Radio România Internațional

Tag: Florin Iordache

  • Legislaţia privind justiţia, în dezbatere

    Legislaţia privind justiţia, în dezbatere

    Justiţia a devenit, în anul
    şi jumătate scurs de la alegerile legislative, leit motivul guvernării de
    stânga PSD – ALDE. Legile justiţiei, codul penal şi cel de procedură penală,
    toate au intrat pe rând într-un proces de remodelare. Unul obligatoriu, în
    condiţiile în care legislaţia în materie ar trebui pusă în acord cu decizile
    Curţii Constituţionale şi îmbunătăţită pentru a elimina abuzurile în actul de
    justiţie, spun, repetat, reprezentanţii coaliţiei. Opoziţia liberală şi
    conservatoare acuză, însă, maniera cvasidiscreţionară în care majoritatea PSD -
    ALDE îşi impune voinţa politică şi modifică legislaţia din domeniu. Iar pe
    fond, opoziţia, la ale cărei reproşuri se adaugă cele formulate de asociaţii
    ale magistraţilor şi organisme internaţionale, percepe acest amplu proces
    legislativ drept un atac, slab mascat, asupra independenţei justiţiei şi o
    tentativă de subminare a DNA, vârful de lance în lupta anticorupţie.

    Preşedintele
    Klaus Iohannis, critic consecvent al coaliţiei la putere, a anunţat, deja, că retrimite la Curtea Constituţională legile justiţiei, ce privesc statutul judecătorilor şi procurorilor,
    organizarea judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii. La Camera
    Deputaţilor a ajuns, acum, la reexaminare, după o sesizare anterioară, legea
    referitoare la statutul magistraţilor. CCR a declarat actul normativ neconstituţional, iar comisia speciala parlamentară
    condusă de social-democratul Florin Iordache a făcut unele modificări, între
    care şi redefinirea erorii judiciare. Astfel, majoritatea PSD – ALDE a decis că
    există eroare judiciară dacă în cadrul procesului s-a dispus efectuarea de acte
    procesuale cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor legale sau când s-a
    pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă în mod vădit contra legii.
    Opoziţia a imputat majorităţii lipsa unei definiţii clare şi a anunţat că ia în
    calcul o nouă sesizare a Curţii. Senatorul PNL, Alina Gorghiu: Am
    dubii serioase că eroarea judiciară este reglementată la standardele pe care
    Comisia de la Veneţia le impune, motiv pentru care evident că nu vom rata o
    nouă sesizare la Curtea Constituţională. Asta, nu doar ca să-l supărăm pe
    domnul Dragnea(Liviu, liderul PSD – nota redacţiei), deşi nu mă deranjează nici acest aspect, ci pentru că noi credem că
    sistemul judiciar merită nişte legi mai bune    . În replică, Florin Iordache a afirmat că,
    prin noua definiţie, se respectă observaţiile CCR şi se reglementează o mai
    bună răspundere a magistraţilor. Florin Iordache: Noi am spus de la început, ne
    dorim ca magistraţii să răspundă atunci când există rea credinţă şi gravă
    neglijenţă, dar în acelaşi timp, ne dorim şi o definiţie foarte bună a erorii,
    astfel încât să nu poţi să te îndrepţi împotriva unui magistrat oricând, ci numai atunci când există o eroare judiciară. Comparativ cu colegii noştri din
    opoziţie, noi am venit şi am propus nişte texte, noi am fost constructivi şi am
    propus ceva în dezbatere    . Pe agenda parlamentară se afla şi
    propunerile de modificare a Codului Penal. Consiliul Superior al Magistraturii
    a informat, deja, instanţele şi parchetele că nu va susţine introducerea în
    Codul penal a infracţiunilor de ‘rea-credinţă’ şi ‘gravă neglijenţă’ sau alte
    incriminări de natură să aducă atingere independenţei justiţiei.

  • In Rumänien debattiert man über die Strafgesetzbücher

    In Rumänien debattiert man über die Strafgesetzbücher

    Das angegebene Ziel des parlamentarischen Sonderausschusses ist die Vorschriften des Strafgesetzbuches und der Strafverfahrensordnung mit Beschlüssen des Rumänischen Verfassungsgerichtes, des Europäischen Gerichtshofes für Menschenrechte und der Europäischen Richtlinie in diesem Bereich in Einklang zu bringen. Zu den von den Juristenabgeordneten und -Senatoren vorgeschlagenen Änderungen zählt eine Frist von sechs Monaten binnen derer einer Person, die Schmiergelder gezahlt hat, verziehen werden kann, falls sie ihre Tat der Polizei meldet.



    Für Korruptionstaten und Einflussnahme kommt die Vorschrift hinzu, dass der öffentliche Beamte nur dann bestraft wird, wenn er auch in dem betreffenden Fall gehandelt hat. Die Reduzierung der Bewährungsfrist, von zwei Drittel auf die Hälfte der Strafzeit und für ältere Personen sogar auf ein Drittel, die Entkriminalisierung der Dienstfahrlässigkeit oder die Nichtanwendung der erweiterten Beschlagnahmung für die Güter, die vor 2012 erworben wurden, sind die kontroversesten Vorschläge auf der Agenda des besagten Ausschusses.



    Der ehemalige Justizminister und derzeitiger oppositioneller Abgeordneter der Nationalliberalen Partei Cătălin Predoiu sagt, dass die von der Regierungskoalition der Sozialdemokraten und Demokrat-Liberalen angestrebten Änderungen zu einer übertriebenen Entspannung des Strafrechts führen: Ich beziehe mich auf bestimmte Artikel, die die Begehung von Straftaten fördern können, der Artikel betreffend Einflussnahme, Amtsmissbrauch. Es ist sehr schwierig nicht bemerken, dass diese Artikel gleichzeitig praktisch nach einigen Akten, über die die Strafgerichte urteilen sollen, ma‎ßgeschneidert sind.“



    Als Reaktion antwortet der Vorsitzende des Sonderausschusses, Sozialdemokrat Florin Iordache, selbst ex-Minister, dass kein Gesetz jemandem gewidmet sei und dass die endgültige Fassung der neuen Gesetzbücher das Ergebnis transparenter Debatten sein werde: Wir haben einige Vorschläge unterbreitet. Diese Vorschläge befinden sich nun unter öffentlicher Debatte und werden sich zweifelsohne ändern, sowohl durch die Bemühungen und Vorschläge der Berufsverbände, als auch der wichtigsten Jurauniversitäten Rumäniens.“



    Präsident Klaus Iohannis schien von den Begründungen der linksgerichteten Mehrheit nicht überzeugt und kritisierte seinerseits die Vorschläge zur Abänderung der Gesetzbücher: Einige dieser Änderungen sind notwendig, denn es bedarf einer gewissen Modernisierung der Gesetzgebung, der Anpassung an Beschlüsse des Verfassungsgerichtes und zum Teil auch an die europäische Gesetzgebung. Weitere Vorschläge sind vollkommen inakzeptabel; es ist unzulässig, dass einige Änderungen Personen gewidmet sind, die vorübergehend Führungspositionen, sei es auch im Parlament, belegen.“



    Diese transparente Anspielung betrifft die Vorsitzenden der beiden Parlamentskammern, den Liberaldemokraten Călin Popescu-Tăriceanu und den Sozialdmeokraten Liviu Dragnea, Akteure einiger Akten, die von den Antikorruptionsstaatsanwälten bearbeitet werden. Auch einige Kommentatoren verstecken ihre Besorgnis nicht, nachdem die Änderungen der Justizgesetze — der Rechtsstand der Richter und Staatsanwälte, die Rechtsordnung und die Funktion des Obersten Rates der Richter und Staatsanwälte — die von demselben Sonderausschuss vorgeschlagen wurden, die weitgehendsten Proteste in der nachkommunistischen Zeit Rumäniens verursacht haben.

  • Modificarea legilor justiţiei, aprobată de deputaţi

    Modificarea legilor justiţiei, aprobată de deputaţi

    Scenariul
    din decembrie se repetă: majoritatea de stânga PSD – ALDE din Camera
    Deputaţilor a adoptat, rapid, legile justiţiei modificate, iar opoziţia de
    dreapta critică graba demersului, procedura şi schimbările făcute în legislaţia
    ce guvernează sistemul judiciar. Singura diferenţă este aceea că noile legi au
    ţinut cont de deciziile recente ale Curţii Constituţionale, instanţă la care se
    va reveni, însă, potrivit intenţiilor declarate ale Opoziţiei. Aceasta reclamă
    faptul că nu a avut timpul necesar unei analize corecte a propunerilor de
    modificare venite de la comisia creată ad hoc.

    Excedaţi de maniera în care
    majoritatea îşi impune voinţa în legislativ, deputaţii USR au ocupat spaţiul
    din jurul tribunei Parlamentului îmbrăcaţi în tricouri albe inscripţionate cu
    mesajul Fără penali în funcţii publice!, unul uşor de decriptat.
    Preşedintele USR, Dan Barna: Am purtat aceste tricouri cuFără
    penali transmiţând, de fapt, mesajul pe care societatea din România îl
    strigă deja de peste un an de zile. Dacă n-am fi avut penali în funcţii
    publice, probabil astăzi am fi discutat despre ceea ce contează cu adevărat
    pentru România    .

    La rândul său, PNL a reproşat, din nou,
    social-democraţilor că urmăresc să politizeze justiţia. Deputatul PNL Cătălin
    Predoiu    : Legile justiţiei promovate de PSD sunt, practic, un fruct otrăvit al
    superficialităţii, al obsesiei şi al spaimelor faţă de funcţionarea sistemului
    judiciar. Astăzi s-au forţat regulamentele parlamentare, a început dezbaterea
    în plenul Camerei Deputaţilor, când, practic, nici rapoartele nu erau redactate
    de la Comisie. Este un simulacru de parlamentarism.

    Preşedintele
    Comisiei Speciale pentru legile justiţiei este social-democratul Florin
    Iordache    , nimeni altul decât cel care a promovat, în urmă cu un an, pe când era
    ministru de resort, controversata ordonanţă ce dezincrimina parţial abuzul în
    serviciu    . De atunci, protestele de stradă împotriva oricăror tentative de
    subordonare politică a sistemului judiciar au devenit cvasicotidiene.

    În
    replică la acuzele opoziţiei, deputatul PSD Florin Iordache a spus că deputaţii
    nu au făcut altceva decât să reexamineze şi să pună în acord cele trei legi ale
    justiţiei cu observaţiile CCR, fiind discutate doar articolele declarate
    neconstituţionale. Florin Iordache: Am fost atacaţi permanent că încercăm să
    politizăm Justiţia. Înainte de a ne critica, haideţi să citim. La fiecare din
    cele trei decizii, Curtea Constituţională precizează foarte clar că acele trei
    modificări pe care noi le-am făcut şi le-am propus, nu afectează în niciun fel
    independenţa justiţiei, iar modificările sunt în concordanţă cu deciziile
    Comisiei de la Veneţia.

    Printre cele mai importante modificări aduse
    legilor justiţiei     se află eliminarea preşedintelui ţării din procedura de
    numire şi revocare a conducerii Înaltei
    Curţei de Casaţie şi Justiţie, atribuţii ce vor reveni CSM    . Potrivit unei alte
    modificări, cauzele în curs în care sunt anchetaţi magistraţi se înaintează spre soluţionare nou createi Secţii pentru Investigarea
    Infracţiunilor din justiţie de îndată ce aceasta va fi operaţională.

  • Die Abgeordneten in Bukarest billigen neue Justizgesetze

    Die Abgeordneten in Bukarest billigen neue Justizgesetze

    Das Plenum der Abgeordnetenkammer in Bukarest hat nach Marathondebatten und Streitgesprächen zwischen Regierungskoalition und Opposition die Gesetzentwürfe der Regierungskoalition zur Abänderung der Gesetze zur juristischen Organisierung und zum Obersten Magistraturrats (CSM) genehmigt. Der Gesetzentwurf sieht unter anderem die Gründung einer Untersuchungsbteilung für Staatsanwälte und Richter sowie die Möglichkeit vor, dass die Urteile der Staatsanwälte von dem Übergeordneten angegriffen werden, wenn dieser sie für illegal hält.




    Die Opposition behauptet, der Gesetzentwurf respektiere die Empfehlungen der Berufsverbände, sowie dass die neu gegründete Abteilung, Druck auf die Staatsanwälte und Richter ausüben werde. Die Chefin der Abgeordneten der Nationalliberalen Partei Raluca Turcan erklärte:




    “Heute treffen wir im rumänischen Parlament eine toxische Mehrheit PSD-ALDE-UDMR, die gegen das Interesse Rumäniens, gegen die Rumänen und gegen die Demokratie gerichtet ist. Sie beweist ein ordnungswidriges Verhalten. Die einzige dezente Lösung ist, dass alle Mitglieder dieser Mehrheit zurücktreten. Sie haben das Parlament Rumäniens und die Verordnung beschlagnahmt.




    Der Vorsitzende des parlamentarischen Sonderausschusses für die Abänderung der Justizgesetze, der Sozialdemokrate Florin Iordache, schätzte, das Dokument eliminiere den Einfluss des politischen Faktors. Florin Iordache dazu:




    “Wir wünschen uns eine normale Justiz. Wir wollen nicht mehr vom Chef abhängen. Von nun an werden die Richter laut ihrem Bewusstsein und laut Gesetz urteilen können. Die Politik hat in deisem Bereich nichts zu suchen.




    Der zweite Gesetzentwurf bezieht sich auf den Obersten Magistraturrats (CSM) und sieht vor, dass die Gerichtsinspektion keine autonome Institution sein werde, so wie am Anfang die PSD-ALDE Mehrheit vorgeschlagen hatte. Diese soll nicht mehr dem Justizministerium unterstellt werden, sondern eine autonome Einheit“ innerhalb des Obersten Magistraturrats (CSM) bilden. Auf Vorschlag der Regierungsparteien soll ihr ein Chefermittler vorstehen, der durch eine Ausschreibung des CSM ernannt werden soll.




    Die zwei Gesetzentwürfe werden dem Senat vorgelegt, wo auch der Entwurf zum Magistratstatus liegt. Neu eingeführt wurde die Kontrolle der Strafanwälte durch die Übergeordneten, einschließlich durch den Justizminister. Den Magistraten ist es verboten mit den Geheimdiensten zusammenarbeiten. Sie müssen jährlich eine Selbstdeklaration in diesem Sinne unterzeichnen.

  • Chamber of Deputies endorses the new justice laws

    Chamber of Deputies endorses the new justice laws

    The Chamber of Deputies in Bucharest has passed, after marathon debates and arguments between the Power and the Opposition, the projects proposed by the ruling coalition made up of the Social Democratic Party (PSD) and the Alliance of Liberals and Democrats (ALDE) of revising the laws regarding judicial organization and the Higher Council of Magistracy (CSM). The bill on the judicial organisation stipulates, among other things, the setting up of a department that investigates prosecutors and judges and offers the possibility for the solutions adopted by prosecutors to be infirmed by their superior, in case they are considered illegal or groundless. The Opposition says that the bill ignores the recommendations of the professional organisations in the field and that the investigation department is only an instrument designed to intimidate prosecutors and magistrates. Raluca Turcan, the leader of the National Liberal Party (PNL), the main opposition party, has said:



    “Today, in Romania’s Parliament, a toxic majority against Romania’s interest, against all Romanians and against democracy took shape, formed by the Social Democratic Party, the Alliance of Liberals and Democrats and the Democratic Union of Ethnic Hungarians in Romania.”



    In answer to that, the head of the special parliamentary committee on amending the laws of the judiciary, the Social-Democrat Florin Iordache, has said that the new bill eliminates political intervention. Florin Iordache:



    “We want a normal justice system, a system that does not allow superiors use of us as they please. From now on, without any political intervention, judges will be able to rule as their conscience tells them, in keeping with the laws in force.”



    The second bill passed by the Chamber of Deputies, stipulates that the Judicial Inspection will not be turned into an autonomous institution, an idea initially supported by the ruling coalition and the UDMR. The document also says that it is only the Judicial Inspection that can exert disciplinary actions on a magistrate, exempt from the procedure being the Justice Minister and the head of the High Court of Cassation and Justice. The two bills will be submitted to the Senate as the decision making body in this case, where the bill on the status of magistrates is debated under emergency procedure. In the form adopted by the Chamber of Deputies, the new bill makes prosecutors part of a hierarchy topped by the justice minister, and prohibits magistrates from working as covert intelligent service agents, by having them submit annual statements in this respect. (Translated by A.M. Popescu)

  • Noile legi ale justiţiei, adoptate de deputaţi

    Noile legi ale justiţiei, adoptate de deputaţi

    Plenul Camerei
    Deputaţilor de la Bucuresti a adoptat, dupa dezbateri maraton şi schimburi dure
    de replici între Putere şi Opoziţie, proiectele coaliţiei majoritare (PSD-ALDE)
    de modificare a legilor privind organizarea judiciară şi Consiliul Superior al
    Magistraturii (CSM). Proiectul de lege privind organizarea judiciară prevede,
    între altele, înfiinţarea unei secţii de investigare a procurorilor şi
    judecătorilor şi posibilitatea ca soluţiile adoptate de procurori să poată fi
    infirmate de superiorul ierarhic, în cazul în care acesta le consideră ilegale
    sau netemeinice.

    Opoziţia susţine că proiectul de lege nu respectă
    recomandările asociaţiilor profesionale din domeniu şi ca secţia de investigare
    este un instrument de presiune la adresa procurorilor şi magistraţilor. Liderul
    deputaţilor PNL, Raluca Turcan,
    a declarat: Astăzi, în Parlamentul României, s-a conturat o
    majoritate toxică, PSD-ALDE-UDMR, împotriva interesului României, împotriva
    românilor şi împotriva democraţiei! Aveţi un comportament tipic infracţional şi
    singura soluţie decentă este să-şi dea demisia acest grup infracţional, care a
    confiscat Parlamentul României şi decizia în ţara noastră.

    În replică,
    preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru modificarea legilor
    Justiţiei, social-democratul Florin Iordache, a apreciat că documentul
    legislativ asigură eliminarea intervenţiei factorului politic. Florin Iordache: Dorim o justiţie normală, o justiţie în care să nu mai stăm la
    cheremul şefului. De aici încolo, fără niciun fel de igerinţă politică,
    judecătorii vor putea judeca potrivit propriei conştiinţe şi potrivit legilor
    în vigoare.

    Cel de-al doilea proiect de lege adoptat, cel referitor la
    CSM, prevede că Inspecţia Judiciară va rămâne în cadrul instituţiei, fără să
    fie transformată într-o instituţie autonomă, aşa cum a propus, iniţial,
    majoritatea PSD-ALDE, susţinută de UDMR, aflată, teoretic, în opoziţie. De
    asemenea, documentul menţionează că doar Inspecţia Judiciară poate exercita o
    acţiune disciplinară asupra unui magistrat, fiind eliminaţi din această
    procedură ministrul Justiţiei şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi
    Justiţie. Cele două acte normative vor fi trimise la Senat, în calitate de for
    decizional şi unde se află, deja, în procedură de urgenţă, proiectul privind
    statutul magistraţilor. În forma adoptată de Camera Deputaţilor, se
    introduce controlul ierarhic superior, inclusiv din partea ministrului Justiţiei,
    asupra procurorilor, magistraţii nu pot fi colaboratori ai serviciilor secrete
    şi sunt obligaţi să depună anual declaraţii pe propria răspundere în acest sens

  • Opinions on the justice laws

    Opinions on the justice laws

    Pundits forecast a hot autumn in Bucharest and are already deeming Sunday’s rally and march the triggers of the second large wave of anti-governmental protests, after the first one at the start of the year. Back then, the attempt of the PSD-ALDE government to amend the Criminal Codes, by an emergency decree, prompted hundreds of thousands of protesters to take to the streets in the largest rally of post-communist Romania. They were accusing the Power of trying to exonerate from criminal liability influential people in politics and administration, who were accused of corruption. Now, the protesters say they fear a new attempt is being made to politically subordinate justice in Romania, by transferring the Judicial Inspection Corps from under the umbrella of the Higher Council of the Magistracy into the subordination of the line ministry and by excluding President Klaus Iohannis from the procedures of appointing head prosecutors. The former Social Democratic justice minister Florin Iordache, who stepped down following last winter’s protests, in his new capacity as vice-president of the Chamber of Deputies, says the new protests and the protesters’ fears are groundless. Florin Iordache:



    “As far as I am concerned, I can say we have already transposed into law the requests made in the street. So, we are either speaking about disinformation or the protesters do not know the text of the laws, relative to the two problems they evoke, that of appointing and sacking prosecutors, as we have provided in the text that the president should be the last person to sign the document. Relative to the Judicial Inspection Corps, we have decided that it should be an independent institution. And I repeat, if we protest, let’s also first take a look at the laws”.



    The right-wing opposition has made public its support for the participation of its members and supporters in the protests organised by civil society. Although having a slightly marred image because of the corruption files of some of its prominent members, the National Liberal Party expresses its solidarity with the street protests for the independence of the judiciary and the continuation of the fight against corruption. Liberal leader Ludovic Orban:



    “Of course, we have urged the supporters and members of the party to take part in these forms of protest, because the stand taken by the National Liberal Party is similar to that taken by the Romanian citizens who took part in the rallies. We also believe that public manifestations, marches, rallies and protests are necessary, because it is very difficult to block the adoption of the toxic measures initiated by the ruling party, at parliamentary level alone, taking into account the structure of the legislature.”



    In another move, the President of the EU Court of Justice, Koen Lenaerts, said in Bucharest on Monday that the offence of “abuse of office” should not be related to the magnitude of the prejudice it has brought. Thus, he denied the statement by MP Iordache, who had earlier said that a moderate threshold of 19,000 lei, that is less than 5,000 Euros, would not affect anyone.(Translated by D. Vijeu)

  • Opinii privind legile justiţiei

    Opinii privind legile justiţiei

    Comentatorii pronostichează o toamnă fierbinte la Bucureşti şi
    numesc, deja, mitingul şi marşul de duminică declanşatorul celui de-al doilea
    mare val al protestelor antiguvernamentale, după acela de la începutul anului.
    Atunci, încercarea Executivului PSD-ALDE de a modifica, prin ordonanţă de urgenţă,
    Codurile Penale a scos în stradă, în cea mai amplă manifestaţie din România
    post-comunistă, sute de mii de protestatari. Ei acuzau Puterea că încearcă să
    salveze de răspundere penală personaje influente din politică şi administraţie,
    acuzate de fapte de corupţie.

    Acum, manifestanţii spun că se tem de o nouă
    încercare de surbordonare politică a Justiţiei, prin trecerea Inspecţiei
    Judiciare de sub umbrela CSM în subordinea ministerului şi prin excluderea preşedintelui
    Klaus Iohannis din procedurile de numire a şefilor de la Parchetele General,
    anticorupţie şi antimafia. Demisionar de la ministerul Justiţiei după
    protestele din iarnă, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul
    Florin Iordache, afirmă că noile manifestaţii nu se justifică, iar temerile
    protestarilor ar fi fără obiect. Din punctul meu de vedere, solicitările din piaţă noi tocmai le-am
    transpus în lege. Ori există o foarte mare dezinformare, ori cei care
    protestează nu cunosc legile, pentru că cele două probleme invocate, cea cu
    numirea şi revocarea procurorilor, noi am prevăzut ca preşedintele să fie cel
    care are ultima semnătură, iar în ceea ce priveşte Inspecţia Judiciară, noi am
    hotărât să fie instituţie independentă. Deci, repet, dacă protestăm, hai să ne
    uităm şi pe legi.

    Opoziţia de dreapta a anunţat că susţine participarea
    membrilor şi simpatizanţilor săi la manifestaţiile organizate de societatea
    civilă. Deşi cu imaginea voalată de dosarele de corupţie ale unora dintre
    propriii săi membri proeminenţi, PNL se declară solidar cu manifestaţiile de
    stradă pentru independenţa justiţiei şi continuarea luptei împotriva corupţiei.
    Liderul liberal, Ludovic Orban: Sigur,
    am îndemnat simpatizanţii partidului, membrii partidului să participe la aceste
    forme de protest, pentru că poziţia PNL este similară cu poziţia exprimată de
    cetăţenii români care au participat la aceste forme de manifestaţie. De
    asemenea, considerăm că manifestaţiile publice, marşurile, mitingurile,
    demonstraţiile sunt necesare, pentru că numai la nivel parlamentar, ţinând cont
    de aritmetica parlamentară, este foarte dificil să putem împiedica adoptarea
    măsurilor nocive ale partidului de guvernământ.

    Pe de altă parte, imun la
    mizele politice româneşti, preşedintele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Koen
    Lenaerts, a declarat, luni, la Bucureşti că infracţiunea de abuz în serviciu nu
    ar trebui să depindă de dimensiunea prejudiciului provocat. El a infirmat,
    astfel, aprecierea deputatului Iordache, care declarase că un prag, pe care l-a
    numit modic, de 19 mii de lei, adică sub cinci mii de euro, nu ar deranja pe
    nimeni.

  • Legile justiţiei, în dezbatere

    Legile justiţiei, în dezbatere

    Calificat
    de specialişti şi comentatori drept una dintre cele mai răspândite şi mai
    nocive forme de corupţie, abuzul în serviciu rămâne temă de dezbatere aprinsă
    în Parlamentul României. Miercuri, deputaţii şi senatorii din Comisia specială
    care trebuie să pună în acord legislaţia din domeniul justiţiei cu deciziile
    Curţii Constituţionale n-au mai discutat despre redefinirea infracţiunii de
    abuz în serviciu, aşa cum anunţase preşedintele comisiei, fostul ministru
    social-democrat Florin Iordache. Anterior, acesta afirmase că nu va deranja pe
    nimeni impunerea unui prag pe care l-a numit modic, de circa 19.000 de lei,
    adică mai puţin de cinci mii de euro, pentru prejudiciul provocat prin abuzul
    în serviciu.

    Din opoziţie, PNL şi USR au criticat această amânare şi au acuzat
    puterea că vrea să evite o dezbatere onestă pe tema impunerii unui prag
    financiar. Deputatul liberal Ioan Cupşa a reafirmat că partidul său nu doreşte
    instituirea niciunui prag, deşi aceasta e una dintre solicitările Curţii. Este
    foarte multă emoţie în jurul acestei chestiuni – a recunoscut preşedintele
    Comisiei juridice a Senatului, Robert Cazanciuc. El însuşi fost ministru, acum
    câţiva ani, în Cabinetul PSD condus de Victor Ponta, Cazanciuc spune că e
    nevoie de un text de lege inteligibil pentru fiecare cetăţean. El a mai
    menţionat că la comisia specială au fost depuse mai multe variante referitoare
    la abuzul în serviciu şi a afirmat că, dacă social-democraţii nu au depus încă
    o propunere, înseamnă că nu şi-au conturat un punct de vedere clar.

    Adversarii
    puterii acuză majoritatea PSD-ALDE că, prin instituirea unui prag cât mai
    ridicat al prejudiciului provocat, încearcă să-şi salveze membrii acuzaţi de
    abuz în serviciu, începând cu omul forte al coaliţiei, liderul social-democrat
    Liviu Dragnea. Suspiciunile opoziţiei, societăţii civile şi presei sunt
    amplificate de pachetul mai amplu de legi privind reformarea justiţiei,
    promovat de actualul ministru de resort, Tudorel Toader.

    Cu scopul declarat de
    a adapta legislaţia atât la decizii ale Curţii Constituţionale, cât şi la
    evoluţiile din societate, proiectul prevede că preşedintele ţării va fi exclus
    din procedura de numire a şefilor de la Parchetele General, anticorupţie şi
    antimafia sau trecerea Inspecţiei Judiciare de sub umbrela Consiliului Suprem
    al Magistraturii în subordinea ministerului.

    Dacă acest amestec de măsuri
    este adoptat de guvern şi aprobat de Parlament, eforturile României din ultimii
    mai bine de zece ani vor fi şterse, iar sistemul de justiţie se va întoarce
    într-o perioadă în care era subordonat politicii”     – a acuzat, luna trecută,
    preşedintele Klaus Iohannis.

    La rândul său, societatea civilă anunţă că,
    duminică, va relua, sub sloganul Nu suntem o naţie de hoţi, de acum celebrele
    proteste antiguvernamentale din centrul Bucureştiului.

  • Regierungsumbildung: Rochaden ohne Ende

    Regierungsumbildung: Rochaden ohne Ende

    Die rumänische Regierungskoalition, gebildet aus der Sozialdemokratischen Partei (PSD) und der Allianz der Liberalen und Demokraten (ALDE) unter der Leitung des Sozialdemokraten Sorin Grindeanu, die das Resultat der Parlamentswahlen vom 11. Dezember 2016 ist, hat bis heute zahlreiche Minister gewechselt. Am 23. Februar waren schon vier Minister gewechselt worden: der Justizminister, der Wirtschaftsminister, der Handelsminister sowie der delegierte Minister für EU-Mittel. Anfangs wurden Nominierungen nur für den Justiz- und Handelsministers erwartet.



    Die Ex-Minister waren vor dem Hintergrund der politischen Krise zurückgetreten, die von dem Versuch der Regierung ausgelöst worden war, die Strafgesetzbücher durch Eilverordnung zu verändern. Die Ma‎ßnahme brachte hunderttausende Menschen auf die Stra‎ße und wurde von der Presse, von der rechtsorientierten Opposition sowie von den Partnern aus dem Westen als ein Versuch gesehen, den Kampf gegen die Korruption zu schwächen. Justizminister Florin Iordache sah sich gezwungen, das Amt zu verlassen, während der Handelsminister Florin Jianu freiwillig zurückgetreten ist. Tudorel Toader, ehemaliger Richter des Verfassungsgerichtes, übernahm das Amt des Justizministers. Alexandru Petrescu wurde für das Handelsministerium vorgeschlagen, so dass er das Wirtschaftsministerium verlie‎ß, wo Mihai Tudose zurückkam. Dieser hatte auch im Ponta-Kabinett das gleiche Amt bekleidet. Rovana Plumb wurde delegierte Ministerin für EU-Mittel. Sie war ebenfalls Ministerin in der Regierung von Adrian Năstase. All diese Rochaden wurden von der Sozialdemokratischen Partei abgesegnet.



    Jetzt war der Juniorpartner ALDE dran, an der Regierungsumbildung mitzumischen. Am Montag haben zwei neue Minister den Eid abgelegt. ALDE hat Graţiela Gavrilescu, ehemalige Ministerin für Beziehungen zum Parlament, für das Umweltministerium und zur Vizepremierministerin designiert. Ihr Platz wurde vom Chef der ALDE-Senatsfraktion Viorel Ilie eingenommen. Die Führungsriege der Allianz hatte eine Woche zuvor beschlossen, die politische Unterstützung für den Ko-Vorsitzenden Daniel Constantin, Vizepremier und Umweltminister, wegen der Querelen zwischen ihm und dem anderen Ko-Vorsitzenden, dem Senatschef Călin Popescu-Tăriceanu, zurückzuziehen. Die Regierungskoalition habe den politischen Beschluss des Juniorpartners zur Kenntnis genommen und ihn berücksichtigt, erklärte der Chef der Sozialdemokraten, Liviu Dragnea. Dieser polemisiert wiederum mit seinem Vorgänger, dem ehemaligen Premierminister Victor Ponta, in sozialen Netzwerken. Die Presse spekuliert, Ponta und Daniel Constantin würden darauf hinarbeiten, eine neue politische Formation, die sogenannte Neue Linke“, aus der Taufe zu heben, was die Stabilität der Regierung noch mehr schwäche.

  • Nachrichten 4.03.2017

    Nachrichten 4.03.2017

    Bukarest: Spätestens in anderthalb Monaten wird das Justizminister Tudorel Toader dem Kabinett Sorin Grindeanu einen Gesetzentwurf vorlegen, der das rumänische Strafrecht ändern soll, damit dieses mit den Beschlüssen des Verfassungsgerichtes vereinbar gemacht wird. Wie Toader gegenüber Radio Rumänien erkärte, soll das besagte Gesetzesvorhaben im Parlament besprochen und verabschiedet werden. Toader sagte ferner, dass in der Tatbestandsbeschreibung des Amtsmissbrauchs eine klare Abgrenzung zwischen Vergehen und Verbrechen statuiert werden sollte. Dies sei nur durch ein finanzielles Mindestmaß des entstandenen Schadens möglich, so der Minister. Der neue Justizminister hat das Amt im Monat Februar übernommen, nachdem die sozialliberale Exekutive mit ihrer Initiative, das Strafgesetzbuch im Eilerlass zu ändern, nur einen Monat nach Amtsantritt, eine politische Krise ausgelöst hatte. Der Neuregelung zufolge sollte der Amtsmissbrauch nur dann mit Gefängnis bestraft werden können, wenn der dadurch entstandene Schaden mindestens 200.000 Lei (umgerechnet rund 45.000 Euro) betrug. Infolge der größten Proteste seit dem antikommunistischen Volksaufstand von 1989, nahm die Regierung das besagte Dekret zurück und der damalige Justizminister Florin Iordache trat zurück.



    Bukarest: Der Parteirat der National-Liberalen hat heute das Datum und das Verfahren für die Wahl des neuen Parteivorsitzenden festgelegt. Viele Liberalen sprechen sich für die direkte Wahl des Chefs der wichtigsten Oppositionspartei Rumäniens aus, woran sich alle Parteimitglieder beteiligen sollen, dieses Vorrecht gehört jedoch lediglich den Delegierten zum Parteikongress, der im Monat Juni stattfinden soll. Bis dahin bleibt Raluca Turcan Interimsvorsitzende. Bislag gaben die Exminister Ludovic Orban und Cătălin Predoiu ihre Absicht bekannt, Alina Gorghiu im Amt zu folgen. Die ehemalige Parteichefin trat nach der Niederlage bei der Parlamentswahl vom 11. Dezember 2016 zurück. Die National-Liberale Partei bekam 20% der Stimmen, die Sozial-Demokraten gingen mit 45% der Stimmen als klare Sieger hervor.



    Washington: Die Korruption bleibe das größte Problem Rumäniens, warnt das amerikanische Außenministerium in seinem jüngsten Bericht zur Entwicklung der Menschenrechssituation im Jahr 2016. Die Vorteilsannahme im Amt bleibe in Rumänien demzufolge eine weitverbreitete Praxis, die Gesetze werden nicht immer wirksam umgesetzt, hohe Beamte, einschließlich Richter, stehen oftmals unter Korruptionsverdacht. Wie aus dem Bericht hervorgeht, sei die Immunität ehemaliger sowie aktueller Parlamentsmitglieder ein Hindernis auf dem Weg zum Erfolg strafrechtlicher Ermittlungen. Das amerikanische Außenministerium kritisiert im Anschluß die Diskriminierung der Roma, die mangelhaften Haftbedingungen sowie die Politisierung der Presse. Politiker und verschiedene Interessengruppen besitzen oder stehen im Vorstand nationaler oder lokaler Medienanstalten, die Nachrichten und die Redaktionspolitik stehen infolgedessen oftmals unter dem Einfluss ihrer Eingentümer, zeigt das amerikanische Außenministerium in seinem jüngsten Bericht zur Entwicklung der Menschenrechssituation.



    Bukarest: Rumänien gedenkt der Opfer des schweren Erdbebens vom 4. März 1977. Beim Beben der Stärke 7,2 auf der Richterskala, das sein Epizentrum im ostrumänischen Landkreis Vrancea hatte, sind vor 40 Jahren 1.570 Menschen, die meisten in der Hauptstadt Bukarest, ums Leben gekommen. In Bukarest traten auch die größten Zerstörungen auf. Der Schaden wurde damals auf über 2 Milliarden Dollar geschätzt. Rund 230.000 Immobilien sind eingestürzt oder wurden stark beschädigt. Das Beben löste eine ausgeprägte wirtschaftliche und soziale Krise aus, die das kommunistische Regime laut Historikern bis zu seinem Sturz im Jahr 1989 nicht überwinden konnte. In Bukarest werden derzeit hunderte Gebäude als einsturzgefährdet eingestuft.



    Sport: Der rumänische und europäische Handballmeister der Damen CSM Bukarest ist ins Viertelfinale der Champions League eingestiegen. Am Freitag setzen sich die Rumäninnen im Heimspiel gegen das slowenisce Team Krim Ljubljana 28-26 durch. Im letzten Gruppenspiel trifft CSM Bukarest auf die dänische Mannschaft Ebsjerg, die keine Chance auf eine Qualifikation hat. Höchstwahrscheinlich ist das mazedonische Team Vardar Skopje der nächste Gegner des rumänischen Meisters im Champions League.

  • Politicienii şi modificarea legislaţiei penale

    Politicienii şi modificarea legislaţiei penale


    Începută pe 31 ianuarie, saga celebrei ordonanţe de urgenţă 13, cea care relaxa de o manieră discutabilă legislaţia penală şi-i favoriza, astfel, pe corupţi, a luat sfârşit la exact trei săptămâni de la adoptare. Deputaţii de toate culorile politice au votat, marţi, covârşitor pentru respingerea ei şi, imediat, au aprobat ordonanţa 14, care o abroga pe prima. Abrogarea a intervenit pe fondul masivelor proteste antiguvernamentale declanşate pe 31 ianuarie şi nici astăzi oprite.



    Ordonanţa 13 a fost o eroare care afectează grav credibilitatea ţării, a acuzat, din nou, şefa PNL, Raluca Turcan: “Din fericire, acţiunea abuzivă şi netransparentă care a revoltat o Românie întreagă pare a fi fost ştearsă. Există însă un rău iremediabil, pe care îl ştim cu toţii, şi acela se cheamă decredibilizarea României, lipsa de încredere în acest guvern, lipsa de predictibilitate în acţiunile acestui guvern”.



    Deputatul UDMR Attila Korodi a atras atenţia că legislaţia penală trebuie modificată pentru a respecta Constituţia, dar a subliniat că acest lucru nu poate fi făcut prin ordonanţe de guvern. Attila Korodi: “A fost o greşeală anul trecut, este o greşeală anul acesta şi va fi oricând o greşeală. La ora actuală, în legislaţia românească deciziile Curţii Constituţionale încă nu sunt transpuse, nu sunt reglementate. Este o responsabilitate a tuturor forţelor politice din Camera Deputaţilor ca să punem la punct Codul de Procedură Penală şi Codul Penal, în aşa fel încât să nu mai fie incertitudine în spaţiul public, incertitudine în deciziile instanţelor, pentru că legislaţia nu este finalizată”.



    Reprezentantul USR, Dan Barna, crede că ceva bun rămâne, totuşi, în urma acestei întâmplări: “Dacă este să găsim un lucru bun în abuzul de drept care s-a întâmplat pe 31 ianuarie este că acesta a adus dreptul în societate mai mult decât orice dezbatere despre Constituţie sau despre altă lege, până în prezent, în România. Cetăţenii de toate nivelurile discută despre ordonanţe, ceea ce este până la urmă un element pozitiv”.



    Din partea puterii, social-democrata Ana Birchall a declarat că speră ca viitoarele discuţii pe tema legislaţiei penale să nu permită ca justiţia să fie instrumentată politic: “Eu cred că prin votul Camerei Deputaţilor se poate pune punct definitiv acestei discuţii publice legate de cele două ordonanţe. Poziţia guvernului a fost exprimată şi prin votul de astăzi, şi anume, că s-a susţinut abrogarea Ordonanţei 13 şi, în consecinţă, eu sper că vor fi luate în considerare, din toate dezbaterile din spaţiul public pe această temă, lucrurile constructive. Dar mi-aş dori foarte mult ca justiţia să nu devină un câmp de bătălie pentru mize politice”. Ana Birchall i-a ţinut locul interimar la conducerea ministerului Justiţiei lui Florin Iordache, cel care a promovat mult blamata ordonanţă 13 şi a demisionat la câteva zile după abrogarea ei.




  • Lupta împotriva corupţiei trebuie continuată

    Lupta împotriva corupţiei trebuie continuată

    România #REZISTĂ, este concluzia presei din ţară,
    dar şi a celor mai importante publicaţii internaţionale, după mai bine de două
    săptămâni de proteste, care au strâns peste sute de mii de oameni. Numai
    duminica trecută, în Piaţa Victoriei din Bucureşti s-au strâns zeci de mii de
    oameni, iar mulţi internauţi şi-au schimbat şi poza de profil de pe Facebook,
    afişând acelaşi mesaj. La
    mai puţin de o lună de la învestitură, Guvernul român condus de PSD a generat o
    mişcare de contestare populară fără precedent de la căderea comunismului, în
    1989    , aminteşte AFP. Albastru, galben, roşu: zeci de mii de manifestanţi au
    format duminică, la Bucureşti, un drapel românesc imens, luminat de telefoanele
    mobile, pentru a cere demisia Guvernului pe care îl acuză de subminarea luptei
    anticorupţie    , scrie aceeaşi agenţie, care a realizat şi un material în
    Piaţa Victoriei din Bucureşti.


    Analistul Cristian Pârvulescu este de părere că indignarea românescă are un nou început: Indignarea românească părea să se stingă după Colectiv, părea ca elementele care îi dădeau coerenţă să fi slăbit. Dar
    erorile făcute atât de repede de Guvernul Grindeanu şi de majoritatea PSD ALDE
    au generat un balon de oxigen. Cu siguranţă, este vorba de un nou actor pe care
    partidele clasice trebuie să-l ia în considerare. Nu se poate guverna cu
    600.000 de oameni în stradă, iar ideea aceasta de secol XIX, că Parlamentul
    poate face totul, este cât se poate de periculoasă. Parlamentul este o instituţie
    importantă, dar democraţia nu se reduce la Parlament. Câtă vreme Guvernul nu
    este dispus să accepte pluralitatea opiniilor în societate, mişcările de
    protest vor continua.


    Scriitoarea Nora Iuga s-a
    alăturat din primul moment protestelor din Piaţa Victoriei: De când preşedintele PSD
    Liviu Dragnea a intrat în scenă şi a produs toată situaţia în care ne aflăm
    acum, mi-am dat seama că am intrat într-o fundătură foarte periculoasă. Dar
    minunat este că în felul acesta a înviat
    un spirit de libertate, de dreptate, de civilizaţie pe care tineretul în
    special, dar nu numai tineretul, şi oameni mai vârstnici din acestă ţară, îl
    aduc în faţa întregii lumi, nu numai în
    faţa noastră, care încetasem să credem că mai avem asemenea calităţi. Sunt fericită
    să descopăr o societate românescă în care îmi pierdusem încrederea, o societate
    civilă după care îmi dau seama că noi tânjim de la Revoluţie încoace. O
    societate care în anii comunismului părea să fi murit definitiv, dar iată ce
    fenomen extraordinar se întâmplă astăzi. Oamenii din ţară sunt deja un nucleu
    în creştere continuă a societăţii civile şi acest lucru este extraordinar.



    Scriitorul Radu Vancu este de părere că, pe lângă
    câştigurile pragmatice -retragerea Ordonanţei de Urgenţă 13 şi demisia ministrului
    Justiţiei Florin Iordache – o mare realizare a serilor consecutive de proteste
    este cultura protestului pe care România şi-a dezvoltat-o. O cultură a
    protestului rezultată atât din numărul imens al oamenilor din stradă, dar şi
    din valorile comune pe care le împărtăşesc cei care au participat la proteste,
    chiar dacă aveau opţiuni politice diferite. Radu Vancu: Sunt în
    stradă şi votanţi de stânga, şi votanţi de dreapta, şi oameni neutri din punct
    de vedere politic, şi oameni care nu au votat, dar care militează pentru
    aceleaşi valori. Pentru prima dată în România, după mai bine de două decenii,
    au existat nişte valori care au unit o mulţime dincolo de faliile politice şi
    acesta este un mare câştig, faptul că am putut fi solidari din nou, pentru că
    solidaritatea la noi se pierduse. Şi cel de-al doilea câştig moral important
    este cel legat de felul în care este văzută România în acest moment în lume. Nu
    doar articolele din presa franceză, engleză, americană, germană, italiană,
    articolele laudative despre noi sunt marele câştig, ci mai ales comentariile de
    pe forumurile acestor publicaţii, în care România este văzută ca un exemplu de
    democraţie, ca un exportator de democraţie.



    Răzvan Martin dela ActiveWatch consideră că
    protestele masive din aceste săptămâni demonstrează că lupta anticorupţie este
    pe agenda cetăţenilor şi că oamenii reacţionează dacă există riscul unui regres
    după ce în ultimii ani s-au făcut progrese semnificative în combaterea
    corupţiei:
    Cred că acesta este cel mai mare câştig, faptul că societatea începe să
    reacţioneze. Că cetăţenii îşi descoperă puterea, că indivizii devin cetăţeni,
    că cetăţenii reuşesc să se organizeze în comunităţi şi să-şi conştientizeze
    puterea, să-şi dea seama că împreună pot spune nu. Eu cred că aceste mişcări au
    început să se nască, să se coaguleze, să se structutreze încă din 2011, 2012.
    Atunci nu au avut atâta ecou pentru că protestele erau mai mici şi pe probleme
    care poate nu erau atât de vizibile în agenda publică. Cum spuneam, muşchiul
    civic a fost exersat şi s-a încordat de-a lungul unei perioade mai lungi. Acum
    îşi arată puterea.



    Un mare câştig
    al acestor zile este, în opinia criticului literar Luminiţa Corneanu, faptul că
    oamenii din stradă şi-au făcut auzită vocea şi că perseverenţa lor i-a obligat
    pe cei din Guvern la o reacţie: Ceea ce mi se pare cel mai important, poate mai important decât
    câştigurile concrete pe termen scurt, este faptul că ne-am redescoperit, am
    redescoperit încrederea în noi, în mecanismele primare ale democraţiei,
    raportul dintre alegători şi aleşi, între cetăţeni şi cei delegaţi să conducă
    cetatea. Imaginile cu protestatarii din Bucureşti care au făcut înconjurul
    lumii ne-au umplut inimile de mândrie şi de încredere, iar România şi cetăţenii
    români sunt daţi de exemplu Americii şi Marii Britanii despre cum se face.
    Aşa ceva nu ni s-a mai întâmplat până acum şi de aceea consider că este foarte
    important, am aflat noi înşine cât suntem de puternici şi cât de important este
    să fim împreună şi să ne facem vocea auzită.



    Actorul Tudor Aaron Istodor. Unul din sutele de
    mii care au ales să #reziste: Cred că s-a reconturat o
    voce, o voce a străzii. Eu nu mă consider manipulat, nu aparţin nici unui
    partid politici, nu ţin nici cu unii, nici cu alţii, dar când am constatat că
    se întâmplă ceva greşit, că este vorba de un abuz, am simţit nevoia să ies în
    stradă ca orice cetăţean. Aşa că am fost acolo plus unu, şi cred că a fost
    important că am fost atâţia care am sesizat că ceva este greşit şi că ceva
    trebuie îndreptat. Şi iată că lucrurile au fost deja îndreptate, deci cred că a
    fost un câştig.



  • Retrospectiva săptămânii 05 – 11. 02.2017

    Retrospectiva săptămânii 05 – 11. 02.2017

    Protestele de stradă şi tensiunile din
    România continuă


    Ministrul român al Justiţiei, Florin Iordache, considerat responsabil pentru situaţia
    creată ca urmare a adoptării, de către Guvern, a ordonanţei de urgenţă de modificare a codurilor
    Penal şi de Procedură Penală, şi-a anunţat, joi, demisia, deşi, a
    susţinut el, toate iniţiativele asumate au fost legale şi constituţionale. Chiar dacă ordonanţa, criticată atât de
    şeful statului şi principalele instutuţii judiciare din ţară, cât şi de
    partenerii externi din UE şi NATO, a fost abrogată, protestele ample de stradă
    au continuat în Capitală, în alte oraşe din ţară, dar şi din străinătate. Oamenii nu sunt mulţumiţi doar cu demisia
    ministrului de Justiţie şi spun că aşteaptă un gest similar din partea
    premierului Sorin Grindeanu, pentru că el este cel care a girat, prin propria
    semnătură, demersurile lui Florin Iordache. Pe de altă parte, protestatarii
    spun că nu vor să impună un guvern cu o altă culoare politică şi recunosc
    faptul că PSD, câştigătorul alegerilor legislative din decembrie anul trecut,
    trebuie să guverneze, însă, adaugă ei, social democraţii ar trebui să numească
    un alt Executiv, pentru că doar atunci se va restabili o parte din încredere şi
    doar aşa aceste proteste vor înceta. Şi guvernul Grindeanu are, însă,
    susţinători! Manifestanţi pro-Executiv au ales să
    protesteze în faţa Palatului Cotroceni, sediul preşedinţiei, cerând demisia şefului statului Klaus Iohannis şi spunând
    că vor să le fie respectat votul din 11 decembrie, de la legislative. Între timp, preşedintele Iohannis a mers, marţi, în Parlament
    pentru prima dată de la instalarea cabinetului PSD-ALDE al lui Sorin
    Grindeanu şi a pledat pentru o guvernare responsabilă şi sustenabilă. În
    replică, partidele aflate la guvernare i-au reproşat şefului statului că nu îşi
    exercită rolul de mediator.



    CCR a respins sesizările privind
    OUG privind modificarea codurilor penale


    Controversata
    ordonanţă de urgenţă privind modificarea codurilor penale a ajuns şi pe masa
    Curţii Constituţionale. Miercuri, CCR a respins
    sesizările depuse, săptămâna trecută, de preşedintele Klaus Iohannis şi de Consiliul
    Superior al Magistraturii, constatând că nu există un conflict juridic de
    natură constituţională între puterile statului în urma adoptării actului
    normativ. Curtea a analizat, totodată, o sesizare pe fond depusă de Avocatul
    Poporului şi a respins-o, dar doar pentru că ordonanţa nu mai exista, fiind abrogată.
    Conţinutul actului normativ ei nu a fost analizat, deşi unii comentatori susţin
    că acest lucru s-ar fi impus.



    Guvernul Grindeanu trece
    de prima moţiune de cenzură


    Aflat la putere doar de o lună, Executivul român a trecut fără
    probleme de prima moţiune de cenzură, depusă de opozţia de dreapta. Iniţiat de
    PNL şi USR şi sprijinit de PMP, documentul intitulat Guvernul Grindeanu – Guvernul sfidării naţionale. Nu legalizaţi furtul
    în România nu a întrunit, după cum era de aşteptat, majoritatea voturilor
    parlamentarilor. Aceştia acuzau Executivul că a adoptat, noaptea, pe furiş,
    ordonanţa care modifica Codurile penale, pentru a-i scăpa de problemele penale
    pe unii politicieni. Doar 161 de parlamentari au
    votat pentru căderea executivului, iar pentru ca moţiunea să fie adoptată erau
    necesare cel puţin 233 de voturi După vot, premierul Sorin Grindeanu a promis că Executivul va
    fi, pe viitor, deschis la dialog, mai ales în domeniile justiţiei şi politicii
    fiscale, două domenii extrem de sensibile pentru români.



    Fondul Suveran de
    Dezvoltare şi Investiţii


    Guvernul de stânga de la Bucureşti a adoptat, joi, un memorandum
    privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investitii (FSDI), a
    anunţat ministrul Economiei, Alexandru Petrescu. Acesta a explicat că Fondul este un
    instrument de finanţare a investiţiilor în sectoare competitive, rentabile şi
    sustenabile, cu efect de multiplicare în economie, în urma atragerii de capital
    şi surse din piaţa financiară. Potrivit ministrului Economiei, FSDI va
    reprezenta un partener pentru investitorii instituţionali, BERD,
    BEI, Banca Mondială, fonduri de investiţii, precum şi pentru alţi investitori
    privaţi. Urmează să fie adoptat şi un act normativ privind functionarea
    efectivă a acestui fond, a precizat Petrescu. El a mai spus
    că Fondul va contribui atât la eforturile României de
    obţinere a statutului de piaţă emergentă pentru piaţa autohtonă de capital prin
    creşterea lichidităţii pe Bursa de Valori Bucureşti, cât şi la creşterea
    gradului de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile, prin asigurarea
    surselor financiare de cofinanţare a proiectelor de investiţii.


    România prezentă la ediţia 2017 a Berlinalei


    Lungmetrajul
    Ana, mon amour, realizat de românul Călin Peter Netzer, a fost selectat în
    competiţia oficială a celei de-a 67-a ediţii a Berlinalei, primul mare festival
    de film al anului în Europa, care se desfăşoară în perioada 9 -19 februarie, în
    capitala Germaniei. Netzer are, deja, în
    palmares un Urs de Aur, obţinut în
    2013, tot la Berlin, cu filmul ”Poziţia copilului”. România este reprezentată în acest an şi în
    cadrul Berlinale Talents de regizorii Ilinca Călugăreanu şi Ioana
    Mischie, actorul Alexandru Potocean, producătoarea Andra Popescu, operatoarea
    Carmen Tofeni, distribuitorul de film Matei Truţă şi scenarista Monica Stan.
    Totodată, în programul Shooting Star este prezent actorul Tudor Aaron Istodor, iar proiectul ”Căprioara”de Bogdan George
    Apetri a fost selecţionat în cadrul ”Co-production Market.

  • Rumäniens Justizminister Florin Iordache ist zurückgetreten

    Rumäniens Justizminister Florin Iordache ist zurückgetreten

    Der rumänische Justizminister Florin Iordache hat am Donnerstag vor dem Hintergrund der Widerrufung der Eilverordnung zur Abänderung der Strafgesetze seinen Rücktritt erklärt. Er war seit dem 31. Januar, dem Tag an dem die Regierung spät am Abend die bestrittene Eilverordnung 13, die die Strafrechte ändern sollte, gebilligt hat, das Ziel der Kritiken und Ironien der Demonstranten, die gegen die Regierung und Lockerung des Strafgesetzbuches protestieren. PSD-Parteichef Liviu Dragnea profitiere von der Eilverordnung, weil diese auch für laufende Verfahren gültig sei. Dragnea ist wegen Amtsmissbrauchs und Dokumentenfälschung angeklagt.




    Die Eilverodnung ist am vergangenen Sonntag aufgehoben worden, als 500 Tausend Rumänen auf die Straßen gingen. Bis zuletzt hielt Iordache daran fest, dass die Eilverordnung recht- und verfassungsmäßig gewesen sei. Bereits am Mittwoch hatte er angekündigt, sich nach einer Aussprache mit Premierminister Sorin Grindeanu entscheiden zu wollen. Die Oppositionsparteien begrüßten Iordaches Entscheidung. Selbst Spitzenpolitiker der Regierungkoalition hatten seinen Rücktritt gefordert, nachdem sein Vorstoß zu den größten Straßenprotesten der letzten 27 Jahre geführt hatte. Florin Iordache blieb also noch vier Tage an der Spitze des Justizministeriums und bestätigte, das was der Landespräsident Klaus Iohannis ein gezwungener Amtsrücktritt nannte. Florin Iordache dazu:




    “Alle Initiativen sind legal und stoßen nicht gegen die Verfassung. Das Parlament debattiert nun über alle vorgeschlagenen Projekte oder über die Projekte über die öffentlich debattiert wurde. Das reichte aber nicht. Deshalb habe ich beschlossen, aus dem Amt des Justizministers zurückzutreten.




    Florin Iordache hat nur teilweise Recht. Seine Initiativen sind legal. Das rumänische Verfassungsgericht hat am Donnerstag die Klage des Ombudsmans gegen die Eilverordnung zur Abänderung der Strafgesetze als unzulässig abgewiesen. Da die Eilverordnung widerrufen worden sei, bleibe die Klage gegenstandslos; in der Sache selbst müsse nicht mehr entschieden werden. Ombudsman Victor Ciorbea hatte letzte Woche gegen die Eilverordnung geklagt, da die Vorschrift gerade das Gebot der Eile nicht erfülle. Am Mittwoch hatte das Gericht auch die Klagen von Präsident Klaus Iohannis und der Justizaufsichtsbehörde CSM gegen die Eilverordnung im Rahmen eines Organstreitverfahrens abgelehnt. Die Kläger hatten gerügt, dass es durch die Verabschiedung der Vorschrift zu einem Rechtskonflikt zwischen den Staatsgewalten gekommen sei.




    Die politische Klasse hat auf den Rücktritt von Florin Iordache unterschiedlich reagiert. Die Nationalliberale Partei und die Union Rettet Rumänien behaupten, der Rücktritt sei keine Garantie, dass die Regierung oder die Mehrheit gebildet aus der PSD und ALDE keine weitere Missbräuche begehe. Die zwei Oppositionsparteien meinen, Iordaches Opferung reiche nicht, er sei nur Dragneas Beschäftigter. Deshalb behaupten sie, Dragnea und der Premierminister Sorin Grindeanu müssen ebenfalls als ein Beweis der Zugabe des Irrtums zurücktreten. Der Chef der PSD-Senatoren Şerban Nicolae erklärte, er sei mit dem Rücktritt des Justizministers Florin Iordache nicht einverstanden. Es waren Stimmen in der Sozialdemokratischen Partei, die die Verschlechterung des Images durch Iordaches Eilverordnung bedauern.