanțare europeană:


    Rolul nostru a
    fost de a intermedia și a întări legătura dintre mediul economic și mediul
    academic, de a stimula și sprijini încheierea de parteneriate între cele două
    părți, cu scopul corelării ofertei educaționale cu cerințele pieței muncii și
    pentru a sprijini studenții să dezvolte competențele și abilitățile practice
    cerute de angajatori. Partenerul ales a avut o contribuție importanată la
    succesul proiectului. În atribuțiile lui au fost organizarea și derularea
    stagiilor de practică obligatorie și facultativă, atât la potențiali angajatori
    relevanți la nivel regional și chiar național, cât și într-un mediu de practică
    înființat prin proiect.

    Acest mediu este gestionat de către partener și este un
    loc în care studenții găsesc toate condițiile și sprijinul necesar pentru a
    face aplicații practice sub supravegherea tutorilor, specialiști din domeniile
    vizate. Am propus și am reușit să le oferim stagii de practică de calitate.
    Activitățile pregătite pentru ei au fost relevante și aplicate. Participanții
    au fost implicați în realizarea sarcinilor și au fost puși în ipostaza
    angajaților și în situații concrete de lucru. Tutorii au fost parteneri de
    dialog, au ascultat, au explicat. Considerăm că proiectul a adus plus valoare
    și a crescut șansele de inserție pe piața muncii a studenților beneficiari.


    Tot pentru a
    crește șansele de a-și găsi un loc de muncă, am organizat două concursuri care
    să le dezvolte competențele antreprenoriale și competențele specifice.


    Primul a fost un
    concurs de idei de afaceri și planificarea acestora, organizat în două ediții.


    După ce au primit
    informații și consultanță antreprenorială studenții au avut oportunitatea de a
    realiza un plan de afaceri cu care să participe la concurs și s-au primit
    premii substanțiale.


    Cel de al doilea
    concurs este o competiție profesională în curs de organizare prin care
    studenții își pot dovedi competențele și abilitățile din domeniul studiat și
    care poate fi o oportunitate de a se evidenția în fața angajatorilor.


  • Proiect pentru integrarea profesională şi socială a tinerilor din judeţul Neamţ

    Proiect pentru integrarea profesională şi socială a tinerilor din judeţul Neamţ

    Instituții publice cu rol în asistența socială și
    protecția copilului și organizație neguvernamentală cu activități
    în aceleași domenii colaborează în cadrul unui proiect cu finanțare
    europeană, ce este oferită prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020.


    Este vorba, mai exact, de Fundaţia Sfântul Ioan
    Calabria din Răcăciuni, județul Bacău, și care are parteneri direcții de
    specialitate din județul Neamț pentru a-i ajuta pe adolescenții care ies din
    sistemul de protecție să-și găsească mai ușor drumul profesional si nu numai.
    Un milion de euro, valoarea proiectului.

    Ce se întâmplă cu aceste fonduri, la
    rubrica Euranet Plus de astăzi, aflăm de la domnul Ionuț Ciciu, vicepreședinte
    al fundației care are ramificații și la Roman, județul Neamț. Așadar,
    adolescenți care au nevoie de sprijin:




    Este un proiect
    dezvoltat în parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și protecția
    Copilului Neamț și Direcția de Asistență Socială a municipiului Piatra Neamț. Acest proiect ,
    care se numește Suport – servicii integrate pentru deprinderi de viață
    independentă, se adresează unui număr de 90 de adolescenți și tineri care se
    pregătesc sau au părăsit programul de protecție socială național.

    Gândim niște
    activități specifice pentru acești tineri: furnizarea de servicii sociale complexe pentru
    dobândirea abilităților de viață independentă și integrare socială, sprijin și
    consiliere psihologică și, de asemenea, furnizarea de servicii de consiliere
    orientare profesională; facilitarea ocupării pe piața muncii și, bineînțeles, o
    campanie de conștientizare în județul Neamț, la nivelul angajatorilor, în
    vederea integrării pe piața muncii a
    acestor tineri.




    În esență, asta înseamnă sprijin pentru găsirea unui loc
    de muncă, dar și a unui loc unde să trăiască.




    Pe o anumită
    perioadă de timp, unul din obiectivele acestui proiect este de a oferi servicii
    de tip prima cameră unui număr de 43 de tineri care au părăsit sistemul
    instituționalizat de protecția copilului
    din județul Neamț. Ne-am dori ca intervenția noastră să aibă o sustenabilitate
    viabilă în timp.




  • Noi ajutoare de stat aprobate de Comisia Europeană pentru România

    Noi ajutoare de stat aprobate de Comisia Europeană pentru România

    Sprijinul public va lua forma unor subvenții directe pentru capital circulant și investiții în producție și va fi cofinanțat prin Fondul european de dezvoltare regională. Măsura se va adresa întreprinderilor mici și mijlocii și anumitor întreprinderi mari care au legătură cu IMM-urile eligibile, care au avut de suferit de pe urma pandemiei de coronavirus.

    Obiectivul schemei este acela de a furniza lichidități respectivelor societăți comerciale, permițându-le astfel să își continue activitățile, să înceapă să investească și să își mențină forța de muncă. Bruxelles-ul a constatat că schema destinată României îndeplineşte condițiile prevăzute de cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat.

    Astfel, până la finalul acestui an, IMM-urile vor putea accesa o schemă de garantare a creditului comercial, beneficiarii având posibilitatea de a obţine de la băncile înscrise în program finanţări de tip factoring acordate pe baza facturilor comerciale şi garantate de stat. Este vorba de un al treilea program guvernamental derulat de Fondul Naţional de Garantare a creditelor pentru IMM-uri, prin care este susţinut accesul la finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii din România – programul IMM Factor. Jumătate din costurile de finanţare şi costurile de garantare integral vor fi acoperite printr-o schemă de ajutor de stat suportată din bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

    Valoarea maximă a granturilor ce pot fi acordate prin această schemă de ajutor de stat este de până la 800.000 de euro per IMM, iar pentru sectoarele piscicultură, acvacultură şi agricultură granturile sunt limitate la maximum 120.000, respectiv 100.000 de euro pentru fiecare beneficiar. Valoarea plafonului de garantare este de maximum cinci milioane de lei de beneficiar, iar valoarea maximă a unei garanţii pentru o facilitate de factoring este de 750.000 de lei. Pot beneficia de garanţii şi ajutor de stat IMM-urile din toate sectoarele de activitate, care respectă condiţiile programului şi se încadrează în normele şi procedurile interne ale finanţatorilor.


  • Primul împrumut în România finanţat prin EaSI

    Primul împrumut în România finanţat prin EaSI

    Primul contract de împrumut în România finanţat prin programul european pentru ocuparea forţei de muncă şi inovare socială este în valoare echivalentă de 7,3 milioane euro şi este menit să acorde microfinanțare pentru dezvoltarea a cel puțin 700 de microîntreprinderi din sectorul agricol. Împrumutul va permite grupului Agricover – furnizor de servicii financiare specializat în agricultură pe piaţa din România – să ajungă la un număr mai mare de agricultori din sectorul micro-agricol.

    Comisarul pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit, a subliniat că în această perioadă dificilă, Uniunea Europeană rămâne hotărâtă să susţină accesul la microfinanțare, care poate contribui la stimularea ocupării forţei de muncă, a egalităţii de şanse şi incluziunii, în cadrul eforturilor de relansare în Europa.

    La începutul acestei luni, Agricover Credit IFN, principala instituţie financiară dedicată finanţării agriculturii româneşti, a anunţat că a obţinut o nouă finanţare în valoare de 12,5 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare , împrumuturile urmând să ajute producătorii locali să depăşească impactul pandemiei de coronavirus.

    Noua tranzacţie va spori capacitatea de creditare a Agricover, a cărei ofertă financiară este completată de servicii nefinanciare. Pentru anul 2019, compania a raportat venituri consolidate de peste 1,65 miliarde de lei şi împrumuturi acordate în valoare de 1,88 miliarde de lei, obţinute din operaţiunile derulate prin subsidiarele sale.

    În prezent, grupul deserveşte un portofoliu de peste 6.500 de clienţi fermieri, care exploatează peste 2,4 milioane de hectare de teren arabil la nivel naţional.

    Programul european pentru ocuparea forţei de muncă şi inovare socială este un instrument de finanțare la nivelul Uniunii menit să promoveze crearea unui număr cât mai mare de locuri de muncă de calitate și durabile, să garanteze o protecție socială adecvată și decentă, să lupte împotriva excluziunii sociale și sărăciei și să îmbunătățească condițiile de muncă.


  • Ploieștenii vor circula cu mijloace de transport noi și ecologice

    Ploieștenii vor circula cu mijloace de transport noi și ecologice

    Noua investiție a primăriei
    Ploiești realizată prin Programul Operațional Regional 2014- 2020 cu sprijinul
    ministerului dezvoltării regionale vizează reducerea poluării, creșterea
    mobilității urbane și îmbunătățirea condițiilor de transport.


    Valoarea totală a proiectului
    depășește 47 de milioane de lei iar termenul de implementare este sfârșitul
    anului 2022.


    Troleibuzele vor circula pe cele
    două linii existente care înregistrează zilnic un aflux crescut de călători- 11
    troleibuze pe traseul 44 și celelate pe linia 202.


    Achiziția troleibuzelor
    reprezintă doar o etapă din programul primăriei Ploiești de înnoire a întregii
    flote de mijloace de transport, spune primarul Adrian Dobre:


    Am semnat
    un contract de livrare pentru 20 de troleibuze pentru municipiul Ploiești, ele
    fac parte dintr-un parteneriat mai amplu pe care noi îl avem cu Ministerul
    dezvoltării pentru achiziția de mijloace de transport electrice, însemnând, pe
    lângă cele 20 de troleibuze- 20 de tramvaie și 9 autobuze electrice.


    Pentru celelalte două
    categorii de mijloace de transport: autobuzele electrice sunt în evaluare,
    există un termen de finalizare a licitației, la jumătatea lunii octombrie dar
    noi sperăm să fie mai devreme, iar pentru tramvaie s-a reluat licitația chiar
    în cursul săptămanii trecute, în momentul de față se așteaptă acceptul
    ANAF-ului pentru documentația elaborată de către ministerul dezvoltării.



    Ploieștiul are și alte proiecte
    aflate în stadiu de implementare legate de mobilitatea urbana, complementare
    celor privind achiziția de noi mijloace de transport, mai spune primarul Adrian
    Dobre:


    Am semnat
    marea majoritate a proiectelor. Cele mai importante sunt cele legate de
    terminalul multimodal din zona de nord a municipiului Ploiești unde avem și o
    componentă importantă de management de trafic pentru transportul public de
    călători. Este un proiect de aproximativ 20 de milioane de euro.


    Avem un proiect de
    realizare a unei noi legături între Gara de Sud şi Gara de Vest, proiectul
    ajunge la suma de 29 de milioane de euro.


    În momentul de față, mai
    așteptăm un proiect care urmează să fie semnat săptămâna aceasta sau săptămâna
    viitoare (contractul de finanțare) de aproximativ 20 de milioane de euro pentru
    realizarea unei legături mai bune către zona de vest a municipiului, spre parcul
    industrial Ploiești.






  • Tehnologii de vârf cu bani europeni la Universitatea Tehnică din Cluj

    Tehnologii de vârf cu bani europeni la Universitatea Tehnică din Cluj

    În lumea universitară modernă, dacă nu faci cercetare nu prea exişti. Tocmai de aceea, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) accesează fonduri europene pentru a se implica adânc în cercetare. Coordonatorul de proiect, prof.univ.dr. Dorian Gorgan:


    Proiectul se numeşte Cloudut. Se desfăşoară timp de doi ani, urmaţi de alţi cinci, pentru durabilitate. Banii vin prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020, Axa 1.

    A început în aprilie 2020 şi se va încheia în aprilie 2022. Valoarea proiectului este de 4.955.000 lei, din care 4.950.000 nerambursabili.

    Ne propunem dezvoltarea capacităţii de cercetare în UTCN – pentru a ridica nivelul de competitivitate ştiinţifică – prin crearea unei structuri de calcul de înaltă performanţă integrabilă în cele similare din Europa. Un alt obiectiv este dezvoltarea colectivelor de cercetare, mai ales în domeniul ingineresc şi ştiinţific interdisciplinar şi intrarea în consorţii de cercetare internaţionale, având în vedere că temele actuale, cum ar fi Big Data, Inteligenţa Artificială, prelucrarea de date spaţiale ori satelitare, prelucrarea datelor IoT sau reţelele de senzori legate prin internet necesită resurse de calcul foarte performante. Cu astfel de tehnologii se poate aborda o gamă largă de aplicaţii inginereşti, economice sau administrative de interes pentru mediul economic.

    În prezent suntem în faza propunerii de proiecte europene cu universităţile din Geneva, Salonic şi Roma.

    Acest Cloudut nu va fi destinat procesului didactic sau administrativ, ci doar cercetării. Totuşi, la nivelurile Master şi Doctorat, studenţii care fac parte din colective de cercetare vor putea lucra şi ei cu această infrastructură de calcul.


  • Instrumentul “UE – noua generație “

    Instrumentul “UE – noua generație “

    O sumă suplimentară de
    15 miliarde EURO va fi pusă la dispoziție pentru dezvoltare rurală în cadrul
    instrumentului UE – noua generație. Astăzi aflăm ce este programul UE – noua
    generaţieşi care sunt condiţiile după care va funcţiona acest instrument
    financiar.



    Cu: Ștefan Turcu,
    şeful Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi Maria
    Grapini, eurodeputat.


  • Ambulanța socială – proiect european pentru vârstnicii tulceni

    Ambulanța socială – proiect european pentru vârstnicii tulceni

    Mai
    mult jumătate din apelurile primite de Seviciul de Ambulanță Tulcea vin de la
    persoane vârsnice. Pentru a-i ajuta, autoritățile pun la punct proiectul
    Ambulanța Socială, prin care aceștia vor beneficia de servicii medicale dar și
    sociale.


    Noutatea programului este că fiecare din
    cei peste 140 de beneficiari va avea servicii sociale individualizate, în baza
    fişelor medicale şi a problemelor sociale cu care se confruntă.


    Dumitru
    Vâlcu, directorul serviciului județean de Ambulanță Tulcea: Este o ambulanţă, care se
    adresează persoanelor vulnerabile, persoanelor vârstnice şi mai multor
    categorii de persoane, care sunt paupere şi care nu pot să acceseze servicii
    medicale, deoarece sunt imobilizate la pat sau au alte afecţiuni. Serviciile, pe
    care le poate efectua Ambulanţa socială, sunt servicii medico-sociale, inclusiv
    tratament şi terapii, care se pot face la domiciliu, fiindcă această Ambulanţă
    socială are şi asistenţi medicali şi şoferi, care au cursuri de ambulanţieri,
    inclusiv transporturi de la domiciliu la spital, la policlinică, la
    laboratoare, la diverse cabinete medicale de specialitate.




    Este nevoie de un astfel de proiect, în
    condițiile în care 2 din 3 apeluri primite la Serviciul de Ambulanţă Tulcea
    vine din partea unei persoane vârstnice şi vulnerabile. O arată datele oficiale ale celor de la
    Ambulanță dar și dela Crucea Roșie.


    Ajunși la vârsta la care nevoia de
    ajutor este tot mai mare, oamenii apelează la ambulanță pentru sprijin.




    Din statistica, pe care o avem la Serviciul de ambulanţă, cred că mai
    mult de 65 – 70% din solicitările, pe care le primim din judeţ şi din
    municipiu, reprezintă solicitări venite din partea persoanelor vârstnice şi
    acesta este un procent real. O statistică întocmită de Crucea Roşie tulceană
    indică acelaşi procent de persoane vârstnice.





    Deocamdată, serviciul va fi disponibil doar
    în municipiul Tulcea. Dar în viitor, există speranțe de extindere, spune
    Dumitru Vâlcu.


    Contractul de finanţare a fost semnat în
    luna aprilie, are o valoare totală de peste 2,3 milioane de lei, iar finanţarea
    se acordă prin Programul Operaţional Capital Uman.


    Deocamdată, serviciul va avea la
    dispoziție o singură ambulanță.


    În ceea ce privește organigrama, aceasta
    este încă în lucru, a mai precizat Dumitru Vâlcu, directorul Serviciului de
    Ambulanță Tulcea.


  • Universitatea Tehnică din Cluj va avea propriul CLOUD

    Universitatea Tehnică din Cluj va avea propriul CLOUD

    Universitatea
    Tehnică din Cluj-Napoca va primi finanțare de aproximativ 1 milion de euro din
    Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), pentru a dezvolta o infrastructură de calcul de înaltă
    performanță, care să poată fi integrată în sisteme de calcul de tip cloud și în
    sisteme de date masive.


    Cercetătorii universității contribuie
    deja la proiecte de cercetare naționale și internaționale. Universitatea a
    semnat acorduri de colaborare cu Universitatea din Geneva, cu European Open
    Science Cloud (EOSC) și cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în
    Informatică București (ICI), pentru standardizarea, interconectarea și
    utilizarea resurselor de calcul cu sisteme de tip cloud.


    Prin configurația sa flexibilă și
    varietatea amplă de servicii, infrastructura CLOUD a universității va ajuta
    echipele de cercetare să optimizeze valorificarea resurselor științifice și a
    puterii de calcul în domenii precum volumele mari de date, inteligența
    artificială, industria 4.0 și internetul obiectelor (IoT).


    Costul total al proiectului este de
    1,09 milioane EUR. Din această sumă, 930 000 EUR reprezintă finanțarea prin
    intermediul Programului operațional Competitivitate (POC) 2014 – 2020.




    Eurodeputatul VICTOR NEGRESCU, face parte din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor
    și Democraților din Parlamentul European. Este cadru universitar la Școala
    Națională de Științe Politice și Administrative si membru în Comisia pentru
    Educație și pentru Buget, din Parlamentului European.


    DORIAN GORGAN, profesor în
    Departamentul de Informatica (Calculatoare), Facultatea de Automatică și
    Calculatoare, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.Profesorul Dorian Gorgan
    este conducător de doctorat în domeniul Calculatoare și Tehnologia Informației.
    Are peste 350 de lucrări și prezentări științifice în domeniile: procesare și
    vizualizare grafică, dezvoltarea aplicațiilor interactive, procesări paralele
    și distribuite pe infrastructuri de calcul de înaltă performanță. A participat
    în multe proiecte de cercetare naționale și internaționale.





  • Modernizarea iluminatului public din Râmnicu Vâlcea

    Modernizarea iluminatului public din Râmnicu Vâlcea

    Proiectul, finanțat în cadrul POR, vizează pe lângă reabilitarea iluminatului
    public și realizarea unei canalizații subterane noi aferente rețelelor
    electrice și de telecomunicații.



    Cu detalii domnul Daniel Ionescu, purtător de cuvânt la
    Primăria Râmnicu Vâlcea:




    Contractul de finanţare în cadrul POR 2014 – 2020 pentru
    acest proiect a fost semnat în 5 februarie 2019, iar în 23 aprilie 2020, în
    urma finalizării procedurilor de selecţie la care s-au înscris cinci ofertanţi,
    a fost încheiat contractul de lucrări la valoarea de 17.736.457,72 lei cu TVA.


    Obiectivul specific al proiectului îl constituie
    creşterea eficienţei energetice în sistemul de iluminat public pe 26 de străzi
    situate în intravilanul municipiul Râmnicu Vâlcea.


    Lucrările de modernizare şi eficientizare vor consta în
    demontarea a 548 de corpuri de iluminat existente şi a 361 de stâlpi metalici,
    montarea a 709 de corpuri de iluminat cu LED cu o durata nominală de viaţă de
    minim 50.000 ore, instalarea a 666 de stâlpi, montarea în intersecţiile
    principale şi în cele cu sens giratoriu a 7 camere de contorizare a traficului,
    element component al sistemului de dimming şi telegestiune, şi echiparea
    dispeceratului cu un calculator.

    Totodată, se va monta reţea subterană de
    iluminat de joasă tensiune pentru fiecare stradă în parte, totalizând peste 26km,
    se vor moderniza 29 de puncte de aprindere cu sistem de dimming şi
    telemanagement şi se va monta canalizare subterană cu tuburi speciale, necesară
    instalaţiei de telecomunicaţie, pe o lungime de aproximativ 79 de km făcându-se astfel trecerea de la reţelele
    aeriene de cabluri la cele subterane.


    Prin utilizarea sistemului de dimming individual şi
    telemanagement, în orele de noapte cu trafic redus se realizează o scădere a
    nivelului de iluminare, dar şi o reducere a consumului de energie electrică
    pentru iluminat şi, implicit, a cheltuielilor cu energia electrică pentru
    iluminat. În cazul utilizării sistemului de dimming pentru aparatele de
    iluminat stradale, consumul de energie electrică va scădea cu 26,46% faţă de
    sistemul fără dimming.


    Durata de execuţie a lucrărilor, stabilită prin contract,
    este de 20 de luni de la Ordinul de Începere a Lucrărilor. Primele străzi care
    vor intra în acest program sunt Henri Coandă (în Nord) şi Mihai Eminescu (în
    Ostroveni), ce vor fi urmate de o altă pereche de străzi din cele două
    cartiere ale Râmnicului – Rapsodiei şi Nicolae Iorga.





  • Spitalul Regional de Urgenţă Craiova, un proiect strategic

    Spitalul Regional de Urgenţă Craiova, un proiect strategic

    În Oltenia au fost atrase până în acest moment peste 1,6
    miliarde de euro prin Programul Operațional Regional.


    La finalul lunii trecute a fost semnat și contractul de
    finanțare pentru construirea Spitalului Regional de Urgență Craiova. Detalii ne
    oferă dna ing. Marilena Bogheanu, directorul ADR Sud Vest Oltenia:


    Este un proiect major, un proiect strategic, care a fost
    evaluat direct de Comisia Europeană. Practic proiectul a început pe 1 mai 2018
    prin pregătirea documentației, respectiv studiul de fezabilitate, cu asistență
    tehnică pentru cele trei spitale finanțate, Iași, Cluj și Craiova. În momentul
    de față în SEAP se află documentația pentru achiziția serviciilor de realizare
    a proiectului tehnic.


    Va fi un spital complex, un spital regional de urgență,
    foarte modern, cu toate dotările, va avea o suprafață construită de 165 de mii
    de mp, acest proiect va fi fazat, pentru că, în actuala perioadă de finanțare,
    nu au fost suficiente fonduri pentru cele trei spitale. Au fost prevăzute 150
    de milioane de euro din fonduri europene și încă 150 de milioane de euro
    cofinanțarea de la bugetul național, se va continua în următoarea perioadă de
    finanțare pentru că sumele sunt foarte mari.

    Pentru cele trei spitale vor fi necesare peste1,6
    miliarde de euro pentru finanțarea în integralitate.

    Spitalul de la Craiova va avea 807 paturi, 19 săli de
    operații, practic va fi un concept integrat de specialități medicale care vor
    fi grupate în șapte centre, un centru de cap și gât, centru toracic, centru
    abdominal, centru articular și al coloanei vertebrale, centrul traumelor, de
    medicină internă, centru pentru mamă și copil și centrul de oncologie și
    radioterapie.

    Spitalul va fi localizat în partea de Nord-Est a
    Craiovei, în proximitatea centurii de Nord.


  • Noi grădinițe în Iaşi, construite cu finanţare europeană

    Noi grădinițe în Iaşi, construite cu finanţare europeană

    Programul Operaţional Regional 2014 -2020, -
    Axa 4.4., cea care oferă oportunități de
    investiții în educație, în formare, inclusiv în formare profesională. Este
    vorba despre bani pe care administrațiile publice locale îi pot folosi pentru a
    acoperi cheltuielile cu diferitele proiecte specifice.

    Dacă e să dăm un exemplu, acesta este legat
    de reabilitarea, modernizarea şi dotarea Colegiului Tehnic de Transporturi din
    Piatra-Neamţ, o investiție de 2,9 milioane de euro pentru 635 de elevi şi 50 de cadre didactice de la
    instituția de învățământ menționată.


    De la Piatra Neamț la Iași, de unde avem
    noutăți legate de finanțările europene. Sursa este aceeași axă a Programului
    Operațional Regional. Dacă la începutul primăverii era anunțată semnarea
    contractului pentru ridicarea, în cartierul Dacia, a celei mai mari grădinițe
    din oraș pentru 280 de copii, de această dată, primarul Mihai Chirica a făcut
    trimiteri, în cadrul unei conferințe de presă, la parafarea unui nou proiect și
    anume, construirea unei noi grădinițe în altă zonă a orașului:






    Am intrat în finanțare pentru construirea
    grădiniței din Bucium, o grădiniță care va avea 9 săli de curs, care va deservi
    un număr de peste 200 de copii. Valoarea contractului de finanțare este de 5,9
    milioane de lei. Licitația a fost parcursă deja, până în momentul de față. Va
    trebui să construim o grădiniță de 1645
    de m². Va fi construită pe două niveluri, parte și etaj. Construcția va fi
    amplasată în apropierea Școlii normale Veronica Micle pe o suprafață pe care
    o deținem de aproximativ 8000 de m², cu
    o curte dedicată copiilor preșcolari și sperăm să o vedem finalizată cât mai
    repede. Execuția va dura circa 15 luni, dar cred că o vom termina mai devreme
    pentru că, deja, există interes din partea constructorului de a începe lucrările.


    Au început și lucrările de organizare de
    șantier în zona Dacia, acolo unde avem a doua construcție făcută pe fonduri
    europene, o grădiniță care va fi cea mai mare din ora., Valoarea acesteia este
    5,2 milioane de lei fără TVA și, deja, construirea a început prin organizarea de șantier.





    Potrivit edilului Iașului, Mihai Chirica,
    pentru fiecare leu pe care un ieşean l-a plătit pentru bugetul local, din
    fonduri europene au fost atrași 4 lei. Primarul a subliniat că administrația publică locală are
    în atenție fonduri europene de aproximativ 160 de milioane de euro pentru
    diferite proiecte și inițiative.


  • Finanțare europeană pentru soluţii inovatoare la criza coronavirusului

    Finanțare europeană pentru soluţii inovatoare la criza coronavirusului

    Comisia Europeană a anunțat, săptămâna trecută, că o sumă suplimentară de 150 de milioane de euro va fi pusă la dispoziție prin intermediul instrumentului programului Accelerator Pilot al Consiliului European pentru Inovare pentru a sprijini companiile nou-înființate și întreprinderile mici și mijlocii în ceea ce privește dezvoltarea și punerea în aplicare a unor soluții inovatoare la criza coronavirusului.

    Bugetul suplimentar, stabilit în programul de lucru pilot revizuit, este dedicat întreprinderilor care prezintă inovații relevante în contextul coronavirusului și se adaugă celor 164 de milioane de euro deja puse la dispoziție în cadrul celei mai recente cereri de propuneri prin instrumentul Accelerator.

    Prin urmare, bugetul total corespunzător aproape că s-a dublat, pentru a permite o finanțare semnificativă în lupta împotriva epidemiei de coronavirus, sprijinind în același timp o gamă largă de alte inovații revoluționare.

    Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a spus că prin intermediul acestui program, Consiliul European pentru Inovare dorește să fie fexibil, adaptabil și rapid, așa cum sunt antreprenorii pe care îi sprijină. Acest răspuns care constă în creșterea finanțării pentru inovații relevante în contextul coronavirusului arată, în doar câteva săptămâni, cât de rapid poate acționa Consiliul în perioadele de urgență.

    Companiile selectate pentru a primi sprijin vor fi anunțate la sfârșitul lunii mai. În vederea găsirii altor surse de finanțare, Comisia va acorda și mărci de excelență speciale pentru aplicații relevante în contextul coronavirusului care nu pot fi finanțate din suma suplimentară de 150 de milioane de euro.

    Acest sprijin pentru companiile nou-înființate și IMM-uri face parte din răspunsul coordonat la coronavirus al Comisiei. Aceasta angajează sute de milioane de euro în acțiuni de cercetare și inovare pentru dezvoltarea de vaccinuri, de noi tratamente, teste de diagnostic și sisteme medicale menite să prevină răspândirea coronavirusului.


  • CNIPMMR, proiecte cofinanțate din fonduri europene

    CNIPMMR, proiecte cofinanțate din fonduri europene

    Consiliul Național al
    Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România implementează mai multe
    proiecte cofinanțate din fonduri europene, între care unul destinat înființării
    de întreprinderi de economie socială.


    Inițiativa care se derulează pe
    parcursul a 3 ani este susținută prin Programul Operațional Capital Uman 2o14-
    2o2o.


    Amănunte aflăm de la managerul de
    proiect, Ștefan Corcodel:


    Proiectul Social Network Entrepreneurs este un proiect cu
    finanțare europeană prin POCU 2o14- 2o2o implementat de către CNIPMMR în
    perioada februarie 2o2o- ianuarie 2o23 la nivelul regiunilor de dezvoltare
    Nord- Est și Sud- Est.


    Principalele rezultate asumate în cadrul acestui proiect se referă
    la formarea a 12o de persoane în domeniul antreprenoriatului social și
    finanțarea a 3o de întreprinderi sociale cu sume între 55 de mii și 1oo de mii
    de euro în funcție de numărul locurilor de muncă asumate în cadrul acestui
    proiect.


    Cei interesați din zona sud- est
    trebuie să aibă domiciliul sau reședința într-unul din județele Buzău, Vrancea,
    Brăila, Galați, Tulcea sau Constanța.


    Aceștia vor beneficia de cursuri
    dedicate dezvoltării competențelor antreprenoriale, de management strategic și
    de marketing online.


    Întreprinderile sociale sunt
    diferite de afacerile obișnuite și au ca scop integrarea pe piata forței de
    muncă a persoanelor din grupurile vulnerabile și combaterea sărăciei.


    …au o lege specială prin care practic ele contribuie mai mult la
    dezvoltarea comunității decât la interesul acționarilor. In momentul de față
    mai finanțam start-up-uri tradiționale, undeva pe la 27o.. dar ce domenii s-ar
    putea preta foarte bine pe domeniul ăsta sunt cele din zona educației, after-
    school-uri sau în domeniul alimentației publice, zona de cantine ar funcționa..


    Primim tot felul de variante, le vom analiza în cadrul unui
    concurs de planuri de afaceri care va avea loc undeva in jurul lunii august.
    Practic prin acel concurs vom selecta cele 3o de întreprinderi pe care le vom
    finanța în cursul anului viitor.


    Cele mai bune planuri de afaceri
    vor beneficia de o finanțare cuprinsă între 55 de mii de euro- pentru o
    întreprindere care creeaza cel puțin 2 locuri de muncă și 1oo de mii de euro-
    pentru o inițiativă care generează minim 5 noi locuri de muncă.


  • Comisia anunță măsuri excepționale de sprijin pentru sectorul agroalimentar

    Comisia anunță măsuri excepționale de sprijin pentru sectorul agroalimentar

    Comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a arătat că efectele pandemiei – care se resimt din ce în ce mai mult în sectorul agroalimentar – au impus adoptarea de măsuri rapide, pe lângă cele luate déjà de la izbucnirea crizei. Se doreşte ca aceste noi măsuri să transmită un semnal de stabilizare a piețelor, pentru asigurarea stabilității prețurilor și a producției viitoare, și, implicit, a aprovizionării stabile cu alimente, iar prin aceasta, a securității alimentare a Europei.

    Astfel, Comisia a propus ajutoare pentru depozitarea privată a produselor lactate (adică lapte praf degresat, unt şi brânză) și a produselor din carne (carne de vită, oaie și capră). Această schemă va permite retragerea temporară a produselor de pe piață pe perioade cuprinse între 2 şi 6 luni, scăzând oferta de moment de pe piaţă şi reechilibrând astfel pieţele pe termen lung.

    Au fost introduse măsuri de flexibilitate în aplicarea programelor de sprijinire a pieței pentru vin, fructe și legume, ulei de măsline, apicultură și programul Uniunii Europene pentru școli (adică lapte, fructe și legume). Aceasta va permite reorientarea priorităților de finanțare către măsuri de gestionare a crizei pentru toate sectoarele. A fost propusă, în mod excepţional, o derogare de la normele în materie de concurență pentru sectoarele laptelui, florilor și cartofilor, cărora li se va permite să ia măsuri colective de stabilizare a pieței. De exemplu, sectorul laptelui va avea posibilitatea de a planifica în mod colectiv producția, iar sectoarele florilor și cartofilor vor putea să retragă produse de pe piață. Va fi, de asemenea, permisă depozitarea de către operatori privați.

    Astfel de acorduri și decizii vor fi valabile numai pentru o perioadă de maximum șase luni. Evoluțiile prețurilor de consum vor fi monitorizate îndeaproape, pentru a se evita efectele negative.

    Comisia intenționează ca aceste măsuri să fie adoptate până la sfârșitul lunii aprilie, după consultările cu statele membre și votul final; datele complete cu privire la aceste propuneri vor fi prezentate la momentul adoptării finale.