Radio România Internațional

Tag: fonduri europene

  • Creşterea competenţelor antreprenoriale ale studenţilor de la USAMV Cluj-Napoca

    Creşterea competenţelor antreprenoriale ale studenţilor de la USAMV Cluj-Napoca

    USAMV din Cluj şi-a luat ca parteneri Clubul Francofon de Afaceri din oraş, Agenţia Regională de Dezvoltare Nord-Vest şi o firmă privată, cu care a conceput un proiect, finanţat majoritar din fonduri europene, care le poate asigura absolvenţilor o viaţă decentă conducând o afacere în domeniul pentru care s-au pregătit.


    Rectorul USAMV, prof.univ.dr. Cornel Căţoi:

    Proiectul li se adresează studenţilor din anii terminali. Face parte din cadrul Programului Operaţional Capital Uman, care îşi propune creşterea numărului absolvenţilor de învăţământ terţiar (universitar şi nonuniversitar), care-şi găsesc un job ca urmare a activităţilor din proiect, prin învăţare-cercetare-inovare şi accesarea de granturi pentru dezvoltarea propriilor afaceri.

    Practic, vom asigura pregătirea în competenţe antreprenoriale şi manageriale a 342 de studenţi, dintre care, pe baza evaluării planurilor de afaceri prezentate de ei, vom subvenţiona 20 dintre afaceri cu sume 40.000 şi 100.000 Euro.

    Sigur că sunt anumite condiţii, de pildă trebuie să creeze cel puţin 3 locuri de muncă. Totalul sumei eligibile trece de 9 milioane de lei, din care statul român plăteşte 10%, USAMV 70.000 lei, iar restul sunt bani europeni. proiectul a fost întocmit de specialiştii din Universitate, în frunte cu d-na prorector Ioana Pop, dar s-au implicat şi partenerii noştri cu câte un om specializat în domeniu. Desigur că în cursul derulării acţiunilor vom avea mai mulţi manageri, de la fiecare partener, plus experţi care vor asigura instruirea studenţilor, tutoriatul pentru scrierea proiectelor şi ierarhizarea celor depuse.

    Proiectul se va întinde pe 3 ani, dar afacerile finanţate vor fi monitorizate în continuare privind durabilitatea şi încadrarea în parametrii asumaţi prin contract. Antreprenorii care, din vina lor, nu-şi vor atinge targeturile, vor fi nevoiţi să restituie finanţările primite.


  • Transport public ecologic la Braşov

    Transport public ecologic la Braşov

    La Brașov, la mijlocul lunii trecute, au
    fost puse în circulație 10 autobuze hibrid Mercedes care vor asigura legătura
    dintre cartierele Stupini și Bartolomeu cu centrul orașului.


    Cele 10 autobuze, produse în Franța,
    au fost achiziționate de către Municipalitate cu suma de 13,4 milioane de lei +
    TVA, din care finanțarea nerambursabilă de la Uniunea Europeană reprezintă
    98% și a fost derulată prin programul REGIO 2014-2020.


    Noile autobuze hibride au înlocuit în
    circulație autobuze mai vechi, poluante, dar prezintă și o serie de alte
    avantaje: au un consum redus de combustibil, costuri de mentenanță reduse,
    capacitate de peste 100 de pasageri, dotări moderne precum aer condiționat,
    sistem supraveghere video la interior și exterior, acces WIFI pentru călători
    și prize USB pentru încărcarea telefoanelor mobile.


    De asemenea, autobuzele au și alte
    dotări de ultimă generație despre care ne spune directorul SC RATBV SA, Marian
    Geman:




    Ele sunt dotate cu sisteme moderne de
    monitorizare prin senzori, au un sistem asemănător sistemelor City Safe – care
    detectează pietonii, au o asistare la frânare – de exemplu dacă șoferul nu
    reacționează în timp util la frânare, mașina frânează singură – are asistență la
    oglinzi, la vederea în spate. Sistemul de ventilație este un sistem modern,
    antibacterian și antivirus, cu o capacitate foarte mare de schimbare a aerului,
    adică în aproximativ două minute schimbă întregul volum de aer din habitaclu.




    La rândul său, primarul municipiului
    Braşov, Allen Coliban, a ținut să sublinieze că se dorește ca la Brașov să
    existe un transport public de calitate, care să fie o opțiune reală pentru cât
    mai mulți brașoveni, pentru că numai în acest fel se pot rezolva blocajele din trafic cauzate de numărul mare
    de autovehicule de pe străzi și numai astfel se poate face tranziția spre un
    oraș verde.




    Zece autobuze, autobuze hibride Citaro de
    la Mercedes, care vor contribui la reducerea poluării generate de transportul
    public. În cifre asta înseamnă o reducere de 96.000 de kilograme de dioxid de
    carbon pe an pe traseele pe care aceste autobuze vor opera, undeva la 1.300 de
    kilograme de dioxid de azot, sunt cifre importante pentru calitatea aerului din
    Brașov și cred că pot fi un element de mândrie care să convingă mai mulți
    brașoveni să folosească transportul public.




    Primarul
    Allen Coliban a mai subliniat că ținta municipalității este să transforme
    Braşovul într-unul dintre primele municipii mari din România cu transport 100%
    verde.


    Merită
    menționat că RATBV va fi dotată în final și cu 26 de troleibuze, dar şi cu 32
    de autobuze electrice ce au fost achiziţionate de Primăria Braşov, prin
    intermediul unor proiecte în care municipalitatea asigură o parte a finanţării,
    restul banilor provenind din fonduri guvernamentale și mai ales din fonduri
    europene.


  • Prima tranşă de bani PNRR

    Prima tranşă de bani PNRR

    România va beneficia de o finanţare totală de 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă pentru finanţarea reformelor şi investiţiilor incluse în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Mai exact, este vorba de un grant în valoare de 14,24 miliarde de euro şi de o finanţare în valoare de 14,942 miliarde de euro, acordată în condiţii avantajoase – adică sub formă de credite cu dobânzi mici, garantate de Comisia Europeană.


    Joi, Bruxellesul a transmis Bucureștiului primele 1,8 miliarde de euro, adică o prefinanțare de 13% din suma alocată României, urmând ca până la finalul anului să fie transferată și diferența din prefinanţarea totală de aproape 3,8 miliarde de euro aferentă acestui an. Cu plata de prefinanţare trebuie demarate investiţiile şi reformele fixate de România în PNRR – un plan structurat pe 6 piloni și împărţit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României şi să urmărească concomitent priorităţile Comisiei Europene.

    La Capitolul Tranziţie către economia verde, România şi-a propus investiţii de 3,9 miliarde de euro în modernizarea căilor ferate, inclusiv cu echipamente electrificate sau fără emisii de carbon. În plus, 2,7 miliarde de euro vor fi investite în renovarea clădirilor publice şi a blocurilor, atât din punct de vedere energetic, de exemplu prin anvelopare, cât şi pentru a le face mai rezistente la cutremure.


    Planul Naţional mai prevede 1,5 miliarde de euro pentru digitalizarea administraţiei publice, în domenii ca justiţia, ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială, mediul şi eliberarea de cărţi de identitate electronice pentru 8,5 milioane de români. În plus, 881 de milioane de euro vor merge în digitalizarea educaţiei, de exemplu, pentru îmbunătăţirea competenţelor profesorilor, dar şi a conţinutului educaţional şi a echipamentelor digitale.


    Există şi un capitol de întărire a rezistenţei economice şi sociale, care urmărește ca România să aibă pe viitor un proces mai bun de luare a deciziilor şi o fiscalitate mai bine susţinută. Cum? Printr-un cadru bugetar consolidat prin reforme în administraţia fiscală şi ale cadrului fiscal, prin reformarea sistemului de pensii şi printr-un control mai bun al cheltuielilor. Planul are și măsuri de îmbunătăţire a mediului de afaceri, prin consolidarea independenţei sistemului judiciar, a calităţii şi eficienţei lui, combaterea corupţiei şi realizarea unui sistem de decizii previzibil.

    Pentru Sănătate, planul prevede investiţii de două miliarde de euro în infrastructura spitalicească, dar şi în îmbunătăţirea sistemului de educaţie în domeniu. La capitolul rezistenţă naţională la riscuri, este prevăzută și reforma venitului minim de incluziune, care ar trebui să simplifice şi să îmbunătăţească sprijinul social pentru persoanele mai vulnerabile, dar şi să stimuleze ocuparea forţei de muncă şi formarea profesională.

    Pentru toate acestea, banii vor veni în tranșe, în funcţie de îndeplinirea unor obiective, care trebuie realizate până la 31 august 2026.


  • Energie geotermală pentru încălzirea instituţiilor publice din comuna Periam, judeţul Timiş

    Energie geotermală pentru încălzirea instituţiilor publice din comuna Periam, judeţul Timiş

    Patru mari proiecte
    sunt în derulare și vizează atât reablitatea unor clădiri pentru desfășurarea
    unor manifestări culturale cât și introducerea unui nou sistem de încălzire în
    toate instituțiile publice gestionate de primăria comunei Periam ne spune
    edilul Cornel Dumitraș:


    Este vorba de un
    sistem de producere și distribuire a energiei geotermale în comuna Periam, un
    proiect prin care va fi asigurată încălzirera tuturor instuțiilor publice din
    localitatea noastră. Ulterior, încercăm să accesăm și un proiect pe fonduri
    nerambursabile pentru construirea unui spa pentru localitatea noastră. Un alt
    proiect în derulare, tot pe fonduri europene, un proiect de achiziție a unor
    utilaje necesare pentru activitatea primăriei. Un buldoexcavator cu toate
    atașamentele necesare. De asemenea, un proiect pentru reabilitarea căminului
    cultural din localitate și achiziția de tablete pentru buna desfășurare a
    activității didactice, pentru uz școlar.


    Proiectul de
    reabilitare a căminului cultural din comuna Periam este în valoare de
    aproximativ 500 de mii de euro și va fi încheiat până la sfârșitul anului
    viitor. Buldoexcavatorul cu toate accesoriile este deja achiziționat la o
    valoare de aproximativ 100 de mii de euro.


    Proiectul de
    realizare a două foraje pentru captarea apei geotermale este destinat
    încălzirii toturor instituțiilor publice și ar fi putea fi încheiat în
    aproximativ doi ani de la începerea lucrărilor spune primarul Cornel Dumitraș:


    Proiectul are o valoare de aproximativ 4 milioane și
    jumătate de euro urmând a fi mplementat începând cu anul următor. Nu pot să vă
    dau o dată de finalizare, eu sper să fie finalizat in circa doi ani de zile.
    Vom construi doi foraje noi de apă geotermală pentru că există apă geotermală
    în zonă. Noi fiind situați în zona aceasta între Lovrin și Călacea unde, după
    cum bine știți, ei au așa ceva. La noi s-au făcut prospecțiuni acum 20 – 30 de
    ani și s-a demostrat că există această sursă de energie. Prin acest proiect noi
    vom încălzi sediul primăriei, sala de sport, toate locațiile Liceului Teoretic
    periam, grădiniță, bazele sportive din localitate, toate vor urma a fi
    încălzite cu energie geotermală.


    Alte două proiecte
    majore ce urmează a fi depuse pentru finanțare din fonduri europene vizează
    introducerea rețelei de apă și canalizare în zona de agrement din apropierea
    comunei unde sunt, pe lângă aproximativ 100 de locuitori permanenți, și 300 de
    case de vacanță.


  • Cetatea Poenari va fi renovată și conservată cu bani europeni

    Cetatea Poenari va fi renovată și conservată cu bani europeni

    Cunoscută şi ca cetatea lui Vlad Ţepeş,
    monumentul istoric de categoria A reprezintă unul dintre cele mai importante
    obiective turistice din judeţul Argeş.


    Înainte de pandemie avea 120- 140 de mii de
    vizitatori din care 70- 80 la sută străini.


    La finalul lucrărilor de renovare și
    consolidare- peste 1 an si 4 luni- obiectivul va putea găzdui evenimente
    culturale, didactice sau de promovare a imaginii României
    organizate de Muzeul Județean Argeş.


    Directorul muzeului, Cornel Popescu:


    Cetatea Poenari aşa
    cum bine ştiți este un obiectiv cultural- istoric aflat în proprietatea
    Consiliului Județean Argeş şi în administrarea Muzeului Județean Argeş din anul
    2010.


    Este unul dintre cele
    mai importante obiective pe partea de nord a județului Argeş, în defileul
    Argeşului.


    Începând cu data de 8 noiembrie acest obiectiv a fost predat
    unui operator economic în vederea efectuării lucrarilor de consolidare şi
    restaurare.


    Aşadar accesul
    publicului a fost restrictionat pentru că s-a început organizarea de şantier
    urmând ca în cel mai scurt timp, în funcție şi de condițiile
    meteo, să inceapă lucrările de consolidare şi restaurare ale acestui obiectiv.


    Vorbim aici de un
    proiect cu o dublă finanțare, pe de-o parte fonduri europene, un total de 3
    milioane de euro, la care se adaugă şi o contribuție de aproape 9 milioane de
    lei a Consiliului Județean Argeş, care este şi proprietar.


    Turnul donjon- turnul
    patrulater al cetății datează încă din timpul lui Basarab Intai- întemeietorul
    statului feudal Ţara Românească iar celelate 3
    turnuri cilindrice, rezervorul de apă şi zidurile de incintă datează din timpul
    domnitorului Vlad Ţepeş, mai exact din timpul celei de-a doua domnii a lui Vlad
    Ţepeş si este si singurul obiectiv care are din punct de vedere istoric,
    stiintific, legatură cu Vlad Ţepeş.


    Investiția se ridică la peste 20 de milioane
    de lei.


    Finanțarea este asigurată în cea mai mare
    parte- 85 la sută- din fonduri europene. Mai contribuie şi bugetul național cu
    13 la sută din valoarea proiectului și bugetul local cu 2 procente.




  • Modernizarea infrastructurii rutiere şi de transport public a municipiului Bistriţa

    Modernizarea infrastructurii rutiere şi de transport public a municipiului Bistriţa

    Primăria municipiului Bistriţa continuă să folosească sume importante din banii europeni pentru modernizarea infrastructurii rutiere în zona centrală, cu legături către periferiile oraşului.

    Primarul Ioan Turc: Primăria Bistriţa a licitat lucrările din proiectul cu fonduri europene Configurarea axei de transport public pe traseul str. Gării – bld. Decebal – str. Andrei Mureşanu – str. Năsăudului. Valoarea totală a proiectului este de 50.415.144 lei, din care suma eligibilă nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională este de 42.382.315 lei. Suma eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional este de 7.482.001 lei, contribuţia proprie a Primăriei – cheltuieli eligibile şi neeligibile – este de 1.550.827 lei.

    Lucrările constau în realizarea de benzi dedicate transportului public şi a pistelor pentru biciclişti în sistem integrat, nu discontinuu. Se execută, de asemenea, reabilitarea trotuarelor, amenajarea unui sistem rutier nou la partea carosabilă pe coridorul de transport, construirea unui pasaj pietonal subteran pe bld. Decebal în zona pieţei, iluminat public cu sistem de telegestiune, modernizarea staţiilor de transport public existente şi amenajarea a 10 staţii noi precum şi montarea unor sisteme de monitorizare video. Lungimea pistelor pentru ciclişti va fi de 4597 metri, a trotuarelor noi de 4435 metri, iar a carosabilului nou de 2347 metri.

    Obiectivul general al acestui proiect este asigurarea unui serviciu eficient de transport public şi îmbunătăţirea condiţiilor de utilizare a mijloacelor nemotorizate de transport, pentru a reduce numărul de deplasări cu autoturismele proprii. Configurarea sau reconfigurarea infrastructurii rutiere conduce la reducerea emisiilor de CO2.


  • Modernizarea reţelei şcolare din judeţul Caraş-Severin

    Modernizarea reţelei şcolare din judeţul Caraş-Severin

    Este nevoie în continuare de investiții pentru susținerea educației în România, pentru a aduce școlile la standarde europene, iar un ajutor important vine prin Regio-Programul Operaţional Regional. Până în prezent, în municipiul Reșița au fost finalizate lucrările de reabilitare și modernizare la mai multe unități de învățământ mari, după cum spune şeful Direcţiei Învăţământ, Cultură, Tineret, Sport şi Culte din cadrul Primăriei Reşiţa, Liliana Dacica.

    Este vorba de Colegiul Național Traian Lalescu, Colegiul Național Mircea Eliade, Liceul Teoretic Traian Vuia, Liceul Teologic Baptist și internatul Colegiului Economic al Banatului Montan. Sunt şi alte lucrări în curs de execuţie şi am găsit soluţii pentru a reloca elevii în alte unităţi de învăţământ până se finalizează aceste modernizări.


    Şi Şcoala Gimnazială Mihai Peia va fi complet reabilitată cu fonduri europene, completează Liliana Dacica.

    Valoarea proiectului se ridică la aproape 9,4 milioane de lei, din care 1,5 milioane de lei contribuţie de la bugetul local. Unitatea de învățământ de pe strada Gratz va fi reabilitată, modernizată și dotată corespunzător cu mobilier și echipamente specifice prin acest proiect. Contractul a fost deja semnat şi în această perioadă eliberăm spaţiile pentru a putea preda amplasamentul până la sfârşitul lunii.


    Pe perioada lucrărilor de reabilitare de la Şcoala Gimnazială Mihai Peia din Reşiţa, elevii îşi vor desfăşura cursurile în corpul E din curtea Centrului Universitar Babeş Bolyai. Tot acolo vor ajunge şi elevii de la Şcoala Gimnazialã Marius Şandru care, la rândul ei urmeazã sã intre în reabilitare cu fonduri europene. Aici, valoarea investiţiei este de 8,2 milioane de lei.

    Suntem în perioada de evaluare, s-a trecut de oferta tehnică, urmează evaluarea financiară şi, spre sfârşitul anului vom avea cu siguranţă un câştigător. Prin urmare, în vacaţa de iarnă va trebui să eliberăm şi acest spaţiu pentru a putea fi reabilitat.


    Școala Gimnazială Nr. 9 este cea de-a 14-a unitate de învățământ care se reabilitează la Reșița, din fonduri externe. Valoarea totală a proiectului este de peste 10 milioane de lei și include reabilitarea integrală și dotarea celor trei corpuri de clădiri, precum și amenajarea terenului de sport şi a curţii.

    Până în 2024, rețeaua școlară din oraș va fi cea mai modernă din țară. Toți elevii și profesorii vor beneficia de cele mai bune condiții pentru a învăța, de facilități precum cazare și masă gratuită pentru cei ce vin să studieze din exterior, transport gratuit și burse școlare, a declarat la rândul său primarul Reșiței, Ioan Popa.


  • O nouă Politică Agricolă Comună a UE

    O nouă Politică Agricolă Comună a UE


    Parlamentul European a dat undă verde noii politici agricole comune a UE (PAC), considerată mai ecologică, mai echitabilă, mai flexibilă şi mai transparentă și una dintre cele mai importante reforme din exercițiul bugetar comunitar 2021-2027.



    În cadrul negocierilor pentru PAC, eurodeputaţii au subliniat că este esenţial să se îmbunătăţească biodiversitatea şi să se respecte legislaţia şi angajamentele Uniunii Europene în materie de mediu şi climă pentru a pune în aplicare politica agricolă comună reformată, se arată într-un comunicat de presă al Parlamentului European.



    PAC beneficiază de o tremie din bugetul UE



    Noua politică agricolă comună va intra în vigoare din ianuarie 2023 și are la dispoziție un buget de 387 de miliarde de euro până în 2027, circa o treime din bugetul multianual al Uniunii Europene. Din această sumă, 270 de miliarde de euro sunt direcționate către ajutoarele directe către agricultori și fermieri.



    Fermele mici şi mijlocii, o prioritate a europarlamentarilor în cadrul discuțiilor, vor primi cel puţin 10% din plăţile directe, iar tinerii agricultori, cel puţin 3% din bugetul PAC. Forul legislativ a mai obținut crearea unei rezerve permanente pentru situaţii de criză, cu un buget anual de 450 de milioane de euro. Fondurile vor fi folosite pentru a ajuta agricultorii care se confruntă cu instabilitatea preţurilor sau a pieţei.



    Comisia Europeană va evalua dacă planurile strategice naţionale aferente PAC sunt conforme cu aceste angajamente, iar agricultorii vor trebui să adopte practici care respectă clima şi mediul, se mai arată în comunicatul PE.



    Cele 27 de state membre vor trebui să se asigure că cel puţin 35% din bugetul pentru dezvoltare rurală şi cel puţin 25% din plăţile directe vor fi dedicate măsurilor de protecţie a mediului şi a climei.



    Reacții după votul pentru noua PAC



    Majoritatea eurodeputaților din cele mai mari grupuri politice s-au declarat mulțumiți de forma finală a noii politici agricole comune:


    Ne-am asigurat că noua politică agricolă este mai durabilă, mai transparentă şi mai previzibilă. Noul model de performanţă va reduce sarcina birocratică asupra fermierilor”, a declarat raportorul pentru “Regulamentul privind planurile strategice”, Peter Jahr (PPE).



    Noul model de performanţă va garanta că PAC se va concentra mai mult pe atingerea obiectivelor sale şi mai puţin pe simpla respectare a normelor. De asemenea, ne-am asigurat că plăţile PAC sunt mai transparente şi că interesele financiare ale UE sunt mai bine protejate. Această PAC va fi cu adevărat un succes”, a spus la rândul său raportoarea pentru “Regulamentul orizontal”, eurodeputata Ulrike Muller (Renew Europe).


    Raportorul pentru “Regulamentul privind organizarea comună a pieţei produselor agricole”, eurodeputatul francez Eric Andrieu (S&D) a afirmat: Pentru prima dată în peste 30 de ani, datorită organizării comune a pieţei în cadrul reformei PAC, reformele aprobate astăzi vor duce la o mai bună reglementare a pieţei, şi nu la dereglementare. Putem fi mândri de cât de departe am ajuns, deoarece progresele realizate sunt importante pentru fermieri, pentru sectorul agricol şi pentru consumatori.”



    Verzii și o parte din reprezentanții stângii, nemulțumiți de forma finală a PAC



    Însă, nu toți eurodeputații au fost încântați de versiunea PAC adoptată în forul legislativ. Grupul Verzilor a votat împotriva celor trei regulamente, la fel ca o parte a social-democraţilor (S&D) şi ca majoritatea stângii radicale (GUE/NGL).



    În opinia eurodeputatului ecologist lituanian Bronis Rope, această nouă PAC nu permite rezolvarea inegalităţilor sociale, nici atingerea obiectivelor de protecţie a mediului”. El a evidenţiat de asemenea că va exista o mai mare marjă de manevră pentru statele membre, ceea ce va împiedica o bună punere în aplicare a PAC”.

  • Fonduri pentru proiectele de voluntariat ale tinerilor

    Fonduri pentru proiectele de voluntariat ale tinerilor


    Comisia Europeană a lansat cererea de propuneri pentru 2022 în cadrul Corpului european de solidaritate. Această cerere de propuneri introduce posibilitatea ca participanții să se implice în operațiuni de ajutor umanitar în întreaga lume, pentru a crea legături de solidaritate între organizațiile și voluntarii din țările UE și oamenii și comunitățile din afara Uniunii.



    Organizațiile din cele 27 de state membre au la dispoziție peste 138 de milioane de euro pentru anul următor pentru a finanța proiecte de voluntariat, de solidaritate și conduse de tineri, echipe în domenii cu prioritate ridicată, axate pe promovarea unor stiluri de viață sănătoase și pe conservarea patrimoniului cultural, precum și Corpul voluntar european de ajutor umanitar, a transmis Executivul european.



    1 miliard de euro pentru acțiunile de solidaritate



    În total, programul Corpul european de solidaritate” pentru perioada 2021-2027 beneficiază de un buget de la 1 miliard de euro care va permite pentru un număr de cel puțin 270.000 de tineri să participe la acțiuni de solidaritate. Programul este deschis tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, în cazul activităților de solidaritate care abordează provocările societale, și celor cu vârste între 18 și 35 de ani, în cazul activităților de ajutor umanitar.



    Toți cei acre sunt interesați să participe la activitățile Corpului european de solidaritate trebuie să se înregistreze pe portalul Corpului, unde pot contacta organizații care pun în aplicare proiecte. Grupurile de tineri înregistrați pe portalul Corpului european de solidaritate pot solicita finanțare și pentru proiecte de solidaritate conduse de ei înșiși. Cererea de propuneri este deschisă până la 23 februarie pentru proiectele care au loc în același an și până la 4 octombrie pentru proiectele din anul următor.



    Obiectivele Anului European al tineretului



    2022 este Anul European al Tineretului, după cum a anunțat Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timpul discursului privind Starea Uniunii din plenul Parlamentului European de la Strasbourg din septembrie.



    Comisia și Parlamentul European își propun prin acest de demers o serie de obiective:


    – să onoreze și să sprijine generația care a făcut cele mai multe sacrificii în timpul pandemiei, oferindu-le noi speranțe, putere și încredere în viitor, subliniind modul în care tranziția ecologică și digitală oferă noi perspective și oportunități;


    – să îi încurajeze pe toți tinerii, în special pe cei cu mai puține oportunități, care provin din medii defavorizate, din zone rurale sau îndepărtate, sau care aparțin unor grupuri vulnerabile, să devină cetățeni activi și actori ai schimbărilor pozitive;


    – să promoveze oportunitățile oferite de politicile UE pentru tineri în vederea sprijinirii dezvoltării lor personale, sociale și profesionale. Anul European al Tineretului va merge mână în mână cu punerea în aplicare cu a NextGenerationEU în ceea ce privește furnizarea locurilor de muncă, educație și oportunități de formare;


    – să se inspire din acțiunile, viziunea și perspectivele tinerilor pentru a consolida și revigora în continuare proiectul comun al UE, pornind de la Conferința privind Viitorul Europei.



  • Proiect transfrontalier România – Serbia la Jimbolia pentru reabilitarea unor zone de agrement

    Proiect transfrontalier România – Serbia la Jimbolia pentru reabilitarea unor zone de agrement

    Iazurile din apropierea orașului
    Jimbolia sunt și în prezent zone de agrement dar proiectul transfrontalier
    semnat cu partenerii din Serbia va crește gradul de confort și va diversifica
    oportunitățile de petrecere a timpului liber spune primarul Adrian Postelnicu:


    De curând am semnat și am achiziționat și proiectul
    tehnic pentru realizarea unor zone de agrement și de utilizare a iazurilor, a
    bălților, din orașul Jimbolia, pe fonduri transfrontaliere între Jimbolia și Primăria
    Kikinda din Serbia. Este de aproximativ 300 de mii de euro. Se reabilitează
    zonele de agremenet, se va dota cu locuri de joacă pentu copii, aparate de fitness
    pentru cei mari, instaliații de aerare a apei din bălți, acele arteziene care
    să ajute și la fauna și flora din aceste iazuri. În cadrul acestui proiect avem
    achiziționat și un studiu pentru a gândi o variantă de alimentare cu apă a
    acestor bălți deoarece ele, pe fond natural, încep să sece. Ele sunt, practic,
    niște iazuri care au apărut în urma excavărilor pentru argila necesară
    fabricării de cărămidă și țiglă din orașul Jimbolia. Tot în cadrul acestui
    proiect vom construi și foișoare pentru observarrea păsărilor, avem și lebede
    și multe alte păsări frumoase în zonă. Acum încep lucrările și în toamna amului
    viitor ar trebui finalizate.


    Întreaga zonă, odată amenjată, va fi
    conectată la circuitul internațional de piste pentru biciclete. Proiectul este
    deja conturat și dosarul va fi depus pentru finanțare în următorul exercițiu
    financiar.

    Primarul Adrian Postelnicu: Avem gândit un proiect în parteneriat cu primăria
    Kikinda, avem și studiu de fezabilitate, ca în exercițiul imediat următor să
    construim, perimetral, alei pentru alergare și piste de biciclete pe o lungime
    de aproximativ 6 km. Și tot în cadrul acestui proiect gândim extinderea acestor
    piste. Noi în oraș avem printr-un proiect mai vechi, pe fondul anterior, dorim
    să ducem pista către vama din Jimbolia și să ne conectăm la cea din Serbia.
    Este un circuit internațional pentru biciclete în această zonă. Ne pregătim, ne
    facem temele din timp, așa discutăm cu partenerii din Serbia, și ei își doresc
    tot pe acest segment să investească și am găsit, să zic așa, puncte comune de
    care chiar avem nevoie.



    În actualul exercițiu financiar, Primăria
    Jimbolia a reușit să atragă fonduri europene de aproximativ 5 milioane de euro
    pentru proiecte de reabilitarea a unor clădiri de utilitate publică și pentru
    dezvotarea transportului în comun. În plus, trei unități școlare din orașul Jimbolia vor fi
    renovate și vor primi săli de sport ori spații de desfășurare a cursurilor.
    Termenul de finalizare a acestor proiecte demarate deja este de doi ani.


  • Bugetul UE poate fi folosit pentru gestionarea crizei prețurilor la energie

    Bugetul UE poate fi folosit pentru gestionarea crizei prețurilor la energie

    Deputatul european Siegfried Mureșan i-a cerut președintei Comisiei
    Europene, Ursula von der Leyen, să ia în considerare utilizarea Bugetului
    Uniunii Europene pentru sprijinirea țărilor membre în gestionarea crizei
    prețurilor la energie, la fel cum a procedat Uniunea în 2020, în contextul pandemiei
    de COVID-19. Conform declarației eurodeputatului, pot fi declarate eligibile
    din fonduri europene unele cheltuieli pe care statele membre le-au făcut pentru
    a-și ajuta cetățenii în situația de criză și poate crește cofinanțarea din
    fonduri europene.


    În plus, Siegfried Mureșan a cerut Consiliului European să ofere Comisiei
    posibilitatea de a lua cât mai rapid măsuri în ceea ce privește achiziționarea
    în comun a unor stocuri de gaze naturale, precum și dezvoltarea capacităților
    de stocare a energiei. Siegfried Mureșan:

    Comisia Europeană a propus tranziția spre o economie verde. Acest Pact
    ecologic european, Green Deal-ul, este în sine un lucru bun. Cu toții vrem
    reducerea poluării, reducerea emisiilor de dioxid de carbon și vrem soluții curate,
    regenerabile de energie. Însă tranziția spre această economie verde, oamenii
    care trebuie să se adapteze, întreprinderile care trebuie să se adapteze
    trebuie ajutate. Pentru asta, Comisia Europeană a propus înființarea unui fond
    social pentru climă, pentru ajutorarea întreprinderilor, a categoriilor de
    populație care trebuie să se adapteze.



    Siegfried Mureșan
    propune măsuri concrete pentru sprijinirea consumatorilor care s-ar putea
    confrunta cu probleme cauzate de creșterea prețurilor la energie.

    Acest fond este suficient, dar eu am cerut în Parlamentul European
    creșterea volumului acestui fond tocmai pentru a ajuta consumatorii vulnerabili
    în situația în care creșterea prețurilor va rămâne pe termen mai lung. Uniunea
    Europeană va avea surse proprii de venit în următorii ani. Discutăm de taxa pe
    plasticul de unică folosință, de taxe digitale, eventual o taxă de tranzacții
    financiare. Din aceste surse proprii de venit ale Uniunii Europene se creează
    și o rezervă financiară, o rezervă bugetară la nivelul Uniunii Europene pentru
    a ajuta consumatorii vulnerabili. Acestea sunt măsuri concrete pe care le-am
    propus și pe care le susțin la nivel european, sper să avem o adoptare cât mai
    rapidă și, pe lângă măsurile care se găsesc la nivel național, să vină și
    sprijin de la nivel european.


    De asemenea, Siegfired Mureșan susține o acțiune coordonată din partea Uniunii
    pentru gestionarea crizei. Totodată, eurodeputatul salută propunerile Comisiei Europene privind
    finanțarea acestor măsuri și consideră schema Uniunii Europene de comercializare
    a certificatelor de emisii ca fiind o sursă bugetară pentru sprijinirea
    consumatorilor vulnerabili.


  • Proiect de cercetare avansată pentru studiul creierului uman la Cluj

    Proiect de cercetare avansată pentru studiul creierului uman la Cluj

    Modul de funcţionare şi capacităţile creierului uman sunt încă prea puţin cunoscute, deşi potenţialul lui este enorm. Tocmai de aceea, un grup de universităţi medicale europene, inclusiv cea de la Cluj, s-au reunit într-o alianţă menită a descoperi şi fructifica acest potenţial.

    Banii europeni nu sunt destinaţi doar lucrărilor de infrastructură şi afacerilor lucrative, ci şi proiectelor de cercetare avansată.

    Într-o astfel de întreprindere, numită NeurotechEU – Universitatea Europeană pentru Creier şi Tehnologie, s-a implicat UMF Iuliu Haţieganu din Cluj-Napoca, alături de şase universităţi prestigioase din Olanda, Turcia, Marea Britanie, Suedia, Germania şi Ungaria.

    Detalii ne-a oferit dl. Ştefan Strilciuc, reprezentantul şcolii medicale clujene în conducerea NeurotechEU:

    Proiectul este finanţat de Comisia Europeană prin linia Universităţile Europene, parte a programului ERASMUS PLUS. Am fost incluşi în această alianţă universitară de prestigiu datorită profilului internaţional deosebit al universităţii noastre, care a reuşit în ultimii ani atragerea unui număr important de studenţi străini la toate programele educaţionale derulate în Cluj-Napoca.

    Dincolo de construirea unei reţele de excelenţă în neuroştiinţe şi neurotehnologii, acest proiect îşi propune stabilirea unor legături pe termen lung între universităţile partenere. Comisia Europeană a gândit mai multe etape de finanţare pentru consorţiile universitare. Prima etapă, care a început în noiembrie 2020 şi va dura 36 de luni, urmăreşte dezvoltarea principiilor de guvernanţă şi a proceselor interne de organizare ale alianţei. Vom încerca dezvoltarea unui campus virtual pentru studenţi, precum şi întărirea şcolilor doctorale, a programelor de master şi a centrelor de formare profesională continuă.

    În mai puţin de un an am reuşit atragerea de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea viziunii noastre, cum ar fi proiectul NeurotechAI – finanţat prin linia HORIZON, dedicată universităţilor europene – în valoare de 2 milioane Euro, derulat în 36 de luni, plus alte proiecte, iniţiate de staff-urile şi studenţii universităţilor partenere.

    Câştigul pentru universitatea clujeană în urma participării la NeurotechEU este imens, afirmă rectorul, prof.univ.dr. Anca Buzoianu:

    Este o şansă deosebită pentru universitatea noastră de a construi campusurile europene interuniversitate ale viitorului, precum şi de a dezvolta programe educaţionale bazate pe performanţa în predare, învățare, cercetare şi inovare în toate regiunile Europei.


  • Reabilitarea, la Iaşi a primului muzeu literar al României

    Reabilitarea, la Iaşi a primului muzeu literar al României

    Fonduri europene pentru reabilitarea primului muzeu
    literar din România. Este vorba, evident, despre Casa lui Ion Creangă de la Iași. Anunțul privind semnarea
    contractului de finanțare a fost făcut recent. Informații avem, de la domnul
    Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași. Așadar, instituții de pe
    amble maluri ale Prutului, implicate într-o colaborare transfrontalieră care
    vizează Casa lui Creangă din dealul
    Țicău:




    S-a semnat contractul de achiziție publică
    pentru restaurarea și reabilitarea
    Ansamblui Muzeal Ion Creangă ce include, evident, și restaurarea
    Bojdeucii. Demersul face parte din proiectul european Călător pe meridiane
    culturale impelementat împreună cu Primăria orașului Fălești din Republica
    Moldova. Valoarea proiectului este de 2,7 milioane de lei și sunt convins că la
    finalul implementării acestui proiect numărul celor care vor trece pragul
    Bojdeucii va fi mult mai mare față de 2019, când am avut aproximativ
    aproximativ 50 de mii de vizitatori.





    Care este perioada de desfățurare a lucrărilor?




    Termenul de execuție și implementare este de 18 luni.
    Am avut discuții cu constructorul, o firmă din Iași, care a mai reabilitat
    obiective culturale ale județului și a făcut-o foarte bine, să câștigăm cât mai mult timp, astfel încât poveștile lui
    Creangă să fie redate într-un timp cât se poate de scurt celor care iubesc,
    evident, cultura noastră. În ceea ce privește proiectul, lucrările
    presupun atât restaurarea Bojdeucii cât
    și reabilitarea și modernizarea clădirii
    Muzeulu, Practic, când intrăm la Bojdeucă, clădirea din partea stângă;
    refacerea amfiteatrului și a accesului pietonal și reamenjarea spațiului
    verde din curtea Bojdeucii.





    Costel Alexe, președintele Consiliului Județan Iași. De
    adăugat că finanţarea pentru proiectul transfrontalier Călător pe Meridiane Culturale a fost
    obţinută prin Programul Operaţional Comun România – Republica Moldova -
    proiecte HARD, Obiectivul Tematic 3 – Pentru promovarea culturii locale şi
    protejarea patrimoniului istoric.


    Dacă la Iași urmează rebilitarea întregului complex de la
    Bojdeuca lui Creangă, în stânga Prutului, în cadrul aceleaiași inițiative,
    administrația publică de la Făleşti sunt interesate de două obiective. Este vorba despre două obiective, restaurarea
    drumului istoric de acces din pavaj de granit Ştefan cel Mare şi de
    reabilitarea Muzeului de Istorie şi Etnografie Lazăr Dubinovschi.




  • Unităţi de învăţământ noi sau reabilitate în oraşul Ciacova, judeţul Timiş

    Unităţi de învăţământ noi sau reabilitate în oraşul Ciacova, judeţul Timiş

    Vechea grădiniță
    din orașul timișean Ciacova a fost demolată și, în locul ei, o nouă clădire se
    apropie de finalizare. Investiția se ridică la aproape 2,7 milioane de lei și
    va putea fi inaugurată înainte de Crăciun. Tot pe fonduri europene, pe axa 5.1,
    va fi refăcut și turnul de apărare, principala atracție turistică din
    localitate. Alte proiecte depuse de administrația locală pe Axele 3.1 și 3.3m (pentru
    educație) au obținut finanțare pentru reabilitarea școlii primare din satul
    Obad dar și pentru școala primară din cadrul Liceului Alexandru Mocioni din
    Ciacova ne spune primarul, Petru Filip:


    Avem Școala de la Obad, apoi, grădinița cu program normal
    și prelungit din Ciacova unde s-a demolat vechea grădiniță. Lucrările sunt în
    proporție de 90 la sută efectuate, cam într-o lună de zile se va da în
    funcțiune și aceastsă locație. Apoi avem Școala cu Clasele I – IV din cadrul
    Liceului Alexandru Mocioni. Clădirea veche a fost demolată și urmează să
    construim una nouă. Aici întâmpinăm mici probleme pentru că în proiect nu s-au
    prevăzut soluții de consolidare a clădirilor învecinate. În ce privește Turnul
    de Apărare (Cula Turcească), lucrările sunt atribuite, constructorul își face
    treaba, avem termen până la finele anului viitor să se execute această lucrare
    și cred că ea va fi executată.


    Alte
    două licitații pentru efectuarea lucrărilor de restaurare a unor obiective
    istorice din Ciacova se apropie de final și sunt șanse ca în 2023 să fie
    finalizate. Edilul Petru Filip:


    La ansamblul urban Piața Cetății, monument istoric, va fi
    reabilitată piața, se recondiționează și două statui, se vor introduce liniile
    de curent în subteran. Va fi pietonală, piața. Palatul Administrativ se
    renovează pentru că este o clădire în care din 2000 nu a mai funcționat nimic
    acolo, se face un centru cultural pentru tineret, va fi Muzeul mutat acolo,
    Biblioteca și vor fi săli de conferințe, de cinema. Pentru astea două, acum s-a
    încheiat licitația pentru constructori, suntem la ultimele faze de verificare,
    se pare câ până la urmă o să avem câștigători la amândouă, pentru că până acum
    s-au mai derulat 4 licitații și nu s-a declarat nici o ofertă câștigătoare
    pentru că au avut probleme. Știți că sunt condițiile foarte severe la fondurile
    europene și constructorii vin de multe ori nepregătiți pe partea asta de tot
    ceea ce se cere în caietul de sarcini.


    Valoarea totală a
    lucrărilor este de aproximativ 8 milioane de euro. Prin programul PNDL-3,
    Anghel Saligny, administrația locală din Ciacova a depus proiecte pentru
    reabilitarea infrastructurii rutiere și introducerea rețelei de gaz.




  • Reabilitarea termică a clădirii Detaşamentului 2 de pompieri din Ploieşti

    Reabilitarea termică a clădirii Detaşamentului 2 de pompieri din Ploieşti

    Luna octombrie a fost luna semnării
    contractelor pe reabilitare termică la Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-
    Muntenia.


    Instituția a avizat mai multe solicitari de
    finanțare pentru creșterea eficienței energetice la clădiri publice din
    județele Prahova, Călărași, Teleorman și Ialomița.


    Un exemplu este Detașamentul 2 de Pompieri
    Ploiești din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență al judetului
    Prahova.


    Proiectul are ca obiective reducerea cu peste
    90 la sută a consumului de energie pentru încălzire, scăderea emisiilor de CO2
    și utilizarea surselor de energie regenerabile.


    Amănunte aflăm de la purtătorul de cuvânt al
    ISU Prahova, Raluca Florentina Vasiloae:


    Clădirea care urmează sa fie renovată a fost
    construită in anul 1976 și are nevoie urgentă de reabilitare, tocmai pentru că
    ne dorim sa evităm un proces de degradare și vrem sa imbunătățim condițiile
    pentru echipele de pompieri.


    Aceste lucrări se vor
    realiza etapizat și presupun anveloparea termoenergetică, schimbarea instalațiilor
    sanitare, electrice și termice și totodată utilizarea resurselor regenerabile,
    inclusiv panouri fotovoltaice.


    Toate lucrările
    trebuie finalizate pana in decembrie 2023 și se vor realiza fără a afecta
    misiunile de intervenție.


    Cam 85 la sută din valoarea
    tuturor lucrărilor eligibile sunt fonduri nerambursabile iar 15 la sută vor fi
    acoperite din bugetul statului.



    Aproximativ 3 milioane de lei sunt bani din
    Fondul European de Dezvoltare Regională, restul fiind contribuția municipiului
    Ploiești.


    Totodată este un alt proiect in lucru pentru
    Detașamentul Mizil care presupune resurse alocate prin Banca Mondială.     Detașamentul Sinaia
    are același proiect in implementare.     Detașamentul 1
    Ploiești a fost finalizat.     Se lucrează acum
    pentru Detașamentul 2 și..


    Singurul detașament
    care urmează să intre și el intr-un proces.. dar nu știm perioada pentru că nu
    avem incă un proiect la care să ne inscriem este pe Detașamentul
    Vălenii de Munte care nu se prezintă tocmai in regulă.



    Tot in octombrie au mai obținut fonduri
    pentru reabilitare termică prin programul Operațional Regional 2014- 2020:
    Inspectoratul Județean de Poliție Călărași pentru sediul
    Poliției Municipale Oltenița, Inspectoratul Județean de Poliție Teleorman și UM
    0735 Ploiești dar și
    Consiliul Județean Slobozia.