Radio România Internațional

Tag: fonduri UE

  • Culture Green – centre culturale transfrontaliere pe malul Dunării

    Culture Green – centre culturale transfrontaliere pe malul Dunării

    Proiectul Culture
    Green este realizat în cadrul progmaului INTERREG V A România- Bulgaria și are
    ca parteneri municipiul Piatra Olt și
    Casa de Cultură Populară Razvite 1869 din Vratsa.


    Două clădiri
    emblematice pentru cele două orașe vor fi reabilitate, modernizate și redate
    vieții culturale. Liana Tătătanu, manager de proiect ne prezintă obiectivele și
    acțiunile ce urmează a fi derulate.




    Trebuie să spunem
    că în Piatra Olt există și o formație de dansuri populare, care este foarte
    cunoscută pentru că a participat la numeroase festivaluri și concursuri
    internaționale, evident că atunci când această clădire va fi reabilitată își va
    desfășura activitatea tot aici.


    Odată cu modernizarea
    acestei clădiri va exista și o sală de spectacole, muzeul va fi mult mai
    generos pentru că are foarte multe exponate și biblioteca va fi și ea
    modernizată.


    Practic
    obiectivul principal al proiectului îl reprezintă îmbunătățirea infrastructurii
    serviciilor culturale în orașul Piatra Olt și ridicarea acestor servcii la
    standarde europene.


    Partenerii
    bulgari și-au modernizat sala de spectacole,
    au numeroase ansambluri simfonice, de dansuri, de muzică, și aveau
    nevoie să modernizeze Casa de cultură pentru este o clădire foarte frumoasă,
    dar foarte veche.


    Valoarea
    întregului proiect este de 1.478.000 Euro, din care partea română beneficiază
    de 833.000 Euro.


    Pe lângă
    modernizarea celor două clădiri, importante pentru orașele Piatra Olt și Vratsa,
    se organizează workshop-uri și festivaluri pentru a-și arăta unii altora, dar
    și invitaților din străinătate, obiceiuri și tradiții de pe cele două maluri
    ale Dunării.


    Vor fi create și
    niște rute culturale care vor fi propuse agențiilor de turism, pentru cine
    dorește să cunoască mai bine obiectivele culturale din regiunea Vratsa-
    Bulgaria și județul Olt- România.


  • Infrastructura rutieră şi clădiri publice din Sânandrei, jud. Timiş, modernizate cu fonduri europene

    Infrastructura rutieră şi clădiri publice din Sânandrei, jud. Timiş, modernizate cu fonduri europene

    Două dintre proiecte sunt pentru finanţarea unor reţele de
    infrastructură rutieră iar cel de-al treilea este pentru reabilitarea unor
    cămine culturale spune primarul Claudiu Coman:




    Am reusit să închei, recent, un proiect de 1 milion de
    euro pe infrastructură rutieră, şi anume am făcut câteva străzi la Sânandrei,
    câteva la Carani, câteva la Covaci. Proiectul l-am încheriat, chiar dacă a
    durat destul de mult, iar în desfăşurare mai am acum un alt proiect, tot
    de 1 milion de euro, pe fonduri europene, şi anume drumuri agricole, asfaltăm
    drumurile agtricole, aproximativ vreo 14 km, vrem până la sfârşitul anului să
    încheiem acest capitol, şi mai avem încă două cămine culturale de reabilitat.
    Tot pe fonduri europene, la o valoare de 500 de mii de euro. Aşteptăm avizul de
    la AFIR ca să putem să punem lucrarea pe licitaţie, să începem lucrarea şi cu
    termen de execuţie de maxim doi ani.




    Dezvoltarea infrastructurii rutiere agricole este
    necesară pentru a evita încărcarea şoselelor dintre localităţi cu pământ şi
    resturi vegetale ce pot pune în pericol circulaţia autovehiculelor. Primarul
    Claudiu Coman.




    Europa ne dă bani pentru astfel de infrastructuiri
    rutiere pe câmp, ca să spun aşa, în aşa fel încât cei care lucrează
    exploataţii agricole să poată să scoată din câmp cultura şi să nu mai iasă pe
    drumuri, mai ales după ce plouă sau când intră pe un drum judeţean, vă
    daţi sdeama ce mizerie şi ce împotmolire ar avea loc pe aceste drumuri, ne dă
    voie să ne facem astfel de legături. Sigur că sunt nişte măsuri speciale, adică
    trebuie să dovedeşti că ai teren agricol care se lucrează, deserveşti foarte
    mulţi proprietari de terenuri şi în aşa fel încât ei să îşi poate scoate
    cultura spre baza de recepţie, ca să spun aşa. Vă daţi seama, dacă vii din câmp
    şi ajungi pe un asfalt care face legătura între nişte drumuri agricole care
    sunt numai pe câmp, până ajungi la un asfalt principal de tip judeţean sau
    european, fiţi siguri că acel utilaj nu mai lasă acele dâre, şi acele urme când
    intră pe un drum judeţean ci le lasă acolo pe câmp undeva.




    Selectarea terenurilor agricole ce vor fi mărginite de
    drumuri asfaltate a fost făcută în funcţie de întiderea exploataţiilor şi de
    numărul de beneficiari.




    Noi am împărţit oarecum pe cele trei localităţi, unde
    avem practic mai mulţi producători, unde se lucrează fiecare hectar şi deservim
    mai mult. I-am împărţit aşa pentru că atât am putut să fac de 1 milion de euro.
    Deci, Europa nu ne dă bani cât noi am avea nevoie. Noi avem nevoie, poate, de 7
    milioane de euro! Sunt proiecte bine stabilite, valoarea de 1 milion de euro,
    şi atunci tu poţi în valoarea de 1 milion de euro, conform studiului de
    fezabilitate sau proiectului, să faci cât poţi. Eu, în cazul meu, am reuşit să
    fac 14 kilometri.




    Administraţia comunei Sânandrei speră să primească în
    curând aprobarea pentru deschiderea licitaţiilor pentru reabilitare a căminelor
    culturale din Carani şi Covaci.




  • Reabilitarea parcului din staţiunea Buziaş

    Reabilitarea parcului din staţiunea Buziaş

    Pe lângă reabilitarea parcului dendrologic,
    ce se întinde pe mai bine de 20 de hectare, Școala cu clase V-VIII se află
    într-un proces de modernizare ce presupune și dotarea cu o sală de sport. În
    plus, 14 străzi din orașul Buziaș vor fi complet refăcute, ne spune primarul
    Sorin Munteanu:


    Am proiectul cu parcul.
    Mai am un proiect de infrastructură școlară și utilități, școala cu clasele V -
    VIII. E deja semnat contractul pentru modernizare, reabilitare și dotare,
    inclusiv o sală de sport de mici dimensiuni în curtea școlii, și 14 străzi din
    Buziaș care vor fi complet refăcute cu asfalt, trotuare, rigole, podețe, pe
    cele 14 străzi.


    Singurele promenade din Europa, similare cu
    cele din Buziaș, se găsesc în Karlovy Vary și în Baden-Baden. Colonadele au
    fost reabilitate printr-un proiect finalizat în 2018. În prezent, întreaga
    infrastructură a parcului a intrat într-un proces de modernizare, tot pe
    fonduri europene.


    Ne referim la
    reabilitarea întregii infrastructuri a parcului, inclusiv a străzilor adiacente
    acestuia. Vorbim de 2 km de piste de biciclete în jurul parcului, peste 500 de
    stâlpi de iluminat, peste 200 și ceva de bănci cu coșuri de gunoi, cu toalete
    ecologice, cu locuri de joacă (de fitness în aer liber), de un teren de tenis
    de câmp. Acestea sunt componentele care reprezintă proiectul cu parcul de 4,8
    milioane de euro.


    Lucrările vor trebui încheiate până în
    toamna anului viitor. O altă atracție turistică a Buziașului va fi Drumul
    vinului. Proiectul urmează să fie depus pentru a primi finanțare europeană
    imediat ce vor fi rezolvate și ultimele probleme de intabulare, spune primarul
    orașului Buziaș, Sorin Munteanu:


    Drumul vinului este un
    proiect format din 5 tronsoane, 4 dintre ele sunt intabulate, la unul din
    tronsoanele drumului avem puține probleme de intabulare, sunt suprapuneri de
    terenuri și spre să le rezolvăm în următoarele două – trei luni. După
    finalizarea intabulării și trecerea în proprietatea primăriei, ca și
    posibilități de finanțare, pe axa 6 din ghidul pentru proiectele europene 2021
    – 2027 ca și drumuri de agrement, prindem și proiectul cu Drumul
    vinului.


    Un alt avantaj pe care îl oferă acest
    proiect este infrastructura rutieră ce va fi realizată. Drumul ce va fi
    construit va face legătura între cramele de pe dealurile de la Silagiu dar va
    fi și o legătură importantă între drumul județean ce duce spre Berzovia, în
    jud. Caraș Severin, și drumul județean dintre Timișoara și Lugoj.




  • Servicii publice digitalizate în municipiul Zalău

    Servicii publice digitalizate în municipiul Zalău

    Municipiul Zalău,
    capitala Sălajului, reuşeşte să atragă fonduri europene pe măsura nevoilor
    proprii. De la spaţii de joacă pentru copii până la digitalizarea relaţiei cu
    cetăţeanul, banii UE sunt bineveniţi şi bine folosiţi.



    Ce
    spune primarul Ionel Ciunt:


    Avem
    în diferite faze de execuţie proiecte pe fonduri europene ce depăşesc 100
    milioane Euro. Infrastructură rutieră, iluminat public, infrastructură şcolară,
    creşterea eficienţei energetice la blocurile de locuinţe, transformarea unor
    spaţii degradate în spaţii de joacă pentru copii.


    Un proiect important, care se
    va finaliza în cca 2 luni, este reabilitarea cinematografului, împreună cu
    amenajarea unui planetariu. De o importanţă majoră este proiectul numit SPECIAL
    ZALĂU, servicii publice electronice integrate pentru administraţia locală, cu o
    valoare de peste 3,2 milioane lei. Cetăţenii au posibilitatea de a accesa
    platforma online a Primăriei, care deja oferă 10 tipuri de servicii, dar
    numărul lor va creşte.

    Deocamdată pot fi depuse actele pentru obţinerea sau
    prelungirea certificatului de urbanism, înştiinţarea începerii sau terminării
    lucrărilor de construcţii, desfiinţarea unei construcţii existente şi alte
    câteva. Toate proiectele Primăriei sunt întocmite de către un serviciu
    specializat din cadrul Direcţiei Tehnice.

    Vreau să menţionez că noi am accesat
    toate Măsurile şi tipurile de proiecte pentru care eram eligibili în exerciţiul
    financiar european ce se încheie. Acum aşteptăm să apară Ghidurile necesare
    pentru întocmirea proiectelor în exerciţiul financiar 2020-2027.


  • Îmbunătățirea condițiilor de viață pentru persoanele vulnerabile din comuna Chețani, județul Mureș

    Îmbunătățirea condițiilor de viață pentru persoanele vulnerabile din comuna Chețani, județul Mureș

    La sfârșitul lunii trecute a fost
    lansat un proiect, finanțat din fonduri europene, prin intermediul căruia 250 de persoane
    vulnerabile din comuna mureșeană Chețani au șansa să-și îmbunătățească
    condițiile de viață.


    Proiectul
    INCLUZIV reprezintă o inițiativă a Fundației Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi în parteneriat cu
    Primăria comunei Chețani, județul Mureș și cu Grupul de Acțiune Locală (GAL)
    Poarta Apusenilor.


    Prin acest
    program se urmărește îmbunătățirea calității vieții pentru minimum 250 de
    persoane din comuna Chețani, creșterea coeziunii sociale, dar și dezvoltarea
    economiei locale. Sunt vizate îndeosebi persoanele din comunitățile sărace din
    cele 7 sate aparținătoare comunei Chețani.


    Proiectul
    va fi compus din mai multe acțiune complexe, de la asigurarea serviciilor
    medicale până la dezvoltarea pregătirii antreprenoriale și sprijinirea
    pentru deschiderea unor noi afaceri în
    comună, spune managerul de proiect, Florin Moisă:




    Dorim să
    oferim atât servicii medico-sociale comunităților vulnerabile din comuna
    Chețani cât și unele de îmbunătățire a calității locuirii pe care o au.


    Dintr-un alt
    punct de vedere urmărim și zona de dezvoltare a capacității profesională,
    ocupare în muncă și dezvoltare antreprenoriale.


    Dorim să
    subvenționăm și două afaceri în comunitate, iar pe lângă vrem să sprijinim și
    alte 8 opt persoane să își înregistreze și mai apoi să își dezvolte o afacere
    nebeneficiind de subvenție.




    Proiectul
    INCLUZIV se va derula la Chețani pe parcursul a 34 de luni, până în luna
    decembrie a anului 2023 și este co-finanțat prin Programul Operațional Capital
    Uman 2014-2020.


    Bugetul total al proiectului este de
    4,7 milioane de lei, dintre care valoarea co-finanțării din partea
    parteneriatului este de doar circa 41.000 de lei.


    De remarcat că localitatea Chețani face
    parte integrantă din GAL Poarta Apusenilor fiind singura comună mureșeană din
    această asociere care mai cuprinde 9 localități din judeețul Cluj.


  • Marliter – pentru o mare mai curată

    Marliter – pentru o mare mai curată

    Conştientizarea este primul pas pentru rezolvarea unei
    probleme. Iar acest lucru este valabil şi când vorbim despre poluare.


    Mulţi dintre noi, poate nu conştientizăm
    cât de mult rău putem cauza vieţuitoarelor marine şi mediului în general, printr-un gest aparent banal, cum ar fi
    aruncarea deşeurilor la întâmplare.


    Şi cum răul, făcut uneori involuntar,
    alteori din nepăsare, se poate întoarce împotriva noastră, prin aerul pe care
    îl repirăm, prin apa pe care o bem sau prin peştele pe care îl mâncăm.


    Pentru a
    şterge lipsa informării din această ecuaţie a poluării, ecologişti din mai
    multe ţări au pus la punct o platformă online care urmăreşte chiar acest lucru:
    să-i facă pe oameni să cunoască mediul marin dar mai ales, să-l protejeze.


    Proiectul se
    numeşte Marliter iar platforma creată în cadrul său, include o mulţime de
    informaţii.


    Mihaela Cândea Mirea, director executiv
    al ONG-ului Mare Nostrum Constanţa:




    Cei care sunt
    interesaţi pot afla acolo informaţii despre ariile protejate din jurul Mării Negre,
    despre cum evoluează clima, temperatura, temperatura apei, studiile care se fac
    în ceea ce priveşte ecosistemul Mării Negre. Practic au fost compilate foarte
    multe informaţii, care atltfel s-ar fi găsit extrem de disparat şi greu de
    căutat. Ar fi durat foarte mult timp să ajungem la aceste informaţii. Ei bine,
    această platformă le concentrează pe toate într-un singur loc.





    Platforma poate fi accesată la fel de
    uşor atât de cercetători cât şi de oamenii fără o pregătire ştiinţifică.


    Ea include o hartă interactivă a
    regiunii Mării Negre cu ajutorul căreia este monitorizată situaţia deşeurilor
    marine.


    Platforma oferă şi simulări care arată
    unde pot ajunge deşeurile din plastic după 10 ani de la eliberarea din diferite
    oraşe costiere din bazinul Mării Negre.


    Aceasta cuprinde şi materiale educative pentru
    elevi şi pot fi şi resursă pentru autorităţile care vor să elaboreze proiecte
    în domeniul poluării marine:




    Această platformă este accesibilă şi uşor de
    înţeles, atât pentru persoane care au o pregătire ştiinţifică şi care lucrează
    în mod uzual cu astfel de sisteme, dar şi pentru profesori sau elevi care pur
    şi simplu vor să înveţe şi să afle mai multe despre ecosistemul Mării Negre sau
    pentru autorităţi care au nevoie de aceste informaţii pentru a justifica diverse
    decizii sau strategii pe care le elaborează.




    Au colaborat
    pentru realizarea acestui proiect, parteneri din 5 ţări: Grecia, România,
    Bulgaria, Ucraina şi Georgia.




    Platforma este realizată de colegii greci, din
    punct de vedere tehnic iar toţi colegii de la Marea Neagră au încărcat acolo
    date. Proiectul este coordonat de o organizaţie din Bulgaria – Black Sea NGO
    Network. Noi suntem partenerii din România (n.r. ONG Mare Nostrum Constanţa).
    Universitatea din Salonic este partenerul din Grecia. Centrul ucrainean
    ştiinţific pentru ecologia mării din Odessa Ucraina iar în Georgia avem
    Asociaţia Black Sea Academy. Şi îi invităm pe toţi să intre pe platforma
    noastră, pe pagina proiectului Marliter https://marliter.bsnn.org/ şi de acolo
    vor putea să acceseze toate informaţiile de care am vorbit mai devreme.





    Platforma a fost creată partenerii
    proiectului Îmbunătăţirea accesului public la datele de monitorizare
    privind deşeurile marine în vederea reducerii poluării marine în bazinul Mării
    Negre MARLITER, finanţat prin Programul Operaţional Bazinul Mării
    Negre 2014-2020.


    Durata proiectului este de 36 de luni,
    iar bugetul total este de aproximativ 770.000 euro.








  • Muzeul cărţii şi exilului românesc, la Craiova

    Muzeul cărţii şi exilului românesc, la Craiova

    Intrată în
    patrimoniul Bibliotecii Județene Alexandru și Aristia Aman în 2016, Casa
    Dianu, monument istoric impunător al Craiovei, va găzdui Muzeul Cărții și
    Exilului Românesc. Valoarea de patrimoniu a imobilului, precum și potențialul
    istoric inestimabil vor fi valorificate și implicit redate circuitului cultural
    și turistic prin atribuirea unei funcții pe măsura istoriei și renumelui
    acestui vechi așezământ cultural.


    Finanțarea a
    fost obținută de Consiliul Județean Dolj, în calitate de beneficiar, în cadrul
    Programului Operaţional Regional 2014-2020.


    Detalii de
    oferă domnul Cosmin Vasile, Președintele Consiliului Județean Dolj:


    Este un
    proiect prin care o casă de patrimoniu, o casă a magistraților Dianu, un imobil
    construit la începutul secolului XX, una dintre clădirile clasificate
    monument istoric din Craiova, a obținut o finanțare de aproape cinci milioane
    de Euro pentru un demers unic în țară, să construim și să înființăm acolo Muzeul cărții și exilului românesc.


    Este un imobil
    care va străluci iar, o casă cu o arhitectură deosebită, interioarele au fost
    lucrate de meșteri italieni la începutul secolului trecut, cu foiță de aur, cu
    tot felul de miniaturi. Este intr-un stadiu avansat de reconsolidare, de
    reparații, lucrările au mers într-un ritm foarte bun și în primăvara aceasta va
    fi gata, va fi recepționată.


    Aici vom
    adăposti colecții impresionante care,
    prin grija managerului bibliotecii și a colegilor săi, au fost strânse și aduse
    de peste tot din Europa, vorbim de colecția de cărți a academicianului Basarb
    Nicolescu, vorbim despre manuscrise unice semnate de Emil Cioran sau Mircea
    Eliade, vorbim despre modul în care am
    lucrat și am primit aprecieri de la academicieni precum Dinu Giurăscu sau Dan
    Berindei, care și-au donat bibliotecile personale Bibliotecii Aman. Toate
    acestea se vor regăsi într-o clădire nouă, dar construită la finalul secolului
    trecut.


    Este un
    proiect drag, dar nu este singurul, chiar la Biblioteca Aman am mai inaugurat o
    clădire de patrimoniu, Casa Damianov, unde împreună cu colegii din Bulgaria, pe
    un proiect transfrontalier, am reușit s-o readucem la viață și să creăm acolo
    un colț și românesc și bulgăresc unde sunt cercetate și aduse tot felul de
    mansucrise care pot fi digitizate, cei care nu sunt din județ sau care
    cercetează domeniul să poată, online, să studieze opere vechi sau manuscrise
    vechi.


  • A doua șansă, un proiect tinerii din județul Ilfov, care au abandonat școala

    A doua șansă, un proiect tinerii din județul Ilfov, care au abandonat școala

    Din nou la şcoalã şi A doua şansã. Proiectele se adreseazã în primul rând
    tinerilor care din diverse motive şi-au întrerupt studiile dar şi profesorilor
    care se vor ocupa de pregãtirea lor.


    Cristina Ghiţã, inspector şcolar general-
    adjunct la Inspectoratul Judeţean Ilfov:


    Cele douã proiecte
    presupun definitivarea studiilor pentru un numãr de circa o mie de beneficiari-
    în ambele proiecte vorbesc- pentru cã sunt în oglindã, deci o mie de
    beneficiari, pe parcursul a 3 ani. Fiecare proiect înseamnã din punct de vedere
    financiar peste 9,5 milioane de lei, se desfaşoarã în parteneriat-
    Inspectoratul Scolar Judeţean Ilfov împreunã cu Asociaţia Sfantul Stelian şi cu
    încã un partener care va furniza şi formarea cadrelor didactice.



    Proiectele, finanţate prin Programul
    Operational Capital Uman 2014- 2020, au fost semnate în decembrie şi au demarat
    printr-o campanie de conştientizare a importantei definitivãrii studiilor
    obligatorii precum şi de identificare a potenţialilor beneficiari din
    comunitatea respectivã. Inspectoratul a cerut primãriilor şi şcolilor sã
    gaseascã tineri care au depãşit cu minimum 4 ani vârsta clasei respective.


    Deja primãriile,
    prin şcoli, ne-au transmis liste cu potenţialii beneficiari, în primul rând
    cãutând în registrele matricole ale şcolilor dar şi prin directiile de
    asistenţã socialã ale primãriilor sau pur şi simplu la nivelul comunitãţii şi
    au identificat deja un numãr consistent, spunem noi, în prima etapã, de peste
    500 de potenţiali beneficiari cu care dorim sã începem deja desfãşurarea
    activitãţii didactice de tip A doua şansã. Adicã ne propunem ca în acest
    semestru sa debutãm cu 2.. 3.. 4 grupe, fie învaţãmânt primar, fie gimnazial,
    fie secundar superior, anii 3 si 4 de calificare.



    Cristina Ghiţã îşi
    doreste ca iniţiativa sã aibã succes:


    Pentru fiecare ciclu
    absolvit beneficiarul va primi o subvenţie de 1.500 de lei, de asemenea-
    materiale igienico- sanitare şi un pachet de rechizite, astfel încât sã
    beneficieze de tot suportul în vederea pregãtirii sale la
    şcoalã.


    Noi, Inspectoratul
    Scolar Judeţean Ilfov vom monitoriza întreaga activitate şi ne dorim ca primele
    grupe care vor debuta sã fie un exemplu de bune practici şi în felul acesta sã
    putem forma şi alte grupe cu potenţiali beneficiari    .






  • Nămolul, de la deşeu la resursă energetică

    Nămolul, de la deşeu la resursă energetică

    În natură nimic nu se pierde, totul se
    transformă. Este o lecţie importantă pe care o putem învăţa şi noi oamenii, şi
    pornind de la acest principiu, putem privi deşeurile cu alţi ochi şi putem duce
    reciclarea la un alt nivel.


    La Constanţa, este pe cale să înceapă un
    proiect european, care va face ca un deşeu să se transforme într-o resursă
    importantă.


    Nămolul provenit din staţiile de epurare
    ale RAJA Constanţa va fi transformat în biocombustibil.


    Ne vorbeşte despre proiect, Irina Oprea,
    purtătorul de cuvânt al Regiei de Apă:




    În incinta Staţiei
    de epurare Constanţa Sud, va fi amplasată o ministaţie de deshidratare a
    nămolului. Totodată, la nivelul acestei staţii se vor monta nişte bazine de
    fermentaţie, pentru producerea biogazului din nămolul rezultat la nivelul
    staţiei de epurare, biogaz ce va fi folosit pentru producerea de energie
    electrică şi energie calorică. Vor fi folosite în cadrul procesului de epurare de
    la nivelul staţiei Constanţa sud. Valoarea contractului este aproximativ 69 de
    milioane de lei, cu TVA inclus. Termenul este de 30 de luni pentru realizarea
    lucrărilor şi şase luni pentru partea de proiectare.





    Proiectul
    va contribui şi la reducerea poluării, mai spune Irina Oprea:




    Nămolul care se
    va folosi la nivelul acestei instalaţii pentru producerea biogazului va fi
    preluat de la mai multe staţii de epurare. Componenta cea mai importantă în
    cadrul acestui contract este că va scădea cu mult cantitatea de nămol produsă
    la nivelul staţiilor de epurare. La ora actuală, acest nămol deshidratat este
    depozitat în Halta de depozit nămol de la Luminiţa. Iar cantităţile care ajung
    acolo zilnic sunt destul de mari. Prin punerea acestei instalaţii în funcţiune
    se va ajunge la un procent de 10% din cantitatea care astăzi ajunge la Halta
    Luminiţa.





    Contractul de finanţare are o valoare de
    68 de mii de lei şi a fost semnat luna trecută.


    Acesta face parte dintr-un proiect mai
    amplu, pe care Regia de apă îl are în derulare, cu fonduri europene:




    La ora actuală, RAJA
    Constanţa are în implementare Programul Operaţional Infrastructură Mare, un
    proiect ambiţios de aproximativ 600 de milioane de euro. POIM-ul pe care îl
    derulăm prevede reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă cu 726 de
    kilometri, 94 de staţii noi de tratare şi pompare apă potabilă, 578 kilometri
    de canalizare şi 138 staţii de pompare apă uzată.





    Acest proiect amplu prevede investiţii
    în 91 de localităţi, din 6 judeţe, mai spun reprezentanţii RAJA Constanţa.




  • Izolarea termică și fonică a blocurilor din Cluj-Napoca

    Izolarea termică și fonică a blocurilor din Cluj-Napoca

    Continuă procesul de izolare
    termică şi fonică a blocurilor din municipiul Cluj-Napoca. Unele asociaţii de
    proprietari lucrează cu bani proprii, altele apelează la ajutorul Primăriei,
    care, la rândul său, aduce bani europeni. Viceprimarul Dan Tarcea:


    Avem deja semnat contract de finanţare pentru acest
    obiectiv, în care am prins 58 de blocuri cu 2511 apartamente. Până în acest
    moment au fost finalizate lucrările la 10 blocuri, cu 342 de apartamente, din
    care câteva sunt încă în faza de recepţie.

    Avem semnate contracte de execuţie
    pentru alte 41 de blocuri, la 6 blocuri suntem în faza de achiziţie publică,
    iar pentru un bloc vor trebui modificaţi indicatorii tehnico-economici.
    Valoarea totală a proiectelor este de 13,8 milioane Euro, din care 7,9 milioane
    nerambursabili. Plata se face în procent de 60% din fonduri europene, 15% din
    banii Primăriei, iar 25% plătesc asociaţiile de proprietari. Proiectul a fost
    întocmit pe 10 grupuri cu 58 de blocuri, fiecare grup cu 4-8 blocuri, însumând
    318 apartamente. Costurile sunt mai mari decât în cazul lucrărilor executate de
    asociaţii din bani proprii deoarece în proiectele noastre sunt prevăzute toate
    lucrările de reabilitare, inclusiv schimbarea ferestrelor şi închiderea
    balcoanelor cu termopan, plus izolarea acoperişurilor-terasă şi a părţilor de
    la subsol.

    Mai mult, totul trece prin licitaţii transparente, ceea ce ne-a
    creat şi probleme din cauza preţului foarte mic rezultat din studiul de
    fezabilitate, deloc atrăgător pentru firmele de construcţii. Acesta e motivul pentru
    care la unul dintre blocuri trebuie să modificăm indicatorii tehnico-economici.
    Firmele executante sunt verificate dacă respectă legislaţia în vigoare, dacă au
    doar angajaţi cu acte în regulă şamd. Studiile de fezabilitate şi proiectele
    sunt întocmite de firme private specializate, care şi-au câştigat contractele
    cu noi prin licitaţie publică.


  • 550 de milioane de euro din politica de coeziune, redirecţionaţi spre 120.000 de IMM-uri din România

    550 de milioane de euro din politica de coeziune, redirecţionaţi spre 120.000 de IMM-uri din România

    Comisia Europeană a aprobat modificarea programului operațional Competitivitate din România şi redirecţionarea a 550 de milioane de euro din finanțarea aferentă politicii de coeziune pentru a amortiza efectele negative ale crizei coronavirusului asupra economiei țării. Sprijinul financiar va ajuta peste 120.000 de întreprinderi micro, mici și mijlocii și vor contribui la implemenetarea inițiativelor de digitalizare și educație electronică.

    Datorită flexibilității oferite de inițiativa Comisiei de răspuns la coronavirus, companiile românești pot beneficia de acest sprijin vital pentru a rezista dificultăților provocate de pandemie și pentru a salva locurile de muncă, a spus Elisa Ferreira, comisarul european pentru coeziune și reforme.

    Împreună cu fondurile europene orientate deja către sectorul de sănătate din România, formare, educație și infrastructură, aceasta este o oportunitate unică pentru o redresare economică promptă, a mai subliniat comisarul european.

    România a mobilizat deja 350 de milioane de euro din fonduri europene pentru a sprijini lucrătorii din domeniul sănătății aflați în prima linie a luptei împotriva pandemiei.

    Modificările sunt posibile datorită flexibilității excepționale din cadrul Inițiativei de investiții pentru răspunsul la coronavirus, care permite statelor membre să utilizeze finanțarea aferentă politicii de coeziune pentru a sprijini sectoarele cele mai expuse pandemiei.

    Acestea vor consolida efectul transformator pe care îl au fondurile politicii de coeziune asupra economiei românești prin finanțarea inovației, cercetării, instruirii, educației, gestionării moderne a apei, sistemelor de canalizare, drumurilor noi și a altor infrastructuri.

    Fondurile europene aferente politicii de coeziune sprijină sectorul sănătății, ajută economia și protejează locurile de muncă. În perioada 2014-2020, Uniunea a investit în România 30,3 miliarde de euro prin această politică.

    Datorită Inițiativei de investiții pentru răspunsul la coronavirus, un total de 1,35 miliarde de euro sunt mobilizate acum pentru a atenua efectele actualei crize în România.


  • Combaterea discursurilor instigatoare la ură

    Combaterea discursurilor instigatoare la ură

    10 țări, 150 de studii de caz, grile de monitorizare, cursuri de formare, rapoarte comparative, toate pentru a lupta impotriva urii, a violenței online, impotriva rasismului propagat pe platformele de social media.

    Consorțiul este format în cadrul unui proiect internațional derulat de către ERGO (European Roma Grassroots Organisations), una dintre cele mai active și incisive rețele de organizații non-guvernamentale ale romilor, un partener constant al Comisiei Europene în analiza și implementarea politicilor privind incluziunea și drepturile romilor la nivel european.Unul din rezultatele proiectului va fi elaborarea unui Raport evaluativ la nivelul UE care va fundamenta politica Google în vederea combaterii manifestărilor de agresiune online. Această componentă va fi coordonată din partea Asociației Nevo Parudimos de către Ileana Rotaru, conf. univ. la Universitatea de Vest din Timișoara:

    Asistăm la exacerbarea violentă a manifestărilor anti-sociale față de minorități. În mod cu totul special minoritatea romă în Europa este unul dintre grupurile etnice vizibil supus diferitelor forme de hărțuire și violență de-a lungul timpului. Cu o populație de aproximativ 12 milioane de persoane, romii trăiesc în proporție de 80% în sărăcie, iar una din 3 persoane nu dorește să aibă vecini romi. În acest context, anti-gipsismul reprezintă o formă de rasism subtilă și în același timp intensă care se întâlnește în spațiul public (în mass-media și pe platformele online de socializare), dar și sub forme adânc înrădăcinate în mentalul colectiv prin care se fundamentează acțiuni de discriminare și excluziune socială pentru toate grupurile de vârstă, statut și gen ale minorității rome.


    Proiectul se va derula în 10 state europene (România, Bulgaria, Cehia, Spania, Ungaria, Franța, Italia, Ucraina și Macedonia de Nord), pe o perioadă de 2 ani și va dezvolta și implementa instrumente de monitorizare a discursului instigator la ură în mediul online, prin activități de formare a tinerilor și de conștientizare a impactului negativ al acestei forme de manifestare agresivă online.

    Proiectul are o finanțare de 1,2 milioane de euro de la Uniunea Europeană și Google.org.


  • Noi spărgătoare de gheaţă pe Dunăre, construite cu fonduri europene

    Noi spărgătoare de gheaţă pe Dunăre, construite cu fonduri europene

    Omul gospodar își face iarna car și vara
    sanie – zice o veche vorbă din popor.     Zicala este valabilă și în cazul
    proiectului despre care vom vorbi în continuare. Cel prin care Administraţia
    Fluvială a Dunării de Jos îşi măreşte flota cu 4 remorchere multifuncţionale cu
    clasă de gheaţă.



    Este vorba de nave care sunt folosite
    pentru a sparge sloiurile de gheață formate pe Dunăre, care blochează navigația
    fluvială creând prejudicii economice dar îi pun în dificultate și pe oamenii
    Deltei.


    În iernile grele, aceștia rămân izolați din
    cauza sloiurilor care blochează traficul naval pe Dunăre și pe canele. Nu se
    mai pot aproviziona cu alimente iar acordarea asistenței medicale este
    îngreunată, apelându-se, în cazuri grave, la elicoptere ale Ministerului de
    Interne.


    Noile spărgătoare de gheață, care vor
    avea misiunea de a evita ca acest scenariu să se repete și în iernile viitoare,
    vor fi construite pe șantiere din Turcia, spune directorul general AFDJ Galaţi,
    Sorin Creţu:




    Sunt din Turcia. Mai precis, avem un furnizor care a
    contractat două remorchere multifuncționale, cu clasă de gheață, având zona de
    navigație 3. Ele se vor construi în Șantierul Naval Celictrans Deniz din Turcia iar celelalte două
    remorchere multifuncționale cu clasă de gheață, având zona de navigație
    maritimă costieră, furnizorul este Med Marine iar ele se construiesc în
    Șantierul Naval Eregli.





    Navele ar urma să ajungă în România în
    aproximativ 6 luni și să poată fi utilizate din luna februarie:




    Undeva la sfârșitul lunii decembrie 2020, după ce vom
    parcurge toate formalitățile pentru înmatriculare și avizul de la ANCOM, noi
    preconizăm undeva în luna februarie – martie 2021, ca aceste patru remorchere
    să le putem utiliza. Ele vor fi dotate cu tot ce trebuie să fie utilizate în
    cele mai bune condiții.





    Investiţia se va face cu finanţare
    europeană:




    Acest proiect este cofinanțat de Uniunea Europeană din
    Fondul de Coeziune – 85% și mai avem încă o finanțare din bugetul de stat, de
    15%. Pentru cele două nave, cele două remorchere multifuncționale cu clasă de
    gheață, având zona de navigație 3, pentru navigație căi interioare, (n.r.
    valoarea contractului) este de 35.144.000 de lei, fără TVA, iar pentru cele
    două remorchere multifuncționale cu clasă de gheață, având zona de navigație
    maritimă costieră, de 63.104.000 lei.


  • Sprijin pentru sectorul economic

    Sprijin pentru sectorul economic

    Guvernul de la
    București a adoptat, joi, o ordonanţă de urgenţă care vine în ajutorul
    companiilor aflate în dificultate în această perioadă. Actul normativ prevede
    două scheme de ajutor pentru întreprinderile mici și mijlocii privind
    asigurarea capitalului de lucru sau a celui pentru investiţii. Guvernul pune la
    dispoziţia IMM-urilor 15 miliarde de lei (peste 3 miliarde de euro).


    Au fost
    adoptate şi normele metodologice pentru aplicarea ordonanţei de urgenţă care
    suspendă plata ratelor bancare pentru români în contextul crizei
    economice generate de pandemia COVID-19. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu
    susține că România are cele mai bune condiţii dintre toate ţările care au luat
    decizia amânării ratelor. Potrivit oficialului, impactul acestei decizii asupra
    Produsului Intern Brut este estimat la 3%.


    La rândul său, premierul Ludovic Orban a vorbit despre
    impactul pandemiei de coronavirus asupra economiei, care deja ar fi ajuns la
    30%, ceea ce înseamnă că între 800.000 şi 1 milion de persoane se vor afla în
    şomaj tehnic. Şeful guvernului a menţionat că nu este adeptul unor măsuri de
    austeritate şi nici de plafonare a preţurilor.


    Ludovic Orban: Peste
    30% din economie este afectată, existând un risc clar de reducere a creşterii
    economice, a veniturilor la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale,
    inclusiv la bugetul de şomaj. Măsurile de austeritate nu numai că nu au oferit
    o soluţie la ultima criză, ci dimpotrivă, au întârziat revenirea economică şi
    poate chiar au mărit dimensiunea crizei. Trebuie menţinută o putere de
    cumpărare a populaţiei, să existe o cerere care să fie asigurată.


    Printre măsurile ce ar trebui luate în contextul pandemiei de COVID-19,
    preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, amintește de renunţarea la
    cheltuieli ce pot fi amânate, absorbţia la maximum a fondurilor UE, precum şi utilizarea
    de împrumuturi pe termen lung de la instituții financiare internaționale, care
    să sprijine investiţiile și activitatea economică.


    Într-un articol, Daniel
    Dăianu arată că mărirea deficitului
    bugetar trebuie să fie strict legată de lupta contra COVID-19, şomaj şi sprijin
    pentru unele activităţi economice. El precizează că Banca Centrală poate ajuta
    ungerea circuitelor financiare interne şi poate relaxa condiţiile monetare
    (prin rata de politică monetară şi gestionarea lichidităţii), dar nu poate
    injecta lichidităţi. Acesta afirmă că după ce va trece pandemia, trebuie
    gândită o strategie care să mărească robusteţea economiei, să îi asigure
    rădăcini interne trainice în sectoare de bază, în industrie şi agricultură,
    ‘care să formeze un buget public robust, cu venituri fiscale adecvate, care să
    asigure bunuri publice esenţiale, să permită o finanţare corespunzătoare a
    sănătăţii şi educaţiei’.

  • NATBIOT „Natural heritage – natural/bio resouces services”, o nouă perspectivă asupra turismului

    NATBIOT „Natural heritage – natural/bio resouces services”, o nouă perspectivă asupra turismului

    Mișcarea Română
    Pentru Calitate a finalizat proiectul Natural heritage – natural/ bio
    resources`services – NATBIOT, cofinanțat de Uniunea Europeană prin
    Fondul European pentru Dezvoltare Regională în cadrul Programului Interreg V-A
    România-Bulgaria. Obiectivul proiectului este crearea de produse turistice
    inovatoare, marca NATBIOT, precum și îmbunătățirea calității și serviciilor de
    marketing în turism, care conduc la utilizarea durabilă a patrimoniului natural
    și cultural și a resurselor în zona transfrontalieră vizată: Dolj, Olt,
    Mehedinți (RO) – Vidin, Montana, Vratsa și Pleven (BG). Despre rezultate și
    perspective ne vorbește doamna Magdalena Poenaru, directorul MRC:





    Printre
    rezultatele proiectului se numără un Studiu consolidat privind patrimoniul
    natural și cultural în zonele vizate din regiunea transfrontalieră Ro – Bg.
    Studiul vizează cele mai reprezentative resurse
    din patrimoniu natural sau cultural din zona menționată, precum și un
    inventor al serviciilor hoteliere precum capacitatea de cazare, numărul
    turiștilor, obiective turistice din zonă, servicii care susțin turismul.


    Pentru valorificarea sustenabilă a patrimoniului cultural și
    natural în studio a fost realizată și o analiză SWOT prin identificarea
    principalelor puncte forte, puncte slabe precum și a oportunităților și
    amenințărilor în raport cu evoluția turismului și a patrimoniului natural și
    cultural la nivelul regiunii vizate în proiect.


    Prin acest proiect ne-am dorit să venim în sprijinul
    dezvoltării ecoturismului, alături de turismul traditional și, printr-un
    material tip broșură, am evidențiat avantajele serviciilor eco-friendly, cele
    care utilizează resurse naturale specifice, și produse bio pentru dezvoltarea
    turismului.


    Au fost dezvoltate în cadrul proiectului patru produse
    turistice marca NATBIOT, pachetele propuse au fost deja testate de către
    operatori de turism din România și Bulgaria care au devenit la rândul lor
    turiști și au putut să evalueze atractivitatea obiectivelor propuse,
    opțiunile de cazare și masă, accesibilitatea și posibilitățile de petrecere a
    timpului liber. Tot în cadrul acestui proiect au fost consiliate și instruite
    opt unități hoteliere din România și Bulgaria pentru certificarea ISO 2001 2015
    împreună cu cerințele specific de certificare marca NATBIOT.