Radio România Internațional

Tag: fonduri europene

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 26.06 – 02.07.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 26.06 – 02.07.2022

    Rusia nu mata easti parteneră, că agiumsi s’hibă ună fuvirseari


    Summitul NATO di Madrid reprezintă ună ditru nai ma di simasie andamasi aliate tru añilli ditu soni tru atea ţi mutreaşti rezultatele tră România – spusi prezidentulu Klaus Iohannis. El cundille că tema di prota thesi a muabeţloru purtate şi a apofasiloru loati la summit fu aputrusearea militară ali Ucraină, viţină cu România, di cătră askerea rusă, iara noulu conceptu strategic al NATO, adoptat tru cadrul a summitului, yilipseaşti uidisitu cu catandisea actuală di securitate. Ase, Rusia numata easti luyursită partener, că easti mutrită ca hiinda nai ma semnificativă şi ma directă fuvirseari la adresa a securitatillei şi a stabilitatillei aliaţlor. Tru premieră, China comunistă easti stipsită că ufiliseaşti un mănuclliu lărguriu di activităţ politiţ, economiţi şi militare tră hidzeari a llei puteari pi mapamond. Ambiţiile diclarate ali Chină şi politiţli a llei coercitive suntu provocări tră sinferurli, securitatea şi valorli a noastre – constată statele membre NATO, cari stipsescu şi parteneriatlu strategic anamisa di Beijing şi Moscova, ndriptat contra ali aradă internaţională. NATO confirm şi ună anvărtuşeari ti prezența llei militare pe flancul estic, nica şi tru România. Forţa a llei di reacţie creaşte di la 40 di nilli la piste 300 di nilli di militari analtu instruiţi. “Aesta easti nai ma importantă reorganizare a apărarillei noastre colective di la Polimlu Araţi” tru ancoa – sumlinie secretarlu general Jens Stoltenberg, tru kirolu anda prezidintulu american, Joe Biden, spusi că “himu aclo” și “dimonstrăm că NATO easti ma anănghisită ca vrnăoară”. El dimăndă, tu arada-lli, ună anvărtuşeari a prezenței militare americane tru tută Europa. NATO taxi, tutunăoară, că va u agiută Ucraina, ahătu kiro cătu va s’hibă ananghi, tra s’ţănă keptu dituintea ali askeri arusească di invazie. Secretarul general Stoltenberg spusi că agiutorlu tră Kiev easti ună “borgi morală și politică”.



    România și criza gazelor


    Ună ditu văsiliili membri ali Uniunii Europene nai ma pţănu ligată di importurile di hidrocarburi arusești, România poati s’agiungă indipendintă energetic, furnizor di securitate energetică tru reghiune şi ună cali di transport tră gazele şi energia veardi ditu Amarea Caspică – susțăne ministrul Energiei, Virgil Popescu. El lo parti, marţă, diadunu cu prim-ministrul Nicolae Ciucă, la ţeremonia organizată la Vadu, tru giudiţlu Constanţa, cu furñia că ahuhri exploatarea a gazilor naturale tru proiectul Midia. Ministrul Popescu cundille că rezervele di gaze naturale ditu zona românească ali Amarea Lae suntu di 200 di miliardi di metri cubi.



    Extracţia a gazelor naturale ditu zona Midia easti primlu proiect di aestă turlie zona românească ali Amarea Lae tru 30 añi ditu soni, iara tru cirişaru intrară, di pi păzarea autohtonă protili cantităţ di gaze. Tu arada a lui, premierlu Ciucă spusi că dipozitele di gaze ditu văsilie suntu mplini, tu aestu kiro la ună capacitate di 41%, iara până la 1 di brumaru va s’agiungă la 80 di procente.



    Politiţ suţiali di criză


    Persoanili juridiţi cari vor ta ş-amănă ratili la bănţă lipseaşti s’dimonstreadză că, tru treilli meşi ditu soni, avură chireri di nai ma pţănu 25 di proţente, iara persoanele fiziţi lipseaşti să spună că lă criscură hărgili tru mesu cu 25% – pruveadi ună apofasi a Guvernului PSD-PNL-UDMR di la București, cari ari nădia, aestă turlie, s’ayălisească efectili di itia a păhadzloru multu mări. Amânarea s’faţi tră maximum nauă meşi şi maş la creditele fără restanţi tru şasilli meşi ditu soni. Amânarea ti păltearea a ratilor la credite tră aţelli zñiipsiţ di criştearea a păhadzloru easti un avantaj temporar — feaţi timbihi expertul Adrian Mitroi, profesor la Acadimia di Ştiinţe Economice di Bucureşti. El exighisi, la Radio România, că amânarea aduţi, păn tru soni, ună custuseari suplimentară. Atumţea cându dibitorlu s-toarnă ti pălteari, păradzlli ţi ălli ari borgi tru mesu va s’hibă ma mulţă, di itia că va s’includă şi niscănti comisioane bancari suplimentare. Executivlu nica adoptă şi un act normativ cari va s’agiută studinţălli şi tinirlli s’llia mpărmuturi bancari cu garanţia statului, tră 80% ditu sumă. Tru cazlu a studinţilor, easti zborlu ti 10.000 euro, iara tru cazlu a preaclliloru tiniri, ti 15.000, tru lei la cursul a dzuuăllei.



    Nomlu tăţearillei la români


    Şefa a Parchetului European (EPPO), fosta numirlu ună a DNA di la București, Laura Codruţa Kovesi, dimăndă că analizeadză posibilitatea ti sesizarea a Comisiillei Europene tră activarea mecanismului di condiţionare a fondurlor europene di tiñiseari a statlui di dreptu tru România. Uidisitu cu un comunicat al EPPO, furñia easti tu ligătură cu conţănutlu a nomlui tora ma ninti votat di parlament, cari transpune ună directivă europeană mutrinda protejarea avertizorilor di integritate. Actul normativ elimină raportarea anonimă a faptilor di corupţie. Protlu gaile easti că aestu lucru poati s’aibă un efectu di discurajare a potenţialilor avertizori ditu România, zñiipsinda negativ nivelu di ditectare a furlăkiloru cu păradz europeni, nica să spuni tru un comunicat a Parchetului European. Multi organizaţii ţiviţi autohtone dimăndară că va s’facă sesizari la Avocatlu a Popului mutrinda proiectul legislativ ti protecţia avertizorilor tru sinferu public şi feaţiră timbihi că România easti tu piriclli tra să-lli si da sancţiuni, di itia că actul normativ transpune selectiv directiva europeană tru materie.



    Florin Cîțu, nică ună dimisie


    Senatorllii români vacantară, ñiercuri, tru plen, ipotisea di prezidintu a camerăllei superioare a Parlamentului, după ţi loară actu di dimisia a liberalui Florin Cîţu. Ma ninti, Cîţu avea diclarată că dimisia lliu căftă prezidintulu PNL, premierul Nicolae Ciucă, şi secretarlu general, ministrul di Interne, Lucian Bodi, cari ălli diadiră hăbarea că ălli si lo adrupămintul a partidlui tră aestă ipotisi politică. El nica spuni că ălli si căftă giueapi ti diclaraţiile ţi li feaţi, añî arada, contra a politiţlor sociale și ti tiñiili di cafi mesu ali PSD, partenerul di guvernare al PNL. Cîţu sspuni că iase ditu funcţie pi idyea melodie pi cari intră – Dont Stop Me Now, a cunuscutăllei parei britanică Queen. Tră născănţă ziariști români – un economistu multu axizitu, tră alțăllii – un personaj ridicol, Florin Cîțu avu ună ascensiune și ună cădiari politică pi idyea iruşi.


    Cât kiro eara tru vrearea a prezidintului Klaus Iohannis, fu prim-ministru și przidintu PNL, iar după ţi agiumsi tru nivreari kiru dauli ipotisi, tru hăirlăticlu a gheneralui Ciucă.

    Interimatlu a funcţiei di prezidintu a Senatului va s’hibă asigurat di liberala Alina Gorghiu, ună juristă cu inițiative legislative controversate, lugursită tut ună protejată a șeflui a statlui. Aoa şi doi añi, ea pripunea ca infractorlli condamnaț la nai multu șapti añi di hăpsani s’facă pidiapsa di acasă, lucru ţi adusi ună dalgă di cutugurseri tru spațiul public românescu.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 26.06 – 02.07.2022

    Retrospectiva săptămânii 26.06 – 02.07.2022

    Rusia
    nu mai e parteneră, ci amenințare


    Summitul
    NATO de la Madrid reprezintă una dintre cele mai semnificative reuniuni aliate
    din ultimii ani în ceea ce priveşte rezultatele pentru România – a spus
    preşedintele Klaus Iohannis. El a precizat că tema centrală a discuţiilor
    purtate şi a deciziilor luate la summit a fost invadarea militară a Ucrainei,
    vecină cu România, de către armata rusă, iar noul concept strategic al NATO,
    adoptat în cadrul summitului, reflectă adecvat situaţia actuală de securitate.
    Astfel, Rusia nu mai este
    considerată partener, ci e calificată drept cea mai semnificativă şi mai
    directă ameninţare la
    adresa securităţii şi a stabilităţii aliaţilor. În premieră, China comunistă e
    acuzată că foloseşte o gamă largă de activităţi politice, economice şi militare
    pentru a-şi proiecta puterea pe mapamond. Ambiţiile declarate ale Chinei
    şi politicile sale coercitive reprezintă provocări pentru interesele,
    securitatea şi valorile noastre – constată statele membre NATO, care acuză şi
    parteneriatul strategic dintre Beijing şi Moscova, îndreptat contra
    ordinii internaţionale. NATO a confirmat și o întărire a prezenței sale
    militare pe flancul estic, inclusiv în România. Forţa sa de reacţie creşte de
    la 40 de mii la peste 300 de mii de militari înalt instruiţi. Aceasta este cea
    mai importantă reorganizare a apărării noastre colective de la Războiul Rece
    încoace – a subliniat secretarul general Jens Stoltenberg, în timp ce
    președintele american, Joe Biden, a spus că suntem acolo și demonstrăm că
    NATO este mai necesară ca niciodată. El a anunțat, la rându-i, o
    întărire a prezenței militare americane în toată Europa. NATO a promis, de asemenea,
    că va sprijini Ucraina, atâta timp cât va fi necesar, pentru a rezista în fața
    armatei ruse de invazie. Secretarul general Stoltenberg a spus că sprijinul pentru
    Kiev e o obligație morală și politică.



    România
    și criza gazelor


    Una
    dintre țările membre ale Uniunii Europene cel mai puțin legată de importurile
    de hidrocarburi rusești, România poate deveni independentă energetic, furnizor
    de securitate energetică în regiune şi un coridor de transport pentru gazele şi
    energia verde din Marea Caspică – susține ministrul
    Energiei, Virgil Popescu. El a participat, marți, alături de
    prim-ministrul Nicolae Ciucă, la ceremonia organizată la Vadu, în judeţul
    Constanţa, cu ocazia începerii exploatării gazelor naturale în
    proiectul Midia. Ministrul Popescu a precizat că rezervele de gaze
    naturale din zona românească a Mării Negre sunt de 200 de miliarde de metri
    cubi.


    Extracţia gazelor naturale din zona Midia este primul proiect de acest gen din
    zona românească a Mării Negre din ultimii 30 de ani, iar în iunie au intrat,
    deja, pe piaţa autohtonă primele cantităţi de gaze. La rândul său, premierul
    Ciucă a spus că depozitele de gaze din țară sunt ocupate, în prezent, la o
    capacitate de 41%, iar până la 1 noiembrie se va ajunge la 80 de procente.



    Politici
    sociale de criză


    Persoanele
    juridice care vor să îşi amâne ratele la bănci trebuie să demonstreze
    că, în ultimele trei luni, au avut pierderi de cel puţin 25 de procente, iar
    persoanele fizice trebuie să arate că le-au crescut cheltuielile lunare cu 25%
    – prevede o hotărâre a Guvernului PSD-PNL-UDMR de la București, care speră,
    astfel, să atenueze efectele exploziei prețurilor. Amânarea se face pentru
    maximum nouă luni şi doar la creditele fără restanţe în ultimele şase luni.
    Amânarea plăţii ratelor la credite pentru cei afectaţi de creşterea preţurilor
    este un avantaj temporar – a avertizat expertul Adrian Mitroi, profesor la
    Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti. El a explicat, la Radio România,
    că amânarea aduce, de fapt, un cost suplimentar. Atunci când debitorul revine
    în plată, sumele datorate lunar vor fi mai mari, deoarece vor include şi
    anumite comisioane bancare suplimentare. Executivul a mai adoptat şi un act
    normativ care va ajuta studenţii şi tinerii să primească credite bancare cu
    garanţia statului, pentru 80% din sumă. În cazul studenţilor, este vorba despre
    10.000 euro, iar în cazul cuplurilor tinere, despre 15.000, în lei la cursul
    zilei.



    Legea
    tăcerii la români


    Şefa
    Parchetului European (EPPO), fosta numărul unu a DNA de la București,
    Laura Codruţa Kovesi, a anunţat că analizează posibilitatea sesizării
    Comisiei Europene pentru activarea mecanismului de condiţionare a fondurilor
    europene de respectarea statului de drept în România. Potrivit unui comunicat
    al EPPO, motivul este legat de conţinutul legii recent votate de parlament,
    care transpune o directivă europeană privind protejarea avertizorilor de
    integritate. Actul normativ a eliminat raportarea anonimă a faptelor de
    corupţie. Principala îngrijorare este că acest lucru ar putea avea un efect de
    descurajare a potenţialilor avertizori din România, afectând negativ nivelul de
    detectare a fraudelor cu bani europeni, se mai arată într-un comunicat al
    Parchetului European. Numeroase organizaţii civice autohtone au anunţat că vor
    sesiza Avocatul Poporului referitor la proiectul legislativ privind protecţia
    avertizorilor în interes public şi au atras atenţia că România riscă să
    primească sancţiuni, pentru că actul normativ transpune selectiv directiva
    europeană în materie.



    Florin
    Cîțu, încă o demisie



    Senatorii români au vacantat, miercuri, în plen,
    funcţia de preşedinte al camerei superioare a Parlamentului, după ce au luat
    act de demisia
    liberalului Florin Cîţu. Anterior, Cîţu declarase că demisia i-a fost cerută
    de preşedintele
    PNL, premierul Nicolae Ciucă,
    şi de secretarul general, ministrul de Interne, Lucian Bode, care l-au informat
    că i s-a retras sprijinul partidului pentru această funcţie politică. El
    mai susține că i s-au reproşat declaraţiile pe care le-a făcut, ani în șir,
    împotriva politicilor sociale și salariale ale PSD,
    partenerul de guvernare al PNL.
    Cîţu susține că iese din funcţie pe aceeaşi melodie pe care a intrat – Don’t
    Stop Me Now, a
    celebrei trupe britanice Queen. Pentru unii ziariști români – un economist
    foarte competent,
    pentru alții – un personaj ridicol, Florin Cîțu a avut o ascensiune și o
    prăbușire politică la fel de rapide. Cât timp s-a aflat în grațiile
    președintelui Klaus Iohannis, a fost prim-ministru și președinte
    PNL, iar după ce ar fi
    căzut în dizgrație a pierdut ambele funcții, în
    beneficiul generalului Ciucă.

    Interimatul funcţiei de președinte al Senatului va fi asigurat de
    liberala Alina
    Gorghiu, o juristă cu inițiative legislative controversate, considerată tot o protejată a șefului statului. Acum
    doi ani, ea propunea ca infractorii condamnați la cel mult șapte ani de
    detenție să execute pedeapsa de la domiciliu, ceea ce a stârnit un val de
    critici în spațiul public românesc.


    RadioRomaniaInternational · EVENIMENT TOP 02.07.2022

  • Ajutor UE pentru transportatorii rutieri

    Ajutor UE pentru transportatorii rutieri


    În contextul în care prețurile combustibililor au crescut constant, în ultima perioadă, Comisia Europeană a decis să ajute transportatorii rutieri români, care au cerut, în repetate rânduri, să fie sprijiniți. Astfel, Executivul European a aprobat o schemă de ajutorare a României, cu o valoare de 60,7 milioane de euro, pentru sprijinirea întreprinderilor care îşi desfășoară activitatea în domeniul transportului rutier de mărfuri şi persoane. Comisia consideră că acest ajutor este necesar, adecvat şi proporțional, pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru.



    Schema a fost aprobată ca parte a Cadrului temporar de criză privind ajutoarele de stat, adoptat de Comisie, în martie 2022, în temeiul prevederilor Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, în care se recunoaşte faptul că economia blocului comunitar se confruntă cu perturbări grave. Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, prin această schemă de ajutorare, România va sprijini sectorul transportului rutier, grav afectat de creşterea preţurilor combustibililor, pe fundalul crizei geopolitice actuale şi al sancţiunilor adoptate ca răspuns la aceasta.



    Această schemă este o măsură importantă, menită să atenueze impactul economic al războiului purtat de Putin împotriva Ucraineiˮ, a declarat Margrethe Vestager, vicepreşedinte executiv, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei.



    Măsura va fi accesibilă pentru toate întreprinderile, indiferent de mărime, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul transportului rutier de mărfuri şi persoane, care deţin o licenţă comunitară valabilă şi sunt afectate de criza actuală. Beneficiarii vor avea dreptul să primească ajutoare sub formă de granturi directe ce vor avea o valoare limitată. Comisia Europeană a precizat că ajutorul, care nu va depăşi 400.000 de euro per întreprindere, se va acorda până la 31 decembrie 2022.



    Pentru a asigura securitatea juridică, Comisia va evalua, înainte de această dată, dacă durata cadrului temporar de criză va trebui prelungită. Mai mult, pe durata aplicării cadrului, Comisia va monitoriza constant conţinutul şi domeniul de aplicare al acestuia, în lumina evoluţiilor de pe pieţele energiei şi de pe alte pieţe ale factorilor de producţie, precum şi din perspectiva situaţiei economice generale. Cadrul temporar de criză include o serie de garanţii, printre care o metodologie proporţională, conform căreia ar trebui să existe o corelaţie între cuantumul ajutorului care poate fi acordat întreprinderilor şi amploarea activităţii lor economice şi gradul lor de expunere la efectele economice ale crizei.



    Statele membre ale Uniunii Europene sunt invitate să aibă în vedere stabilirea, în mod nediscriminatoriu, a unor cerinţe legate de protecţia mediului sau de securitatea aprovizionării, atunci când acordă ajutoare întreprinderilor pentru costurile suplimentare cauzate de preţurile ridicate la gaz şi energie electrică.



  • Un nou pachet de măsuri sociale

    Un nou pachet de măsuri sociale

    Executivul de la București a anunțat, luni, un nou pachet
    de măsuri sociale şi economice
    convenit de coaliţia de guvernare, în condițiile în care un val de scumpiri
    fără precedent afectează populația țării. Acest pachet, în valoare de 1,1
    miliarde de euro, urmează să intre în vigoare de la 1 iulie. Între aceste
    măsuri se numără amânarea, pentru nouă luni, a ratelor la bănci pentru
    cetăţenii şi companiile care se confruntă cu dificultăţi financiare din cauza
    crizelor multiple din ultima perioadă. S-a hotărât, de asemenea, acordarea unui
    sfert din diferenţa de salariu, în conformitate cu legea salarizării unitare
    cuvenită salariaţilor din sistemul public, precum şi acordarea unui sprijin
    unic de 700 de lei (140 de euro) pentru toţi pensionarii cu pensii sub 2.000 de
    lei (400 de euro).


    În același timp, Guvernul va lua măsuri pentru consolidarea
    fiscală şi respectarea angajamentelor privind deficitul public. Este vorba
    despre diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puţin 10%, cu excepţia celor cu
    investiţiile, salariile, pensiile şi asistenţa socială, suspendarea angajărilor
    la stat începând cu 1 iulie, precum şi creşterea
    colectării veniturilor la bugetul general consolidat al statului cu 10 miliarde
    de lei (2 miliarde de euro).


    Totodată, liderii coaliţiei de guvernare îşi
    propun accelerarea absorbţiei fondurilor europene din cadrul programelor
    operaţionale şi al Planului Național de Redresare și Reziliență. În acest sens,
    coaliţia va face o evaluare lunară a stadiului atragerii acestor fonduri.


    Tot
    luni, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a anunțat
    că marea majoritate a voucherelor pentru persoanele vulnerabile vor fi
    distribuite către beneficiari în luna iunie, iar restul în prima parte din
    iulie. El a menţionat că voucherele care se distribuie până în data de 10 iunie
    se vor încărca în 2-3 zile, conform mecanismului specific de plată a banilor,
    care presupune deschiderea de credite bugetare şi apoi viramentul pe care îl
    face unitatea emitentă.


    Amintim că, pe 9 mai, Guvernul
    a aprobat măsura referitoare la tichetele sociale care vor fi acordate mai
    multor categorii de persoane care se află în risc de deprivare materială şi de
    sărăcie extremă. Peste trei milioane de români vor beneficia, o dată la două
    luni, de un voucher social în valoare de 250 de lei (50 de euro). Guvernul
    a luat aceste măsuri, în condițiile în care scumpirile din energie şi războiul
    din Ucraina au dus la cele mai mari majorări de preţuri din ultimele două
    decenii.


    Potrivit Institului Național de Statistică, gazele costă cu 85% mai
    mult, iar carburanţii cu 35%, situaţie care a dus la o explozie a preţurilor la
    alimente. Cartofii şi uleiul s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, cu
    aproximativ 40%, majorări semnificative fiind înregistrate şi la legume şi
    pâine. Motivele care generează aceste evoluţii sunt de aşteptat să persiste,
    spun specialiştii, care mai estimează şi că perioada de greutăţi va continua
    cel puţin până la vară.

  • Lansarea platformei Kohesio

    Lansarea platformei Kohesio

    Comisia Europeană a lansat Kohesio, o platformă publică online care adună
    informaţii despre 1,5 milioane proiecte din toate cele 27 de state membre ale
    Uniunii Eoropene, finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul
    de Coeziune și Fondul Social European, începând cu 2014.

    Elisa Ferreira,
    comisarul european pentru coeziune și reforme, a prezentat Kohesio înaintea
    celui de-al 8-lea Forum pentru coeziune, care a a avut loc în Bruxelles,
    Belgia.


    Coeziunea
    este vârful de lance al politicii europene, care trebuie să fie transparentă şi
    apropiată de cetăţeni. Vrem ca ei să aibă acces la cât mai multe informaţii
    despre investiţiile care se adresează regiunilor şi comunităţilor europene. De
    aceea, suntem mândri să lansăm Koesio, platforma online a proiectelor de
    coeziune. Koesio adună 1,5 milioane proiecte şi le pune pe hartă, într-o
    platformă online prietenoasă şi uşor de utilizat. Orice poate intra pe această
    platformă pentru a căuta proiecte de oriunde din Uniunea Europeană. Căutarea se
    poate face după regiune, SIM sau titlu. Titlurile şi descrierile proiectelor
    sunt automat traduse în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene. Koesio
    este parte a angajamentului nostru în ceea ce priveşte deschiderea şi
    transparenţa, iar lansarea acestei platforme este premiul muncii noastre.
    Koesio conţine tehnologie de ultimă generaţie şi sper să accesaţi această
    platformă online pentru a descoperi proiecte din regiunea voastră sau din alte
    părţi ale Europei. Astfel, veţi putea descoperi singuri beneficiile şi valoarea
    adăugată ale acestor investiţii. Mulţumesc foarte mult!


    Platforma Kohesio oferă date standardizate despre proiectele din perioada
    de finanțare 2014-2020, inclusiv link-uri către programele și fondurile
    respective, date standardizate despre cei 500 de mii de beneficiari de proiecte
    și stadiul implementării acestor proiecte, date care acoperă peste 300 de
    programe operaționale din cele 27 de state membre și o hartă interactivă care
    permite preluarea datelor din punct de vedere geografic.





  • Tinerii români şi Europa

    Tinerii români şi Europa

    Tinerii români
    sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul Uniunii Europene. Trei sferturi
    dintre ei se declară astfel, iar aproximativ 55% apreciază că lucrurile se
    îndreaptă în direcţia bună în Uniune, indică un eurobarometru dat publicităţii
    luni.     Tinerii arată o mai mare susţinere pentru politicile europene decât alte
    categorii de vârstă şi sunt satisfăcuţi cu viaţa pe care o duc. În plan
    personal, 61% apreciază că lucrurile se îndreaptă în direcţia bună, iar în ce
    priveşte locul de muncă, 70% sunt mulţumiţi.

    Principalele preocupări ale
    tinerilor români sunt sistemul de educaţie, situaţia economică, şomajul,
    locuinţele, mediul înconjurător şi schimbările climatice. Deşi mai puţin de
    jumătate discută subiecte legate de politica la nivel european, majoritatea au
    o percepţie pozitivă asupra modului în care funcţionează democraţia atât în
    Uniunea Europeană (63%), cât şi în România (50%). Tinerii de peste 25 de ani
    sunt, în mod consecvent, mai deschişi faţă de politicile europene decât alte
    categorii de vârstă şi au o părere puternic pozitivă despre acestea, mai indică
    eurobarometrul. Tot ei apreciază că valorile şi solidaritatea sunt cele care
    contribuie la sentimentul de comunitate, alături de economie, educaţie, statul
    de drept şi cultură.


    Studiul mai arată că, în contextul actual, 59% dintre
    români sunt satisfăcuţi cu propria viaţă, o scădere faţă de anul precedent şi departe
    de media UE (83%). Per total, 71% dintre români consideră că ţara se află
    într-o situaţie precară şi aproape tot atâţia cred că lucrurile se îndreaptă
    într-o direcţie greşită. 45% dintre români consideră că lucrurile merg în
    direcţia corectă în Uniunea Europeană, faţă de 37% media UE.     Aproape jumătate
    dintre români asociază Uniunea cu libertatea de a călători, studia şi lucra
    oriunde pe teritoriul ei şi consideră acest lucru cea mai mare realizare a UE.
    Alte elemente asociate cu UE sunt moneda euro, o voce mai puternică pe plan
    mondial, prosperitatea economică şi calitatea vieţii pentru generaţiile
    următoare.     Datele prezentate au fost culese în perioada ianuarie – februarie
    2022.


    Majoritatea tinerilor români înţeleg şi simt beneficiile de care se
    bucură în calitate de cetăţeni europeni,     a afirmat premierul Nicolae Ciucă, ca
    reacţie la datele din eurobarometru.


    Faptul că 70% dintre tineri sunt mulţumiţi
    de locul de muncă pe care îl au ne determină pe noi, cei care azi guvernăm, să
    continuăm şi să dezvoltăm politicile publice care să încurajeze tinerele
    generaţii să rămână şi să îşi dezvolte carierele şi afacerile în România    , a mai
    spus şeful Executivului. Potrivit acestuia, folosirea celor 80 de miliarde de
    euro proveniţi din fonduri europene pentru a ridica standardele serviciilor
    publice şi a creşte oportunităţile de dezvoltare a mediului antreprenorial
    reprezintă un angajament pe care administraţia publică trebuie să îl îndeplinească
    pentru a nu dezamăgi tânăra generaţie.




  • Jurnal Românesc – 27.04.2022

    Jurnal Românesc – 27.04.2022

    Ministerul român de Externe transmite că a luat notă cu preocupare de incidentele înregistrate recent, în circumstanţe încă neclare, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. MAE român apreciază că, în contextul actual, “este necesară abordarea cu reţinere şi prudenţă a situaţiei, clarificarea circumstanţelor acesteia, precum şi evitarea angajării în orice eventuale provocări”. Bucureştiul îşi exprimă sprijinul pentru apelul la calm al preşedintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, precum şi pentru eforturile administraţiei de la Chişinău de a gestiona aceste evoluţii în mod responsabil, transparent şi echilibrat.


    Poziţia României vine după ce sediul Serviciului de Securitate de la Tiraspol, o unitate militară din localitatea Parcani şi două turnuri de comunicaţii din satul Maiak au fost atacate de actori necunoscuţi. Preşedintele moldovean, Maia Sandu, a declarat că atacurile au fost provocate de “forţe pro-război din interiorul regiunii transnistrene” şi a anunţat sporirea măsurilor de securitate. O poziţie diferită a avut liderul regiunii separatiste, Vadim Krasnoselski, care a acuzat Ucraina că s-ar afla în spatele incidentelor, pe care le-a catalogat drept “atacuri teroriste”. În acest timp, Washingtonul a transmis că încă cercetează cele petrecute în Transnistria, iar Parisul şi-a reafirmat susţinerea pentru Republica Moldova în faţa a ceea ce numeşte “riscuri de destabilizare”.



    Europarlamentarul Victor Negrescu a iniţiat un demers pe lângă Comisia Europeană pentru salvarea fondurilor europene din perioada 2014-2020 şi a proiectelor finanţate a căror implementare a fost afectată de pandemie şi de războiul din Ucraina. “Împreună cu mai mulţi colegi eurodeputaţi din Slovacia, Polonia, Letonia şi Finlanda am solicitat Comisiei Europene să extindă cu un an perioada de implementare a proiectelor a căror finalizare a fost întârziată de efectele negative generate de pandemie şi de războiul din Ucraina, scopul fiind de a utiliza cât mai mult din fondurile europene aferente cadrului financiar 2014-2020”, a transmis Negrescu. Membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European, acesta a explicat că salvarea fondurilor europene din perioada anterioară de finanţare reprezintă o prioritate şi pentru România, în mod special pentru finanţarea şi finalizarea proiectelor de infrastructură mare. Negrescu a arătat că “milioane de euro alocate României au rămas necheltuite” în contextul în care gradul de absorbţie, raportat la 25 aprilie, era de 59%. Printre alte lucrări majore, enumerate în scrisoarea expediată Comisiei, se regăsesc proiecte transfrontaliere realizate în parteneriat cu Ucraina şi cu Republica Moldova, unele dintre acestea fiind benefice refugiaţilor, dar care necesită mai mult timp pentru implementare sau adaptare la nevoile actuale.



    Trei volume semnate de Carmen Firan şi Adrian Sângeorzan, doi dintre cei mai de succes scriitori româno-americani, vor fi lansate de Institutul Cultural Român de la New York, la 29 aprilie. Cu această ocazie, publicul prezent va putea asculta, în lectura autorilor, fragmente din “Cântece de carantină”, poeme de Carmen Firan şi Adrian Sângeorzan, “Umbra pierdută”, roman de Carmen Firan, şi “Circul din faţa casei”, roman de Adrian Sângeorzan, toate apărute la editura new-yorkeză New Meridian Arts. Lecturile vor fi însoţite de o discuţie între cei doi autori şi directorul ICR New York, Dorian Branea. În limba română, “Umbra pierdută” a apărut în 2018 la Editura Polirom, iar “Circul din faţa casei” a văzut lumina tiparului în 2006, la Editura Curtea Veche. ICR New York arată că programul său de lansări va continua, la 12 mai, cu thriller-ul de spionaj “Dosarul Bucureşti”, romanul de debut al lui William Maz, scriitor american născut la Bucureşti şi emigrat în SUA. Cartea, a cărei acţiune este plasată la sfârşitul Războiului Rece la New York şi Bucureşti, a primit deja recenzii pozitive, precum cele din Epoch Times sau BookReporter.



    14 artişti români expun, până pe 15 mai, la galeria Macadam a ICR Paris în cadrul expoziţiei de grup “Predicţiile Pământului”, dedicată provocărilor ecologice. Manifestarea cuprinde desene, video-art, instalaţii, sculptură, într-un demers estetic conceput ca un laborator de cunoştinţe şi interogări despre viitorul planetei. Curatorul expoziţei este artistul vizual Mihai Zgondoiu, care a realizat şi ilustraţiile cărţii “Ştergerea în trei timpi”, de Martine Magtyar, care a fost prezentată publicului, pe 16 aprilie, la ICR Paris. Expoziţia din capitala Franţei are loc cu prilejul Zilei Internaţionale a Pământului, sărbătorită la 22 aprilie, şi a Zilei Mondiale de Acțiune pentru Climă, marcată la 15 mai.






  • Programul „Sprijin pentru România”

    Programul „Sprijin pentru România”

    Facturile
    uriașe la curent electric și gaze naturale atât pentru consumatorii casnici,
    cât și pentru cei economici din România au generat, în ultimele luni, creșteri
    semnificative de prețuri, aproape
    de la o zi la alta, la toate produsele alimentare sau nealimentare și la
    servicii. S-au reflectat, în termeni statistico-financiari, într-o
    inflație-record ce nici măcar nu a atins, încă, apogeul! Dată fiind această
    situație, extrem de dificilă în special pentru românii fără prea multă dare de
    mână, coaliția PSD-PNL-UDMR la Putere a convenit asupra unor soluții care să
    vină în sprijinul tocmai al persoanelor celor mai vulnerabile – aproape 12
    milioane. Pachetul de măsuri Sprijin pentru România este în valoare
    de aproximativ 17,3 miliarde de lei (circa 3,5 miliarde de euro), din care 9
    miliarde de lei din fonduri europene, iar restul de la bugetul de stat.


    Liderul
    PSD, Marcel Ciolacu: ʺAcest plan se concentrează pe combaterea
    creşterii preţurilor, pe susţinerea fermierilor români şi pe creşterea
    capacităţii de procesare în industria alimentară. Valoarea adăugată trebuie să
    rămână, în sfârşit, în România. Locurile de muncă trebuie să fie, aici, în
    România. De asemenea, susţinerea firmelor româneşti a fost prioritară. Practic,
    prin acest plan de sprijin, mai mult de jumătate din populaţia României va
    beneficia de o formă de protecţie în faţa scumpirilor. O altă măsură care vine
    în sprijinul salariaţilor, atât al celor din mediul privat, cât şi public, se
    referă la zero taxe pentru creşterea voluntară a salariulului minim cu 200 de
    lei. Cu alte cuvinte, banii vor merge în buzunarul angajatului, fără ca
    angajatorul să plătească vreun ban la stat.ʺ


    Președintele PNL și premier,
    Nicolae Ciucă, a precizat că persoanele cu venituri reduse și elevii cu burse
    sociale vor primi vouchere: ʺUn miliard de euro – 50% fonduri
    europene, 50% fonduri de la bugetul de stat – va consta în vouchere pentru
    alimente de bază în valoare de 50 de euro la fiecare două luni pentru familii
    cu cel puţin doi copii sau monoparentale cu venit mai mic de 600 de lei pe
    lună, pensionari cu venit mai mic de 1.500 de lei pe lună, persoanele cu venit
    minim garantat, persoanele cu dizabilităţi, vouchere pentru elevii care primesc
    bursele sociale, 30 de euro pentru fiecare lună în care sunt organizate cursuri
    şcolare, pentru cumpărarea de alimente, rechizite şi haine. Valoarea tichetelor
    de masă creşte cu 50%, de la 20,17 de lei la 30 de lei. De asemenea, dublăm
    norma de hrană pentru pacienţii din spitale şi vârstnicii instituţionalizaţi de
    la 11 lei pe zi la 22 de lei pe zi.ʺ


    România are nevoie de un stat puternic
    pentru a interveni de câte ori este nevoie, deoarece criza economică se va
    adânci în lunile următoare – a
    conchis șeful UDMR, Kelemen Hunor. Măsurile din pachetul Sprijin pentru
    România vor fi puse în practică o parte de la 1 mai şi o parte de la 1
    iunie.




  • România, di 15 di añi tru UE

    România, di 15 di añi tru UE

    Aoa şi 15 di añi, prota dzuuă a anlui 2007 aduţea ali Românie şampañia ti aderarea la Uniunea Europeană. S’bitisea un proţes lungu şi ndilicatu, ahurhea nica unu, ma limbidzu şi ma hăirlăticu. Putem să spunemu că tuti ahurhiră unăoară cu avinarea a regimlui comunist, tru andreu 1989, şi dişcllidearea a Româniille cătă scena internaţională. Eara mult ti recuperari, regimlu Ceauşescu ankisea, tru añilli ditu soni ună izolare tutu ma sertă.


    Di tu ahurhită, după cădearea a comunismului, româñilli ş’băgară ca scupo strategic aderarea la NATO şi la Comunitatea economică europeană, cum u-avea numa, atumţea, Uniunea Europeană di adză. Părea un scupo giunescu ama, pănu tu soni, eara ună nădie di arada. Democratizarea a văsiliillei şi triţearea la economia di păzari eara procese niacumtinati şi simfuni cu sinferlu naţional, tru ndilicata perioadă a “tranziţiillei”. Aestă aleadziri a românilor fu daima vulusită pritu sondaje di opinie iu eara tricuţ cu nai ma marea andrupari ti integrarea europeană.



    Tu andreu 1999, la 10 añi di la Revoluţia anticomunistă, România fu călisită s’ahuhrească păzărăpserli di aderare. Proţeslu fu unu mltu ghini ndreaptu, păzărăpserli s’ţănea tu ligătură cu niscănti dosare mutrinda născănti domenii cari, unăoară lugursiti tiñisiti, eara bitisiti şi angrica ca un punctu amintatu. Tru apriiuru 2005, tratatlu di aderari a Româniillei la Uniunea Europeană fu simnatu, Luxemburg, iara, după ratificarea di cătră statili membre ale UE, 25 tru aţel kiro, s’băgă tru practico la 1 di yinaru 2007.


    După 15 añi, tute aesti zdrunţinări suntu istorie, şi ună nauă istorie, a proţloru añi añi tru UE, fu angrăpsită. Cu15 di añi ş-cama, atelli fără di nădie şi atelli cari alidzea catandisili nilimbidz, căfta ca aderarea s’hibă amânată, tră aţea că România ghi taha nu eara ndreaptă. Anamisa di argumentele pro-aderari di atumţea eara şi experienţa a alăntor văsilii cari spunea că, di năuntru, convergenţa cu politiţli europene poate s’hibă ma ghini agiumtă tu scupo. Di 15 añi, România recupereadză decalajele andicra di media orgañizaţiillei cu niscănti di tu nai ma dizvoltate state ditu lume. Tutunăoară, România s’integreadză şi funcţioneadză tru ună orgañizaţie europeană complexă cari ma largu easti tu creaştiri.


    Uniunea Europeană nu şeadi ici, nu aşteaptă pi vărnu, maxusu că mediu internaţional cunoaşte ună dinamică excepţională şi s’confruntă cu crize niaşteptate şi multu serti. Ti ma pţăn di doi añi di la aderari, omenirea s-ampulisi cu ună criză economică globală, izbucnită tru agust 2008, tru SUA, ama cari zñiipsi şi statele UE.


    Ieşearea ali Mari Britañii ditu Uniunea Europeană, primlu eveniment di aestă turlie, easti ună nauă catandisi ndilicată ţi lipsea s’hibă kivernisită di orgañizaţia europeană, tru cari şi România easti membră.


    S’nu agărşimu că, tru prima giumitate a anlui 2019, România u avu preşedenţia a Consiliului Uniunillei europene, tră prota oară, şi u feaţi cu hăiri.


    Ti amărtie, ditu şingirlu a criziloru ahăndoasi cu cari s-ampulisi Europa şi duñeaua tută yini şi pandimia di COVID 19 ţi u triţemu şi tu aestu kiro.


    Isapea a aţiloru 15 añi di la aderarea la Uniunea Europeană easti multu bună, şi nu putea altă turlie s’hibă. Fondurli europene tră aţea că dizvoltare, sum len turlii di cadre şi forme, ti bună fură şi adusiră progres tru România. Cu date concrete, Produslu Intern Brut ali Românie s-triplă, tru sumă totală, iara pi cap di bănătoru agiumsi di aproapea patru ori ma mare. Anaparti di andruparea financiară hăirlătică, ari politici tru tute domeniile economice şi sociale, nica şi di securitate şi di apărare, cari agiutară cabaia ti dizvoltarea şi modernizarea a Româniillei. Şi racordarea a Româniillei la valorli europene easti dit nai ma bune, aesta hiinda, neise, filosofia tră tută politica integratoare a Uniunilli Europene, ahărdzită ti irini şi prucukie, cu tiñisearea-a ndrepturilor di thimelliu a omlui şi prezenţa activă pi sţena internaţională.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • România, de 15 ani în UE

    România, de 15 ani în UE

    Acum 15 ani, prima zi a anului 2007 aducea României şampania aderării la Uniunea Europeană. Se încheia un proces lung
    şi complicat, începea un altul, mai clar şi mai eficient. Am putea spune că
    totul a început odată cu înlăturarea regimului comunist, în decembrie 1989, şi deschiderea
    României spre scena internaţională. Era mult de recuperat, regimul Ceauşescu
    marcând, în ultimii săi o izolare din ce în ce mai strictă.

    De la început, după
    căderea comunismului, românii şi-au stabilit ca scop strategic aderarea la NATO
    şi la Comunitatea economică europeană, cum se numea, atunci, Uniunea Europeană
    de astăzi. Părea un ţel îndrăzneţ dar, de fapt, era o aspiraţie normală.
    Democratizarea ţării şi trecerea la economia de piaţă erau procese intense şi
    corespundeau interesului naţional, în complicata perioadă a tranziţiei.
    Această opţiune a românilor a fost mereu verificată prin sondaje de opinie unde
    figurau cu cea mai mare susţinere a integrării europene.

    In decembrie 1999, la
    10 ani de la Revoluţia anticomunistă, România a fost invitată să înceapă
    negocierile de aderare. Procesul a fost unul foarte bine structurat,
    negocierile desfăşurându-se pe marginea unor dosare referitoare la anumite
    domenii care, odată considerate îndeplinite, erau încheiate şi contau ca un
    punct cucerit. În aprilie 2005, tratatul de aderare a României la Uniunea
    Europeană a fost semnat, la Luxemburg, iar, după ratificarea de către statele
    membre ale UE, 25 în acel moment, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007.

    După
    15 ani, toate aceste zbateri sunt istorie, şi o nouă istorie, a primilor ani în
    UE, a fost scrisă. În urmă cu mai bine de 15 ani, scepticii şi cei care
    preferau situaţiile neclare, cereau ca aderarea să fie amânată, pentru că
    România nu ar fi fost pregătită. Printre argumentele pro-aderare de atunci era
    şi experienţa altor ţări care arăta că, din interior, convergenţa cu politicile
    europene poate fi mai bine atinsă. De 15 ani, România recuperează decalajele
    faţă de media organizaţiei cu unele dintre cele mai dezvoltate state din lume.
    De asemenea, România se integrează şi funcţionează într-o organizaţie europeană
    complexă care contină să se dezvolte.

    Uniunea Europeană nu stă pe loc, nu
    aşteaptă pe nimeni, mai ales că mediu internaţional cunoaşte o dinamică
    excepţională şi se confruntă cu crize neaşteptate şi foarte dure. La mai
    puţin de doi ani de la aderare, omenirea
    s-a confruntat cu o criză economică globală, izbucnită în august 2008, în SUA,
    dar care a afectat şi statele UE.

    Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană,
    primul eveniment de acest fel, este o nouă situaţie complicată ce a trebuit să
    fie gestionată de organizaţia europeană, în care şi România este membră.

    Să nu uităm
    că, în prima jumătate a anului 2019, România a deţinut preşedinţia Consiliului
    Uniunii europene, pentru prima dată, şi a făcut-o cu succes.

    Din păcate, din
    seria crizelor profunde cu care s-au confruntat Europa şi întreaga omenire
    cuprinde şi pandemia de COVID 19 pe care o străbatem şi în prezent.

    Bilanţul
    celor 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană este foarte bun, şi nu putea
    fi altfel. Fondurile europene pentru dezvoltare, sub diferite cadre şi forme,
    au fost bine venite şi au generat progres în România. Cu date concrete, Produsul Intern Brut al
    României s-a triplat, în sumă totală, iar pe cap de locuitor a ajuns de aproape
    patru ori mai mare. Dincolo
    de susţinerea financiară remarcabilă, există politici în toate domeniile economice
    şi sociale, ba chiar şi de securitate şi de apărare, care au ajutat
    semnificativ dezvoltarea şi modernizarea României. Şi racordarea României la
    valorile europene este dintre cele mai bune, aceast fiind, de fapt, filosofia
    întregii politici integratoare a Uniunii Europene, dedicată păcii şi
    prosperităţii, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi prezenţa
    activă pe scena internaţională.

  • România, de 15 ani în UE

    România, de 15 ani în UE

    La 1 ianuarie 2007, după negocieri intense, România devenea membră cu drepturi depline a Uniunii Europene. Apartenenţa la spațiul comunitar a însemnat dispariţia graniţelor pentru români, posibilitatea ca ei să călătorească liber, să studieze şi să muncească în alte ţări europene.

    Libertatea de circulaţie, inclusiv a bunurilor, a oferit o piaţă enormă companiilor şi produselor româneşti, aproape 80% din exporturile acestora mergând acum în Uniunea Europeană. Fondurile europene de diverse tipuri și regulamentele comunitare au făcut ca în România să apară rapid schimbări vizibile, în condiţiile în care ţara este unul dintre beneficiarii neţi ai bugetului european: adică primeste mai mulţi bani decât virează la coşul comun.

    România a reuşit să-și mărească Produsului Intern Brut pe cap de locuitor de la 39% din media Uniunii, înainte de aderare, la 59%, după numai nouă ani, iar conform prognozelor acesta ar putea ajunge în 2022 la peste 66%.

    Aderarea la Uniunea Europeană ne-a ancorat în spaţiul european de democraţie şi valori, un ideal care a devenit realitate prin sacrificiul suprem al celor care au luptat în Decembrie 1989. Drumul european rămâne în mod legitim singura opţiune de prosperitate, stabilitate şi dezvoltare pe termen lung a României, spune într-un mesaj președintele Klaus Iohannis.


    El mai arată că beneficiile aduse cetăţenilor şi societăţii sunt concrete şi înseamnă îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi, fie că vorbim despre piaţa internă, protecţia mediului, digitalizare, libera circulaţie şi oportunităţile de a studia, lucra sau trăi oriunde în Uniunea Europeană, fie despre finanţarea dezvoltării şi a modernizării în multiple domenii, precum infrastructura, zonele rurale, energia, sectorul medical, educaţia.

    Șeful satului subliniază și că România contribuie astăzi, în mod direct, ca stat membru, la consolidarea şi întărirea Uniunii Europene.


    Premierul Nicolae Ciucă afirmă, la rândul sau, că intrarea în Uniune a avut loc prin efortul comun al clasei politice şi diplomaţilor români, sub auspiciile garanţiilor de securitate oferite de apartenenţa la NATO, prin încrederea câştigată în teatrele de operaţii de militarii români care s-au dovedit parteneri loiali şi bine pregătiţi ai aliaţilor occidentali. El subliniază bunăstarea adusă în cei 15 ani de apartenenţă la Uniune: Produsul Intern Brut al României s-a triplat, iar PIB -ul pe cap de locuitor a devenit de aproape patru ori mai mare.

    Acţiunea României în plan european va continuă să fie ghidată de respectul deplin pentru statul de drept, pentru Tratatele Uniunii şi pentru principiile şi valorile înscrise în Tratate, ca piloni de bază ai Uniunii, precum şi pentru dreptul european în general, asigură șeful guvernului de la București.


  • Jurnal românesc – 31.12.2021

    Jurnal românesc – 31.12.2021

    Un film documentar despre Sergiu Celibidache (1912-1996), realizat la 25 de ani de la dispariţia sa, este disponibil, vineri, 31 decembrie, cu subtitrare, în limba suedeză, pe canalele online ale ICR Stockholm. Documentarul Despre Sergiu Celibidache, cu dragoste, dupa 25 de ani – Întâlniri scandinaveˮ se înscrie în seria de evenimente aniversare organizate de ICR Stockholm, care a sărbătorit, în 2021, 15 ani de existenţă. Filmul prezintă o întâlnire emoţionantă cu trei dintre cei mai apreciaţi muzicieni scandinavi – Arve Tellefsen, Christer Thorvaldsson, Stig Nilsson – care l-au însoţit pe marele dirijor în parcursul carierei acestuia în Suedia, notează ICR. Documentarul este realizat de Cristina Liberis şi Laurenţiu Topală, imaginea este semnată de Valentin Micu, iar grafica îi aparţine lui Bogdan Aursachioaei. Subtitrarea şi interpretariatul au fost asigurate de Arina Stoenescu. Sergiu Celibidache a condus, începând din 1962, Orchestra Radio Suedeză timp de nouă ani. În1965, a devenit dirijorul principal al Orchestrei Radio, care a ajuns, sub conducerea sa, la un număr de 100 de muzicieni şi a devenit un ansamblu de cel mai înalt nivel internaţional. În calitate de director artistic, Celibidache a realizat turnee în Suedia, Danemarca, Germania, Elveţia, Spania, Finlanda, Austria, Olanda.

    În iunie 1970, Sergiu Celibidache a susţinut, alături de Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Suedeze, cinci concerte de neuitat la Sala Radio din Bucureşti. A fost prima revenire în ţara sa de origine, după plecarea la numai 24 de ani, în 1936, în Germania. În 1970, artistul român a fost numit Cavaler al Ordinului Vasa în Stockholm, fiindu-i acordat, la Copenhaga, şi Premiul de muzică Leonie-Sonning.

    În urma succesului de care s-au bucurat proiecțiile de film românesc în Israel, ICR Tel Aviv organizează, în perioada 1-18 ianuarie 2022, o serie de proiecții speciale de filme românești la cinematecile din Tel Aviv, Haifa și Hertzliya. Printre filmele prezentate se numără 9 povești de dragoste și ură în izolareˮ, regia Dan Chișu. Filmul se dezvoltă pe două fronturi: realitatea – producerea unui film prin mijloace neconvenționale – și povestea – descrierea diferitelor tipologii umane în timpul carantinei. Dan Chișu interpretează rolul unui cineast care vrea să realizeze un film în carantină, reflectând realitatea într-o serie de ficțiuni. Fiecare dintre cele nouă segmente, diferențiate clar printr-un titlu, este precedat de conversații și, în unele cazuri, discuții reale cu actorii și actrițele ce urmează să interpreteze rolurile.

    Comunitatea românească din Dubai va beneficia de o biserică ortodoxă al cărei proiect a fost, deja, finalizat de un grup de arhitecţi din Bucureşti, a anunţat, recent, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel. Sunt aproximativ 10.000 de români acolo, în Dubai. Stau o vreme şi, apoi, se întorc acasă, fiindcă în Dubai nu există sistem de pensiiˮ. Patriarhul Daniel a afirmat că, deocamdată, comunitatea ortodoxă românească se roagă într-o biserică care aparţine de Patriarhia Antiohiei. Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, în şedinţa de lucru din 21 iulie, înfiinţarea parohiei din Dubai.

    Parohul comunităţii româneşti este părintele Alexandru Truşcan, care a oficiat prima slujbă în biserica Buna Vestire din cartierul Jebel Ali (Patriarhia Antiohiei), pe 8 septembrie, când parohia românească şi-a sărbătorit hramul, de sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului. În viitorul apropiat, se are în vedere achiziţionarea unui teren pentru construirea unui lăcaş de cult, deziderat în vederea realizării căruia au fost iniţiate demersuri, aflate, încă, în stadiu incipient. Patriarhia Antiohiei a anunţat că această iniţiativă comună unică a fost propusă de Patriarhia Română pentru a răspunde nevoilor spirituale ale creştinilor ortodocşi români care trăiesc în oraşul Dubai, aflat sub jurisdicţia Patriarhiei Antiohiei.

    Cea de-a șasea reuniune a Comitetului Comun de Monitorizare al Programului Operațional Comun România-Ucraina s-a desfășurat, zilele trecute, online, cu participarea reprezentanților din cele două state partenere, informează BucPress. Au fost contractate 64 de proiecte care primesc finanțare prin program. Valoarea fondurilor europene contractate este de 50,2 milioane euro, reprezentând peste 83% din bugetul programului. Proiectele mari de infrastructură vizează investiții în infrastructura de sănătate în zona de frontieră, prevenirea criminalității și pregătirea intervențiilor în situații de urgență în județele de graniță.


  • Apofasi mutrinda păradzlli europeñi

    Apofasi mutrinda păradzlli europeñi

    Păradzlli europeni așteaptă s’hibă ufilisiţ, după ţi Guvernul di București vulusi ordonanţa di urgenţă cari va s’da izini ti accesarea a unui împrumut tru valoare di aproapea 15 miliardi di euro acordat di Comisia Europeană tru cadrul a Mecanismului di Redresare şi Rezilienţă. Ma multu di 29 di miliardi di euro, dit cari cama di 14 miliardi grant și aproapea 15 miliardi împrumut, va s’hibă la dispoziția ali Românie pritu Planlu Național di Redresare și Reziliență.



    Tru aestă ditu soni vizită ţi u feaţi Bruxelles, premierlu Nicolae Ciucă avu muabeti cu oficialii europeni ti turlia practic tru cari aestu plan naţional ndrupătu dit fonduri europene va s’agiungă realitate. Nicolae Ciucă dimăndă, Bruxelles, că guvernul va s’ndreagă, tu şcurtu kiro, ună structură cari s’monitorizeadză, s’coordoneadză şi s’verifică turlia tru cari va s’lucreadză cu aestă hălati europeană. Uidisitu cu Ministerlu a Finanților, împrumutlu di la Comisia Europeană ari trei destinaţii majori. Easti zborlu di finanţarea reformilor pruvidzute tru Planlu Naţional di Redresare, anvălearea a deficitlui bugetlui di stat şi refinanţarea a borgillei publică guvernamentală.



    Păradzlli va s’hibă daţ tru 10 rati, până la 31 di andreu 2026, tu oara a tiñisearillei obiectivili loati borgi di România şi a dizvărtearillei investiţiilor asociati împrumutlui. Cathi viramentu, inclusiv prefinanţarea, s’da tru condiţii avantajoasi, la nivelu a custuserlor Comisiillei Europene. Rambursarea a împrumutlui va s’facă tru yinitorlli 30 di ani, tru rati isa, cu ună perioadă di graţie di 10 añi.



    Voi să ştibă româñilli ţi s’faţi cu împrumuturli ţi li lomu; minduescu că au aestu ndreptu barimu şi tră faptul că elli va s’ndrupască turnarea-a lor. Io va s’facu tutu ţi ţăni di mini căţe cathi unu euro loat împrumut s’hibă băgatu tru lucru şi s’agiută ti dizvultarea-a văsiliillei şi ti ună bană ma bună a oamiñilorˮ, sumlinie ministrul a Finanţilor, Adrian Câciu.



    Di altă parte, Comisia Europeană pripusi trei năi taxi tru bloclu comunitar. Aesti, deapoa tu kirolu a yinitoariloru dekenii, s’da izini ti turnarea a fondurlor adunati di UE tra s’finanţeadză componenta di granturi a NextGenerationEU, pachetă di redresari economică a Uniunillei ahărdzită ti agiutarea a statilor membri zñiipsiti di pandemia di coronavirus. Prota taxă ari la thimelliu veniturli ţi yinu ditu darea-loarea-a certificatilor di emisii. A daua misură ari la thimelliu resursili generate di mecanismul pripus ali UE di ajustari la sinuru a emisiilor di dioxid di carbon. Comisia pripuni alocarea cătră bugetlu a UE a 75% dit veniturli generate di aestu mecanism di ajustare la sinuru a emisiilor di dioxid di carbon.



    A treia taxă s’ndrupaşti pe cota dit profiturli reziduali a ntreprinderlor multinaţionali cari va s’hibă realocate statilor membri ale UE pi thimellilu a recentului acordu OCDI mutrinda realocarea a ndrepturlor di impozitari. Tru kirolu 2026-2030, s’estimeadză că aesti năi sursi di venituri va s’aducă un total di până la 17 miliardi euro cathi anu tră bugetlu ali UE.



    Autor: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala




    ·







  • Decizii privind banii europeni

    Decizii privind banii europeni

    Banii europeni așteaptă să fie folosiți, după ce Guvernul de la București a aprobat ordonanţa de urgenţă care va permite accesarea unui împrumut în valoare de aproape circa 15 miliarde de euro acordat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă. Mai mult de 29 de miliarde de euro, din care peste 14 miliarde grant și circa 15 miliarde împrumut, vor fi la dispoziția României prin Planul Național de Redresare și Reziliență.



    În recenta vizită pe care a făcut-o la Bruxelles, premierul Nicolae Ciucă a a discutat cu oficialii europeni despre modul practic în care acest plan naţional susţinut din fonduri europene va deveni realitate. Nicolae Ciucă a anunţat, la Bruxelles, că guvernul va crea, în scurt timp, o structură care să monitorizeze, să coordoneze şi să verifice modul în care se va lucra cu acest instrument european. Potrivit Ministerului Finanțelor, împrumutul de la Comisia Europeană are trei destinaţii majore. Este vorba de finanţarea reformelor prevăzute în Planul Naţional de Redresare, acoperirea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale.



    Sumele se virează în 10 rate, până la 31 decembrie 2026, pe măsura îndeplinirii obiectivelor asumate de România şi a derulării investiţiilor asociate împrumutului. Fiecare virament, inclusiv prefinanţarea, se acordă în condiţii avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene. Rambursarea împrumutului se va face în următorii 30 de ani, în rate egale, cu o perioadă de graţie de 10 de ani.



    Vreau ca românii să ştie ce se întâmplă cu împrumuturile pe care le luăm; găsesc că au acest drept măcar şi pentru faptul ei vor susţine rambursarea lor. Eu voi face tot ce depinde de mine ca fiecare euro luat împrumut să fie pus la treabă şi să contribuie la dezvoltarea ţării şi îmbunătăţirea vieţii oamenilorˮ, a subliniat ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.



    Pe de altă parte, Comisia Europeană a propus trei noi taxe în blocul comunitar. Acestea ar urma, pe parcursul următoarelor decenii, să permită rambursarea fondurilor colectate de UE pentru a finanţa componenta de granturi a NextGenerationEU, pachet de redresare economică a Uniunii destinat sprijinirii statelor membre afectate de pandemia de coronavirus. Prima taxă se bazează pe veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii. Cea de-a doua măsură are la bază resursele generate de mecanismul propus al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon. Comisia propune alocarea către bugetul UE a 75% din veniturile generate de acest mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon.



    A treia taxă se sprijină pe cota din profiturile reziduale ale întreprinderilor multinaţionale care vor fi realocate statelor membre ale UE în temeiul recentului acord OCDE privind realocarea drepturilor de impozitare. În perioada 2026-2030, se estimează că aceste noi surse de venituri vor genera un total de până la 17 miliarde euro anual pentru bugetul UE.







  • Spitalele din judeţul Ialomiţa se modernizează cu bani europeni

    Spitalele din judeţul Ialomiţa se modernizează cu bani europeni

    Recent
    a început construcţia unui ambulatoriu de specialitate la spitalul din Ţăndarei,
    unitate care oferă servicii medicale atât locuitorilor oraşului cât şi celor
    din comunele apropiate.


    Investiţia
    se ridică la peste 10 milioane de lei şi presupune nu doar construcţia
    imobilului ci şi dotarea lui cu echipamentele medicale necesare.


    Autorităţile
    locale spun că aceasta este cea mai importantă investiţie din toată existenţa
    de 126 de ani a spitalului, singura instituţie medicală din judeţul Ialomiţa
    care funcţionează într-o clădire monument istoric.


    Termenul
    de finalizare a lucrărilor este sfârşitul anului viitor.


    Un
    alt proiect vizează reabilitarea, modernizarea și dotarea ambulatoriului
    Spitalului Județean de Urgență Slobozia care din cauza pandemiei a fost relocat
    în incinta spitalului.




    Detalii
    aflăm de la Daniela Traian director de comunicare la Agenția pentru Dezvoltare
    Regională Sud- Muntenia- organism intermediar pentru Programul Operațional
    Regional 2014-2020:


    Reabilitarea
    ambulatoriului va avea ca efect reducerea numărului de pacienţi internaţi. De
    asemenea va scădea timpul necesar pentru diagnosticare și tratament.


    La sfârşitul lui iunie 2023 locuitorii judeţului Ialomiţa
    vor avea la dispoziţie un spațiu la standarde europene pentru a primi asistența
    medicală de care au nevoie.



    Valoarea
    totală a proiectului depaşeşte 17 milioane de lei.


    Valoarea eligibilă
    a proiectului este de peste 10 milioane 700 de mii de lei din care aproape 7
    milioane şi jumătate reprezintă bani din Fondul European de Dezvoltare
    Regională.



    La
    fel se întâmplă la Feteşti cu ambulatoriul Spitalului Municipal Anghel Saligny
    care a fost extins şi dotat printr-un proiect de peste 10 milioane 600 de mii
    de lei din fonduri europene.


    Lângă
    spital s-a ridicat un corp nou de clădire şi s-au achiziţionat echipamentele
    necesare. Deşi imobilul este gata încă nu a fost dat în folosinţă.


    Reprezentanţii
    administratiei publice locale estimează că de serviciile ambulatoriului vor
    beneficia aproximativ 100 de mii de persoane din localitate şi din zonele
    învecinate care vor avea acces la investigaţii şi tratament fără a mai fi
    nevoite să meargă la spitalele din Bucureşti sau Constanţa.