Reuniune CSAT la București
România va cumpăra avioane de luptă de ultimă
generaţie, F-35. Decizia a fost luată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării,
care a analizat riscurile de securitate din regiunea Mării Negre. Aceste
avioane americane de ultimă generaţie sunt dotate cu o gamă largă de senzori
avansaţi, pot schimba informaţii criptate în timp real, atât cu platforme
aeriene, cât şi cu sisteme de apărare cu baza la sol. Intenţia achiziţionării
avioanelor de vânătoare F-35 fusese anunţată de anul trecut de către
preşedintele Klaus Iohannis, ca parte a procesului de modernizare a forţelor
armate aeriene. Agenda reuniunii CSAT s-a concentrat şi pe situaţia de securitate
din regiunea Mării Negre, în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
Membrii Consiliului au
stabilit că reperul fundamental de acţiune rămâne cel al asigurării securităţii
naţionale. Ei au decis că România trebuie să asigure, în continuare, sprijinul
necesar pentru partenerii vulnerabili din regiune. Este vorba, în primul rând,
despre Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă). După Ucraina, acest
stat este cel mai expus agresiunilor şi presiunilor ruseşti, fiind ţinta unor
acţiuni hibride de destabilizare de o intensitate şi o complexitate fără
precedent.
Securitatea în zona Mării Negre, în atenție la
București
Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, joi, că Bucureştiul devine, din nou,
capitala internaţională a diplomaţiei prin organizarea primei Conferinţe
privind securitatea Mării Negre sub egida Platformei Internaţionale Crimeea şi
a unei noi reuniuni a Trilateralei România – Republica Moldova – Ucraina. Totodată,
șeful diplomaţiei române a reiterat condamnarea războiului dus de Federaţia
Rusă în Ucraina. Organizată de Ministerul de Externe şi cel al Apărării din
România, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Apărării din
Ucraina, în parteneriat cu Centrul pentru Strategii de Apărare al Ucrainei,
conferinţa este primul eveniment de asemenea amploare dedicat Mării Negre
co-organizat de cele două ţări, sub egida Platformei Internaţionale Crimeea. În
ceea ce privește agenda Trilateralei România – Ucraina – Republica Moldova,
dezbaterile au vizat situaţia de securitate din regiune, presiunile exercitate
de Rusia împotriva Republicii Moldova, sprijinul NATO şi al UE pentru Ucraina
şi Republica Moldova. Tot pentru convorbiri consacrate situaţiei de
securitate din regiunea Mării Negre s-a aflat în România, de luni până vineri,
și preşedintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer. El a discutat cu ministrul
de externe, Bogdan Aurescu, despre pregătirea summit-ului de la Vilnius din
luna iulie şi implementarea deciziilor reuniunii aliate de la Madrid, iar la
sediul MApN a avut convorbiri cu ministrul apărării, Angel Tîlvăr, şi cu şeful
Statului Major, generalul Daniel Petrescu. În programul din România al
preşedintelui Comitetului Militar al NATO au fost incluse vizite la comandamentele
aliate dislocate în Bucureşti şi Sibiu (centru), la grupul de luptă NATO dispus în zona Cincu (centru) şi în Baza
Aeriană Mihail Kogălniceanu (sud-est).
Comisarul european pentru Piaţa Internă,
Thierry Breton, în România
Comisarul european pentru Piaţa Internă,
Thierry Breton, a făcut, în
această săptămână, o vizită în România. El s-a întâlnit cu premierul Nicolae
Ciucă, cu care a discutat despre rolul României în consolidarea capacităţii de
apărare europene şi despre sprijinul pentru Ucraina şi Republica Moldova. Comisarul
Thierry Breton a salutat
alocarea de către România a 2,5% din PIB pentru apărare, mai ales în actualul
context de securitate. De asemenea, oficialul european a vizitat, împreună
cu ministrul Economiei, Florin Spătaru, două fabrici de echipamente militare.
România se numără printre cele 11 ţări identificate de Comisia Europeană în
care există companii din industria de apărare ce şi-ar putea majora capacitatea
de producţie pentru a sprijini Ucrainaˮ, a declarat comisarul european pentru Piaţa
Internă, Thierry Breton. La
rândul său, ministrul Economiei, Florin Spătaru, a afirmat că s-a vorbit despre
sprijinul european pe care industria românească îl poate obţine, în aşa fel
încât să poată contribui la efortul de reconstrucţie a Ucrainei.
FMI a redus prognoza de creştere a economiei
româneşti
Fondul Monetar Internaţional a redus prognoza de
creştere a economiei româneşti, în acest an, de la puţin peste trei procente,
cât estima în toamnă, la 2,4%. Conform noilor calcule ale instituției
financiare, date publicităţii marți, la anul, creşterea ar urma să fie de 3,7%.
În ceea ce priveşte inflaţia, FMI se aşteaptă ca România să înregistreze, în
acest an, un nivel de 10,5%, după 13,8 anul trecut. Ritmul de creştere a
preţurilor va încetini semnificativ abia în 2024, când ar urma să se situeze
sub pragul de 6%.
Ultimele pregătiri de Paște
Pentru creștinii ortodocși, majoritari în România,
și cei greco-catolici, luni, a început Săptămâna Patimilor, care este și ultima
săptămână a Postului Paștelui. În biserici, s-au ținut slujbe prin care s-a făcut
pomenirea ultimelor zile ale lui Hristos pe pământ, înainte de Răstignirea și
Învierea Lui, iar pelerini şi grupuri organizate din România au ajuns la locurile
sfinte din Ierusalim, Nazareth şi Betleem pentru slujba din Noaptea de Înviere.
Pe de altă parte, un studiu realizat de Reveal Marketing Research şi-a propus
să afle mai multe detalii despre cum se pregătesc românii în aşteptarea
sărbătorilor de Paşte. 71% dintre aceștia urmează să îşi petreacă Paştele în
familie, cu partenera sau partenerul de viaţă. Petrecerea sărbătorii împreună
cu grupul de prieteni este menţionată într-o mai mare măsură de tineri cu
vârste cuprinse între 18-24 ani. În ceea ce priveşte interesul pentru tradiţii
şi obiceiuri de Paşte, 78% dintre respondenți intenţionează să meargă la slujba
de Înviere, iar 45% obişnuiesc să postească. În toiul pregătirilor de Paşte,
64% dintre români intenţionează să cumpere cadouri celor dragi,
înregistrându-se o descreştere semnificativă faţă de anul 2019, când 8 din 10
şi-au manifestat această dorinţă.
