Tag: Florin Iordache

  • Justice Minister resigns

    Justice Minister resigns

    On January 31st, the Government adopted late into the night a controversial decree amending criminal legislation. Since then, Justice Minister Florin Iordache, the man who spearheaded the project, has become the main target of criticism and biting irony voiced by anti-government protesters, along with Social-Democrat leader Liviu Dragnea, seen as the main beneficiary of the Government’s attempt to decriminalize the corrupt behavior of elected officials.



    The decree was repealed last Sunday when over half a million people protested against the Government in Bucharest and other cities. Protesters were disgruntled with the content of the decree and secrecy and urgency of its adoption. Four days later, Florin Iordache tendered his resignation, in what many have seen as a gesture waiting to happen. For his part, Florin Iordache said he had no regrets about his term in office.



    Florin Iordache: “All my initiatives were legal and in line with the Constitution. The projects I have proposed or which are currently under public debate at the Justice Ministry are now being debated by Parliament. Still, this was not enough for the public, which is why I have chosen to resign as Minister of Justice”.



    Consulted in this matter, the Constitutional Court ruled that Iordache’s decrees are legal, thus rejecting the notifications filed by the Superior Council of Magistracy and the President regarding possible institutional conflicts the decree might have resulted in. However, the Court did not say whether the decree was constitutional, simply because the decree had in the meantime been repealed.



    The court thus did not analyze its content, although some commentators claimed it had to. Politicians have responded to Florin Iordache’s resignation in different ways. For the main parties in opposition, the National Liberal Party and Save Romania Union, Iordache’s resignation presents no guarantees against future abuses of the governing coalition made up of the Social-Democratic Party and the Alliance of Liberals and Democrats from Romania.



    Siding with voices from the street, the two former parties see Iordache’s departure as insufficient, calling on Liviu Dragnea himself and on Prime Minister Sorin Gridneanu to step down as a sign of acknowledgement for their failure.



    Instead, the leader of the Social-Democratic group in the Senate, Serban Nicolae, said he disagreed with Iordache’s decision to resign. Other voices in party have condemned the bad image Iordache has given to the party, just as the Social-Democrats were starting to relish their victory in the legislative elections of December 11.


  • Demisia ministrului Justiţiei

    Demisia ministrului Justiţiei

    Din 31 ianuarie, ziua adoptării intempestive, seara târziu, a celebrei ordonanţe 13 care aducea modificări discutabile Codului penal şi de procedură, iniţiatorul acestora, ministrul de justiţie la acea vreme, Florin Iordache, a devenit ţinta favorită a criticilor şi ironiilor muşcătoare din partea manifestanţilor antiguvernamentali. Alături, cum altfel, de şeful său de partid, liderul PSD Liviu Dragnea, considerat beneficiar principal al dezincriminării parţiale operate de mult hulita ordonanţă. Aceasta a căzut, duminica trecută, ziua în care în Bucureşti şi în restul ţării au ieşit pe străzi jumătate de milion de oameni, uniţi în denunţul lor la adresa conţinutului dubios al ordonanţei şi al manierei apreciate de protestatari ca hoţească în care a fost adoptată.



    Florin Iordache a mai rezistat patru zile propriei opere, confirmând ceea ce anticipa preşedintele Klaus Iohannis, anume că va fi o demisie sau o demitere chinuită. Aceasta a venit abia joi, iar Florin Iordache nu are a-şi reproşa nimic: “Toate iniţiativele asumate sunt legale şi constituţionale. Proiectele propuse sau aflate în dezbatere publică organizate de Ministerul Justiţiei sunt, acum, în dezbatere parlamentară; cu toate acestea, pentru opinia publică nu a fost suficient, drept pentru care am hotărât să îmi înaintez demisia din funcţia de ministru al justiţiei”.



    Florin Iordache are dreptate doar parţial. Iniţiativele sale sunt legale. Este ce a decis Curtea Constituţională, atunci când a respins sesizările formulate de CSM şi de preşedintele ţării cu privire la posibile conflicte instituţionale create în procesul de adoptare a ordonanţei. Curtea nu a stabilit, însă, deocamdată, dacă ele sunt şi în acord cu legea fundamentală. O sesizare pe fond depusă de Avocatul Poporului a fost respinsă, dar pentru simplul fapt că ordonanţa nu mai există, fiind abrogată. Conţinutul ei nu a fost analizat, deşi unii comentatori susţin că acest lucru s-ar fi impus.



    Reacţiile clasei politice la demisia lui Florin Iordache sunt împărţite. Pentru principalele partide ale opoziţiei parlamentare, PNL şi USR, gestul nu oferă nicio garanţie faţă de alte probabile abuzuri ale guvernului sau ale majorităţii PSD-ALDE. În acord cu strada, cele două formaţiuni consideră insuficientă sacrificarea celui pe care-l numesc executant al lui Dragnea şi cred că s-ar impune demisii şi din partea acestuia şi a premierului Sorin Grindeanu, ca o dovadă a asumării solidare a greşelii.



    În schimb, liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae, spune că nu este de acord cu demisia lui Florin Iordache de la Ministerul Justiţiei. Totuşi, în PSD au existat voci care au deplâns prejudiciul de imagine adus de ordonanţa lui Iordache, într-un moment în care partidul nici nu apucase să savureze victoria categorică la alegerile din 11 decembrie.

  • Jurnal românesc – 10.02.2017

    Jurnal românesc – 10.02.2017

    Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, şi-a anunţat, joi, demisia, deşi, susţine el, toate initiaţivele asumate au fost legale şi constituţionale. Demisia lui Iordache a fost cerută inclusiv de politicieni ai arcului guvernamental, după ce a promovat modificări la legislaţia penală prin ordonanţă de urgenţă, demers care a generat cele mai ample proteste de stradă din România şi diaspora din ultimii 27 de ani. Preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, apreciază că demisia lui Florin Iordache nu oferă nicio garanţie faţă de alte probabile abuzuri ale guvernului sau ale majorităţii PSD – ALDE. Într-o postare pe o reţea de socializare, ea afirmă că “a fost sacrificat unul dintre executanţii lui Liviu Dragnea”. Tot pe o reţea de socializare a reacţionat şi parlamentarul USR, Nicuşor Dan. El consideră că pericolul nu a trecut, atâta timp cât, după demisia ministrului justiţiei, rămân în funcţie liderul PSD, Liviu Dragnea şi premierul Sorin Grindeanu. În schimb, liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae, spune că nu este de acord cu această demisie.



    Curtea Constituţională a României a respins ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, privind ordonanţa de urgenţă de modificare a Codurilor penale promovată pe 31 ianuarie de guvern. Potrivit preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, în judecata sa, Curtea a pornit de la adevărul că ordonanţa nu mai există, pentru că aceasta a fost abrogată de guvern. Victor Ciorbea, anunţa, săptămâna trecută, că a atacat ordonanţa pentru că nu este îndeplinit criteriul de urgenţă al acesteia. În privinţa abuzului în serviciu, dezincriminat parţial prin ordonanţă, Avocatul Poporului a susţinut că textul acesteia nu defineşte ce înseamnă vătămare gravă, fapt care provoacă incertitudine. Anterior, Curtea Constituţională a respins şi sesizările depuse de preşedintele Klaus Iohannis şi Consiliul Superior al Magistraturii, constatând că nu există un conflict juridic de natură constituţională între puterile statului în urma adoptării ordonanţei.



    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a atras, din nou, atenţia că instabilitatea şi tensiunile politice din ţară vor afecta stabilitatea monetară, financiară şi chiar pe cea macroeconomică a României. Protestele din ultimele zile – generate de demersul Executivului de a modifica legislaţia penală prin ordonanţă de urgenţă – au impact asupra stabilităţii monetare şi financiare, impact care se va simţi şi în creşterea economiei din acest an, a avertizat şeful Băncii Centrale. Mugur Isărescu a mai precizat că prognoza BNR privind creşterea economică anul acesta este cuprinsă între 4 şi 5 la sută. Recent, Comisia Naţională de Prognoză a avansat o creştere de 5,2% pentru acest an, mai optimistă decât cea a guvernatorului.



    Guvernul a decis înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. Va fi o entitate gigant care ar urma să grupeze cele mai profitabile companii de stat – aproximativ 200. Ministrul economiei, Alexandru Petrescu, a explicat că administratorii Fondului ar urma să fie aleşi în urma unei selecţii publice, iar fondul va reprezenta principalul partener pentru investitori. Executivul promite că Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici, dar şi la capitalizarea unor companii de stat precum Tarom, CFR sau Şantierul Naval Constanţa. Tot joi, Guvernul a aprobat un plafon de 50 de milioane de lei, drept garanţii pentru programul Prima Maşină, introdus din 2015 în scopul stimulării cumpărării de autoturisme noi. Până acum, însă, programul nu a avut prea mare succes. Anul trecut, de exemplu, din cele 100 de milioane acordate au fost folosite doar 1,4 milioane.

  • A dzatea dzuua di protesti tru Romania (09.02.2017)

    A dzatea dzuua di protesti tru Romania (09.02.2017)

    Ministurlu ali Justiție, Florin Iordache, ș-dimanda demisia, ama protestili contra a OUG nr 13 și a guvernului Grindeanu s-duc ma largu. Nili di oamini suntu tru Piața ali Victorie di București, Cluj, Sibiu, Timișoara și alta casabad dit vasilie. Protestatarlii cafta demisia a Guvernului și a prezidentalor a Senatlui și a Cameralei a Deputațlor. Nghios Grindeanu, Dragnea și Tăriceanu”,“Rezistu”, “Cathi dzuua aoa va s-him” suntu ndaua di lozincile a geadeiilei.


    Ndaua suti di oamini suntu la Palatea Cotroceni iu cafta demisia a prezidentului Iohannis și andrupascu tra guvenul PSD-ALDE.



    Pirmitusearea a OUG nr. 13 s-duti ma largu



    Curtea Constituțională nu apruke, gio, sesizarea a Avocatlui a Popului, Victor Ciorbea, mutrindalui ordonanţa di urgenţă ti alaxearea a Codurlor penale (OUG nr. 13). Sesizarea agiumsi inadmisbiliă cate ordonanţa numata easti pi lucru, hiindalui abrogată di guvernu prit OUG nr 14, exighisi prezidentul a CCR, Valer Dorneanu.


    Parlamentul ari, tru arada a lui, un zbor ti spuneari tu ti mutreasti ateali dauă ordonanți. Demnitarlii va sa zburasca stămâna ti yini ti ateali dauă ordonanțe și va s-voteadza nomlu prit cari s-abrogă OUG nr.13.



    Armanipsearea: Tascu Lala

  • A zecea zi de proteste în România

    A zecea zi de proteste în România

    Ministrul Justiției, Florin Iordache, și-a anunțat demisia, dar protestele împotriva OUG nr 13 și a guvernului Grindeanu continuă. Mii de persoane sunt în Piața Victoriei din București, la Cluj, Sibiu, Timișoara și alte orașe din țară. Protestatarii cer demisia Guvernul și ai președinților Senatului și Camerei Deputaților. Jos Grindeanu, Dragnea și Tăriceanu”,“Rezist”, “Zi de zi aici vom fi” sunt câteva din lozincile străzii.


    Câteva sute de oameni se află la Palatul Cotroceni unde cer demisia președintelui Iohannis și își manifestă sprijinul pentru guvenul PSD-ALDE.



    Povestea OUG nr. 13 merge mai departe



    Curtea Constituțională a respins, joi, sesizarea Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, privind ordonanţa de urgenţă de modificare a Codurilor penale (OUG nr. 13). Sesizarea a devenit inadmisbiliă deoarece ordonanţa nu mai există, fiind abrogată de guvern prin OUG nr 14, a explicat președintele CCR, Valer Dorneanu.


    Parlamentul are, șa rândul său, un cuvânt de spus în privința celor două ordonanțe. Demnitarii vor discuta săptămâna viitoare cele două ordonanțe și vor vota legea prin care se abrogă OUG nr.13.

  • Ministrul Justiţiei a demisionat

    Ministrul Justiţiei a demisionat

    UPDATE: Ana Birchall a fost propusă ca interimar la Ministerul Justiției, după demisia lui Florin Iordache. “Premierul Sorin Mihai Grindeanu a transmis astăzi președintelui României, Klaus Werner Iohannis, propunerea de nominalizare a ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, ministru interimar al Justiției”, se arată într-un comunicat al Guvernului României.


    —–



    Florin Iordache şi-a anunțat demisia din funcția de ministru al Justiţiei. “De când am venit la Ministerul Justiției mi-am propus și am efectuat toate demersurile legale pentru a remedia o serie de probleme existente și destul de sensibile. Toate inițiativele asumate sunt legale și constituționale. Proiectele propuse s-au aflat în dezbatere publică organizată de Ministerul Justiției, iar acum sunt în dezbatere parlamentară. Cu toate acestea, pentru opinia publică nu a fost suficient, drept pentru care am hotărât să îmi înaintez demisia din funcția de ministrul al Justiției“, a anunţat Iordache, joi după-amiază, la finalul şedinţei de guvern.



    Demisia lui Florin Iordache vine după mai bine de două săptămâni de proteste masive împotriva ordonanţei de urgenţă de modificare a Codurilor penale, adoptată iar apoi abrogată de guvern. Ordonanţa a adus critici atât din partea instutuţiilor juridice, cât şi de la partenerii României din UE şi NATO.



    Tot joi, Curtea Constituţională (CCR) a respins sesizarea Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, privind ordonanţa de urgenţă de modificare a Codurilor penale. Preşedintele CCR, Valer Dorneanu a declarat că sesizarea a devenit inadmisbiliă deoarece ordonanţa nu mai există, fiind abrogată de guvern prin OUG nr 14.

  • Protestele continuă în România

    Protestele continuă în România

    UPDATE: A șaptea zi de proteste s-a încheiat după ce zeci de mii de persoane au ieșit, din nou, în Piața Victoriei din București și în marile orașe din țară. Premierul Grindeanu a anunțat, în cursul zilei de marți, că nu exclude demisia sau demiterea ministrului Justiției, Florin Iordache. Câteva mii de persoane au cerut demisia președintelui Iohannis, într-o manifestație de susținere a guvernului PSD-ALDE, în fața Palatului Cotroceni. Klaus Iohannis va ține un discurs, marți, în plenul Parlamentului, pe tema situației tensionate din România.




    UPDATE: Peste 20.000 de persoane manifestează în Piața Victoriei din București, în cea de-a șaptea zi consecutivă de proteste. Se strigă “Demisia”, “Jos Iordache”, “Jos Dragnea”, “DNA să vină să vă ia”. Protestele continuă și în țară cu 7.000 de persoane la Cluj, 5.000 la Sibiu, câte 4.000 de manifestanți la Timișoara, Iași și peste 3.500 la Constanța și Baia-Mare, conform estimărilor. Proteste mai mici se înregistrează și în alte orașe ale României.


    Protestul de susținere a guvernului de la Palatul Cotroceni se încheie, după ce 3-4.000 de persoane au cerut demisia președintelui Iohannis.



    ———–


    Mii de persoane continuă să protesteze în Piața Victoriei din București, dar și în marile orașe din țară. Circa 10.000 de persoane se aflau în fața Guvernului României, la ora 20.30, înfruntând frigul de afară. Alte mii de persoane protestează la Cluj, Timișoara, Iași, Sibiu și în alte mari orașe din România. Protestatarii cer demisia ministrului Justiției, Florin Iordache, dar și a președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea. Cei doi sunt văzuți ca principali responsabili pentru schimbările în Codurile penale, după ce ordonanța de urgență care modifica legislația a fost abrogată, în cursul zilei de ieri.



    Ce se întâmplă cu ministrul Justiției



    Referitor la situația ministrului Iordache, premeierul Sorin Grindeanu a transmis că nu exclude “demisia” sau “demiterea” acestuia. Decizia urmează să fie luată în următoarele zile: “E normal [ca ministrul Florin Iordache] să rămână la dezbaterea moțiunii de cenzură, urmând ca miercuri seara — joi să ia decizia sau să iau decizia”, a declarat premierul Grindeanu. Partidele din opoziției au citit, astăzi, în Parlament, textul moțiunii de cenzură, iar miercuri urmează votul în camerele reunite.



    Un alt protest are loc în zona Palatului Cotroceni unde câteva mii de persoane cer demisia președintelui Iohannis și își manifestă susținerea pentru guvernul PSD-ALDE.

  • Proteste in Rumänien halten an

    Proteste in Rumänien halten an

    Hunderttausende gehen jeden Abend landesweit auf die Stra‎ße, um gegen die umstrittene Eilverordnung zur Abänderung des Strafgesetzbuches zu protestieren. Am Donnerstag lehnte die Bukarester Regierung nach wie vor ab, trotz massiver Proteste und heftiger Kritik, die Eilverordnung sowie den Gesetzesentwurf über die kollektive Begnadigung abzuschaffen. Der Staatschef Klaus Iohannis reichte am selben Tag in der Angelegenheit besagter Eilveordnung eine Verfasungsklage ein. Es handele sich um einen verfassungsrechtlichen Konflikt zwischen Regierung, Justiz und Parlament, so die Begründung des rumänischen Staatschefs. Das Kabinett des Sozialdemokraten Grindeanu, das Klaus Iohannis als leichtsinnig” bezeichnet, habe illegal gehandelt, weil der Erlass einer Eilveordnung in diesem Fall unbegründet gewesen sei, fügt Präsident Iohannis hinzu. Er forderte erneut vom Premier Sorin Grindeanu, die Notverordung zurückzunehmen, und lud die Politiker zu Beratungen ein. Klaus Iohannis: Wir müssen einen Ausgang aus dieser Situation finden, ansonsten verschärft sich die Krise im Land. Die Menschen sind darüber empört und die Stra‎ßen bleiben voll, aber die Politiker sind diejenigen, die Lösungen finden müssen. Nächste Woche lade ich sie zum Präsidialamt ein, um mir ihre Lösungen vorzustellen.”



    Ebenfalls am Donnerstag sind der Premier Grindeanu und Regierungsmitglieder mit dem Vorstand der regierenden Sozial-Demokratischen Partei PSD zusammengekommen, um ein Vertrauensvotum für ihr Programm zu verlangen. Der Parteivorsitzende Liviu Dragnea bekräftigte dabei erneut, die Sozialdemokraten hätten die Parlamentswahlen vom 11. Dezember legitim gewonnen: Wir sind nach wie vor entschlossen, sowohl die Exekutiv- als auch die Legislativmacht verfassungmä‎ßig auszuüben. Jeder Versuch, die Tätigkeit der Regierung zu unterminieren, ist ein Versuch, die Rechtsordung durch mehr oder weniger legale Mittel zu destabilisieren.”



    Sowohl in der Regierung als auch in der Sozial-Demokratischen Partei wurden angesichts des Drucks der Demonstranten erste Risse sichtbar. Nur einen Monat nachdem er das Amt übernommen hatte, reichte der sozial-demokratische Minister für Unternehmertum und Handel Florin Jianu am Donnerstag seinen Rücktritt ein. Er folge seinem Gewissen, wolle für die umstrittene Eilverordung nicht mitverwantwortlich sein und seinem Kind später in die Augen schauen können” erklärte er auf Facebook. Die ehemalige Abgeordnete Aurelia Cristea, der Staatssekräter Ciprian Necula sowie der Gemeinderat im südwestrumänischen Reşiţa, Valentin Lupşa, sind aus der Partei ausgetreten. Der PSD-Vizepräsident und Bürgermeister der grö‎ßten Stadt im Nordosten des Landes, Iaşi, Mihai Chirica, verlagte die Abschaffung der Eilverordnung und den Rücktritt des Justizministers Florin Iordache.

  • Modificările la legislaţia penală, vehement contestate

    Modificările la legislaţia penală, vehement contestate

    România a trăit o zi pe care însuşi preşedintele Klaus Iohannis a numit-o de doliu,
    urmată de o noapte albă, jalonată de virulente proteste spontane în toate
    marile oraşe ale ţării.

    Este inadmisibil, o bătaie de joc ca Guvernul să
    adopte noaptea, fără să fie inclusă pe ordinea de zi, o ordonanţă de urgenţă
    într-un domeniu atât de sensibil cum este Codul penal şi Codul de procedură
    penală. Această chestiune nu este tolerabilă
    – a spus Iohannis, după ce
    Cabinetul PSD-ALDE a aprobat, marţi seară, târziu, spre stupefacţia generală, o
    ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Codurilor.

    Cea mai mare
    parte a prevederilor ordonanţei urmează să intre în vigoare la 10 zile de la
    publicare. Sub pragul unui prejudiciu de 200.000 de lei (echivalentul a circa 50 de
    mii de euro), abuzul în serviciu nu va mai fi sancţionat penal. Iar favorizarea
    infractorului, inclusiv prin adoptarea de acte normative, precum ordonanţele de
    noapte, a fost dezincriminată. Ordonanţa mai prevede că favorizarea infractorului
    se dezincriminează şi dacă fapta este săvârşită de un membru al familiei sau de
    un afin până la gradul II.

    Modificarea Codului Penal a generat proteste ample
    în Bucureşti şi în marile oraşe ale ţării. Însumat, 40 de mii de oameni au
    ieşit spontan în stradă, pe ger şi întuneric, deopotrivă la Bucureşti, Cluj, Sibiu, Timişoara, ori Iaşi.

    Numai în
    Capitală, peste 12 mii de manifestanţi au înconjurat sediul Guvernului. Echipa
    executivă condusă de social-democratul Sorin Grindeanu a fost prima, în ultimul
    sfert de secol, evacuată de la serviciu cu duba, de jandarmi. Furia
    protestatarilor a fost amplificată de maniera, pe care mulţi au numit-o
    hoţească, în care a procedat Puterea. Nu mai târziu de duminică, aproape 100 de
    mii de oameni manifestaseră, în toată ţara şi în diaspora, contra intenţiei
    Guvernului de a schimba Codurile şi de a proceda la o graţiere colectivă,
    despre care afirmă că e menită să rezolve suprapopularea penticenciarelor.

    Luni, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, organizase o dezbatere pe această
    temă şi promisese că va ţine cont de obiecţiile exprimate acolo. Demersul
    Guvernului fusese criticat dur şi de şefii parchetelor – General, DNA, DIICOT -
    şi de Consiliul Superior al Magistraturii, care apreciaseră, la unison, că
    statul de drept suferă un atac grav şi că sunt anulaţi ani de luptă împotriva
    corupţiei. Comparată cu celebra operaţiune Mâini curate din Italia, care
    curăţase putregaiul clasei politice de la Roma, campania anticorupţie din România
    a trimis în boxa acuzaţilor un premier în exerciţiu, foşti şefi de guvern, zeci
    de miniştri, parlamentari, prefecţi, primari, preşedinţi de consilii judeţene,
    de la putere ori din opoziţie, de dreapta sau de stânga. Acum, speculează
    presa, deopotrivă autohtonă şi internaţională, un Guvern întreg s-a mobilizat
    pentru a-şi salva şeful politic, liderul PSD, Liviu Dragnea.

    Deja condamnat,
    anul trecut, la doi ani de detenţie cu suspendare, pentru încercarea de
    fraudare, în 2012, a referendumului de demitere a preşedintelui din epocă,
    Traian Băsescu, Dragnea e judecat acum la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    sub acuzaţia de instigare la abuz în serviciu. Potrivit procurorilor, el a
    dispus angajarea a două membre PSD la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi
    Protecţia Copilului (DGASPC) din Teleorman (sud, judeţul său de baştină).
    Acestea ar fi fost plătite cu bani publici pentru o muncă fictivă, fiindcă, de
    fapt, ar fi prestat exclusiv la partid. Prejudiciul calculat de procurori e de
    circa 24 de mii de euro. Iar pragul ridicat de ordonanţele guvernamentale la
    200.000 de lei îl exonerează, practic,
    spun comentatorii, pe omul forte al stângii. Cel care, pe 11 decembrie, a
    condus PSD spre o victorie categorică la parlamentare fără să promită o clipă,
    în campanie, că va pune frână anticorupţiei.

  • Criminal laws, under debate

    Criminal laws, under debate

    One day after nearly 100,000 people, including in the diaspora, protested the Governments plans to pass two controversial emergency orders, one granting collective pardons and another one amending the Criminal Code, the Justice Ministry organised on Monday a public debate on the topic. Chairing the debate, the Social Democrat Justice Minister Florin Iordache, the author of the desired changes, said he would table consistent documents related to the criminal legislation, in compliance with the opinions expressed in the public debate. The pardon is not targeted at specific individuals, but rather is meant to help improve detention conditions, said Minister Iordache, who is accused of pushing legislation that serves his own party, the Social Democratic Party, some high-profile members of which have been facing corruption sentences in recent years. Here is Florin Iordache, talking about the elimination of some provisions from the drafts:



    We will take into account the comments made here today and those provisions which were unclear or conflicting will certainly be eliminated. I will not tell you what we will take out and what the final drafts will look like. I repeat, further to todays consultations, I have some comments that I would like to have included in the texts of the two bills.



    The amendments proposed by the Justice Ministry were criticised by some of the participants in the public debate. As one of them put it,



    The manner in which the pardon and the criminal law amendments were designed essentially reconfigures Romanias criminal policy with respect to workplace-related offences, such as abuse of office, negligence, and so on. And it is unacceptable that this should be operated under a government order.



    Also on Monday, President Klaus Iohannis called on the Government to give up the bills on pardons and the amendments to the Criminal Code. The President said the Government cannot overlook the citizens will, and that a sound democracy is one where the majority does not abuse its position only because it is temporarily in power. Joining in the criticism against the proposed changes are civil society representatives, the countrys main judicial bodies, including the Prosecutor Generals Office, the Anti-Corruption Directorate and the Directorate Investigating Organised Crime and Terrorism, magistrate associations, opposition parties and the US Embassy in Bucharest. In turn, the Justice Ministry defends its bills, putting forth arguments related to the detention conditions and some Constitutional Court rulings. (Translated by A.M. Popescu)

  • Legislaţia penală, în dezbatere

    Legislaţia penală, în dezbatere

    La o zi după ce aproape 100 de mii de persoane, inclusiv din diaspora, au protestat faţă de intenţia Guvernului de stânga de la Bucureşti de a promova două controversate ordonanţe de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codului Penal, Ministerul Justiţiei a organizat, luni, o dezbatere publică pe această temă. Gazda dezbaterii, ministrul de profil, social-democratul Florin Iordache, artizanul schimbărilor dorite, a declarat că va propune în guvern acte coerente privind legislaţia penală, care să respecte consultarea publică. Graţierea nu se adresează unor persoane, ci se încearcă îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare, a afirmat ministrul Iordache, căruia i se impută că modificările pe care le propune servesc clientelei partidului din care provine, PSD, lovit, chiar până la vârf, în anii din urmă, printr-o mulţime de sentinţe în dosare de corupţie.



    Florin Iordache, despre eliminarea din textele propuse a unor prevederi: “Vom ţine cont de observaţiile care s-au făcut astăzi şi acele prevederi care iniţial erau neclare sau în neconcordanţă, cu siguranţă vor fi eliminate. Nu vreau să vă spun ce vom elimina şi cum vor arăta. Repet, în urma consultărilor de astăzi, am nişte observaţii care vreau să fie cuprinse în textul celor două acte normative.”



    Modificările propuse de Ministerul Justiţiei au fost criticate de o parte din cei prezenţi la dezbaterea publică. Unul dintre participanţi consideră că: “Maniera în care s-a gândit graţierea, cât şi modificarea legislaţiei penale, reconfigurează practic politica penală în domeniul infracţiunilor de serviciu, abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu şi acest lucru este inacceptabil să se întâmple prin ordonanţă de urgenţă.”



    Tot luni, preşedintele Klaus Iohannis a solicitat Guvernului să renunţe la actele normative privind graţierea şi modificarea Codurilor Penale. Preşedintele a mai spus că Executivul nu poate să treacă peste voinţa suverană a cetăţenilor şi că o democraţie solidă este una în care majorităţile nu abuzează de drepturile lor doar pentru că deţin vremelnic puterea. În corul criticilor la adresa schimbărilor s-au mai înscris societatea civilă, principalele instituţii judiciare din ţară — Parchetul General, DNA şi Direcţia anti-mafie – , organizaţii ale magistraţilor, partidele de opoziţie şi ambasada SUA la Bucureşti. La rându-i, Ministerul Justiţiei îşi apară propunerile prin argumente legate de condiţiile de detenţie şi de unele decizii ale Curţii Constituţionale.

  • January 30, 2017 UPDATE

    January 30, 2017 UPDATE

    PUBLIC DEBATE — Romanian President Klaus Iohannis on Monday called on the country’s leftist government to scrap the controversial draft emergency orders aimed at granting collective pardon and amending the criminal codes. The President’s request came on the same day with a public debate on the matter, hosted by the Romanian Justice Ministry. Following the debate, Justice Minister Florin Iordache said that all the “unclear” provisions would be removed from the drafts. On Sunday evening massive street protests took place in Romania and abroad against these draft laws.




    UN – The UN High Commissioner for Human Rights, Zeid Ra’ad al-Hussein, on Monday released a brief statement on Twitter, referring to Donald Trump’s immigration ban, saying that discriminating against people on the basis of their nationality was illegal. Moreover, according to Zeid Ra’ad al-Hussein, the US ban was also mean-spirited, and wasted resources needed for proper counter-terrorism. On Friday, the US President Donald Trump had signed an executive order that banned the arrival of all refugees for 120 days, indefinitely barred all Syrian refugees, and suspended the entry of all nationals from Iran, Iraq, Libya, Somalia, Sudan, Syria and Yemen for at least 90 days. Trump’s actions have been heavily criticised by world leaders, EU leaders included, and sparked massive protests across the US.




    TRIAL – The city of Izmir, in western Turkey, is hosting, as of Monday, the biggest trial yet over the failed July coup aimed at ousting President Recep Tayyip Erdogan. As many as 270 suspects are on trial, including, in absentia, the alleged mastermind, Fethullah Gulen. The Islamic preacher Gulen, who is currently in the US, is charged with ordering the failed coup, an accusation he strongly denies.




    MEDIA ATTACKS – The National Anti-Corruption Directorate (DNA) on Monday called on the Higher Council of Magistracy (CSM) to take a firm stand against what the first defines as “unprecedented attacks at the institution’s prosecutors.” According to a DNA release, media groups supporting certain political factions or interest groups in the business field, as well as people convicted or under investigation are behind these attacks that risk obstructing justice.




    INVESTIGATION – Romania’s National Energy Regulatory Authority (ANRE) has started an investigation in the case of two energy contracts suspected of being illegal. ANRE has also asked for the Competition Council’s support in this matter. The two energy contracts are suspected of being over-evaluated. Prices on the energy market have reached historic highs over the past few days, almost double their level at the start of the year.


    (Translated by Elena Enache)

  • Graţierea şi modificarea codurilor penale, în dezbatere

    Graţierea şi modificarea codurilor penale, în dezbatere

    Mii de oameni au ieşit în stradă, miercuri seară, la Bucureşti şi în alte oraşe mari din ţară, ca să protesteze faţă de intenţia noului Guvern de a graţia o seamă de persoane condamnate şi de a modifica şi Codurile Penale.



    Vrem justiţie, nu corupţie, democraţie, nu amnistie” – au fost leit-motivele manifestanţilor, care acuză explicit decidenţii politici că încearcă să-şi scoată din puşcărie colegi de partid, rude sau prieteni.



    Mai devreme, informaţiile vehiculate în spaţiul public, potrivit cărora Cabinetul urma să adopte fără dezbatere publică ordonanţele, l-au determinat pe preşedintele Klaus Iohannis să vină personal la sediul Guvernului şi să prezideze şedinţa echipei executive a lui Sorin Grindeanu. Şeful statului îşi exprimase, deja, opoziţia categorică faţă de aceste modificări, despre care a spus că pot albi dosare.



    Deja publicate pe pagina de internet a ministerului Justiţiei şi trimise spre consultare principalelor instituţii implicate, proiectele ordonanţelor de urgenţă elaborate în acest sens prevăd graţierea în întregime a pedepselor cu închisoare de până la 5 ani inclusiv. Ar putea fi, de asemenea, înjumătăţite termenele de detenţie pentru cei care au împlinit 60 de ani, care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani şi pentru femeile însărcinate. Graţierea ar fi condiţionată de achitarea – în cel mult un an de la punerea în libertate – a despăgubirilor stabilite de instanţă. Nu vor beneficia de graţiere recidiviştii sau cei condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite cu violenţă, împotriva siguranţei statului şi pentru fapte de mare corupţie. Ordonanţa care modifică prevederi din Codurile penale stipulează că denunţătorii nu vor mai scăpa de răspundere penală, dacă nu depun denunţul în termen de şase luni de la săvârşirea faptei. În plus, abuzul în serviciu va fi infracţiune doar dacă prejudiciul creat e mai mare de 200.000 de lei (echivalentul a circa 50 de mii de euro).



    Ministrul social-democrat al Justiţiei, Florin Iordache, susţine că modificările sunt necesare pentru a rezolva supraaglomerarea penitenciarelor, unde sunt cu aproape nouă mii de deţinuţi mai mult decât spaţii de detenţie, şi pentru a pune în concordanţă legislaţia cu decizii ale Curţii Constituţionale. Ministrul aminteşte că România a fost condamnată, deja, la CEDO, pentru rele tratamente şi pentru ceea ce numeşte “condiţiile inumane” din închisori. De legea graţierii, adaugă Iordache, vor beneficia circa 2.500 de persoane.



    În schimb, procurorul general al României, Augustin Lazăr, se declară ferm împotriva unor acte de clemenţă de acest gen. El reclamă lipsa de transparenţă a demersului guvernamental şi a afirmat că textele trebuie analizate în Consiliul Superior al Magistraturii.



    Preşedinta Curţii Supreme, Cristina Tarcea, avertizează, la rându-i, că modificările pot provoca haos în instanţe şi-şi exprimă îndoiala că membrii Guvernului au competenţe juridice.

  • Habari dit bana romaneasca si internationala (12.01.2017)

    Habari dit bana romaneasca si internationala (12.01.2017)

    Liderlu a Partidului Liberal dit Ripublica Moldova, Mihai Ghimpu, spuni că fostul preşedinte ali României, Traian Băsescu, nu are ananghi di cetăţenia moldovenească şi că ti bun va s-hiba s-lucreadza tra problemele dit România, “s-adară nomuri atea turlie ca vasilia s-agiunga pi dezvoltari, s-hibă ma atractivă tra cetăţen’il’i ali Ripublica Moldova, tra s-faca unirea”. Liderul a liberalilor dit Ripublica Moldova declara că Băsescu nu lipsea s-l’ia cetăţenia moldovenească, câte Moldova easte masi una parte ali Românie şi el nu va s-aiba ananghi ti cetăţenia ali Ripublica Moldova. Mutrindalui posibilitatea ca Traian Băsescu sa-şi timil’iuseasca un partid Chişinău, Ghimpu sumlinie că Băsescu “nu poate s-hiba deputat em Chişinău, em Bucureşti. Preşedintele ali Republica Moldova, Igor Dodon, simna sătămâna ti tricu un decret prit care al’I trapsi cetăţenia moldovenească al Traian Băsescu. Fostul presedinte român apandasi una s-una spunânda ca decizia al Igor Dodon easte una politică şi cundil’e că va s-cafta minduita a avocaţlor a lui.




    România prezintă tuti condiţiile atea turlie ca, estan, Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) s-hibă bitisitu, declara, gioi, ministrul român ali Justiţiei, Florin Iordache, după una andamusi cu secretarlu general adjunctu a Comisiil’ei Europene, Paraskevi Michou. Mecanismul fu bagat tru 2007, ca una condiţie a aderăril’ei ali României şi Bulgarie la UE şi si concentreadză maxus pi reforma ali justiţie, alumta contra ali corupţie şi combaterea crimal’ei organizata. Ministrul ali Justiţie nica spusi că România feati jgl’ioati importanti şi anvartusi instituţii importante care garanteadză că tru aestu moment statlu di drept easte multu importantu tru România.




    Europarlamentarlu Laurenţiu Rebega ş-lansa oficial candidatura la funcţia di prezidentu a Parlamentului European, candidatură susţanută di Gruplu Europa Naţiunilor şi Libertătil’ei. La conferinţa di presă di Bruxelles loara parti jurnalişti xen’i şi români, acreditaţ la Instituţiile Europene, ama şi un singir di sot parlamentari europeni. Tru discl’idearea a evenimentului, Laurenţiu Rebega exghisi contextul şi motivele tra cari lo aesta apofasi: Europa s-ampuliseasti aza cu provocări fara preacl’e. Ari riscuri, ari fuvirseri, ama ari şi oportunităţ. Avea si tiva cutulburări totna, ama instabilitatea a lumil’ei a noastre pare s-crească gradual, an di an, iara cetăţenii dukescu ca him tru una criză a curi cap nu îl videm – declara Laurenţiu Rebega.




    Preşedintele Klaus Iohannis promulga Legea tra alaxearea şi completarea Leadzil’ei 227/2015 ti Codlu fiscal şi tra alaxearea a Ledzil’e 95/2006 mutrindalui reforma tru dumenea a sănătatil’ei, dimanda Administraţia Prezidenţială. Camera a Deputaţlor adopta stămâna ti tricu, tru calitate di for legislativ decizional, alaxearea a Codlui fiscal tra scutirea a pensionarlor tra s-palteasca contribuţia a asiguripserlor sociale di sănătate şi niimpozitarea a pensiilor sum 2.000 de lei. Uidisitu cu articolili adoptate, venitlu impozabil tru mes dit pensii s-apufuseasti prit deducerea dit venitlu dit pensie a paradzlor niimpozabil’ie tru mes di 2.000 lei. Tutunaoara, contribuţia a asigurărlor sociale di sănătate va s-hiba tru borgea a bugetlui di stat.



    Armanipsearea: Tascu Lala




  • Jurnal românesc – 12.01.2017

    Jurnal românesc – 12.01.2017

    Liderul Partidului Liberal din Republica Moldova, Mihai Ghimpu, afirmă că
    fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, nu are nevoie de cetăţenia
    moldovenească şi că ar face bine să se ocupe de problemele din România,
    să facă legi ca ţara să se dezvolte, să fie mai atractivă pentru
    cetăţenii Republicii Moldova, pentru a face unirea. Liderul liberalilor
    din Republica Moldova a declarat că Băsescu nu ar fi trebuit sa primească
    cetăţenia moldovenească, întrucât Moldova este doar o parte a României şi el nu
    ar avea nevoie de cetăţenia Republicii Moldova. Referitor la posibilitatea ca
    Traian Băsescu sa-şi creeze
    un partid la Chişinău, Ghimpu a subliniat că Băsescu nu poate fi deputat
    şi la Chişinău, şi la Bucureşti’. Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon,
    a semnat săptămâna trecuta un decret prin care i-a retras cetăţenia
    moldovenească lui Traian Băsescu. Fostul presedinte român a reacţionat spunând
    ca decizia lui Igor Dodon este una politică şi a precizat că urmează să se
    consulte cu avocaţii săi.


    România prezintă toate condiţiile pentru ca, în acest an, Mecanismul de
    Cooperare şi Verificare (MCV) să fie încheiat, a declarat, joi, ministrul român
    al Justiţiei, Florin Iordache, după o întâlnire cu secretarul general adjunct
    al Comisiei Europene, Paraskevi Michou. Mecanismul a fost introdus în 2007, ca
    o condiţie a aderării României şi Bulgariei la UE şi se concentrează în special
    pe reforma justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi combaterea crimei
    organizate. Ministrul Justiţiei a mai spus că România a făcut paşi importanţi
    şi a consolidat instituţii importante care garantează că în acest moment statul
    de drept este foarte important în România.


    Europarlamentarul Laurenţiu Rebega şi-a lansat oficial candidatura la
    funcţia de preşedinte al Parlamentului European, candidatură susţinută de
    Grupul Europa Naţiunilor şi Libertăţii. La conferinţa de presă de la Bruxelles
    au participat jurnalişti străini şi români, acreditaţi la Instituţiile
    Europene, dar şi o serie de colegi parlamentari europeni. În deschiderea
    evenimentului, Laurenţiu Rebega a explicat contextul şi motivele pentru care a
    luat această decizie: ‘Europa se confruntă astăzi cu provocări ieşite din
    comun. Există riscuri, există ameninţări, dar există şi oportunităţi. Au
    existat tulburări întotdeauna, însă instabilitatea lumii noastre pare să
    crească gradual, de la an la an, iar cetăţenii simt că ne aflăm într-o criză al
    cărei capăt nu îl vedem’ – a declarat Laurenţiu Rebega.


    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea pentru modificarea şi
    completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru modificarea Legii
    95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, a anunţat Administraţia
    Prezidenţială. Camera Deputaţilor a adoptat săptămâna trecută, în calitate de
    for legislativ decizional, modificarea Codului fiscal pentru scutirea
    pensionarilor de la plata contribuţiei asigurărilor sociale de sănătate şi
    neimpozitarea pensiilor sub 2.000 de lei. Potrivit articolelor adoptate,
    venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din
    pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei. De asemenea, contribuţia
    asigurărilor sociale de sănătate va fi suportată din bugetul de stat.