Pictorul român stabilit la Paris, Dorin Creţu, despre Revoluţia romînă anticomunistă din decembrie 1989
Tag: Franta
-
Franța – Perturbări ale zborurilor pe aeroporturile Charles de Gaulle și Orly
Pentru 33 de departamente din nordul Franței, inclusiv Paris, a fost emis un cod portocaliu de zăpadă și polei, pentru data de 14 decembrie 2022. Direcția Generală a Aviației Civile a anunțat perturbări ale traficului aerian la plecările și sosirile de pe aeroporturile Charles de Gaulle și Orly din Paris, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Pe site-ul Aeroporturilor din Paris (https://www.parisaeroport.fr/) se menționează că pot fi întârzieri sau anulări ale anumitor zboruri, călătorii fiind sfătuiți să verifice programul de zbor al companiilor aeriene și să anticipeze sosirea la aeroport, accesul rutier putând fi perturbat.
Asistență consulară poate fi obținută la telefoanele Ambasadei României la Paris: +33147052966 și +33147052755, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.
În cazul unei situații urgente, românii pot apela: misiunea diplomatică a României în Republica Franceză: +33680713729, Consulatul General al României la Marsilia: +33610027164, Consulatul General al României la Lyon: +33643627736 și Consulatul General al României la Strasbourg: +33627050022, la care pot apela în funcție de zona în care se află.
MAE recomandă consultarea paginilor de web
http://paris.mae.ro, http://lyon.mae.ro, http://strasbourg.mae.ro, http://marsilia.mae.ro, www.mae.ro
și reamintește faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.
-
Andrei Breahnă, directorul galeriei bucureştene GAEP
Andrei Breahnă, antreprenor cultural şi iubitor de artă, care a trăit câţiva ani în Franţa, revenit în România natală, unde a co-fondat galeria bucureşteană GAEP (Galeria de Artă Eastwards Prospectus)
-
România, la Sommet-ul ali Francofonie
Modernitatea românească easti orlea zorlea ligată di Franţa. Di tu giumitatea a secolului al XIX-lea, după giumitate di mileniu di dominaţie otomană, elitele pro-occidentale ditu Principatele Române ş-feaţiră studiile, tu amprotusa, la Paris. Personaj esenţial tru geopolitica epocăllei, amirălu Napoleaon al III-lea Bonaparte avu un rol important tru Unirea Munteniillei şi Moldovăllei, tru 1859. Yeaturlu italo-francez Carol Davilla agiumsi Bucureşti, tru 1853, cându avea 25 di ani, şi armasi ti totna aoa, tră s’construiască, practic, di la zero, sistemlu sanitar românescu, tu idyiulu kiro civil şi militar. Corpul expediţionar francez cumăndusitu di generalu Henri Berthelot alumtă deadunu cu askerea română tru Primlu Polimu Mondial, tu inşita a curi intrară sumu autoritatea a Bucureştiului tuti provinciile cu populaţie majoritar românească aflate, până atumţea, tru componenţa a imperiilor multinaţionale viţini.
După ţi, tru 1944, trupili sovietiţi di ocupaţie băgară cu zorea ali Românie un regim comunistu marionetă, Franţa agiumsi s’hibă loc di exil tră mulţă români cari aprăftăsiră s’fugă tru lumea liberă. Tră tuti aesteaa, adiararea ali Românie la Minarea Francofonă, la scurtu kiro după surparea, tru 1989, a dictaturăllei comuniste, fu un gestu absolut natural. Tru yismăciuni 2006, Bucureştiul eara nicukirlu a unlui sommet ali Francofonie. Tora, participarea ali Românie la sommetul ali Francofonie, cari s’ţănu dzălili di ma ninti tru Tunisia, s-concentrară pi anvărtuşearea ali cooperari economică şi tru domeniul ali educaţie cu alanti văsilii francofone şi, maxus, cu aţeali ditu Africa. Tru un interviu ţi ălu deadi a pitricutăllei a noastr4 Radio România la Djerba, reprezentantul ali Românie la reuniune, secretarlu di stat tru ministerul di Externe Traian Hristea, cundille domeniile di sinferu a Bucureştiului
“Nai ma di simasie sector tru cari putem s-avem un impact mare easti tru prota ş-prota domeniul IT şi securitatea cibernetică, dauă domenii di kipită iu avem excelenţă tru România şi iu companii ditu România suntu di baia kiro prezente pi păzarea africană şi iu potenţialul di creastire easti multu ma mari andicra di cum nă aştiptamu. Un altu domeniu easti, dealihe, industria, exportul a automobilelor şi pieselor componente tră industria auto, iu putemu s’yinimu diznău după ună perioadă di absenţă. Nu dipu tru soni, produsili alimentare. Easti un continent cu un multu mari yinitoru şi minduescu că putemu s-capitalidzămu nu maş alăxearea di bunuri, părmătii, servicii, ama s- includim şi faptul că ari mulţă studenţă ditu aesti văsilii, cari yin tru România tră studiu cu plată. Tru consecinţă, suntu niscănti transferuri financiare cătră România ditu aesti văsilii.”
La căftarea a prezidentului francez, Emmanuel Macron, declaraţia finală a Sommet-ului conţăne şi ună spuneari ti aputrusearea arusă ditu Ucraina, viţină cu România.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala
-
România, la Sommet-ul Francofoniei
Modernitatea românească e indisolubil legată de Franţa. De pe la
jumătatea secolului al XIX-lea, după jumătate de mileniu de dominaţie otomană,
elitele pro-occidentale din Principatele Române şi-au făcut studiile, cu
predilecţie, la Paris. Personaj esenţial în geopolitica epocii, împăratul
Napoleaon al III-lea Bonaparte a fost avut un rol important în Unirea Munteniei
şi Moldovei, în 1859. Medicul italo-francez Carol Davilla a ajuns la Bucureşti,
în 1853, când avea 25 de ani, şi a rămas definitiv aici, pentru a construi,
practic, de la zero, sistemul sanitar românesc, deopotrivă civil şi militar. Corpul
expediţionar francez condus de generalul Henri Berthelot a luptat alături de
armata română în Primul Război Mondial, la sfârşitul căruia au intrat sub
autoritatea Bucureştiului toate provinciile cu populaţie majoritar românească aflate,
până atunci, în componenţa imperiilor multinaţionale vecine.După ce, în 1944,
trupele sovietice de ocupaţie au impus României un regim comunist marionetă, Franţa
a devenit loc de exil pentru foarte mulţi români care au reuşit să fugă în
lumea liberă. Pentru toate acestea, aderarea României la Mişcarea Francofonă,
la scurt timp după prăbuşirea, în 1989, a dictaturii comuniste, a fost un gest absolut
natural. În septembrie 2006, Bucureştiul a şi găzduit un sommet al
Francofoniei. Acum, participarea României la sommetul Francofoniei, care a avut
loc ziele trecute în Tunisia, s-a concentrat pe întărirea cooperării economice
şi în domeniul educaţiei cu celelalte ţări francofone şi, în special, cu cele
din Africa. Într-un interviu acordat trimisei Radio România la Djerba,
reprezentantul României la reuniune, secretarul de stat în ministerul de
Externe Traian Hristea, a menţionat domeniile de interes ale BucureştiuluiCel mai important sector în care putem să avem un impact mare este în
primul rând domeniul IT şi securitatea cibernetică, două domenii de vârf unde
avem excelenţă în România şi unde companii din România sunt deja prezente pe
piaţa africană şi unde potenţialul de creştere este mult mai mare decât ne-am
fi aşteptat. Un alt domeniu este, desigur, industria, exportul automobilelor şi
pieselor componente pentru industria auto, unde am putea reveni după o perioadă
de absenţă. Nu în ultimul rând, produsele alimentare. Este un continent cu un
foarte mare viitor şi cred că am putea capitaliza nu numai transferul de
bunuri, mărfuri, servicii, ci să includem şi faptul că sunt foarte mulţi
studenţi din aceste ţări, care vin în România să studieze cu plată. În
consecinţă, sunt nişte transferuri financiare către România din aceste ţări.La solicitarea preşedintelui francez, Emmanuel Macron, declaraţia finală a
Sommet-ului conţine şi o referire la invazia rusă din Ucraina, vecină României.
-
Franța – Grevă în sectorul transportului public
În Franța că va avea loc o grevă a mai multor categorii profesionale din numeroase sectoare de activitate, începând de miercuri, 9 noiembrie 2022, ora 22:00 până vineri, 11 noiembrie 2022, ora 07:00, informează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).
Se anticipează perturbări ale circulației în transportul public. MAE le recomandă cetățenilor români să consulte orarul feroviar, accesând: https://www.sncf.com/fr/itineraire-reservation/info-trafic/idf, iar pentru RATP – https://www.ratp.fr/infos-trafic.
Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Paris: +33147052966 și +33147052755, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.
În cazul unei situații urgente, românii au la dispoziție următoarele telefoane de permanență, în funcție de circumscripția consulară de reședință, astfel:
· misiunea diplomatică a României în Republica Franceză: +33680713729;
· Consulatul General al României la Marsilia: +33610027164;
· Consulatul General al României la Lyon: +33643627736;
· Consulatul General al României la Strasbourg: +33627050022.
MAE recomandă consultarea paginilor de Internet:
http://paris.mae.ro, http://lyon.mae.ro, http://strasbourg.mae.ro, http://marsilia.mae.ro,www.mae.ro și reamintește faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.
-
România şi securitatea flancului estic al NATO
NATO continuă să-și întărească prezența defensivă pe
Flancul Estic al Alianței în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina
și al amenințărilor Federației Ruse la adresa securității Europei. După ce, săptămâna trecută,
Franța a decis să trimită trupe şi echipamente performante suplimentare în
România, primele două din cele zece convoaie militare franceze menite să
întărească Flancul Estic al NATO sunt deja în drum spre baza militară de la
Cincu din judeţul Sibiu.
Aici s-a instalat grupul de luptă interarme al Alianței, prevăzut să
adăpostească până la începutul anului viitor circa o mie de soldaţi europeni.
În paralel, transporturi speciale de muniţie, hrană şi materiale de întreţinere
a trupelor vor fi trimise spre România cu trenuri speciale.Franţa îşi onorează
angajamentele luate faţă de NATO şi faţă de parteneri, a dat asigurări
generalul de divizie Francois Goguenheim, comandantul Diviziei Terestre Europa
Continentală: Avem mai multe acorduri şi
facilităţi de lucru cu românii. Sunt motive de coerenţă. Este mai simplu să
avem un dispozitiv unic amplasat într-o anumită locaţie, în loc să fie
răspândit în mai multe zone. Mai multe state membre NATO şi-au amplasat
dispozitivele în ţările din est. Franţa a ales România, iar acum s-a decis să ne
creştem prezenţa. Am amplasat o structură de primire la Cincu, care este
aproape gata, iar acum vom adăuga acest battalion.În plus, de la
începutul războiului din Ucraina vecină, Forţele Navale Române sunt o prezenţă
constantă pe Dunăre şi Marea Neagră pentru asigurarea securităţii navigaţiei în
apele teritoriale româneşti. Astfel, la vărsarea Dunării în Marea Neagră, pe
braţul Sfântu Gheorghe, România desfăşoară, în această perioadă, exerciţiul
militar Danube Protector care include instrucţie şi trageri cu
muniţie reală. Participă peste 300 de militari români conduși de Flotila
Mihail Kogălniceanu, structură unică în NATO. Exerciţiul se desfăşoară la o distanţă de circa 300 de
kilometri de peninsula Crimeea şi aproximativ 40 de kilometri de Insula
Şerpilor.Colonelul Corneliu Pavel, purtător de cuvânt al Statului Major al
Forţelor Navale Române: Aria
de responsabilitate a Forţelor Navale Române cuprinde aproximativ 30.000 de
kilometri pătraţi în Marea Neagră, un spaţiu maritim în care ţara noastră are
şi infrastructură critică şi mă refer aici la platformele petroliere. Mediul
volatil de securitate din Marea Neagră ne-a schimbat modul de acţiune şi ne-a
făcut să ne readaptăm planurile de activităţi, exerciţiile au devenit mult mai
complexe.În plan diplomatic, Ministerul de Externe de
la București a anunțat, zilele trecute, acordarea unor contribuţii voluntare
ale României la fondurile NATO dedicate întăririi rezilienţei şi capacităţii de
apărare ale Ucrainei, Republicii Moldova, Georgiei şi Iordaniei, în valoare
totală de până la 1,4 milioane de dolari. Decizia contribuie la creşterea
profilului ţării în cadrul NATO, precum şi la consolidarea securităţii şi
stabilităţii în proximitatea Flancului Estic, în special în regiunea Mării
Negre.
-
Franţa – Perturbații ale circulației feroviare și rutiere
Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Republica Franceză că în data de 18 octombrie 2022 va avea loc o grevă ce va produce efecte asupra a numeroase sectoare de activitate din această țară.
În context, se anticipează perturbări ale circulației feroviare pe liniile: Transilien, Intercité, TER, RER și Eurostar. Greva va avea impact și asupra circulației autobuzelor, conform MAE.
MAE recomandă cetățenilor români să consulte orarul feroviar, accesând pagina web:
https://www.sncf.com/fr/itineraire-reservation/info-trafic/idf, iar pentru RATP – https://www.ratp.fr/infos-trafic.
Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Paris: +33147052966 și +33147052755, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.
De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziție următoarele telefoane de permanență: Ambasada României în Republica Franceză: +33680713729, Consulatul General al României la Marsilia: +33610027164, Consulatul General al României la Lyon: +33643627736 și Consulatul General al României la Strasbourg: +33627050022, la care pot apela în funcție de zona în care se află.
Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet:
http://paris.mae.ro, http://lyon.mae.ro, http://strasbourg.mae.ro, http://marsilia.mae.ro, www.mae.ro și reamintește faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.
Sursa: MAE
-
Franţa susţine întărirea flancului estic al NATO
Franţa va trimite, în săptămânile următoare, trupe şi echipamente suplimentare în România pentru întărirea flancului estic al NATO, în contexul recentului val de atacuri ale Rusiei asupra oraşelor şi infrastructurii civile din Ucraina. Anunţul a fost făcut de ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu, în timpul unei audieri în Senatul Franţei. Potrivit corespondentului Radio România la Paris, ministrul a vorbit despre trimiterea unei companii în România, care este formată în general din 100 până la 250 de militari. Franţa conduce grupul de luptă al NATO în România, care numără în prezent 350 de soldaţi francezi, plus soldaţi belgieni şi olandezi. Decizia de a suplimenta aceste trupe si echipamentele militare a fost luată de preşedintele Emmanuel Macron, la propunerea şefului Statului Major al Armatei.
De fapt, liderul de la Paris a subliniat, încă din luna iunie, când s-a aflat într-o vizită oficială la București, susţinerea ţării sale pentru întărirea Flancului Estic al NATO și a promis sprijin suplimentar pentru România. Aveţi susţinerea noastră dacă ţara dumneavoastră e ameninţată, sublinia atunci Emmanuel Macron. Acum, Sébastian Lecornu explică în ce constă ajutorul: Preşedintele republicii a decis să întărim poziţiile noastre defensive pe Flancul Estic al Europei, prin desfăşurarea unei companii întărite de vehicule blindate de luptă de infanterie în România, precum şi a unui escadron de tancuri Leclerc. Aşadar, noi continuăm în cadrul misiunii de apărare, de descurajare şi de protecţie a Flancului Estic, să sprijinim aceste ţări cărora le datorăm solidaritate şi în special României, o ţară prietenă. Am continuat să ne întărim prezenţa şi în Lituania, unde vor fi desfăşurate şi avioane de vânătoare Rafale, iar în Estonia, o companie de infanterie uşoară va fi de asemenea desfăşurată.
Şeful statului, Klaus Iohannis, a salutat, într-un mesaj transmis pe o rețea de socializare, decizia preşedintelui Emmanuel Macron de a consolida prezenţa militară franceză în România. Potrivit lui, acesta este ‘un gest important pentru Flancul Estic al NATO, semn al solidarităţii Aliate’. Încă din luna februarie, Franţa şi Belgia anunțau că vor desfăşura unităţi militare în România pentru a constitui un grup tactic al NATO. Șeful Statului Major al armatei franceze preciza atunci că în cadrul Forţei de reacţie rapidă, Franţa va desfăşura în România 500 de militari cu vehicule blindate şi dispozitive de luptă. Iar în luna martie, președintele Klaus Iohannis spunea că NATO a aprobat grupul de luptă care va fi poziționat în România.
Acum, în contexul noilor atacuri și amenințări ale Rusiei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că aliații sporesc securitatea în jurul instalațiilor cheie și vor lua măsuri suplimentare pentru consolidarea rezilienței și protejarea infrastructurii critice. Orice atac deliberat împotriva infrastructurii critice a Aliaților va fi întâmpinat cu un răspuns unit și hotărât, a avertizat șeful NATO.
-
România, pregătită pentru un nou val de refugiaţi ucraineni
Peste 2.500.000 de ucraineni care au fugit din calea războiului declanșat, pe 24 februarie, de Rusia vecină au trecut granițele României, arată datele oficiale. Cei mai mulți au plecat mai departe în țările occidentale, însă o parte au rămas aici. De la începutul invaziei ruse, statul român a luat o serie de măsuri umanitare, sociale, economice pentru a-i sprijini pe refugiați. O mare contribuție au avut-o și simplii cetățeni, organizațiile non-guvernamentale sau proprietarii de hoteluri sau restaurante, care i-au ajutat pe noii veniți să se adapteze la noua realitate. România este mai bine pregătită pentru a primi refugiaţi din Ucraina, dar, în prezent, nu există semnale că s-ar înregistra o creştere a numărului acestoraˮ, a declarat, la Suceava, secretarul de stat în ministerul de Interne, Raed Arafat. Acesta a fost prezent, duminică, la ceremonia de predare de către Franța a unor donaţii către partea ucraineană, la hub-ul umanitar de la Suceava, înființat în contextul conflictului ruso-ucrainean și coordonat de Bruxelles. La ceremonie a participat şi ambasadoarea Franţei la București, Laurence Auer, şi ambasadorul Ucrainei, Ihor Prokopchuk. Ajutorul umanitar constă în peste o mie de tone de bunuri donate Ucrainei de către Franţa, dar şi în 15 vehicule de pompieri şi salvare aduse de militari ai securităţii civile franceze.
Raed Arafat şi-a exprimat speranţa că situaţia din Ucraina se va îmbunătăţi, dar nu există certitudini în ceea ce priveşte evoluţia în următoarea perioadă. Noi sperăm să fie una favorabilă din punct de vedere al Ucrainei şi să vedem că situaţia, în final, se linişteşte şi nu se agravează. Noi avem obligaţia să ne pregătim mai departeˮ, a declarat Raed Arafat. Oficialul din ministerul de Interne a mai spus că, dacă va creşte, din nou, numărul refugiaţilor, autoritățile sunt mai bine pregătite, pentru că au fost aduse materiale suplimentare. El a menționat, printre altele, suplimentarea locurilor de cazare și a centrelor de tranzit. Pe de altă parte, Raed Arafat a spus că nu există riscuri de securitate în cazul hub-urilor europene pentru ajutoare umanitare destinate Ucrainei, deoarece este vorba despre materiale civile. Este un hub care funcţionează sub protecţia civilă europeană. Vom continua să-l operăm. Acum, a fost prelungit până în luna martie şi poate fi prelungit oricât este nevoieˮ, a precizat Raed Arafat.
La rândul ei, ambasadoarea Franţei în România, Laurence Auer, a afirmat că țara sa este alături de poporul ucrainean, iar ajutorul umanitar distribuit de la hub-ul european de la Suceava are scopul de a facilita relansarea economică a oraşelor distruse şi a zonelor sinistrate din Ucraina. Aceasta a precizat că este vorba despre operaţiunea O navă pentru Ucrainaˮ, iniţiată de preşedintele Republicii Franceze, susţinută de 1.700 de colectivităţi şi în jur de 60 de întreprinderi care au participat la acţiune.
-
Franța – Greva generală a mai multor sindicate
În Franța, în data de 29 septembrie 2022, va avea loc o grevă generală în numeroase sectoare de activitate. Se anticipează perturbări ale circulației feroviare pe liniile: Transilien, Intercité, TER și RER, informează Ministeriul român al Afacerilor Externe (MAE).
Regia autonomă a transporturilor pariziene (RATP) anunță perturbări ale circulației care vor dura până la data de 30 septembrie, ora 07:00. Orarul feroviar poate fi consultat accesând pagina web https://www.sncf.com/fr/itineraire-reservation/info-trafic/idf, iar pentru RATP – https://www.ratp.fr/infos-trafic.
Români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Paris: +33147052966 și +33147052755, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. În cazul unei situații urgente, pot fi folosite telefoane de permanență, în funcție de circumscripția consulară de reședință, astfel:
Misiunea diplomatică a României în Republica Franceză: +33680713729;Consulatul General al României la Marsilia: +33610027164;Consulatul General al României la Lyon: +33643627736;Consulatul General al României la Strasbourg: +33627050022.
MAE recomandă consultarea paginilor de Internet:
http://paris.mae.ro, http://lyon.mae.ro, http://strasbourg.mae.ro, http://marsilia.mae.ro, www.mae.ro
și reamintește faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.
-
Republica Franceză – Greva controlorilor de trafic aerian
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Franceză că sindicatul național al controlorilor de trafic aerian din Franța a anunțat intrarea în grevă pentru intervalul 16 septembrie, ora 6:00 – 17 septembrie 2022, ora 6:00. În perioada menționată, traficul aerian va fi perturbat atât în Republica Franceză metropolitană, cât și în teritoriile de peste mări, avându-se în vedere asigurarea a doar jumătate din zborurile prevăzute.
Pentru a urmări eventualele modificări apărute în orarul de zbor și pentru a verifica informațiile oferite de operatorii și companiile aeriene prin intermediul cărora au planificate călătoriile, cetățenii români sunt rugați să consulte site-ul aeroporturilor din Paris: https://www.parisaeroport.fr/passagers/les-vols sau ale aeroporturilor din localitatea de destinație/plecare.
Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Paris: +33147052966 și +33147052755, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.
De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziție următoarele telefoane de permanență: misiunea diplomatică a României în Republica Franceză: +33680713729, Consulatul General al României la Marsilia: +33610027164, Consulatul General al României la Lyon: +33643627736 și Consulatul General al României la Strasbourg: +33627050022, la care pot apela în funcție de zona în care se află.
MAE recomandă consultarea paginilor de Internet
http://paris.mae.ro, http://lyon.mae.ro, http://strasbourg.mae.ro, http://marsilia.mae.ro, www.mae.ro și reamintește faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.
comunicat MAE
-
Acordu româno-franţescu mutrinda tranzitlu a yipturloru ucrainene
Franţa şi România viţină ali Ucraină simnară un acordu ti licşurarea a exporturilor di yipturi a Kievului. Documentul fu simnat, la Paris, di ministrul francez al Transporturilor, Clément Beaune, şi di secretarlu di stat român Ionel Scrioşteanu, di la Transporturi, tru prezenţa ambasadorului Ucrainăllei tru Franţa. Uidisitu cu spusa a corespondintăllei Radio România la Paris, Franţa ari nădie ca Ucraina s’agiungă diznău pi nivelu di exporturi neise ninti di aputrusearea a askeriloru ruse, diclanşată pi 24 di şcurtu, la ordinul prezidintului Vladimir Putin. Atumţea, Kievlu putea s’da tru mesu şase milioane di tone di yipturi pe păzărli internaţionale. Uidisitu cu acordulu, Franţa vas u ndrupască România tra s’crească fluxurile di yipturi ucrainene pritu porturile Constanţa, la Amarea Lae, Galaţi, la Dunăre, şi pritu Canalul Sulina ali Dilta. Autorităţile române va s’lucreadză diadunu cu ateali franceze tra ună ma bună dotare a punctiloru di sinuru terestru anamisa di România şi Ucraina şi tra crişterea numărului di vagoane di părmătie cari trec sinurlu. Ună strategie pi kiro di mesi mutrescu călliurli di purtari cari fac legătura anamisa di aţeali dauă văsilii, inclusiv ateali cari traverseadză Ripublica Moldova, enclavă anamisa di România şi Ucraina.
Ministrul Clément Beaune: “Acordul cu România va-lli da izini ali Ucraină s’pitreacă ma multu yiptu cătră Europa şi cătră văsilii ţi suntu pi calea di dizvultari maxus ateali ditu zona mediteraneană, confruntate cu probleme alimentare. Domnul Putin ari spusă că maş 3% din yipturile ucrainene reexportate agiungu tru văsili ţi suntu pi calea di dizvultare. Easti zborlu, ama, di multu ma multu, piste un cirecu, aţea ţi lă da izini a născăntoru unor văsilii ca Egiptul ică alti s’armănă pi lucru, di itia că populili a lor ţănu di yipturile ucrainene. Himu pirifañi că di itia a unei acţiuni europene aprăftăsimu aproapea s’agiundzemu nivelu di export di yipturi pe cari Ucraina lu-avea ninti di polimu pe rutili terestre. Pritu acordul cu România, Franţa va lu-anvărtuşeadză agiutorlu a llei tra exportul di yipturi pe cale maritimă, feroviară şi terestră cătră văsiliili cari au ananghi di eali.”
Ambasadorul ali Ucraină tru Franţa, Vadim Omelcenko, haristusi ti atea ţi număsi agiutorlu concret, hăirlăticu aprukeatu di văsilia a lui, agiutoru cari lo silă cabaia după vizita comună ditu alunaru a prezidinţăloru Emmanuel Macron şi Klaus Iohannis la Kiev. El adusi aminti că, după ţi Rusia aputrusi Ucraina, exporturli di yipturi ucrainene fură dănăsiti aproapea acutotalui, di itia că porturli di la Amarea Lae fură sumu ună blocadă ermetică di flota militară rusă. Cum Putin easti un personaj imprevizibil, europeñilli au frixi tora că acordul faptu tru alunaru, la Istanbul, sum egida ONU şi cu păzărăpsearea ali Turchie, pritu cari aruşlli diadiră izini ti purtraea a gărnului şi a misurlui pritu porturli ucrainene, poati s’hibă tru piriclliu.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala
-
Acord româno-francez privind tranzitul cerealelor ucrainene
Franţa şi România vecină Ucrainei au încheiat un
acord pentru facilitarea exporturilor de cereale ale Kievului. Documentul a
fost semnat, la Paris, de ministrul francez al Transporturilor, Clément Beaune,
şi de secretarul de stat român Ionel Scrioşteanu, de la Transporturi, în
prezenţa ambasadorului Ucrainei în Franţa. Potrivit corespondentei Radio
România la Paris, Franţa speră ca Ucraina să atingă din nou nivelul de
exporturi dinainte de invazia trupelor ruse, declanşată pe 24 februarie, la
ordinul preşedintelui Vladimir Putin. Atunci, Kievul putea livra lunar şase
milioane de tone de cereale pe pieţele internaţionale. Potrivit acordului, Franţa
vă sprijini România pentru a creşte fluxurile de cereale ucrainene prin
porturile Constanţa, la Marea Neagră, Galaţi, la Dunăre, şi prin Canalul Sulina
al Deltei. Autorităţile române vor lucra cu cele franceze pentru o mai bună
dotare a punctelor de frontieră terestră dintre România şi Ucraina şi pentru
creşterea numărului de vagoane de marfă care trec graniţa. O strategie pe
termen mediu vizează coridoarele de transport care fac legătura între cele două
ţări, inclusiv pe acelea care traversează Republica Moldova, enclavă între
România şi Ucraina.Ministrul Clément Beaune: Acordul
cu România îi va permite Ucrainei să trimită mai multe cereale către Europa şi
către ţări în curs de dezvoltare, în special cele din zona mediteraneană,
confruntate cu probleme alimentare. Domnul Putin ar fi spus că doar 3% din
cerealele ucrainene reexportate ajung în ţări în curs de dezvoltare. Este
vorba, însă, de mult mai mult, peste o treime, ceea ce le permite unor ţări ca
Egiptul sau altele să supravieţuiască, pentru că popoarele lor depind de
cerealele ucrainene. Suntem mândri că datorită unei acţiuni europene am reuşit
aproape să atingem nivelul de export de cereale pe care Ucraina îl avea înainte
de război pe rutele terestre. Prin acordul cu România, Franţa va întări
sprijinul ei pentru exportul de cereale pe cale maritimă, feroviară şi terestră
către ţările care au nevoie de ele.Ambasadorul Ucrainei în Franţa, Vadim Omelcenko, a mulţumit pentru ceea ce a numit sprijinul
concret, util şi eficient primit de ţara sa, sprijin care s-a intensificat
semnificativ după vizita comună din iulie a preşedinţilor Emmanuel Macron şi
Klaus Iohannis la Kiev. El a amintit că, după ce Rusia a invadat Ucraina,
exporturile de cereale ucrainene au fost stopate aproape în întregime, pentru
că porturile de la Marea Neagră au fost supuse unei blocade ermetice de flota
militară rusă. Cum Putin e un personaj imprevizibil, europenii se tem acum că
acordul convenit in iulie, la Istanbul, sub egida ONU şi cu medierea Turciei,
prin care ruşii au permis transportul de grâu şi porumb prin porturile
ucrainene, ar putea fi în pericol.
