Radio România Internațional

Tag: fonduri UE

  • TESI, un proiect în sprijinul persoanelor cu dificultăţi de citire, scriere şi comunicare

    TESI, un proiect în sprijinul persoanelor cu dificultăţi de citire, scriere şi comunicare

    Refugiații, persoanele din comunități enclavizate, cele cu deficiențe mari de înțelegere și vorbire, cele cu deficiențe motrice, au dificultăți mari în integrarea socială. O rezolvare poate veni din partea aplicației dezvoltate de studenții Facultății de Stiințe Sociale din Craiova, în cadrul programului Erasmus.

    În curând persoane cu
    dificultăți de citire, scriere și comunicare vor putea să comunice folosind
    indicii vizuale, această aplicație fiind dezvoltată în cadrul proiectului TESI,
    finanțat de Uniunea Europeană prin programul ERASMUS, despre care discutăm cu
    dna Conf. Univ. Dr. Gabriela Iacobescu, Decanul facultății de Științe din
    cadrul Universității Craiova:




    Proiectul este unul de
    suflet, continuare a unui alt proiect, finanțat tot de UE, care s-a focusat pe
    aplicațiile mobile. În acest proiect a fost gândită o aplicație personalizată
    pentru deficiențele fiecăruia dintre cei care utilizează aceste dispozitive, în
    principal pentru incluziunea lor socială.


    Am reușit să implicăm
    școala, societatea și familia în a concepe acest tip de aplicație pentru
    fiecare individ în parte. Ea poate fi adaptată,
    este foarte prietenoasă și poate fi folosită de oricine este interesat în această direcție.


    Singurul lucru pe care
    dorim să îl facem, în aceste momente, este să comunicăm societății că există
    aceste oportunități care la ora actuală sunt libere și sunt de dorit să fie
    cerute de societate.








    Este vorba de persoane
    care nu cunosc limbajul unei comunități, a fost un scop al proiectului de a
    folosi această aplicație și în cazul refugiaților, în cazul anumitor societăți
    enclavizate care preferă să-și păstreze limba maternă, deci în cazul în care
    există dificultăți de vocabular și de înțelegere se poate folosi această
    aplicație.


    Ea este formată din două
    părți. O parte este destinată exprimării și dialogului, cu ajutorul tabletei,
    între persoana cu deficiențe și oricare dintre persoanele din exterior, aici
    sunt anumite tipuri de imagini care sugerează anumite operațiuni pe care și le
    dorește persoana cu dizabilități să le comunice în exterior. Noi am ținut seama
    și de deficiențele motrice ale persoanelor, pentru că, în general, deficiențele
    verbale sunt asociate cu deficiențele motrice, și această aplicație este
    adaptată, de asemenea, fiecărei dizabilități motrice a persoanei respective.

  • Green Line, un proiect de mediu pentru transportul în comun din Valea Jiului

    Green Line, un proiect de mediu pentru transportul în comun din Valea Jiului

    Punctul forte al
    proiectului este reducerea emisiilor de carbon în zonele urbane și, nu în ultimul rând, o creștere a gradului de mobilitate și civilizație în ceea ce înseamnă transportul urban. Investiția este rezultatul parteneriatului dintre primăriile
    celor 6 orașe și Consiliul
    Județean Hunedoara. Proiectul are
    două componente spune președintele instituției
    județene, Mircea Borbora.:


    Acest proiect are o componentă
    care vizează, în primă fază, achiziția a 8 autobuze electrice, a doua componentă: achiziția a 18 autobuze electrice cu
    toate facilitățile
    care țin
    de îmbunătățirea
    infrastructurii, punctelor de garare, punctelor de încărcare a bateriilor
    acestor autobuze electrice.


    Proiectul a
    beneficiat de susținerea Agenției de Dezvoltare Vest și presupune modernizarea atât a bazei de autobuze cât și a infrastructurii spune președintele ADR Vest, Sorin Maxim:


    Vor fi achiziţionate 26 de autobuze
    electrice, un depou care va fi construit de la zero, bineînţeles, toate
    staţiile de transport public în număr de 112 vor fi contruite de la zero,
    staţii moderne uunde vor fi toate sistemele electronice, un sistem de
    e-ticketing, deci oamenii vor putea să folosească probabil sistemele moderne:
    un card sau sistemele de pe telefon lucru care va aduce o plus vbaloare
    calităţii vieţii în Valea Jiului şi sper să genereze oarecare interes în zona
    de investiţii pentru a putea reabilita această zonă.


    Termenul de
    realizare a proiectului este mijlocul anului următor spune președintele Consiliului Județean Hunedoara, Mircea Borbora:


    Noi am gândit acest proiect ca
    finalitate în mijlocul, sfârşitul anului 2020 – mijlocul anului 2021pentru că o
    să fie o serie de lucrări care o să trebuiască să îmbunătăţească inclusiv
    infrasctructura pe traseele acestea şi, ce vă mai pot spune este că, în
    condiţiile în care realizăm acest proiect îmbunătăţim inclusiv posibilitatea
    utilizării zonelor turistice de excepţională valoare din Valea Jiului respectiv
    Parângul şi staţiunea Straja de care beenficiază extrem de multă lume.


    Investiția Green Line Valea Jiului, cu componentele 1 și 2, sunt două proiecte în valoare totală de 95 de
    milioane de lei, adică peste 20 de milioane de euro.


  • Stand Up, un proiect pentru creşterea rolului societăţii civile în îmbunătăţirea politicilor publice

    Stand Up, un proiect pentru creşterea rolului societăţii civile în îmbunătăţirea politicilor publice

    Proiectul a avut un buget total
    de aproape 1 milion de lei din care peste 820 de mii- valoare eligibilă
    nerambursabilă din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate
    Administrativă 2014- 2020.


    Proiectul a presupus, printre
    altele, realizarea unei cercetari sociologice și organizarea unui forum
    antibullying, spune Cătălina Surcel, director executiv la Telefonul Copilului:


    Rolul forumului a fost acela de a oferi o platformă de dezbatere
    pentru evaluarea măsurilor concrete de diminuare a hărţuirii în unităţile de
    învăţământ propuse de organizaţia noastră și cuprinse deja într-o iniţiativă
    legislativă care se află pe masa Parlamentului, a trecut deja de Camera
    Deputaţilor și acum este în comisiile de specialitate din Senat.



    Tot în cadrul forumului Asociaţia
    Telefonul Copilului     a prezentat rezultatele cercetarii sociologice Faţă în
    faţă cu bullying-ul    , un studiu care a urmărit perspectiva copiilor,
    profesorilor și părinţilor asupra fenomenului:


    Vorbim despre 72 la sută dintre elevii din România care sunt
    victime ale abuzului de tip bullying. Mai mult decât atât, ceea ce ne
    îngrijorează este faptul că 50 la sută dintre copiii chestionaţi afirmă că
    victima a meritat acest tratament, 36 la sută afirmă că și ei au fost agresaţi
    de persoana respectivă și au simţit nevoia să se răzbune, 29 la sută au simţit
    nevoia să se impună, 15 la sută consideră că mai mulţi colegi se comportă
    astfel cu persoana respectivă și au făcut și ei la fel, 11 la sută au făcut-o
    ca să se distreze iar 6 la sută afirmă că astfel de comportamente sunt ceva
    obisnuit la școala la care învaţă.



    87 la sută dintre părinţi și 91
    la sută dintre profesori consideră că se impune adoptarea urgentă a unor măsuri
    legislative care să stopeze fenomenul:


    Am elaborat împreună cu partenerii noștri, experţi și
    reprezentanţi ai unora dintre institutiile relevante în domeniul educaţiei,
    parteneri sociali, organizaţii neguvernamentale și asociaţii de elevi această
    propunere de politică publică care sperăm că în prima parte a anului va fi
    adoptată de parlament și promulgată de președinte.


    Telefonul Copilului este o
    organizaţie neguvernamentală care pune la dispoziţia copiilor şi părinţilor o
    linie telefonică (116.111.) de asistenţă la nivel naţional, 7 zile din 7, între
    orele 8- 22.


  • Program de mobilitate urbană la Cluj

    Program de mobilitate urbană la Cluj

    Cluj-Napoca
    este un oraş care a cunoscut, şi cunoaşte încă, o dezvoltare explozivă. Urbea
    are o suprafaţă de 18.000 ha şi cca 400.000 de locuitori permanenţi, la care se
    adaugă comunele preurbane din Zona Metropolitană, Apahida, Baciu, Chinteni,
    Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floreşti, Gilău şi Jucu.



    Cu peste
    250.000 de autovehicule aflate pe teritoriul său, Clujul are nevoie de
    alternativa unui transport în comun eficient. Primul pas a fost constituirea
    Asociaţiei Metropolitane de Transport Public Cluj-Napoca. A urmat elaborarea
    unui Program de Mobilitate Urbană, cu sprijinul şi avizul instituţiilor
    europene, iar apoi primele proiecte de finanţare.


    Conform
    orientărilor europene, accentul este pus pe mijloacele de transport nepoluante,
    atât pe teritoriul municipiului cât şi al zonelor preurbane deservite de
    Compania de Transport Public, aflată în subordinea Primăriei.


    Managerul
    Companiei, ing. Liviu Neag, despre sumele atrase şi proiectele aplicate:


    E
    vorba despre aproximativ 100 milioane Euro pentru dotarea cu autobuze, inclusiv
    electrice, troleibuze şi tramvaie. S-a dezvoltat şi un sistem de ticketing, în
    valoare de 7 milioane Euro. Peste 85% din aceste sume provin de la UE. Acest
    amplu program de dezvoltare va continua şi în perioada 2020-2024, prin modernizarea
    bazelor de mentenanţa şi extinderea transportului, urban şi metropolitan. Sunt
    în curs de derulare proiectul de achiziţie a 50 de troleibuze articulate, din
    care 20 au şi sosit, şi cel pentru 24 de garnituri de tramvai. Pentru anul 2020
    sperăm să ne fie aprobat proiectul de modernizare a depoului de tramvaie.



    Proiectele
    au fost întocmite, în ultimii 3 ani, de specialiştii Universităţii Tehnice din
    Cluj-Napoca pentru Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 al UE şi ele vor
    continua, deoarece nevoile de transport public performant ale Clujului sunt
    încă mari, declară viceprimarul Dan Tarcea.


    Merită
    pomenit faptul că la modernizarea reţelei de transport public din Cluj-Napoca a
    contribuit şi guvernul Elveţiei, cu 11 milioane de franci elveţieni, fonduri nerambursabile,
    dintre care o parte au fost deja cheltuiţi.



  • Recomandări pentru România

    Recomandări pentru România

    România trebuie să ia măsuri pentru corectarea abaterii semnificative de
    la obiectivul bugetar pe termen mediu, să consolideze colectarea impozitelor şi
    să stabilească un salariu minim pe baza unor criterii obiective. Acestea sunt
    câteva din recomandările de ţară făcute de Comisia Europeană pentru acest an.
    Este pentru al doilea an la rând când România se află într-o procedură de
    abatere semnificativă și de aceea este important să se reducă în mod
    substanţial deficitul bugetar.


    Executivul comunitar recomandă, de asemenea,
    aplicarea integrală a cadrului fiscal. În raportul pentru România se mai arată
    că trebuie asigurată durabilitatea sistemului public de pensii şi viabilitatea
    pe termen lung a fondurilor din al doilea pilon. În document se mai recomandă
    ca investiţiile să fie orientate către domeniile transporturilor, energiei cu
    emisii reduse de carbon şi infrastructurii de mediu, ţinând cont de
    disparităţile regionale. Totodată, se atrage atenţia că trebuie îmbunătăţite
    calitatea şi incluziunea educaţiei, în special pentru romi şi alte categorii
    defavorizate, în condiţiile în care fondurile alocate acestui domeniu sunt
    printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.


    Raportul mai arată că, în ciuda
    îmbunătăţirilor recente, ratele sărăciei şi inegalităţii veniturilor rămân
    ridicate, iar disparităţile regionale se accentuează: un român din trei
    continuă să fie expus riscului de sărăcie şi excluziune socială.


    Şi sistemul de
    sănătate se confruntă cu provocări, între acestea fiind finanţarea redusă,
    utilizarea insuficientă a resurselor şi lipsa de reforme.


    În domeniul justiţiei,
    Comisia Europeană se declară îngrijorată de modificările din sistemul judiciar.
    Executivul comunitar susține că măsurile care vizează modificarea codurilor penale
    ar avea un impact negativ asupra eficacităţii anchetelor şi proceselor penale
    şi ar restrânge totodată definiţia infracţiunii de corupţie.

  • Jurnal românesc – 13.02.2017

    Jurnal românesc – 13.02.2017

    Comisia
    Europeană a revizuit, în urcare, la 4,4%, estimările referitoare la creşterea
    economiei româneşti în acest an, avansul urmând să încetinească la 3,7% în
    2018, conform previziunilor economice de iarnă publicate, luni, de executivul
    comunitar. In toamnă, CE estima că economia românească va
    înregistra un avans de 3,9% în 2017 şi de 3,6% în 2018. În ceea ce priveşte
    deficitul public, conform noilor estimări, acesta ar urma să ajungă la 3,6% din
    PIB în 2017, pentru ca anul viitor să
    ajungă la 3,9% din PIB. Totodată, Comisia estimează că inflaţia va reveni în
    teritoriul pozitiv în 2017 (1,6%) şi va continua să crească până la 2,9% în
    2018, graţie cererii interne robuste, susţinută de majorarea salariului minim
    pe economie în luna februarie.




    De
    multe ori, cei care sunt departe de casă simt mai intens realitatea din
    România, afirmă ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac. Ea
    a vorbit, într-un interviu pentru Agerpres, despre necesitatea revizuirii
    legislaţiei privind comunităţile de români, dar şi despre cursuri online de
    limba română pentru cei plecaţi în afara graniţelor. Totodată, ministrul a
    menţionat şi programul ”Mass-media de
    limbă română”. Pe de altă parte, Andreea Păstârnac a vorbit, în contextul
    Brexitului, despre iniţiativele ce
    privesc românii din Marea Britanie, ale căror drepturi sunt, în opinia sa, pe
    primul loc atât pe agenda Ministerului Românilor de pretutindeni, cât şi pe pe
    agenda MAE. Este vorba despre un proiect pilot legat de bursa locurilor de
    muncă, care urmează să fie lansat în cooperare cu reprezentanţii
    comunităţii româneşti dar şi al altor comunităţi din Marea Britanie.




    Bulgaria şi România aveau la 1 ianuarie 2017 cele mai mici salarii
    minime pe economie din Uniunea Europeană, 235 euro, respectiv, 275 euro pe
    lună, potrivit celor mai recente date ale Eurostat. 22
    din cele 28 de state membre ale UE au un salariu minim pe economie, spre
    deosebire de Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia, unde acesta
    nu există. Cele mai mari salarii minime pe economie din Uniune sunt în
    Luxemburg (1999 euro), Irlanda (1563 euro) şi Olanda (1552 euro). Eurostat
    precizează că, în 2017, în comparaţie cu 2008, salariul minim pe economie a
    urcat în toate statele membre, cu excepţia Greciei, unde a scăzut cu 14%. Cele
    mai mari creşteri s-au înregistrat în Bulgaria şi România, unde salariul minim
    s-a dublat.




    România a
    pierdut, în total, 3,2 miliarde euro din banii alocaţi de UE pentru perioada de
    programare 2007-2013, reiese din datele autorităţilor de la Bucureşti publicate
    pe site-ul fonduri-ue.ro. Cei mai mulţi bani au fost pierduţi prin Programul
    Operaţional Sectorial (POS) Transport, respectiv peste 973 milioane de euro,
    urmat de POS Mediu cu peste 946 milioane euro şi POS Dezvoltarea Resurselor
    Umane, cu peste 850 milioane euro. Autorităţile de la Bucureşti au majorat gradul de absorbţie a
    fondurilor europene pe cadrul financiar 2007-2013 prin reducerea alocării
    banilor europeni cu 276 milioane euro, la 18,8 miliarde euro.




    PNL
    susţine parafarea unui acord între Spania şi România pentru obţinerea dublei
    cetăţenii, a declarat Cristian Buşoi, prim-vicepreşedintele liberalilor
    responsabil cu relaţiile internaţionale, în contextul participării sale la
    Congresul Partidului Popular, care a avut loc zilele acestea în Spania.
    Subiectul privind acest acord a fost deschis în vara anului 2015 de către
    preşedintele Klaus Iohannis, în timpul unei vizite oficiale la Madrid. De acest
    acord ar putea beneficia cel puţin 900 de mii de români care locuiesc în
    prezent în această ţară şi care, dacă ar dori să obţină cetăţenia spaniolă, nu
    ar mai trebui să renunţe la cea română. Acordul i-ar ajuta, de asemenea, şi pe
    spaniolii care locuiesc în România şi doresc să obţină cetăţenia română.