Tag: Franta

  • România şi recentele crize internaţionale

    România şi recentele crize internaţionale

    În Franţa şi Turcia au fost zile sângeroase, agitate, triste şi nesigure. Joi seară, când Franţa îşi sărbătorea Ziua Naţională, un tunisian a intrat cu un camion în mulţimea adunată pe promenada de la malul mării şi a ucis sau rănit sute de persoane, inclusiv copii. Atacul a fost revendicat de organizaţia jihadistă Stat Islamic. Printre victime se află şi români. Ministerul de Externe de la Bucureşti a anunţat că reprezentanţii misiunii diplomatice române din Franţa menţin în permanenţă legătura cu personalul medical local şi monitorizează evoluţia stării de sănătate a răniţilor.



    Premierul Dacian Cioloş a discutat, telefonic, cu omologul său francez, Manuel Valls, despre românii care se aflau la Nisa în momentul atacului. Între timp, în Franţa au fost decretate trei zile de doliu naţional şi s-a ţinut un moment de reculegere în memoria victimelor atentatului. Peste 500 de oameni s-au prezentat, până acum, la punctele de sprijin psihologic constitutite la Nisa pentru martorii atentatului de pe Promenade des Anglais, traumatizaţi de cele trăite şi văzute. Autorităţile franceze au arestat mai multe persoane bănuite că ar fi avut legătură cu atacul.



    Pe de altă parte, circa 300 de militari şi civili au fost ucişi şi 1.400 răniţi în Turcia, într-o tentativă de lovitură de stat eşuată. O parte din armata turcă a încercat, pe 15 iulie, să îl dea jos de la putere pe liderul Recep Tayyip Erdogan. Armata a transmis că motivele sunt păstrarea secularismului şi a libertăţilor, precum şi reinstaurarea ordinii constituţionale în Turcia. Mai târziu, preşedintele Erdogan a anunţat că tentativa de lovitură de stat a eşuat şi a invitat oamenii să iasă în stradă, ceea ce s-a şi întâmplat.



    Puciul eşuat a fost urmat de mii de arestări şi destituiri. Deşi Recep Tayyip Erdogan a fost ales democratic, el este acuzat că încearcă să islamizeze statul turc. Deşi popular în Turcia, Erdogan a fost criticat, în ultimii ani, pentru blocarea accesului la o presă liberă, pentru reducerea la tăcere a unor critici, inclusiv jurnalişti, pentru promovarea islamismului în medii laice şi pentru extinderea prerogativelor prezidenţiale.



    În urma puciului, a fost haos pe inclusiv pe aeroporturile din capitala Ankara şi din Istanbul. Au avut de suferit şi români, care aveau programate zboruri în şi dinspre Turcia. Ministerul de Externe de la Bucureşti a pus la dispoziţia celor afectaţi de evenimentele din Turcia o linie telefonică specială, prin intermediul căreia a primit peste 2 mii de apeluri. Au fost repatriaţi sute de cetăţeni români cu costuri suportate de MAE, prin celula de criză constituită la Bucureşti.



    Două echipe consulare mobile din cadrul Ambasadei României la Sofia (Bulgaria) au facilitat tranzitul a zeci de autovehicule cu cetăţeni români la două dintre punctele de frontieră terestră cu Turcia. În continuare, Ministerul de Externe le-a recomandat românilor să evite orice deplasări în Turcia care nu le sunt absolut necesare.

  • Crime pe Coasta de Azur

    Crime pe Coasta de Azur

    O
    fetiţă româncă
    din Nisa apucă să răspundă la telefon, în noaptea de joi spre vineri. Este
    bunica din România, îngrijorată de cele petrecute la Nisa. Copila nu ştia
    nimic, dar cum află ce s-a întâmplat spune cu candoarea vârstei: Deci, din
    cauza asta se aud artificii, dar nu vedem artificii.

    Aceasta era starea de
    spirit a Franţei şi a prietenilor ei în ziua de 14 iulie, în orice zi de 14
    iulie: sărbătoare şi artificii. Asta făceau şi cei reuniţi, în mod tradiţional
    pe celebra Promenade des Anglais, sărbătoreau ziua ţării lor şi se bucurau de
    focul de artificii. În primăvară, acolo se petrece Carnavalul de la Nisa, cu
    mai multe zile de ceremonii vesele şi multe focuri de artificii.
    Promenada
    Nisei este de secole un loc al bucuriei celebrării şi al focurilor de artificii
    primit cu bucurie de cei mari, dar mai ales de cei mici, copiii de oriunde în
    lume.


    Numai o minte bolnav de malefică poate gândi că o astfel de bucurie poate
    fi strivită cu un camion uriaş, lăsat să ajungă în mijlocul sărbătorii pentru
    că a pretextat că transportă îngheţată. Şi, totuşi, această idee înfiorătoare
    ipoteză a devenit realitate în acest 14 iulie: un camion de zeci de tone este
    condus cu viteză în mijlocul oamenilor adunaţi pe legendara Promenade des
    Anglais din Nisa. Oamenii au fost zdrobiţi de-a valma, indiferent de vârstă şi
    religie, în ceea ce statistica apreciază a fi cel mai sângeros atac comis de o
    singură persoană. Desigur, le rămâne anchetatorilor sarcina de a confirma aceste
    clasamente care, oricum, rămân în urma înfiorătoarei simbolistici a acestei noi
    crime colective denumită terorism.


    Coasta de Azur şi capitala sa, Nisa, au
    rămas în istoria omenirii ca un loc exotic, unde englezii au inventat turismul
    şi milioane de oameni au petrecut clipe memorabile. Nisa, Monaco şi alte locuri
    ale Coastei de Azur sunt sinonime cu celebritatea, faima, farmecul, frumuseţea,
    romantismul, pasiunea, petrecerile strălucitoare. Scriitorii au venit aici
    dintotdeauna şi au scris chiar romane poliţiste, cu crime livreşti. Coasta de
    Azur, să nu uităm, este dincolo de Mediterană de Maghrebul nord-african, iar
    istoria a creat legături multe şi puternice între cele două ţărmuri, cel
    arab-african şi cel francez-european. Mulţi locuitori ai lumii mediteraneene
    şi-au aflat pe Coasta de Azur scăparea şi o viaţă mai bună, fiind bine şi cu
    căldură primiţi în această lume plină de lumină.


    Coasta de Azur este o lume a
    bucuriei şi a înţelegerii depline între oameni, un ultim colţ de paradis din
    Europa. De aceea, oribilul atac din 14 iulie capătă multiple şi dureroase
    semnficaţii, ivite din mintea bolnavă care a închipuit şi realizat toate
    acestea, dar şi din tot ce a însemnat Nisa pentru oameni şi civlizaţie.


    În
    starea de spirit sau chiar oficială din Franţa, nimeni nu s-a îndoit, din prima
    clipă, că este vorba de un atac terorist de sorginte islamică, comis într-un
    mod inedit de care numai demenţa Daech poate fi capabilă.


    De un an şi jumătate,
    Franţa înregistrează premiere dureroase. Întâi este măcelărită o întreagă
    redacţie, apoi Parisul este răvăşit de scene de război, iar acum un camion este
    aruncat cu viteză peste o mulţime de oameni fără nicio şansă de apărare. Au
    fost depăşite toate limitele şi, cel puţin în Franţa, se poate întâmpla orice.
    Mai ales că au fost pierdute toate bătăliile din războiul pe care Statul
    Islamic le-a declarat statului francez prin masacrul Charlie Hebdo, în urmă cu
    un an, 6 luni şi 7 zile de însângerata zi a Franţei de la Nisa.

  • Europa, în ecuaţia terorismului

    Europa, în ecuaţia terorismului

    Pentru a şasea oară în acest an, un atac terorist cu
    consecinţe majore a lovit, recent, Turcia, lăsând în urmă zeci de morţi şi sute
    de răniţi.

    Nu vom ceda şi vom continua să prosperăm ca o ţară puternică
    democratic şi economic,
    a declarat, la Bucureşti, ambasadorul Turciei în
    România, Osman Koray Ertaş, potrivit căruia, mişcarea radicală aflată în
    spatele atacului terorist de la aeroportul Ataturk din Istanbul are ca ţintă
    valorile moderne pe care ţara le împărtăşeşte cu partenerii europeni. El a
    amintit că Turcia a fost, de-a lungul timpului, ţinta mai multor formaţiuni
    teroriste: anul trecut – a spus
    diplomatul – a fost unul dificil pentru naţiunea noastră, pentru că am fost
    ţintă pentru tot felul de grupuri teroriste care au acţionat mânate de diferite
    motivaţii. Asta include şi terorismul PKK, cu care naţiunea noastră se luptă de
    decenii şi, mai recent, şi terorismul Daesh.
    Atacul arată că, de fapt,
    terorismul nu are religie, mai spune oficialul turc, amintind că majoritatea
    celor peste 40 de morţi în acest atac sunt musulmani – de aceea este greşit să
    corelăm terorismul cu o religie, expresii precum terorism islamic sau
    terorism radical islamic nefăcând altceva decât să ajute propaganda
    grupărilor radicale.

    Ceea ce s-a întâmplat la Istanbul va fi un punct de
    cotitură în lupta împotriva grupărilor teroriste – aprecia, la rândul său, la
    Ankara, preşedintele Recep Tayyip Erdogan. Ca după fiecare atentat, măsurile de
    securitate au fost sporite, iar analiştii spun că lucrul cel mai important care
    poate cu adevărat să aducă o schimbare în ceea ce priveşte evoluţia luptei
    împotriva terorismului este găsirea unor soluţii politice negociate pentru
    zonele de conflict – în primul rând Siria şi Irak.

    Invitat la Radio România,
    fostul ministru al Apărării, eurodeputatul Ioan Mircea Paşcu, explică de ce
    este Turcia expusă unor astfel de atacuri: Turcia e mult mai
    aproape, să spunem aşa, de ce se întâmplă în Siria şi mult mai aproape de
    mizele locale. Din punctul acesta de vedere, Turcia este inevitabil o ţintă,
    plus că e vorba de nişte posibilităţi probabil de acţiune mai facile pentru cei
    care vin din zonă, care altfel ar trebui să traverseze un continent întreg. Să
    nu uităm că nu e primul atentat, au mai fost câteva atentate şi toate au fost
    revendicate nu atât de kurzi, cât de extremiştii legaţi de Daesh.

    Şi în vestul Europei ameninţarea teroristă este constant prezentă, EURO 2016
    reprezentând un motiv suplimentar de teamă. Principalul semn de întrebare -
    capacitatea francezilor de a asigura securitatea celor 10 milioane de turişti
    prezenţi la turneul final.

    Aflată într-o stare de alertă totală de mai bine de
    un an, Franţa a recurs la mai multe soluţii din dorinţa de a avea o competiţie
    lipsită de evenimente tragice, atât pe stadioane cât şi pe străzi. În cifre
    este vorba despre mobilizarea a circa 100 de mii de politişti, militari şi
    firme private de securitate pentru a proteja străzile, iar forţele de ordine au
    primit puteri sporite pe durata EURO 2016. Alături de acestea, este vorba de
    toleranţă zero faţă de orice persoană sau gest suspect, controale corporale
    tratate cu foarte mare atenţie, precum şi interzicerea survolării aeriene a
    celor 10 stadioane de la EURO 2016, păzite cu o tehnologie împotriva dronelor.

    Toate acestea sunt efecte fireşti ale terorii instaurate de atentatele
    petrecute în Hexagon anul trecut. Franţa trebuie să-şi reorganizeze serviciile
    de informaţii – este concluzia unei comisii parlamentare care a anchetat timp de
    6 luni atentatele amintite. Parlamentarii francezi spun că nu oamenii din
    aceste structuri sunt vinovaţi pentru eşecul general constatat în prevenirea
    atentatelor care au făcut 147 de morţi şi peste 500 de răniţi, ci fragmentarea
    comunităţii de informaţii. Aceasta a făcut imposibilă comunicarea şi a pus
    probleme grave prevenirii şi, respectiv, combaterii actelor teroriste. În
    prezent, serviciile franceze de informaţii sunt divizate în şase entităţi
    aflate în subordinea Ministerelor Apărării, de Interne şi al Economiei, cu
    participarea unor poliţişti specializaţi, vameşi şi militari. Pentru a evita
    această fragmentare excesivă, comisia parlamentară de anchetă a propus crearea
    unui comandament unic prin înfiinţarea unei Agenţii Naţionale de luptă
    împotriva Terorismului subordonată direct primului-ministru, după modelul
    american al Centrului Naţional Antiterorist creat după 11 septembrie 2001.

    Ţările europene trebuie să dispună de o mai bună conectare şi partajare a
    informaţiilor colectate de autorităţile lor naţionale, atrăgea, de altfel,
    atenţia ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, după atacurile
    teroriste de la Bruxelles. Declaraţiile survin în contextul în care birourile
    de înregistrare a străinilor, autorităţile ce acordă viză, poliţia şi serviciile
    de informaţii îşi păstrează în continuare datele separat. Potrivit oficialului
    german, Europa, inclusiv Germania, reprezintă o ţintă pentru terorişti.
    Unele persoane cred că ameninţările se diminuează în contextul succeselor
    militare din Siria şi Irak, unde reţeaua Stat Islamic pierde teren. Eu nu văd
    lucrurile în acest fel. Eu consider că este vorba de un efect asimetric: dacă
    organizaţia teroristă Stat Islamic va fi slăbită, va încerca să transfere
    conflictul în străinătate
    , atrage atenţia Thomas de Maiziere.

  • Romania fu eliminata la EURO 2016

    Romania fu eliminata la EURO 2016

    România chiru dumanică dicseară, cu scorlu di 0 – 1, mecilu cu Arbinisia, disputat Lyon, și fu eliminată di la EURO 2016. Golu a arbineslor fu marcat di Armando Sadiku tru minuta 45.



    România aminta masi un punctu tru competiția europeană dit Hexagon, după ti fu azvimta di Franța cu 1 – 2, feati un scor isa, 1 – 1, cu Eleveția și chiru, 0 – 1, mecilu cu Arbinisia.



    Tru alantu meci a grupalei Franța și Elveția bitisira isa, 0 – 0, dauli parei hiindalui calificati tru optimili a antritearilei. Arbinisia lipseasti s-așteapta rezultatili a meciurlor dit alanti grupi ali EURO 2016, tra sa stiba desi s-califică di pi loclu 3 tru optimi.



  • Debut Euro 2016 cu incidente şi spectacol fotbalistic

    Debut Euro 2016 cu incidente şi spectacol fotbalistic

    Nici presa internaţională de specialitate, nici zecile de milioane de suporteri de pe continent nu-şi aduc aminte un turneu final cu un debut atât de tensionat ca acest Euro 2016. Haosul creat la Marsilia de huliganii ruşi şi englezi, aportul pegrei locale în incidentele de la Nisa, ciocnirile de la Lille dintre suporterii germani şi cei ucraineni semnalează, după numai trei zile, fisuri majore în dispozitivul de ordine.



    Când nu ai reacţie în faţa unor bestii de stradă, cum neutralizezi atunci terorismul adevărat?” — se întreabă, retoric, cotidianul bucureştean Gazeta Sporturilor, care adaugă că e clar că pe stadioanele de la Euro 2016 poţi intra aproape cu orice, în afară poate de un tanc, de vreme ce ruşii au pătruns cu, cel mai probabil, un pistol de semnalizare?” Organismul administrativ şi de control al fotbalului continental, UEFA a deschis o anchetă privind violenţele produse la finalul meciului de fotbal dintre Anglia şi Rusia şi a avertizat că dacă suporterii acestora recidivează, cele două echipe ar putea fi descalificate.



    În paralel, cu cinism, afirmă unii, sau cu un remarcabil pragmatism, potrivit altora, sindicatele franceze încearcă să smulgă concesii maxime din partea unui guvern deja cu spatele la zid. Pentru a forţa anularea noii legislaţii din domeniul muncii, care facilitează concedierea salariaţilor, piloţii companiei aeriene naţionale Air France au declanşat, sâmbătă, o grevă ce afectează suplimentar desfăşurarea campionatului. Protestul piloţilor e o nouă escaladare a tensiunilor sociale din ţară.



    Gunoaiele nu vor fi ridicate în Paris până miercuri, serviciile feroviare abia şi-au reluat cursele după o grevă de nouă zile, iar la sfârşitul lunii mai benzinăriile au rămas fără combustibil, în urma protestelor de la rafinării. Neafectat, deocamdată, de tensiunile din afara gazonului, fotbalul de la Euro 2016 e unul spectaculos.



    Naţionala României a avut, în premieră, ocazia să joace în partida de deschidere, în compania echipei gazde, de care a fost învinsă, vineri seară, cu 1-2. Încurajati din tribune de 20 de mii de compatrioţi exuberanţi, dar de o civilitate exemplară, românii au început curajos şi, în minutul 3, au fost la un pas de deschiderea scorului. Apoi au rezistat aproape o oră asalturilor Franţei, cotată drept favorita la titlul continental.


    Giroud a deschis scorul in minutul 57, Stancu a egalat pentru România, din penalty, după opt minute, iar Payet a înscris golul victoriei franceze în minutul 89, când toată România începuse să creadă că remiza e posibilă. Copiii ghinionului” i-a numit pe fotbaliştii români după meciul cu Franţa unul dintre cei mai repectaţi editorialişti sportivi de la Bucureşti.



    În cealaltă partidă din Grupa A, sâmbătă, Elveţia a învins Albania cu 1-0. Următoarea etapă a partidelor din grupă are loc miercuri, după programul Franţa-Albania şi România-Elveţia, şi toţi suporterii români spun că e momentul ca echipa să câştige.

  • Greva piloților Companiei Air France

    Greva piloților Companiei Air France

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care tranzitează,
    se află sau se deplasează pe teritoriul Republicii Franceze că asociația
    piloților companiei Air France a intrat în grevă, alăturându-se sindicatelor
    din domeniul transportului feroviar și din cadrul serviciilor de colectare.
    Sindicatele intenționează să prelungească greva până la data de 16 iunie 2016.
    Compania Air France a precizat că va asigura 80% dintre zborurile pe distanță
    lungă, peste 85% pentru cele interne și aproximativ 70% din cele pe distanță
    medie – precum și ruta Paris – Bucureşti, dinspre și spre aeroportul Charles de
    Gaulle.




    Întrucât în perioada menționată pot avea loc întârzieri sau modificări ale
    orarului de zbor, se recomandă pasagerilor (suporterilor) cetăţeni români să
    contacteze compania aeriană înaintea efectuării călătoriei și să ia în calcul
    posibilitatea de a petrece un timp mai îndelungat în aeroport. Pasagerii sunt
    sfătuiţi să urmărească evoluţia situaţiei pe pagina oficială de Internet a
    companiei Air France http://www.airfrance.fr/FR/fr/common/page_flottante/hp/infos_trafic_aerien_air_france.htm.




    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginii de Internet
    www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care se deplasează în
    străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (disponibilă
    gratuit în App Store şi Google Play), care oferă informaţii, sfaturi de
    călătorie şi posibilitatea de a fi alertaţi, în cazul în care apar situaţii
    speciale, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de
    informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.

  • Fotbal şi pace

    Fotbal şi pace

    Din păcate, întrecerile de fotbal nu se desfăşoară în lumina principiului
    olimpic, cel care cere ca atunci când se întrec atleţii, războiul să se
    oprească. Războiul nu se mai opreşte nici în timpul jocurilor olimpice iar
    fotbalul a încins mereu spiritele sau a dus chiar la război. Fotbalul a creat
    pasiuni ce au depăşit de multe ori nivelul normal sau pe cel al distracţiei.
    Confruntarea din teren, care trebuie să fie eminamente sportivă, este preluată
    în tribune şi în afara lor sub forme violente, tragice uneori. Dincolo de
    aceste pasiuni, există o încărcătură politică a acestor mari evenimente, unde
    se flutură steaguri şi echipa se confundă cu ţara.

    În Franţa a început
    campionatul European de Fotbal, chiar cu meciul de la Paris dintre ţara gazdă
    şi România. Atmosfera este tensionată, oraşul-luminilor, pe care nu doar
    românii îl venerează, fiind lovit, în noiembrie trecut, de demenţa războiului
    teroriştilor împotriva oamenilor. Suspiciunea s-a strecurat în tot ce, înainte,
    era joie de vivre la Paris. Acum, şi după atentatul de la aeroportul de
    la Bruxelles, oricine poate fi o ameninţare, un om transformat în maşină de
    ucis care nu dă doi bani pe viaţă, nici pe a lui, nici pe a semenilor săi. Este
    o filosofie străină vieţii pariziene, străină civilizaţiei umane, în general,
    care promovează viaţa şi spiritul.

    Situaţia actuală, în care se desfăşoară
    Campionatul european de fotbal din Franţa,
    este complexă şi inedită. Această competiţie s-a desfăşurat pentru prima
    dată în 1960, tot în Franţa, şi se numea Trofeul Naţiunilor Europene. În ciuda
    numelui, prima finală a fost jucată de URSS şi Iugoslavia, două state federale
    care nu mai există în prezent, de fapt de un sfert de secol. Atunci a câştigat
    echipa sovietică, dar 4 ani mai târziu, la a ll-a ediţie a competiţiei, URSS a
    pierdut în faţa gazdei, Spania franchistă. URSS repetă eşecul de două ori, în
    faţa Germaniei şi a Olandei, apoi dispare şi din fotbal şi de pe hartă. La fel
    Iugoslavia, mai pierde o finală, în faţa Italiei, iar în anii 90 se
    dezintegrează ca stat. În 1992, respingerea Iugoslaviei, calificate la
    campionatul european din Suedia, lasă locul Danemarcei care, până la urmă,
    câştigă respectivul campionat european. În 1976, Iugoslavia găzduieşte
    Campionatul european de fotbal, aflat la a V-a sa ediţie, iar finala este
    cântigată de Cehoslovacia, ţară care, de asemenea, s-a împărţit în 2 state, la
    începutul lui 1993.

    Până acum, România a participat doar la alte 3 Campionate
    europene şi cea mai bună performanţă este calificarea în sferturi, în 2000.
    Atunci, campionatul european se desfăşura pentru prima dată în 2 ţări, Olanda
    şi Belgia. Ultima ediţie dinaintea celei din Franţa, cea din 2012, s-a
    desfăşurat şi ea în 2 ţări, Polonia şi Ucraina. Era deja un semn de orientare
    vestică a fostei republici sovietice care acum este răvăşită de un război civil
    şi cu o parte a teritoriului, Crimeea, amputată, luată de Rusia, colega de
    lagăr sovietic a Ucrainei. Aşadar, nu putem vorbi de o istorie îndelungată a
    Campionatului European de Fotbal dar în ea vedem frământările Bătrânului
    Continent din ultima jumătate de secol, cea mai dezvoltată parte a întregului
    glob pământesc. Titlul original al competiţiei, Trofeul Naţiunilor Europene,
    reprezintă o serioasă influenţă anglo-saxonă şi face apel la ideea de naţiune
    şi stat-naţiune dar nu are nicio problemă să promoveze o interpretare a
    termenului european mai generoasă decât o făceau Comunităţile Economice de
    atunci. Astfel, naţiuni europene erau şi ţările din Estul comunist, URSS-ul
    însuşi, care a avut un parcurs ambiţios, în vremurile de impunere şi ca putere
    fotbalistică.

    Acum, pericolele se numesc asimetrice şi problemele sunt mai
    complexe, necunoscute, practic nu ai cu cine să le negociezi. Aflată în stare
    de război cu terorismul, Franţa organizează pentru a treia oară Campionatul
    european de fotbal şi vrea ca bucuria acestui sport excepţional să fie
    deosebită, àla francaise!

  • România se pregăteşte pentru Campionatul European de fotbal

    România se pregăteşte pentru Campionatul European de fotbal

    Cu sentimente care merg de la optimismul moderat până la pesimismul fără ieşire, microbiştii români aşteaptă debutul Naţionalei la Campionatul European. Privilegiu, pentru unii, neşansă, pentru alţii, România va înfrunta, în meciul inaugural, vineri, la Paris, chiar ţara-gazdă, o sperietoare, prin forţa pe care o degajă, pentru orice echipă prezentă la Euro. De altfel, cu ceva timp în urmă, chiar selecţionerul Anghel Iordănescu, un tehnician experimentat, declarat antrenorul român al secolului trecut, a mărturisit că nu îşi dorea să joace cu Franţa.



    În orice caz, nu în meciul care dă startul turneului continental. Deşi pornesc ca outsideri, componenţii Naţionalei dau asigurări că îşi vor juca şansa pâna la capăt, într-o partidă în care ambiţia poate, cel puţin pe alocuri, să reducă din evidentul decalaj de valoare. Că încărcătura în plan motivaţional este la cote înalte a spus-o şi proaspătul căpitan al Romaniei, Vlad Chiricheş, fundaşul vicecampioanei Italiei, Napoli. El a recunoscut că meciul cu Franţa este cel mai important de până acum din cariera sa, lucru valabil pentru mai toţi componenţii lotului României.



    Un lot care, cu puţine şi aproape nesemnificative excepţii, este valid. Pe lângă Chiricheş, Florin Andone, atacantul Cordobei şi golgheterul ligii secunde spaniole, şi Denis Alibec, vârful campioanei interne, Astra Giurgiu, au acuzat unele probleme de sănătate, care, însă, nu pun în pericol o eventuală prezenţă pe teren la meciul de debut. Cu



    Franţa favorită certă, principalele contracandidate pentru ieşirea din grupă sunt Elveţia şi Albania, pe care Naţionala le va întâlni pe 15 iunie, tot la Paris, şi, respectiv, pe 19 iunie, la Lyon. Pentru jurnaliştii sportivi, echipe abordabile, cam de acelaşi calibru cu România, în două meciuri în care conjunctura sau inspiraţia de moment pot face diferenţa între satisfacţia şi dezamăgirea suporterilor. Cei care, după opt ani de pauză, au ocazia, în sfârşit, să încurajeze Naţionala la un turneu final, fie el european sau mondial.



    Pe perioada competiţiei, 20 de poliţişti detaşaţi de Ministerul de interne de la Bucureşti le vor acorda asistenţă celor francezi în instrumentarea cauzelor de natură judiciară în care sunt implicaţi cetăţeni români. Lor li se alătură nouă jandarmi, care vor ajuta la menţinerea ordinii publice pentru suporterii români care vor asista la meciurile de la Euro.

  • Franţa – menținere stare de urgenţă până la 26 iulie 2016

    Franţa – menținere stare de urgenţă până la 26 iulie 2016

    Ministerul Afacerilor Externe
    informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să
    călătorească pe teritoriul Republicii Franceze că, urmare a atacurilor
    teroriste din 13 noiembrie 2015, starea de urgenţă pe tot teritoriul ţării se va
    menţine până la 26 iulie 2016, cel puțin.


    Starea de urgență permite autorităţilor
    franceze să interzică circulaţia persoanelor şi să stabilească zone de
    protecţie şi securitate. De asemenea, sunt aplicate măsuri consolidate de
    securitate în toate oraşele din regiunea Ile-de-France. Aceste dispoziţii
    permit, printre altele: arestul la domiciliu al oricărei persoane a cărei
    activitate este considerată periculoasă pentru ordinea publică, închiderea
    temporară a sălilor de spectacol şi a locurilor de reuniuni publice,
    confiscarea armelor şi posibilitatea de a efectua percheziţii administrative.


    Ministerul Afacerilor Externe recomandă
    consultarea paginii de Internet www.mae.ro şi
    reaminteşte faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la
    dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în
    siguranţă
    (disponibilă gratuit în App Store şi Google Play),
    care oferă informaţii, sfaturi de călătorie şi posibilitatea de a fi alertaţi,
    în cazul în care apar situaţii speciale.

  • România la EURO 2016

    România la EURO 2016

    De mult timp, mai
    exact de opt ani, microbiştii români asteptau participarea Naţionalei la un
    turneu final, fie el european sau mondial. Fără să înregimenteze certe valori
    individuale, jucători capabili să facă diferenţa, România a reuşit, totuşi, să
    obţină biletele pentru Euro. Ce-i drept, dintr-o grupa modestă şi în condiţiile
    în care turneul continental, cu 24 de echipe aliniate la start, nu mai este
    dedicat exclusiv elitelor.

    Principalele argumente ale Naţionalei, spun
    comentatorii, sunt ceea ce în sportul de echipă se numeşte forţa grupului şi
    organizarea tactică, în special pe faza defensivă. De altfel, cu doar două
    goluri încasate, România a avut cea mai bună apărare din preliminarii. După
    doua amicale neconvingătoare, în nota evoluţiilor obişnuite, adaugă, sarcastic,
    unii jurnalişti sportivi, 1-1 cu Republica Democrata Congo şi 3-4 cu Ucraina,
    în recentul stagiu de pregatire din Italia, selecţionerul Anghel Iordănescu a
    anunţat cei 23 de actori pe care se va baza în aventura din Franţa.

    În genere,
    jucătorii selectaţi de Iordănescu, declarat tehnicianul român al secolului
    trecut, provin de la formaţii autohtone, pepinieră principală fiind
    vicecampioana, Steaua Bucureşti, ori de la cluburi din străinătate fără
    anvergură internaţionala, din Bulgaria, Turcia ori lumea arabă. La capitolul
    excepţii intră Vlad
    Chiricheş, fundaşul vicecampioanei Italiei, Napoli, Florin Andone, golgheterul
    ligii secunde spaniole, în calitate de jucator al Cordobei, şi portarii Ciprian
    Tătăruşanu şi Costel Pantilimon, de la Fiorentina, locul cinci în Italia, şi,
    respectiv, Watford.

    La Euro, Romania va întalni, în meciul
    inaugural, pe 10 iunie, la Paris, ţara-gazdă, pe care însuşi Iordănescu o
    consideră virtuală căştigătoare a turneului. Tot în Grupa A, România va mai
    juca împotriva Elveţiei, pe 15 iunie, la Paris,
    şi Albaniei, pe 19 iunie, la Lyon. O grupă cu o favorită indubitabilă, Franţa,
    care a redevenit, după ani de căutări, una dintre marile forţe ale fotbalului
    mondial, şi trei echipe din eşalonul secund, cam cu acelaşi potenţial, în ale
    căror meciuri directe forma sportivă de moment poate înclina decisiv balanţa.

    Pentru microbistul român, calificarea la Campionatul European, chiar dacă nu a
    fost concluzia unor prestaţii electrizante, poate îndulci amarul ultimilor 15
    ani. Fiindcă seceta prelungită de rezultate la nivelul Naţionalei şi
    mediocritatea campionatului intern, măcinat de fenomenul insolvenţei şi de
    scandaluri de tot soiul, au cam alungat interesul pentru fotbal. Rămas – pentru câtă
    vreme?! – sportul-rege în România.

  • Franţa: Greva continuă toată săptămâna

    Franţa: Greva continuă toată săptămâna

    Adoptarea noului proiect al Legii Muncii scoate din nou sindicatele franceze în stradă. Criza combustibililor continuă, deoarece angajaţii mai multor rafinării sunt în grevă, la fel ca şi angajații centralelor nucleare. Sindicatele LUnsa, CFDT, CGT şi SUD Rail, au depus preaviz de grevă pe perioadă nedeterminată, începând din seara de marţi, 31 mai.



    Transporturile în comun (metrou, RER, tren) sunt perturbate, iar CGT (sindicatul regiei de transport parizian) a lansat un apel la grevă pe termen nedeterminat, din data de 2 iunie, astfel că transportul în Paris va fi afectat.



    Zborurile vor avea de suferit la finalul săptămânii, începând de vineri până duminică, 3-5 iunie, se arată într-un comunicat al Air France.


    Persoanele care au programate călătorii în această perioadă, sunt rugate să confirme orarul prin compania de transport.


  • Guvernul a instituit bursa anuală ”Ierunca-Lovinescu”, destinată studenților români în Franța

    Guvernul a instituit bursa anuală ”Ierunca-Lovinescu”, destinată studenților români în Franța

    Studenții români în Franța vor putea
    beneficia, începând cu anul universitar 2016-2017, de bursa anuală
    Ierunca-Lovinescu, instituită printr-o hotărâre adoptată de guvern în ședința
    de astăzi.


    Bursa va fi acordată de Ministerul Afacerilor
    Externe, pe o durată de 10 luni, iar cuantumul acesteia, care nu poate depăși
    500 euro/lună, va fi stabilit anual, prin ordin al ministrului afacerilor
    externe.


    Domeniile de cercetare pentru care se acordă
    sunt următoarele:


    ·constituirea, evaluarea și conservarea patrimoniului emigrației
    românești;


    ·studierea documentelor privitoare la exilul românesc;


    ·cercetarea exilului românesc, ca parte a rezistenței intelectuale din
    anii dictaturii și opresiunii comuniste, în contextul european de dinaintea și
    de după căderea comunismului;


    ·studierea moștenirii culturale Ierunca-Lovinescu și a importanței
    acesteia pentru spațiul cultural francez și european;


    ·studierea influențelor pe care
    exilul românesc în Franța le-a exercitat asupra mișcării intelectuale din
    România și din diaspora românească;


    ·cercetarea contribuției diasporei la dezvoltarea patrimoniului cultural
    românesc.


    Studenții beneficiari ai acestei burse vor fi
    cazați în locuința care a aparținut soților Monica Lovinescu și Virgil Ierunca,
    situată în Paris, strada François Pinton nr. 8, Republica Franceză.


    Procedura de selecție, acordare și
    monitorizare a utilizării bursei Ierunca-Lovinescu va fi elaborată de
    Ministerul Afacerilor Externe, pe baza unui regulament aprobat prin ordin al
    ministrului afacerilor externe, în termen de 30 de zile de la intrarea în
    vigoare a hotărârii de guvern adoptate astăzi.


    Anual se acordă o singură bursă, finanțată de
    la bugetul de stat, prin bugetul Ministerul Afacerilor Externe.


    Informații suplimentare


    Proiectul
    Hotărârii de Guvern privind instituirea unei burse anuale Ierunca-Lovinescu, în
    favoarea studenţilor români în Franţa, acordată de Ministerul Afacerilor
    Externe, face obiectul legatului cu sarcini acceptat de statul român prin HG
    nr. 1104/2008.


    În conformitate cu sarcinile aceluiaşi legat, la data 19 mai 2015,
    statul român a intrat în posesia imobilului situat în Paris, strada François
    Pinton nr. 8, fosta locuinţă a familiei Ierunca-Lovinescu, care urmează să
    devină casă memorială, precum şi spaţiu de studiu şi locuinţă pentru studenţii
    beneficiari, pe durata derulării bursei.


    Înființarea bursei îndeplinește una dintre
    principalele dorințe testamentare ale Monicăi Lovinescu, un reprezentant de
    marcă al intelectualilor români aflați în exil pe vremea comunismului, care a
    donat statului român locuinţa sa din Paris, pentru a fi pusă în serviciul
    comunităţii româneşti din Franţa.


    Monica Lovinescu și Virgil Ierunca sunt
    figuri emblematice ale dizidenței politice românești organizate la Paris în
    anii 1947-1989, iar măsura decisă astăzi are o valoare simbolică, de
    recunoaștere și reparație morală, înscriindu-se, totodată, în politica de
    recuperare și promovare a valorilor aparținând patrimoniului material și
    imaterial al românilor din străinătate.

  • Franța: grevă de proporții

    Franța: grevă de proporții

    Principalul sindicat din Franța (CGT) a anunțat o vastă mișcare socială pe întreg teritoriul Franței, care va acoperi mai multe sectoare de activitate, anunță. Protestul afectează aprovizionarea cu combustibil, multe dintre rafinării fiind deja în grevă. De asemenea, transportul în comun (metrou, RER, tren) este perturbat de grevă.



    Rețeaua națională de căi ferate franceze (SNCF) a anunțat joi, 26 mai 2016, pe site-ul companiei , ca pasagerii care au programate călătorii în această perioadă să-şi verifice orarul deplasărilor prin compania de transport.



    Și compania aerienă Air France a postat un comunicat prin care informează că 15% din zborurile cu decolare de pe aeroportul Paris — Orly sunt anulate joi, pe fondul mișcării de grevă a Aviației Civile. Zborurile cu plecarea de pe aeroportul Charles de Gaulle nu sunt afectate.


    Astfel, MAE recomandă cetățenilor români care au programate deplasări în această perioadă să-şi reconfirme orarul de zbor prin compania de transport.

  • Jurnal românesc – 12.05.2016

    Jurnal românesc – 12.05.2016

    Secretarul
    de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Petre Guran, a participat,
    miercuri, în Ucraina, la semnarea înţelegerii dintre Ministerul Afacerilor
    Externe şi Universitatea Umanistă de Stat din Ismail privind deschiderea unui
    centru de informare al României în cadrul acestei instituţii de învăţâmânt. Potrivit unui comunicat de presă al MAE, centrul este
    conceput ca un instrument util în procesul de extindere a prezenţei limbii române
    în regiunea Odesa şi de promovare a elementelor de cultură şi civilizaţie românească.
    Activitatea centrului va fi orientată, în
    principal, pe acordarea de sprijin pentru proiecte şi programe de perfecţionare
    în limba română, ateliere tematice în domeniul istoriei, geografiei şi civilizaţiei
    româneşti, sesiuni de formare şi familiarizare cu tematici ale Uniunii
    Europene, dezbateri pe teme de actualitate românească şi acţiuni de promovare a
    României şi a culturii româneşti. Accesul celor interesaţi de activităţile
    centrului de informare al României este gratuit.




    Ministerul de Interne le
    recomandă celor care vor fi prezenţi în Franţa, la meciurile turneului final al
    Campionatului European de Fotbal care începe pe 10 iunie, să se asigure că au
    documente de călătorie valabile, pe care să le deţină inclusiv la intrarea pe
    stadioane. Autorităţile române au elaborat un ghid cu informaţii utile pentru
    suporteri, care conţine date despre regulile de acces şi comportamentul pe
    stadioane sau despre măsurile specifice de securitate. Timp de o lună, jandarmi
    şi poliţişti români vor fi detaşaţi în Franţa pentru a oferi asistenţă. Ei vor
    purta uniformă de serviciu sau însemne distinctive şi vor fi prezenţi în zonele
    publice şi în cele destinate suporterilor. Ghidul, întocmit de Ministerul de
    Interne, cel al Externelor şi de Federaţia Română de Fotbal, poate fi găsit pe
    paginile de internet ale celor trei instituţii.




    Guvernul a decis să trimită în
    capitale importante din lume 12 ataşaţi agricoli pentru promovarea la export a
    produselor româneşti de foarte bună calitate – a declarat ministrul Agriculturii şi
    Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu.
    Ataşaţii agricoli vor fi selectaţi, prin
    concurs, din cei 11.500 de angajaţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
    Rurale. Până acum, au fost stabilite 8 ţări în care vor fi trimişi
    ataşaţi agricoli: Germania, Spania, Turcia, Israel, Rusia, China, Statele Unite
    şi Egipt. După cum a precizat Achim Irimescu, înfiinţarea celor 12 posturi,
    prevăzută într-o Ordonanţă de Urgenţă adoptată miercuri de Executiv, a avut la
    bază o idee a premierului Dacian Cioloş de pe vremea când era ministru al
    Agriculturii.



    La sfârşitul acestei luni, România va încerca sa
    bată recordul Germaniei prin organizarea celui mai mare curs de resuscitare din
    lume. Aproape 12.000 de români vor învăţa manevrele de
    specialitate. Managerul serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, Alis Grasu,
    speră ca noii cursanţi să se alăture, apoi, celor peste 11.000 de persoane deja
    instruite în Capitală pentru acordarea primului ajutor.Cursul de resuscitare
    va fi organizat pe 28 mai.

  • Atenţionare de călătorie-Franţa – Perturbări ale traficului aerian şi feroviar

    Atenţionare de călătorie-Franţa – Perturbări ale traficului aerian şi feroviar

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească pe teritoriul Republicii Franceze că traficul aerian şi feroviar urmează să fie perturbat joi, 31 martie 2016.

    Urmare grevei anunţate de principalele două sindicate ale regiei autonome a transporturilor pariziene (RATP), pe liniile A şi B ale Reţelei Expres Regionale (RER) va circula, în medie, un tren din două.

    De asemenea, Directia Generala a Aviaţiei Civile (DGAC) a solicitat companiilor aeriene sa reducă programul de zbor cu 20 % la aeroportul Orly şi cu o treime pe aeroportul din Marsilia, din cauza îndemnului la greva emis de trei sindicate ale Air France. Se preconizează perturbaţii ale traficului aerian pe tot teritoriul francez.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginii de Internet www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (disponibilă gratuit în App Store şi Google Play), care oferă informaţii, sfaturi de călătorie şi posibilitatea de a fi alertaţi, în cazul în care apar situaţii speciale.