Radio România Internațional

Tag: fonduri UE

  • Proiectul „Limbajul în era om – mașină” – LITHME

    Proiectul „Limbajul în era om – mașină” – LITHME

    Institutul de
    Cercetări pentru Inteligență Artificială Mihai Drăgănescu al Academiei Române
    a prezentat, în calitate de partener principal, concluziile primului raport de
    prognoză al proiectul european Limbajul în era om-mașină
    – LITHME din care reiese că se conturează două schimbări majore
    ale comunicării umane: comunicarea mediată de tehnologie și comunicarea cu
    tehnologia.


    Informaţiile
    principale despre proiect, inclusiv ce presupune acest gen de comunicare cu
    inteligenţa artificială ne sunt oferite de dr. Verginica Barbu Mititelu -
    cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială
    Mihai Drăgănescu al Academiei Române:




    România participă la
    acest proiect prin două instituții, reprezentate în comitetul de management al
    programului: Universitatea din București – Facultatea de Matematică -
    Informatică și Institutul de
    Cercetări pentru Inteligență Artificială al Academiei Române.


    Proiectul încearcă
    să trezească atenția asupra implicațiilor majore pe care aceste tipuri de
    comunicare la are în diverse aspecte care privesc limba și limbajul: învățarea
    unei limbi străine, identificarea vorbitorului cu limba pe care o vorbește, în
    traduceri, în structura limbajului chiar…


    În momentul de față,
    România are în vedere, prin participanții la proiect, asigurarea accesului
    dezvoltatorilor de aplicații la date, resurse lingvistice pentru limba română, pe
    care de altfel noi le promovăm în cadrul altor proiecte europene și naționale
    pe care le derulăm. Avem proiectul European Language Grid în care resursele
    noastre devin accesibile celor interesați, avem, de altfel, și proiectul Nexus
    Linguarum – proiect european în care standardizăm resursele pe care le
    dezvoltăm și le face accesibile celor intersați prin interconectarea cu resurse
    pentru alte limbi.


    Proiectul a început
    anul trecut, în octombrie, durează patru ani, în primă fază ne-a preocupat
    scrierea acestui raport care prezintă starea actuală a dezvoltărilor
    tehnologice ăn ceea ce privește limbajul – comunicarea în general, să spunem,
    urmând ca, în etapele următoare, diverse paliere de interes să fie urmărite în
    evoluția lor, dar și cu atenție asupra pericolelor pe care diverse evoluții le
    poate prezenta și cu modul de a preveni aceste pericole de a se petrece.


  • Castelul Mariaffy din judeţul Mureş, salvat datorită unui proiect cu fonduri europene

    Castelul Mariaffy din judeţul Mureş, salvat datorită unui proiect cu fonduri europene


    Castelul Máriaffy din comuna mureșeană
    Sângeorgiu de Mureş a fost salvat din ruină de către primăria localităţii, care
    a reuşit să acceseze o finanţare europeană pentru reabilitarea clădirii.


    Acest monument, aflar la doar circa 5
    km de centrul municipiului Tg.Mureș, are
    un lung istoric care se întinde pe câteva secole.


    Mărturii
    istorice certifică faptul că pe locul castelului exista un sistem de
    fortificații încă din secolul al 14-lea. Mai apoi în 1640 contele Petki Istvan
    a ridicat un conac în stil renascentist.


    În forma actuală, însă, castelul a fost
    reconstruit în anul 1870 de către meșteri mureșeni aduși de contele Albert
    Máriaffy.


    Conacul
    a fost reconstruit în stil eclectic, iar domeniul pe care se găsea includea un
    parc cu specii de arbori rari și un iaz – ambele compromise acum.


    Castelul
    a fost deținut timp de patru generații de familia contelui Máriaffy până în
    1948 când a fost naționalizat și a intrat în proprietatea Gospodăriei Agricole
    de Stat.


    După
    anii 90, clădirea a fost abandonată, degradându-se constant ajungând fără uși
    și fără geamuri. În urmă cu aproape două decenii clădirea a fost retrocedată,
    dar nu a avut o soartă mai bună întrucât urmașii fostului proprietar locuiau în
    Canada și au lăsat clădirea de izbeliște.


    După
    lungi negocieri purtate cu avocații urmașilor foștilor proprietari, în anul
    2010, profitând de faptul că Ministerul Culturii nu și-a exercitat dreptul de
    preempțiune, primăria comunei Sângeorgiu de Mureș a reușit să cumpere castelul
    cu fonduri proprii.


    La
    acea dată castelul era în pericol să se prăbușească, era lipsit de acoperiș și
    o parte din ziduri stăteau să cadă. Din cauza lipsei fondurilor, în următorii
    ani au fost executate doar lucrări urgente menite să conserve clădirea.


    În anul 2018, însă, primăria a reușit
    să acceseze o finanțare europeană de 1,1 milioane de euro cu care s-a reușit
    reabilitarea clădirii.


    Lucrările
    au fost finalizate zilele trecute, iar acum urmează implementarea unui al
    doilea proiect, tot din fonduri europene, prin care castelul va primi mobilier
    și aparatură care să-l transforme într-un muzeu al comunei și spațiu de
    expoziție.


    Primarul
    comunei Sângeorgiu de Mureș, Sofalvi Szabolcs:




    Totul a fost în regulă, acest
    proiect s-a încheiat, iar vestea bună este că urmează implementarea unui alt
    proiect pe care l-am implementat deja anul trecut, tot din fonduri europene,
    care cuprinde dotarea Castelului Mariaffi. Acest lucru înseamnă că îl vom dota
    cu mobilier, cu tot ce ține ca să primească acea funcționalitate de muzeu, de
    expoziție, de atracție pentru turiști. Practic, se redă în circuitul turistic
    acest monument istoric.






    Iată istoria, pe scurt, a unei clădiri
    monument-istoric ajunsă ruină, dar care renaște cu ajutorul fondurilor europene.


  • Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi, modernizat cu ajutorul fondurilor europene

    Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi, modernizat cu ajutorul fondurilor europene

    Recent, luna trecută, s-a semnat contractul de
    finanțare pentru reabilitarea termică a 4 din cele 7 corpuri de clădiri ale
    spitalului.


    Proiectul a fost posibil datorită implicării
    Consiliului Județean Călărași și Agentiei de Dezvoltare Regională Sud Muntenia.


    Dana Traian de la ADR Sud: Principalele tipuri de lucrări ce vor fi
    realizate sunt: îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirilor,
    utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie
    electrică printr-un sistem de panouri fotovoltaice precum și montarea de
    parasolare pe fațadele însorite ale clădirilor.


    Proiectul este finanțat prin Programul
    Operațional Regional 2014- 2020, axa prioritară 3- sprijinirea tranziției către
    o economie cu emisii scăzute de carbon. Termenul de finalizare este 31
    decembrie 2023.


    Bugetul proiectului are o valoare totală de
    11.732.514 lei, din care aproape 10 milioane de lei reprezintă fonduri
    nerambursabile din Fondul European de Dezvoltare Regională, mai mult de 1,5 milioane
    de lei sunt fonduri de la bugetul de stat iar contribuția proprie a
    beneficiarului este de peste 230 de mii de lei.



    Spitalul Județean de Urgență Călărași a fost
    construit de-a lungul timpului, ultimele clădiri datand de prin anii ’70- ’80.


    Corpurile vechi au nevoie urgentă de
    reparații și renovări – pe culoare, pe secții, în saloane și la demisol, unde
    se lucrează in prezent pentru a asigura un minim standard de normalitate. In
    plus se construiește de la zero o clădire nouă, spune managerul spitalului,
    Bogdan Mihai:


    Se construiește o nouă aripă care va prelua
    aproape tot ceea ce încă nu există într-o aripă nereabilitată pe care ulterior
    o vom supune reabilitării. Cred că e singura zona din tară unde se construiește
    un nou corp de clădire de la zero.



    Bogdan Mihai mai spune că este dificil să
    construiești și să funcționezi în același timp, mai ales în pandemie, dar
    susține că vrea să ofere pacienților condiții și servicii medicale de calitate


    Activitatea este destul de greu de gestionat,
    practic avem deschise mai multe șantiere și microșantiere ca să zic așa, în
    corpurile vechi de clădiri unde ne desfașurăm activitatea dar până la urmă avem
    de ales între a construi ceva sau a ne complace și a sta așa.. să ne gândim cum
    putem să nu facem.. Cred că abordarea trebuie să fie: cum putem să facem!




  • Parcul Carol din municipiul Galați, modernizat cu fonduri europene

    Parcul Carol din municipiul Galați, modernizat cu fonduri europene

    Cu o suprafață de
    29 de mii de metri pătrați din care peste 20 de mii, spațiu verde, Parcul
    Carol din Galați se află în atenția admnistrației publice. Dorința aleșilor
    locali de a moderniza zona și de a-i conferi un aspect modern a făcut ca, în
    acest an, să fie semnat, după elaborarea documentației, un proiect cu finanțare
    europeană. Sursa banilor este Programul Operațional Regional aferent perioadei
    2014 -2020, axa prioritară 9 – Sprijinirea regenerării economice și sociale a
    comunităților defavorizate din mediul urban.


    Investiția este una
    consistentă, de aceea cu atât mai importante fondurile comunitare care scutesc
    Primăria de un efort financiar considerabil. Sunt urmărite mai multe obiective,
    precizări pe acest subiect fiind făcute de purtătorul de cuvânt al
    municipalității gălățene, Petrica Pațilea.






    Primăria
    Galați este beneficiar al unei importante finanțări europene. Este vorba despre
    proiectul de modernizare a Parcului Carol, cunoscut ca fiind până de
    curând Parcul CFR. Este vorba despre un
    proiect finanțat prin Programul Operațional Regional și care are o valoare de
    aproape 10 milioane de lei. Obiectivul
    acestui proiect vizează reabilitarea și
    dezvoltarea funcțională a Parcului
    Carol, în special crearea unui spațiu urban modern de recreere și de
    petrecere a timpului liber al
    gălățenilor.


    În
    cadrul proiectului, printre principalele
    lucrări, sunt prevăzute amenajarea spațiilor verzi și a aleilor
    pietonale, instalarea de mobilier nou, dotarea cu echipamente de fitness și cu
    echipamente de joacă, realizarea de fântâni arteziene, iluminat ambiental
    pentru alei, prin montarea de corpuri cu lâmpi led de mare eficiență și care să se integreze în
    peisagistica parcului, precum și realizarea de sisteme de irigații și montarea
    unei instalații de supravegehere video, pe care o considerăm deosebit de
    importantă. Valoarea totală a proiectului este de 9,6 milioane de lei, iar
    cofinanțarea de la bugetul local este de 192 de mii de lei.


    Proiectul
    are ca durată de implementare de aproape un an și jumătate, termenul fiind 30
    aprilie 2022. Aș vrea să fac mențiunea că Primăria Municipiului Galați are în diferite stadii peste 100 de proiecte
    cu finanțare europeană în acest exercițiu financiar 20 14 – 2020, proiecte care
    totalizează circa un miliard de lei, echivalentul a aproape 200 de milioane de
    euro.


  • Calificări suplimentare pentru salariați din Regiunea Vest

    Calificări suplimentare pentru salariați din Regiunea Vest

    Proiectul este derulat pe o perioadă de 24 de luni de către
    Centrul de resurse și formare profesională PRO VOCAȚIE- în calitate
    de beneficiar și Episcopia Caransebeșului – în calitate de partener. Obiectivul
    general al proiectului îl reprezintă creșterea nivelului de calificare a unui
    număr de 651 angajați din regiunea Vest prin programe de formare profesională
    corelate cu nevoile pieței muncii. Creșterea nivelului de calificare se va
    realiza prin îmbunătățirea accesului egal la învățarea pe tot parcursul vieții
    pentru toate grupurile de vârstă într-un cadru formal, non-formal sau informal,
    actualizarea cunoștințelor, a aptitudinilor și a competențelor forței de muncă
    și promovarea unor căi de învățare flexibile, inclusiv prin orientare
    profesională și validarea competențelor dobândite anterior.



    Proiectul a fost prezentat de către părintele Olimpiu Silaghi,
    inspector eparhial în cadrul Biroului de Proiecte și Patrimoniu al Episcopiei
    Caransebeșului, alături de Amalia Ciobanu, manager de proiect Pro Vocație și
    Georgeta Jurcan, președintele Asociației Centru de Resurse și Formare
    Profesiuni Sociale Pro Vocație. Părintele Casian Rușeț, consilier cultural al
    Episcopiei Caransebeșului a transmis cuvântul Preasfințitului Părinte Lucian:


    Ținând cont de criza
    resursei umane pe care județul Caraș Severin o resimte în contextul migrației
    și a depopulării, considerăm că implicarea Episcopiei Caransebeșului în
    proiecte în care sunt vizate specializarea și calificarea resursei umane este
    un dat pe care Biserica trebuie să și-l asume. Valoarea ființei umane pe de-o
    parte, dar și necesitatea valorificării ființei umane în contextul unor noi
    specializări, care se impun într-o societate și într-un județ care se
    depopulează, nu este altceva decât firescul pe care Episcopia Caransebeșului
    și-l asumă implicându-se în astfel de proiecte    , a spus părintele Casian.


    Este adevărat că
    proiectele care sunt focusate pe resursa și capitalul uman încă nu sunt
    suficient de bine asumate la nivelul întregii societăți, drept pentru care prin
    instituția Bisericii și prin toate ramificațiile acestei instituții, noi
    considerăm că putem pune în evidență necesitatea calificării și recalificării
    pentru a gestiona cât mai bine nevoile pe care județul și comunitățile noastre
    le au în contextul actual    , a mai subliniat părintele consilier.


    Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European prin
    Programul Operațional Capitalul Uman 2014-2020, iar valoarea totală a
    cofinanțării proiectului este de 4.172.786,99 lei.




  • Turism sustenabil şi trasee turistice tematice în judeţul Braşov

    Turism sustenabil şi trasee turistice tematice în judeţul Braşov

    Judeţul
    Braşov este partener alături de autorităţi din 8 regiuni europene în Proiectul
    Thematic Trail Trigger – ThreeT (Iniţierea unor Trasee Tematice).


    Proiectul este realizat în cadrul
    programului cu finanţare europeană INTERREG EUROPE și are ca prioritate de
    investiţii conservarea, protejarea, promovarea si dezvoltarea patrimoniului
    natural şi cultural.



    În cadrul proiectului, partenerii pleacă de la o problemă
    comună, aceea a accesului limitat spre obiective turistice importante, din
    cauza lipsei mijloacelor de transport și a materialelor informative și încearcă
    să descopere soluții și exemple de bună practică în domeniu.


    Judeţul Braşov
    și-a propus, în cadrul acestui program, creşterea accesibilităţii spre
    destinaţiile turistice, inclusive prin crearea de trasee de ciclism și pentru
    drumeție și prin dezvoltarea rețelelor de gastronomie locală.


    De asemenea, autoritățile și-au propus
    să crească vizibilitatea traseelor turistice existente prin promovare atât
    locală, cât și internațională.


    Preşedintele
    Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Adrian Veştea, a declarat că este foarte
    important ca turismul brașovean să devină un sector economic competitiv care să
    atragă cât mai mulţi vizitatori:




    Județul Brașov este cea mai importantă
    destinație turistică a României. În acest sens consider că este obligația
    noastră, a celor de la Consiliul Județean Brașov, să venim cu un concept
    integrat, atât în Țara Făgărașului, cât și în zona Rupea, dar mai ales în Țara
    Bârsei, pentru a pune în valoare toate obiectivele pe care le avem pentru a le
    prezenta la nivel de concept de management a destinației în așa fel încât să ne
    păstrăm această poziție pe care am dobândit-o și pe care ne poziționăm de 4 ani
    consecutiv, numărul 1 la nivel de atracții turistice, la nivel național.






    Programul
    Three T are două faze. Prima a durat doi ani și s-a încheiat la sfârșitul
    lunii mai. În cadrul acestei etape s-au efectuat vizite de studiu, au fost
    prezentate cazuri de bună practică de către fiecare partener şi au fost
    conturate planurile de acţiune pentru fiecare regiune în parte.


    În
    faza a doua, care va dura 2 ani și jumătate, proiectul devine mai aplicat, se
    încearcă atragerea surselor de finanţare pentru a pune în practică planul de
    acţiune.


    Valoarea
    proiectului pentru toți partenerii din program este de circa 1,9 milioane de
    euro, din care bugetul alocat pentru județul Brașov este de aproape 185.000
    euro. Din acești bani 85% provin de la Uniunea Europeană, 13% sunt plătiți de către Statul Român prin
    Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și 2% reprezintă
    contribuția proprie a județului Brașov.




  • Achiziții de aparatură medicală la Spitalul Județean de Urgență Reșița

    Achiziții de aparatură medicală la Spitalul Județean de Urgență Reșița

    Spitalul Judeţean de Urgenţă din Reşiţa este partener într-un
    proiect trasfrontalier cu Serbia ce vizează îmbunătăţirea diagnosticului şi
    tratamentul tumorilor maligne. Proiectul a început în 2017 şi se va încheia în
    luna decembrie a acestui an. În judeţ mai apare astfel, un computer tomograf,
    spune managerul spitalului, Alina Stancovici.Valoarea totală a proiectului este de
    11.686.000 de euro, din care spitalului din Reșița i-a revenit suma de
    2.765.000 de euro.


    Acest proiect a
    început în 2017, este un proiect care a adus Spitalului Județean beneficii, și
    mă bucur că ne aflăm în linie dreaptă cu el. A fost nevoie să-l prelungim cu
    opt luni, lucru care s-a întâmplat în luna februarie. Prin acest proiect a fost
    achiziționat și computerul tomograf de la Staționarul 2, căruia îi vom da
    drumul în scurt timp. Spațiul pentru acest computer tomograf a fost amenajat cu
    sprijinul Primăriei Municipiului Reșița și cu sprijinul Consiliului Județean
    Caraș-Severin. Tot prin acest proiect au mai fost aduse echipamente medicale
    extrem de utile unității noastre    , a declarat managerul Spitalului Județean de
    Urgență Reșița, Alina Stancovici.


    Pentru cea mai importantă unitate medicală din Caraş-Severin,
    prin acest proiect au fost achiziţionate echipamente IT, monitoare pentru
    funcții vitale, paturi electrice, două ambulanțe, un sistem laparoscopic 3D4K,
    dar cel mai important este computerul tomograf, afirmă la rândul său,
    coordonatorul administrativ al proiectului, Silviu Tinca:


    El a fost instalat
    deja, urmează să se facă procedura de punere în funcțiune, după care așteptăm
    aprobarea de la Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare
    (CNCAN) pentru utilizarea lui.



    Proiectul face parte din Programului Interreg IPA de Cooperare
    Transfrontalieră România-Serbia, lider de proiect este Spitalul General
    Pozarevac, iar parteneri sunt şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara,
    respectiv ONCOGEN.




  • Proiecte de utilitate publică în orașul Făget

    Proiecte de utilitate publică în orașul Făget

    Peste
    800 de locuitori din două sate, Bătești și Begheiul Mic, ce aparțin de orașul
    Făget din județul Timiș, vor fi conectate la rețeaua de apă și canalizare până
    la sfârșitul anului viitor. Lucrările în valoare de aproximativ 15 miioane de
    lei au fost demarate deja spune primarul Marcel Avram:


    Pe PNDL avem în lucru alimentare apă -
    canal în localitatea Bătești, care este pe finalizare, și alimentare apă -
    canal în Begheiul Mic. Acum o lună am dat ordinul de începere a lucrării și a
    început ucrarea. În 2022 amândouă au termenul de încheiere, la
    localitatea Băteti este undeva la 8 milioane și de lei și dincolo în valoare de
    7 milioan de lei.


    Tot cu
    ajutorul fondurilor europene vor fi reabilitate termic liceul și internatul din
    Făget. În plus, un nou corp de clădire ce va fi ridicat în aceeași locație
    pentru a aduce mai aproape și pe elevii din clasele I-IV.


    Avem un proiect pe fonduri
    europene de reabilitare termică a Liceului Teoretic Traian Vuia din localitate,
    școală cu clasele I – XII cu peste 1.400 de copii și reabilitarea internatului
    școlar pentru care sperăm tot anul acesta să semnăm contractul. Și, am depus pe
    CNI, fiindcă cei din clasele I- IV nu sunt în aceaeași locație și vrem să le
    facem o clădire proprei și lor și să-i aducem tot în aceeași locație. Acolo
    sunt din clasele V-XII iar clasele I-IV sunt în altă parte chiar dacă țin de
    Liceul Teoretic Traian Vuia și vrem să îi aducem și pe ei tot acolo și să facem
    un corp nou de clădire. Asta e singura problemă pe care o mai avem referitor la
    învățământ.


    Un alt
    proiect inițiat de administrația din Făget privește introducerea furnizării
    gazului spune edilul Marcel Avram:


    Acum, pe noul exercițiu bugetar, avem
    și noi categoria noastră aparte, orașele care sunt sub 10 mii de locuitori. Noi
    am constituit o asociație de 13 comune plus rașul Făget pentru a încerca să
    aducem gazul și în zona noastră, suntem în faza de elaborare a studiului de
    fezabilitate, am primit aviz favorabil de la cei de la Transgaz deci proiectul
    merge înainte, nu puteam să facem nicicare dintre noi acest lucru singuri
    deoarece este nevoie de cel puțin 20 de mii de locuitori ca să fie acceptat
    proiectul și sperăm ca, în 2 maxim 3 ani, locuitorii, atât ai Făgetului și
    satelor aparținătoare cât și ai comunelor învecinate, să beneficieze și ei de a
    ceastă facilitate, introducerea gazului.


    În
    exercițiul bugetar trecut, administrația orașului Făget a marcat cele mai multe
    proiecte finanțate din fonduri europene din Timiș având aprobate 11 proiecte
    dintr-un total de 12. Cel mai mare proiect a fost finanțat cu peste 8 milioane
    de euro.




  • O nouă grădiniţă în oraşul Măgurele, judeţul Ilfov

    O nouă grădiniţă în oraşul Măgurele, judeţul Ilfov

    Noua grădiniță cu o capacitate de 80 de
    locuri va costa peste 3 milioane     și
    jumătate de lei.


    Cea mai mare parte din această sumă-mai bine
    de 2 milioane 800 de mii de lei- reprezintă finanțarea nerambursabilă acordată
    de Autoritatea de Management a Programului Operațional Regional, adică Agenția
    de Dezvoltare Regională București-
    Ilfov.


    Prin acest proiect se urmărește creșterea gradului
    de participare la nivelul educatiei timpurii și învătâmântului obligatoriu, în
    special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului.


    Ne spune mai multe Simona Curpăn – șef departament promovare regională și investiții:


    Ca obiectiv general proiectul se încadreazăîn categoria investiții în educație, scopul proiectului fiind de a edifica o unitate de învățământ preșcolar cu program prelungit cu o capacitate de 80 de locuri.
    Grupul țintăîl reprezintă deci copiii cu varste intre 3 si 5 ani, personalul calificat care va fi angajat în cadrul grădiniței dar și părinții- in special mamele- având în vedere că prin proiect se asigură premisele pentru reintoarcerea mai rapidă pe piața muncii a acestora.



    Un alt proiect vizează modernizarea și extinderea
    sistemului de iluminat public.


    Orașul Măgurele va avea peste 21 de kilometri
    de rețea electrică nouă.


    Investiția va conduce la reducerea consumului
    de energie electrică prin instalarea unui sistem de telegestiune și prin utilizarea
    resurselor de energie regenerabilă la nivelul zonelor pietonale.


    Bugetul proiectului depaseste 5 milioane 800
    de mii de lei din care aproape 5 milioane 600 de mii reprezintă finanțarea
    nerambursabilă.


    Este vorba despre
    reabilitarea     și
    eficientizarea sistemului de iluminat public din ora    șul Măgurele. Ca
    obiectiv general- cre    șterea
    eficienței energetice     și
    scăderea emisiilor de gaze cu efect de sera. Specific- se urmăre    ște obținerea
    unui consum de 127 de mii de kilowați pe an     și reducerea emisiilor de dioxid de
    carbon la 48 de tone pe an ca urmare a lucrărilor de modernizare     și extindere a
    sistemului de iluminat public.



    Măgurele nu este la prima experiență în
    accesarea fondurilor europene.


    In ultimii ani administrația publică locală a
    obtinut bani prin Programul Operațional Regional 2014- 2020 pentru proiecte in
    valoare totală de 13 milioane de euro.




  • Centrul Clujului, amenajat cu ajutorul fondurilor europene

    Centrul Clujului, amenajat cu ajutorul fondurilor europene

    Primăria municipiului
    Cluj-Napoca a câştigat un proiect, finanţat cu fonduri europene, pentru
    amenajarea zonei din jurul sediului central al Universităţii Babeş-Bolyai.
    Proiectul are o valoare de 37,4 milioane lei, din care 2% contribuţie proprie.
    Detalii din partea viceprimarului Dan Tarcea:


    Acest proiect cuprinde
    modernizarea a 10 străzi şi a spaţiilor adiacente: Mihail Kogălniceanu,
    Universităţii, Emmanuel de Martonne, Bolyai Janos, Hermann Oberth (între b-dul
    Eroilor şi strada I.C. Brătianu), Hermann Oberth (între străzile Mihail
    Kogălniceanu şi I.C. Brătianu), Kovacs Dezsö, Gaal Gabor, Baba Novac, precum şi
    trotuarul din Piaţa Ştefan cel Mare. Ne propunem să construim aici câteva zone
    fără diferenţierea tipurilor de trafic, shared space, proiectate să
    încurajeze pietonii şi bicicliştii, iar şoferii să folosească un spaţiu comun
    pe anumite tronsoane, astfel încât să putem asigura atât fluenţa traficului
    auto, cât şi folosirea extinsă a transportului alternativ. Lucrările vor începe
    în 1 iulie, cu strada Bolyai Janos. Ultima etapă va fi în martie 2022, când am
    programat zona Kogălniceanu-Universităţii, unde vom elimina locurile de parcare
    şi vom readuce statuia Sfintei Maria Protectoarea, mutată de acolo în anul
    1957. Pe toate aceste tronsoane vom planta mai mulţi arbori. Deocamdată există
    135, dar la final vor fi 212. Vom crea şi 85 locuri de parcare pentru
    biciclete. Cablurile aeriene vor fi îngropate şi va fi instalat un sistem de iluminat
    modern, cu led şi telegestiune. Odată acestea terminate, vom putea spune că am
    încheiat modernizarea zonei centrale a oraşului.


    Proiectele au fost
    întocmite de colegii mei de la Biroul de Fonduri Europene al Primăriei.
    Contractul de execuţie are o durată de 19 luni şi a fost câştigat de o asociere
    de firme din Tîrgu Mureş, singurele care s-au prezentat la licitaţie. Sigur,
    dacă firmele nu-şi termină treaba la timp, le vom trece pe lista ruşinii şi
    vom percepe penalităţile aferente. Sperăm să se ţină de cuvânt şi să se
    încadreze în termenele şi condiţiile cerute de Primărie.





  • Proiecte edilitare în orașul Abrud, județul Alba

    Proiecte edilitare în orașul Abrud, județul Alba

    Săptămâna
    trecută, un proiect în valoare totală de aproape 5 milioane euro, destinat
    orașului Abrud, a fost semnat și prezentat public la sediul Agenției pentru
    Dezvoltare Regională CENTRU din Alba Iulia.


    Este
    vorba despre realizarea unui centru recreativ în clădirea fostei Biserici
    Unitariene și reabilitarea infrastructurii urbane din zona centrului istoric a
    orașului.


    Pentru realizarea unui centru
    recreativ în clădirea fostei Biserici Unitariene se vor realiza lucrări de
    consolidare, conservare și restaurare.


    Complementar, proiectul propune
    componenta de reabilitarea infrastructurii urbane pe o suprafață de peste 8400
    mp. Se vor realiza lucrări și amenajări specifice care vor reîntregi imaginea
    centrului istoric și vor oferi locuitorilor orașului Abrud spații publice de
    calitate care să pună în valoare patrimoniul local, după cum remarcă
    președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel:




    Eu sunt convins că aceste
    investiții, ca urmare a semnării acestui proiect, vor da o nouă față centrului
    orașului Abrud. Începe să pună în valoare arhitectura locală tradițională, iar
    această biserică monument va scoate în evidență lucrurile deosebit de frumoase
    pe care le avem în Abrud, dar și un lucru foarte important pentru noi, un
    simbol al multiculturalismului în această zonă a munților Apuseni, la moți,
    pentru cei care poate nu știu, în Abrud, în zona aceasta minieră au conviețuit
    diverse naționalități.




    Merită
    meționat că Abrudul este unul dintre micile orașe ale Regiunii Centru, situat
    în inima Țării Moților din munții Apuseni, unde bugetul total al proiectelor
    europene depășește de peste 4 ori bugetul local.


    Primarul
    din Abrud, Cristian Albu: În orașul Abrud este al patrulea
    proiect care se derulează prin programul Regio 2014-2020 și suma totală atrasă
    de către localitatea noastră este undeva la aproape 10 milioane de euro. Sunt
    sume importante pentru localitate pentru că bugetul localității este mic și
    doar așa ne putem descurca.




    Prin
    proiectul semnat săptămâna trecută s-a obținut o finanțare de 4,9 milioane
    euro, din care fondurile nerambursabile sunt în valoare de peste 4,73 milioane
    euro.


    Edilii din Abrud au estimat că mai mult de 20.000
    persoane vor beneficia anual de această investiție, începând cu luna decembrie
    2023, când lucrările vor fi încheiate.




  • Conservarea moștenirii culturale săsești din Saschiz

    Conservarea moștenirii culturale săsești din Saschiz

    Ați auzit cumva despre Feșălgos sau Brigloa ori poate despre Laigăs
    sau Meort? Sunt convins că pentru cei mai mulți dintre noi astfel de cuvinte nu
    înseamnă nimic. Pentru localnicii din comuna mureșeană Saschiz, însă, sunt tot
    atâtea posibile locuri de întâlnire, pentru că aceste cuvinte sunt denumirile
    săsești ale unor puncte de reper importante din comună, cum ar fi spre exemplu
    Piața de pește sau Piața centrală. Sunt denumiri vechi date de localnici acum
    sute de ani, care au rămas populare până astăzi fiind încă folosite în limbajul
    de zi cu zi de multe persoane. Pornind de la această realitate, cinci tineri
    saschizeni au avut o idee inedită: aceea de a pune în valoare moștenirea
    culturală a sașilor pentru a spori atractivitatea turistică a localității, care
    face parte din patrimoniul UNESCO.


    Astfel,
    tinerii, care fac parte din Centrul de Voluntariat din Saschiz, au
    inițiat proiectul Saschiz – finding the way back to the roots. Altfel
    spus, au pornit să găsească drumul înapoi spre rădăcini și și-au propus să afle
    cât mai multe denumiri de străzi de pe vremea sașilor și să realizeze
    indicatoare care să pună în valoare denumirile săsești originale însoţite de
    transcrierea fonetică în limba română ale acestora.


    Pentru
    a realiza acest proiect tinerii au reușit să obțină o finanţare prin Corpul
    European de Solidaritate al Comisiei Europene, după cum ne spune coordonatoarea
    proiectului Anca Dalmasso:




    Am
    obținut finanțare pentru a face panouri și un website, care o să fie un pic mai
    detaliat. Asta cred că a fost cea mai mare provocare pentru că trebuie să scrie
    fonetic. Ce-i frumos la toponimele astea este și că sunt o adevărată sursă de
    învățare atât pentru geografia locului, cât și pentru istoria locului. Am
    depistat-o și ca pe o nevoie pentru că mi-am zis, OK, chiar și eu care sunt din
    sat și coordonez proiectul ăsta știu multe denumiri de străzi, dar nu le mai
    știu pe toate. Și faptul că nu au fost niciodată oficiale ne-au făcut să vrem
    să facem ceva din punctul ăsta de vedere.




    Saschiz
    a fost mai întâi locuit de secui până la sfârșitul secolului al XIII-lea, când
    a devenit o localitate populată în mare majoritate de sași.


    Prima
    atestare documentară a satului apare între anii 1308 și
    1310. Revenind în contemporaneitate, trebuie spus
    că din anul 1999, o parte dintre casele săsești din Saschiz, precum și biserica
    fortificată au fost introduse pe Lista Patrimoniului UNESCO, alaturi de alte
    șase fortificații săsești din România.




  • Iniţiative pentru sprijinirea comunităţii din Poieneşti, judeţul Vaslui

    Iniţiative pentru sprijinirea comunităţii din Poieneşti, judeţul Vaslui

    Prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020,
    finanțare pentru proiecte care vizează comunitățile din mediul rural. Un reper
    în acest sens îl regăsim în comuna vasluiana Poienești. Fundația World Vision
    România, Primăria, școala gimnazială și Asociația Centrul de Analiză și
    Inovaree Economică – Socială colaborează pentru buna desfășurare a proietului
    cu titlul ROUTE – Poienești, revizalizarea relațiilor comunitare prin
    furnizarea de servicii integrate. Finanțarea este de peste 4,8 miliaone de lei.


    Informații avem avem de la managerul, domnul Remus Ifrim. Proiectul are trei
    direcții, care sunt acestea?

    O primă direcție ar
    fi oferirea de servicii sociale și medicale persoanelor aflate în dificultate.
    Vom avea 140 de copii și 145 de adulți care vor beneficia de consultații
    medicale, investigații de specialitate. Vor beneficia de servicii sociale
    specializate, de consiliere psihologică oferită de specialiști, campanii de
    informare; deci inclusiv partea de prevenție o vom avea în atenție, atât din
    punct de vedere al componentei sociale, cât și medicale; acces la programe de
    dezvoltare și mobilizare comunitară;
    sesiuni de informare în vederea combaterii segregării și promovării
    egalității de șanse. Aceasta ar fi o primă direcție.

    O alta vizează componenta
    educațională și aici dorim să oferim șansa copiilor vulnerabili din punct de
    vedere educațional din comunitatea Poienești să beneficieze de servicii de after school, consiliere psihologică, posibilitatea
    de a participa la activități de educație
    nonformală prin care să-și dezvolte abilitățile de viață la școli de vară, să
    primească o masă caldă și, bineînțeles, să se deplaseze vara în excursii.




    A treia direcție îi vizează pe adulți.




    Exact, dorim să
    propunem prin acest proiect, măsuri de ocupare a forței de muncă. Nivelul de
    educație este foarte scăzut. Adulții au nevoie de sprijin în această direcție a
    calificării. Vor participa la cursuri de calificare, de specializare pentru a
    accesa mai ușor un loc de muncă, vor beneficia de consiliere și de orientare
    profesională și, bineînțeles, de suport, mediere pe piața muncii, suport pentru
    găsirea unui loc de muncă. Pentru adulții care își doresc să înființeze o
    afacere, vom avea și o componentă de antreprenoriat. Vor putea participa la un
    curs și vor putea realiza un plan de afaceri. În urma analizei și evaluării
    planurilor primite, finanțăm trei astfel de afaceri din comunitatea Poienești.



  • Școli speciale din sectorul 6 București, modernizate cu ajutorul fondurilor europene

    Școli speciale din sectorul 6 București, modernizate cu ajutorul fondurilor europene

    Un exemplu este Școala Gimnazială Specială
    Constantin Păunescu din sectorul 6 care va fi modernizată.


    Asta înseamnă
    că sălile de clasă și laboratoarele vor fi dotate cu echipamente IT și
    educaționale dar și cu mobilier adecvat desfășurării procesului de învățământ.


    Totodată proiectul are în vedere reducerea costurilor cu energia termică
    prin creșterea clasei energetice a clădirilor.


    252 de elevi și 126 de membri ai personalului
    didactic și nedidactic vor beneficia de aceste îmbunătățiri.


    Bugetul proiectului este de peste 10 milioane
    237 de mii de lei din care mai bine de 5 milioane 100 de mii reprezintă
    finanțare nerambursabilă.


    Tot în
    sectorul 6 avem Școala Profesională Specială pentru Deficienți de Auz Sfânta
    Maria care urmează la rândul ei să fie modernizată.


    Detalii aflăm de la Simona Curpăn- șeful
    departamentului promovare regională și investiții de la Agenția de Dezvoltare
    Regională București- Ilfov:


    Proiectul are ca obiectiv modernizarea
    unitătii de învățământ prin crearea unei
    infrastructuri școlare moderne, dezvoltarea de măsuri eficiente în vederea accesului persoanelor cu dizabilități
    precum și reabilitarea termică a spațiilor destinate procesului educațional.


    Se estimează că aproximativ 123 de elevi și
    62 de membri ai personalului didactic vor fi beneficiari direcți ai acestui
    proiect. Bugetul proiectului este de 4 milioane 800 de mii de lei din care 3
    milioane 900 de mii reprezintă finanțare nerambursabilă.



    O altă școală din sectorul 6 care va
    beneficia de fonduri europene este Colegiul Tehnic Petru Maior din bd.
    Timișoara:


    Proiectul are ca obiectiv crearea unei
    infrastructuri școlare moderne care să asigure desfăsurarea unui proces
    didactic de calitate prin dotarea laboratoarelor unității de învățământ cu echipamente IT.


    Bugetul proiectului este de 19 milioane de
    lei din care 15 milioane 700 de mii reprezintă finanțare nerambursabilă.



    Și Școala Superioară Comercială Nicolae
    Kretzulescu din bd. Hristo Botev, sector 3 va primi fonduri europene destinate în principal reabilitării termice.


    Aproximativ 195 de elevi și 76 de cadre
    didactice vor fi beneficiari directi ai acestui proiect. Bugetul este de 10
    milioane 700 de mii de lei din care 10 milioane 500 de mii de lei- finanțare
    nerambusabilă acordată prin Programul Operațional Regional.








  • Transport public ecologic la Mangalia

    Transport public ecologic la Mangalia

    În ultimii 8 ani, municipiul Mangalia a accesat fonduri
    europene în valoare de peste 50 de milioane de euro.     Domeniile în
    care s-au derulat proiecte europene sunt diverse: de la sănătate și educație,
    la turism și infrastructură.     Unul
    dintre proiectele aflate în derulare vizează înființarea unei linii de
    transport public, exclusiv electric.


    Contractul este finanțat prin Programul
    Operațional Regional 2014-2020, în cadrul proiectului Sprijinirea mobilității
    urbane durabile la nivelul Municipiului Mangalia, județul Constanța.


    Primarul municipiului Mangalia, Cristian
    Radu: Vorbim
    de un transport public exclusiv electric pentru că discutăm de un proiect cu
    finanțare europeană de 10 milioane de euro. Sunt incluse aici 10 autobuze
    electrice. Vor fi primele. Pentru că
    intenționez să mai achiziționăm și alte autobuze electrice. Pe traseul Mangalia
    – Olimp, începând cu vara anului următor.



    Primele autobuze electrice vor sosi la
    Mangalia în cel mult două luni, susține edilul dar vor intra în circulație, cel
    mai probabil, din sezonul estival următor. Până atunci, mai sunt câteva construcții
    care trebuie realizate în cadrul proiectului și trebuie instalate stații de
    încărcare.


    Autobuzele electrice vor circula prin
    toate stațiunile din sudul litoralului, pe un traseu care era funcțional cu
    peste 20 de ani în urmă, susține primarul Cristian Radu:




    Exact acest traseu va fi, Mangalia – Olimp, pe vechiul
    traseu al autobuzului 15. Va trece prin toate stațiunile. Vorbesc de Mangalia,
    Saturn, Jupiter, Cap Aurora, Neptun și Olimp.





    O veste bună pentru localnici este că ei
    vor beneficia de gratuitate pe noile autobuze electrice însă doar în anumite
    perioade ale anului:




    În perioada sezonului estival toată lumea va plăti dar
    între 15 septembrie și 15 iunie, toți locuitorii din Mangalia vor circula
    gratuit.




    Anul acesta,
    la Mangalia vor începe încă trei proiecte cu finanțare europeană, ale căror
    contracte au fost semnate la finele anului trecut. Acestea au o
    valoare totală de peste 9 milioane de euro.


    Primul dintre ele se referăla construcţia unei baze sportive moderne,
    care va avea două bazine de înot – unul semiolimpic și unul pentru persoanele
    cu dizabilități, dar și un teren de sport multifuncțional.


    Cel de-al doilea proiect cu bani
    europeni vizează construirea de locuinţe sociale.


    Acestea vor fi ridicate pe locul
    fostelor clădiri insalubre de la marginea cartierului de case al orașului,
    demolate de autoritățile locale.


    Aici, se lucrează deja la amenajarea
    unui centru pentru copiii cu dizabilităţi.


    Cel de-al treilea proiect vizează
    modernizarea Grădinii de Vară Farul şi asfaltarea mai multor străzi.