Tag: Franta

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Diplomație — Ministerlu ti Externi ali Românie nu aproaki declarațiile a Ministerlui Afacerlor Externe ali Fedearație Rusă tu ţi mutreaşti prezența militară aliată pi Arădărikea ditu Apirită alu NATO, ţi li lugurseaşti ca hiindalui intempestivi și fără niţi unu thimelliu”. Ministerlu Afacerlor Externe di București năpoi aduţi aminti, tru un comunicatu di presă, că prezența NATO tru statili Aliati, cari easti rezultatlu a apofasiloru adoptati la summit di liderlli aliaț și implementati di structurli politiţi și militari aliati responsabili tru aestă noimă, easti ună reacție maş defensivă ti purtaticlu tutu cama fuvirosu ali Fedearație Rusă tru Viţinătatea ditu Apirită. Ș-aesta maxusu ditu 2014, cându Crimeea, teritoriu ucraineanu, fu aputrusită paranomu di Rusia. Aestu purtaticu s’faţi ş-tu aestu kiro, acă NATO cilăstăseaşti ti unu dialog hăirlăticu”, adăvgă Ministerlu di Externi di București. Rusia căftă viniri al NATO ta ş’tragă askerili ditu Românie și Vărgărie, ca parti ași-dzăsiloru garanții di securitati ţi li caftă a Occidentului. Ministerlu ti Externi a Moscovăllei caftă s’hibă trapti askerili xeani, echipamentlu militar și armamentlu ditu aţeali di ma ninti craturi comunisti cari nu eara membri a Suţatăllei Nordu-Atlantică tru 1997. Easti cazlu a Româniillei și ali Vărgărie — spuni diplomația arusă, acă, simfunu cu minduita analiștilor, ahtări spuneri pot s’hibă și tră Polonia ică statili baltiţi.



    Statele Uniti vs Rusia – Secretarlu di statu a Statiloru Uniti Antony Blinken declară viniri că dialoglu cu Moscova ma largu va s’ducă ninti, ama căftă ali Rusie tra ş-tragă askerili arădăpsiti tu sinurlu cu Ucraina. După muabeţli ti cari spusi că suntu sincere și substanțiale”, cari eara ţănuti Geneva cu ministurlu arusescu di externi Serghei Lavrov, Antony Blinken spusi că stămâna yinitoari Washingtonlu va s’părăstisească a Moscovăllei idei” sumu turlia di apandasi ngrăpsisti. Tu arada a lui, Lavrov apruke că Statele Unite tăxiră ună apandisi ngrăpsită ti căftărli a Moscovăllei mutrinda arhitectura evrupeană di securitati. Dupu aesta, va s’aibă ună nauă andamusi tu idyiulu livelu. Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, salută, gioi, hăbarea faptă di omologlu a lui american, Joe Biden, tu ligătură cu prezența militară americană tru România, tu Ardărikea ditu Apirită al NATO, ma s’hibă di s’aspardzi catandisea a securitatillei. Năsu nica spusi ş-aţea că Parteneriatlu Strateghicu Româno-Frănţescu va s’hibă anvărtuşitu tru reghiunea ali Amarea Lae, dupu hăbarea ţi u feaţi omologlu a lui, Emmanuel Macron, că Franța easti etimă s’pitreacă askeri tru România tru cadurlu a misiuñilor Alianțăllei. Rusia ari arădăpsită cama di 100.000 di askirladz tu sinurlu cu Ucraina, ama nu aproaki că ari naeti ti ună aputresari aluştui cratu.



    Covid – România dimăndă viniri 19.649 di năi cazuri di coronavirus detectati tru 24 săhăţ ditu soni, un nău recordu istoric. Isapea-a pandemiillei criscu, tutunăoară, cu 49 di morţă. Rata di ocupari apaturli ahărdziti ti paciențălli cu Covid easti de 22%, aşi că școlliurli pot s’ducă ma largu nveţlu pi turlia fizică. S’cundillemu că, simfunu cu năili standardi ţi suntu tu practico, cursurli ahurhescu s’hibă ţănuti online tru oara anda cama di 70% ditu apaturli ti lăndziţlli di Covid suntu acăţati tu ună secție. Tu arada-a lui, ministurlu a Sănătatillei, Alexandru Rafila, spuni că rata a morţăloru easti tora di dzaţi ori ma ñică andicra di meslu sumedru, cându avea unu numiru idyealui di cazuri ndzuuă. Un tratamentu antiviral inovatoru va s’hibă disponibilu tru şcurtu kiro, spusi oficialu românu ditu domeniulu a sănătatillei. Cama multu, numirlu a româñilor cari feaţiră naima pţănu ună doză di vaccinu easti cama di 8 miliuñi, ditu aeşţă cama multu di giumitati, dimi 56%, suntu cu ilikia anamisa di 50 și 59 di añi. Tru aestu kiro, anvălearea vaccinală spusă di România easti di 47,5% ditu populația eligibilă, cu ilikia di 12 di añi ş-cama. Ditu 26 di yinaru, văsilia va s’ahurhească și vaccinarea-a cilimeañiloru cu ilikia anamisa di 5 și 11 di añi.



    Grevi – Greva dimăndată di sindicaliştilli di la Compania di Transportu Publicu Bucureşti (STB) ahurhită gioi s’duţi ninti ş’tu dzuua di adză. Acă Tribunalu București u curmă greva ahurhinda cu dzuua di gioi, autobuzili, troleibuzili și tramvaili nu urdină nica tru capitala a Româniillei. Giudicătorlli va s’apufusească viniri desi protestul easti tu nomu ică nu. Liderlu a sindicaliștilor ditu transportul publicu di suprafață di București, Vasile Petrariu, spuni că greva va s’ducă ninti până cându directorlu a companiillei va ş-da demisia și până cându a lucărtorloru va lă crească tiñiili di cafi mesu cu 10%. Tru apandisi, directorlu a Societatillei di Transportu Public Bucureşti, Adrian Criţă, declară că lu-ari călisită sindicatlu ta s’păzărăpsească Contractulu Colectivu di Lucru tu ahurhita-a anlui, ama elli ici nu apăndăsiră. Reacția a dimarhului a Capitalăllei, Nicușor Dan, iruşi vini. Năsu lygurseaşti că aestă grevă easti di turlie politică și caftă s’hibă tiñisitu nomlu.


    Năpoi ti dzuua di viniri, sindicaliștilli ditu industria aluminiului ndregu ună manifestație di protestu dinintea-a scamnului a guvernului di București. Aeșţă cutugursescu greaua catandisi ditu sectorlu a loru, maxutarcu dupu ţi criscură păhadzlli la energie electrică și gazi. Nicurarea a producțiillei di aluminiu va s’ducă la scutearea di pi lucru a personalui ditu dumeniu și la șomajlu tehnici ti ñilli di lucărtori ditu sectoru, ama și ti dzăţli di ñilli di oamiñi cari lucreadză tru companii cari ţănu directu ică indirectu di aestă industrie, facu timbihi protestatarlli.



    Tenisu – Diplolu românescu adratu ditu românca Jacqueline Cristian și ghirmana Andrea Petkovic s’califică viniri tru etapa a 2-a a probăllei di dublu feminin di la Australian Open, după ţi u azvimsi preacllea adrată ditu românţili Simona Halep și Gabriela Ruse. Idyealui, preacllea Raluca Olaru (România) – Anna Lena Friedsman (Ghirmănia) kiru dinintea a chinezilor Yifan Xu-Zhaoxuan Yang. Tru antriţearea di simplu femininu, armasiră la Australian Open maş Simona Halep și Sorana Cîrstea.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala









  • Jurnal Românesc – 12.01.2022

    Jurnal Românesc – 12.01.2022

    Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, la Palatul Cotroceni, pe
    ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Victor Chirilă, cu ocazia
    prezentării scrisorilor de acreditare. România şi Republica Moldova
    trebuie să facă în aşa fel încât parteneriatul strategic dintre ele să devină
    ireversibil a afirmat diplomatul. El a apreciat că, pentru Chişinău,
    parteneriatul dintre cele două state a devenit sinonim cu integrarea europeană
    şi că cele două guverne trebuie să profite de contextul regional şi să aplice
    în detaliu prevederile acestuia. Prioritatea zero, pe termen scurt, este
    să organizăm şedinţa comună a celor două Guverne. (…) ne dorim foarte mult ca
    această şedinţă comună, care va fi foarte curând, să se soldeze cu rezultate
    concrete, importante, în semnarea mai multor acorduri esenţiale pentru
    parteneriatul nostru strategic, în primul rând cu semnarea Acordului de
    asistenţă tehnică nerambursabilă, a spus Chirilă. La rândul său, Klaus
    Iohannis a reconfirmat angajamentul României de a acorda întreaga susţinere
    Guvernului de la Chişinău în procesele de transformare, modernizare şi de
    implementare a reformelor.




    Franţa va depune toate eforturile pentru a contribui la
    extinderea Spaţiului Schengen, primind alături de noi şi România, a
    declarat ambasadorul francez la Bucureşti, Laurence Auer. Diplomatul a arătat
    că ţara noastră a îndeplinit toate criteriile şi a trecut toate probele tehnice
    pentru a considera că este pregătită să adere la spaţiul european de liberă
    circulaţie. Declaraţiile au fost făcute cu prilejul ceremoniei de preluare de
    către Hexagon a preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii Europene.
    Laurence Auer a precizat, însă, că Parisul nu are un plan anume pentru
    extinderea Schengen şi că nu există un calendar precis al Consiliului UE. Şefa
    Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Ramona Chiriac, a salutat
    prioritatea preşedinţiei franceze pe această linie şi a reconfirmat faptul că,
    în ochii Executivului Comunitar, România îndeplineşte toate condiţiile tehnice
    pentru aderarea la Schengen. România are rolul său, clar stabilit în
    arhitectura viitoare a Spaţiului Schengen, a unui Spaţiu Schengen pe care
    Comisia Europeană şi-l doreşte robust şi capabil de a răspunde diferitelor
    ameninţări, a spus Chiriac. Decizia de aderare a României la spaţiul
    Schengen poate fi luată în Consiliul UE doar cu unanimitatea voturilor statelor
    membre.




    Tot mai mulţi pescari din Dobrogea preferă să renunţe la activitate
    şi să plece în străinătate. Asociaţia Grindul Lupilor, din satul constănţean
    Sinoe, mai are doar 30 de pescari din cei aproape 200 din urmă cu 10 ani, iar
    preşedintele acesteia, Eugen Drăgoi, a declarat că situaţia este cauzată de
    faptul că Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării nu mai emite
    autorizaţii pentru societăţi comerciale, aşa încât activitatea trebuie
    întreruptă în fiecare an. Am trecut la disponibilizări. Pescarii
    disponibilizaţi au plecat în alte ţări unde au găsit de lucru, a spus
    Drăgoi. În lipsa lucrătorilor români, pentru cele şapte nave pe care le deţine,
    asociaţia angajează acum pescari din Bulgaria şi Turcia. Pescarii au
    plecat pentru că nu se poate trăi. Fiecare trăieşte în altă ţară, Scoţia,
    Irlanda. Pescarii vor dispărea, dacă nu se vor lua măsuri, şi ultimii care au
    rămas or să plece în alte domenii, a declarat pentru Agerpres Valeri
    Zuda, un pescar în vârstă de 57 de ani din satul tulcean Jurilovca. El a mai
    spus că în Jurilovca numărul pescarilor a ajuns la 15% din cel de acum câteva
    zeci de ani, după ce majoritatea au plecat să muncească în străinătate.




    Filmul Om Câine, primul lungmetraj regizat de Ştefan
    Constantinescu, cu Bogdan Dumitrache şi Ofelia Popii în rolurile principale, va
    avea premiera mondială la cea de-a 45-a ediţie a Festivalului de film Göteborg,
    care se va desfăşura în perioada 28 ianuarie – 6 februarie. Pelicula, o
    producţie România, Bulgaria, Suedia, Germania, va fi proiectată în zilele de 2,
    3 şi 5 februarie. Festivalul de film Göteborg prezintă, anual, aproximativ 400
    de producţii din întreaga lume, iar la proiecţii participă în jur de 130.000 de
    spectatori. Circa 1.900 de cineaşti, jurnalişti şi delegaţi din industrie sunt
    prezenţi an de an la festival. În contextul pandemiei, ediţia de anul trecut a
    avut loc online, însă a atras cel mai numeros public de până acum. În 2022,
    organizatorii plănuiesc o ediţie cu prezenţă fizică, completată de un program
    online care va cuprinde 50 de filme.


  • Aurelie Niculiță

    Aurelie Niculiță

    Aurelie Niculiță vine din Franța, din
    orașul Grenoble și e specialistă în finanțe. Și-a făcut studiile la
    Universitatea Evry Val d’Essonne și a obținut o diplomă în piețe financiare și managementul
    riscului. De-a lungul carierei sale, Aurelie a lucrat la Paris și a ajuns și la
    Moscova. E pasionată de înot, de lucru manual și proiecte DIY, a cântat într-un
    cor internațional la Moscova și cântă la pian. Se află de doar patru luni în
    România, însă, în mod surprinzător, vorbește românește. Care este secretul,
    aflăm chiar de la ea:


    Pentru mine
    e o plăcere să vorbesc limba română. Povestea e cam așa: când mi-am făcut
    studiile universitare în Grenoble, am cunoscut un moldovean din Republica
    Moldova foarte frumos și m-am îndrăgostit de acest băiat, iar după câțiva ani
    m-am căsătorit cu el. Când am ajuns în Moldova și mi-am cunoscut familia de
    acolo și am văzut că e atât de primitoare, cu oameni deștepți și deschiși, am
    vrut să comunic cu toți cei de acolo. Așa, încetișor, am învățat românește,
    n-am deschis nicio carte, numai după ureche am învățat și, pentru că îmi doream
    atât de mult să pot vorbi cu ei, am prins repede limba. Am o familie deosebită,
    m-au ajutat mult. Noi suntem o familie unită, suntem foarte apropiați și vorbim
    în fiecare zi cu cei din Moldova și mă bucur foarte mult.



    Aurelie locuiește de puțin timp la
    București și am rugat-o să ne povestească cum a ajuns aici și care sunt primele
    ei impresii:


    A apărut o
    oportunitate pentru soțul meu de a lucra pentru o firmă franceză aici în
    România, iar eu împreună cu restul familiei am decis să venim aici cu multă
    bucurie. Pentru mine e foarte interesant, pentru că mi-am dorit de mult să vin
    să văd cum sunt oamenii, să văd cât de diferiți sunt față de Republica Moldova,
    fiindcă nu mai fusesem niciodată în România. Eu găsesc că oamenii sunt foarte
    deștepți, românii au inimă de artiști, cântă frumos, fac lucruri artizanale deosebite
    și îmi place să trăiesc aici.



    Aurelie este o mare iubitoare a muntelui,
    așadar nu a ratat ocazia de a face câteva excursii în zonele muntoase. Am
    întrebat-o dacă a apucat să mai viziteze și altceva în România:


    Până acum,
    în cele patru luni, am ajuns la Brașov, la Sibiu, la Corund, la Turda, iar la 1
    Decembrie am fost la Alba Iulia. A fost ca o excursie, fiindcă am avut patru
    zile libere și a fost o ocazie spontană. Soțul meu a zis Hai să plecăm!, iar eu am fost de acord. A fost un moment
    al descoperirilor, deschis, fiindcă nu am planificat nimic. Am plecat la Sibiu
    și apoi ne-am gândit ce să facem, hai să mergem și acolo, și acolo și am oprit
    în diferite locuri. A fost atât de frumos și m-am bucurat enorm! Am văzut și
    munți și orașe. Totul a fost atât de diferit, locurile, oamenii, costumele. Îmi
    trebuie mai mult timp să explorez aceste locuri, fiindcă observ că în România e
    multă diversitate, iar pentru mine asta înseamnă bogăție. Am făcut o mulțime de
    fotografii și mai vreau să vizitez.



    Viața a
    purtat-o pe Aurelie la un moment dat la Moscova, unde a petrecut un an sabatic,
    alături de soțul ei care se afla acolo cu un proiect de serviciu. Aurelie nu
    s-a lăsat mai prejos și a pus și ea bazele unui alt proiect, de data aceasta
    personal. Pentru că, așa cum mărturisește chiar ea, nu poate să stea deoparte,
    fără să facă ceva util și frumos:


    Acum mă aflu în România de câteva luni și am început să mă
    gândesc la un alt proiect personal, fiindcă nu pot sta locului. Am reflectat
    mult la acest lucru. La Moscova, am început un proiect bazat pe lucrul manual,
    care e foarte important pentru mine, este un fel de meditație. M-am gândit să
    fac și în România ceva similar, să fac o recalificare profesională și să găsesc
    ceva care are sens în viața mea. Am ideea unui proiect în care să combin ce îmi
    place, adică creație manuală, dar dedicat special copiilor cu dificultăți de
    învățare la școală, cu tulburări specifice de limbaj și de învățare a
    lexicului, a calculelor, a ortografiei, cu dificultăți de atenție. Este mult de
    lucru în acest proiect, și eu am fost un astfel de copil și am învățat cum să
    găsesc niște soluții pentru a mă ajuta singură. Eu vreau să ajut și pe alți
    copii și am decis să fac acest proiect cu creații manuale pentru copii cu
    astfel de deficiențe.



    Suntem la finalul unui an greu, care
    a avut multe provocări pentru noi toți. Am întrebat-o pe Aurelie cu ce gânduri
    încheie 2021 și începe 2022.


    Vreau să urez tuturor sărbători fericite, cu mai puține
    ecrane și telefoane și mai mult mindfulness, dragoste și momente cu familia.


  • Eugenia și reconfigurarea Europei la sfârșitul primului război mondial

    Eugenia și reconfigurarea Europei la sfârșitul primului război mondial

    Pe 1 decembrie 1918, 1228
    de delegați adunați la Alba Iulia votau unirea Transilvaniei cu Regatul
    României. A fost un act de liberă voință a românilor din bazinul carpatic de la
    sfârșitul primului război mondial, când ideea națională domina spiritul
    timpului. După căderea regimului comunist din 22 decembrie 1989, 1 decembrie
    1918 a devenit ziua națională a românilor și dezbaterile istorice au devenit
    libere. Astfel, despre 1 decembrie 1918 s-a vorbit mai ales din punctul de
    vedere al geopoliticii. Însă alte idei de atunci nu au fost mai puțin
    importante, de exemplu eugenia și rasa. Ele au figurat în dosarul Ungariei cu
    care aceasta și-a apărat punctul de vedere la tratatele de pace din anii
    1919-1920.


    Istoricul Marius Turda este profesor de istoria medicinei
    la Universitatea Brookes din Oxford și autor a numeroase cărți și studii despre
    eugenie și rasă. El a detaliat punctul de vedere maghiar bazat pe cele două
    idei. Gândirea eugenică și rasială maghiară a fost destul de dezvoltată în
    preajma primului război mondial. Mulți dintre oamenii politici maghiari de
    seamă și cei care au contribuit într-un fel la discuțiile de la Congresul de
    pace au fost eugeniști importanți. Ei au avut o contribuție la ce putea oferi
    Ungaria din punct de vedere rasial pentru stabilitatea regiunii, de ce era
    importantă eugenia pentru supraviețuirea națiunii maghiare în regiune din punct
    de vedere demografic, din punctul de vedere al elementului cultural, din
    punctul de vedere al situației economice. A fost toată această discuție pe care
    ei au purtat-o în jurul câtorva suibiecte-cheie în speranța că vor convinge
    Marile Puteri de a păstra integritatea teritorială a Ungariei.


    Ideile
    eugenice și rasiale apar la jumătatea secolului al 19-lea și devin foarte
    populare în SUA, Marea Britanie, Germania și spațiul central-european, Franța.
    Apare și termenul de biopolitică, adică gândirea politicii pe principii
    biologice. Marius Turda a arătat cum a încercat dosarul maghiar să
    sensibilizeze puterile învingătoare în război cu ajutorul argumentului eugenic
    și rasial.

    Contele Teleki
    Pal, care a fost unul dintre principalii promotori ai acestui curent eugenic,
    președinte al Societății Maghiare de Igienă Rasială și Studiu al Populației, a
    scris scrisori atât președinților de societăți eugenice din lume, inclusiv
    președintelui Societății Eugenice din Marea Britanie Leonard Darwin, fiul lui
    Charles Darwin. Teleki încerca să-i explice de ce societatea britanică de
    eugenie trebuia să promoveze și să lupte pentru păstrarea integrității
    naționale a Ungariei. De la un imperiu la altul, spunea Teleki, dacă luăm
    Transilvania, toată intelectualitatea este maghiară. Dacă luăm
    intelectualitatea din Transilvania și o mutăm se vor întâmpla două lucruri. În
    primul rând, Transilvania va rămâne fără o elită culturală, politică și
    economică propriu-zisă. În al doilea rând, aceasta va duce la o suprapopulare a
    orașului Budapesta și a Ungariei și la apariția crizei de locuințe și de spațiu.


    Confruntarea
    dintre dosarele maghiar și român a fost tranșată în favoarea argumentului
    majorității populației pe care îl promova România. Marius Turda spune că nu
    putem vorbi despre un eșec al argumentului eugenic, ci mai degrabă de
    interpretarea și punerea într-o singură decizie a tuturor ideilor prezente.

    Era mult mai important
    argumentul superiorității demografice în Transilvania decât faptul că efectul
    eugenic al dezmembrării statului maghiar ar fi avut consecințe. Faptul că
    românii erau majoritari în Ardeal a contat mult mai mult la discuția politică
    decât ce se va întâmpla cu Ardealul după ce va deveni parte din România, cât va
    pierde cultural și cât se va pierde din calitățile biologice ale populației
    care exista acolo. N-a fost vorba de un eșec, ci de o prioritizare ori de
    confruntarea cu argumente care erau mai importante. Discuția etnografică despre
    Transilvania la tratativele de pace a fost foarte mult bazată pe argumentul că
    românii erau majoritari. Eșecul rasial e mai vizibil aici. Toate aceste
    argumente pe care unii rasiști maghiari le-au adus, în loc să meargă în
    direcția unei simbioze etnice și pentru un interes comun, ei au ales să le ducă
    spre o separație mult mai directă a populațiilor.


    L-am întrebat pe Marius Turda dacă
    România nu a contracarat Ungaria folosind tot un argument eugenic și rasial. România nu a
    avut un argument eugenic propriu-zis, dar a avut un argument
    rasialo-etnografico-demografic care a contat foarte mult. Toată discuția despre
    grupurile etnice și importanța unui anumit grup într-o regiune a fost făcută de
    către oameni care au citit foarte multă antropologie fizică. Erau la curent cu
    dezbaterile despre rasă, e vorba de gânditori precum Aurel C. Popovici și
    Alexandru Vaida-Voevod, legate de calitățile rasiale ale unui anumit grup
    etnic. Toate aceste idei au contat foarte mult în apariția unei opinii despre
    vitalitatea națiunii române din Ardeal, despre importanța ei rasială chiar dacă
    mai mult cu argumente etnografice. Dar argumente eugenice de tipul celor
    produse de partea maghiară nu au existat în cadrul delegației române sau în
    campaniile române duse în străinătate pentru a promova unirea Transilvaniei cu
    România.



    Apariția
    României Mari nu a fost un obiectiv ușor de obținut, așa cum am fi tentați să
    credem. Argumentele eugenic și rasial și cel al majorității demografice s-au
    confruntat puternic, având câștig de cauză cel al României, aflată în alianță cu Franța, Marea
    Britanie și SUA.


  • Victoria-Delia Darolți din Franţa

    Victoria-Delia Darolți din Franţa

    Victoria-Delia Darolți, originară din Inău, judeţul Sălaj, unul dintre cei mai buni designeri din broderia haute-couture din Franţa, unde trăieşte de aproape 30 de ani, câştigătoare a premiului Meilleur Ouvrier de France pentru broderie de artă, deţinătoare a titlului de Cavaler al Ordinului Național de Merit al Republicii Franceze, fondatoarea Atelierelor Darolți şi a şcolii omonime specializate în broderia haute-couture


  • Anouk Ragot

    Anouk Ragot

    Anouk Ragot este de profesie
    ingineră, vine din Franța, unde a studiat o facultate tehnică la Paris, Arts et
    Metiers Paris TECH, unde a absolvit și un masterat, în cadrul căruia a studiat
    un an la Imperial College din Londra, s-a specializat în strategie de afaceri
    și performanță financiară, a acumulat o experiență bogată de lucru într-o
    companie multinațională, în sediile de la Paris și Geneva. S-a mutat împreună
    cu familia în România în urmă cu cinci ani, iar aici și-a continuat cariera la
    o altă multinațională cu sediul la București, unde a fost manager pentru Europa
    Centrală și de Sud. În prezent este co-fondatoare a unui start-up dedicat
    produselor biodegradabile de igienă intimă pentru femei, este implicată în
    educație și încearcă să intervină în medii defavorizate cu aceste produse. Cum
    a ales să vină în România ne spune chiar ea:


    Mulțumesc
    pentru oportunitatea de a sta de vorbă. Am venit în România în 2016, a fost o
    ocazie profesională. Visul familiei noastre a fost să trăim în străinătate și
    soțul meu a primit un post aici, la București.


    Așadar, Anouk s-a mutat cu toată
    familia la București și la numai un an de la această schimbare, a organizat
    câteva expoziții de pictură solo și de grup cu lucrările pe care le-a realizat
    în România. Picturile sale se află acum în colecții private din România, din
    Franța, din Belgia și din Spania. Am rugat-o să ne spună cum a fost această
    experiență:


    A fost o
    aventură foarte fericită, a fost pasiunea mea dintotdeauna, dar nu am avut
    timp, după studii am lucrat mai mult cu mari companii, apoi am avut grijă de
    copii și nu am avut timp pentru pictat. Când am ajuns în România, am făcut o
    pauză și mi-am spus că acum am timp și este posibil să încep o nouă aventură.
    Am lucrat mult și cu ajutorul unor artiști români, inspirată de viața mea din
    România și am realizat două expoziții, una într-o galerie din Cotroceni și una
    în fața Ateneului Român, în galeria Rotenberg Uzunov, în 2019, o experiență
    care mi-a schimbat viața, cred. Am găsit
    timp pentru mine în România și m-am gândit la condiția mea de femeie și aceasta
    a fost o sursă de inspirație pentru mine.



    Anouk a iubit România din prima clipă
    și am întrebat-o cum i s-a părut România acum cinci ani și cum o vede acum:


    Evoluția se
    petrece foarte rapid în România și cred că îmi place asta, învățați foarte
    repede și energia pozitivă pe care am găsit-o când am ajuns e cu adevărat
    foarte puternică și acum. Totul se schimbă, fie magazinele, fie drumurile,
    totul se petrece repede aici. Dar ceea ce nu se schimbă sunt munții, folclorul
    și vremea și ne place acest lucru. Mai iubim și faptul că totul este posibil cu
    muncă și energie. Am văzut că românii sunt curajoși și pozitivi și privesc spre
    viitor. În plus, este un loc bun pentru o aventură, eu am avut una artistică,
    acum am o aventură de start-up și cred că nu aș fi putut realiza toate acestea
    în Franța.


    Anouk și
    familia ei au călătorit mult prin țară, prin natura noastră generoasă și au
    ajuns să cunoască toate detaliile vieții de aici. Am întrebat-o și dacă este
    ceva ce nu merge bine și ar vrea să vadă schimbat:


    Cred că poluarea naturii. Iubesc foarte mult munții și
    pădurile și satele voastre frumoase și sunt tristă când văd gunoi acolo. Cred
    că aceasta a fost și motivația pentru a pune bazele acestui start-up cu produse
    igienice feminine reciclabile.



    Anouk este și mamă a trei copii și am
    întrebat-o dacă învață românește și dacă au legătură cu localnicii, cu copii
    români.


    Da, da, copiii mei au opt, șase și trei ani, iar ultimul s-a
    născut aici la București. Ei vorbesc româna mai bine decât mine! Sunt la Școala
    Franceză acum, dar au mulți prieteni care vorbesc românește și care sunt români.


    Viața lui Anouk în România este
    interesantă și e, de fapt, așa cum a visat-o. Am întrebat-o dacă se vede aici
    pe termen lung.


    Da, da! Dacă e posibil să călătorim ușor în Franța după
    covid, pentru că acesta este un element important, vrem să ne vedem cu familia
    – și așa a fost complicat în ultimii doi ani-, dar, dacă în viitor e posibil să
    călătorim ușor, suntem bine aici.


  • Sport Club RRI: Rugby

    Sport Club RRI: Rugby

    În rugby, luna noiembrie este dedicată partidelor
    internaţionale. Au loc confruntări de înalt nivel, încheiate adesea cu
    surprize. Aşa a fost şi anul acesta, iar surpriza cea mai mare s-a înregistrat
    sâmbătă, la Dublin, unde Irlanda a trecut cu 29 la 20 de Noua Zeelandă.



    În febra jocurilor internaţionale se află şi echipa
    României. Stejarii au disputat primul meci-test duminică, 7 noiembrie, în
    Italia, la Verona, cu echipa Uruguayului. Partida ar fi trebuit să aibă loc la
    Bucureşti, dar din cauza situaţiei sanitare din capitala română, s-a căzut de
    acord să se joace în Italia. Deşi formaţia sud-americană era mai bine cotată în
    clasamentul mondial, România s-a impus cu 29 la 14. Tricolorii şi-au luat astfel
    revanşa după ce, în urmă cu 3 ani, Uruguayul câştiga la Bucureşti, tot într-o
    partidă-test, cu 27-20. Este de menţionat faptul că echipa din emisfera sudică
    este deja calificată la Cupa Mondială programată în 2023, în Franţa.


    Sâmbăta trecută, Stejarii au disputat, la Bucureşti, o
    partidă restantă contând pentru competiţia continentală Rugby European
    Championship, contra echipei Ţărilor de Jos. România a câştigat categoric, cu
    scorul de 56 la 15, marcând nu mai puţin de opt eseuri, câte patru în fiecare
    repriză. În ediţia 2021 a competiţiei a mai rămas de disputat un singur joc,
    între Ţările de Jos şi Spania, programat în decembrie. În clasament, pe primul
    loc se află Georgia, cu 23 de puncte.
    Urmează România, cu 14, la egalitate de puncte cu formația de pe locul 3,
    Portugalia. Pe locul 4 se află Rusia, cu 9 puncte. Spania este pe cinci, cu 7
    puncte, dar cu un joc în minus. Ţările de Jos se află pe ultimul loc, fără
    niciun punct.


    Echipa română mai are programat în acest an un meci-test cu Tonga,
    sâmbătă, 20 noiembrie, la Bucureşti, pe Stadionul Naţional de Rugby Arcul de
    Triumf. Pentru acest joc au fost selecţionaţi 30 de jucători, majoritatea din
    campionatul intern. Lipsesc rugbiştii de la campioana en-titre, CSM Știința
    Baia Mare, care au plecat cu echipa de club într-un turneu în Africa de Sud.
    Totodată, aproape toţi jucătorii care evoluează în Franța s-au întors la
    echipele de club. În clasamentul mondial, în acest moment, România se află pe
    locul 16, iar Tonga, pe 15.

  • Sport Club RRI: Rugby

    Sport Club RRI: Rugby

    În rugby, luna noiembrie este dedicată partidelor
    internaţionale. Au loc confruntări de înalt nivel, încheiate adesea cu
    surprize. Aşa a fost şi anul acesta, iar surpriza cea mai mare s-a înregistrat
    sâmbătă, la Dublin, unde Irlanda a trecut cu 29 la 20 de Noua Zeelandă.



    În febra jocurilor internaţionale se află şi echipa
    României. Stejarii au disputat primul meci-test duminică, 7 noiembrie, în
    Italia, la Verona, cu echipa Uruguayului. Partida ar fi trebuit să aibă loc la
    Bucureşti, dar din cauza situaţiei sanitare din capitala română, s-a căzut de
    acord să se joace în Italia. Deşi formaţia sud-americană era mai bine cotată în
    clasamentul mondial, România s-a impus cu 29 la 14. Tricolorii şi-au luat astfel
    revanşa după ce, în urmă cu 3 ani, Uruguayul câştiga la Bucureşti, tot într-o
    partidă-test, cu 27-20. Este de menţionat faptul că echipa din emisfera sudică
    este deja calificată la Cupa Mondială programată în 2023, în Franţa.


    Sâmbăta trecută, Stejarii au disputat, la Bucureşti, o
    partidă restantă contând pentru competiţia continentală Rugby European
    Championship, contra echipei Ţărilor de Jos. România a câştigat categoric, cu
    scorul de 56 la 15, marcând nu mai puţin de opt eseuri, câte patru în fiecare
    repriză. În ediţia 2021 a competiţiei a mai rămas de disputat un singur joc,
    între Ţările de Jos şi Spania, programat în decembrie. În clasament, pe primul
    loc se află Georgia, cu 23 de puncte.
    Urmează România, cu 14, la egalitate de puncte cu formația de pe locul 3,
    Portugalia. Pe locul 4 se află Rusia, cu 9 puncte. Spania este pe cinci, cu 7
    puncte, dar cu un joc în minus. Ţările de Jos se află pe ultimul loc, fără
    niciun punct.


    Echipa română mai are programat în acest an un meci-test cu Tonga,
    sâmbătă, 20 noiembrie, la Bucureşti, pe Stadionul Naţional de Rugby Arcul de
    Triumf. Pentru acest joc au fost selecţionaţi 30 de jucători, majoritatea din
    campionatul intern. Lipsesc rugbiştii de la campioana en-titre, CSM Știința
    Baia Mare, care au plecat cu echipa de club într-un turneu în Africa de Sud.
    Totodată, aproape toţi jucătorii care evoluează în Franța s-au întors la
    echipele de club. În clasamentul mondial, în acest moment, România se află pe
    locul 16, iar Tonga, pe 15.

  • Khoubaib Naimi din Franţa

    Khoubaib Naimi din Franţa

    Bună ziua, mă numesc Khoubaib Naimi, vin din Franţa, din Lyon, sunt student în anul V la medicină dentară, la Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” din Iași. Ascultaţi Radio România Internaţional.



    În urmă cu aproape 7 ani, Khoubaib Naimi decidea să vină să înveţe medicina în România, fiind dintotdeauna interesat să descopere noi locuri şi culturi. Iniţial înscris la Ecole de Commerce din Lyon, la care a renunţat pe parcurs, a ales să îşi împlinească un vis mai vechi, acela de a deveni medic. Dintotdeauna pasionat de ştiinţe şi dornic să ajute oamenii prin profesia lui, Khoubaib Naimi s-a înscris la Facultatea de Medicină Dentară de la Iaşi.



    În Franţa eram foarte implicat în tot felul de activităţi din diferite asociaţii, am şi lucrat mult acolo în timpul verii în multe domenii, în vânzări, în grădinărit, într-o măcelărie, în domeniul construcţiilor ca zugrav, pentru a-mi ajuta familia, pentru a fi mai independent, pentru a-mi sprijini părinţii aşa cum şi ei m-au sprijinit întotdeauna. Am lucrat şi ca animator turistic, însoţeam grupuri de turişti în drumeţii montane, deci am cam fost obişnuit să stau pentru anumite perioade departe de familie. Însă când am sosit în România, a fost pentru prima oară când am stat departe de familie pentru un timp mai îndelungat. Astfel că în primele luni în România pe de-o parte mi-era dor de familia mea din Franţa, pe de altă parte eram dornic să descopăr o cultură nouă, cea română. După primul an nu-mi mai era atât de dor de Franţa pe cât îmi era dor de România când plecam de aici în Franţa. România e o ţară de care te legi repede. Eu apreciez mult România, am ajuns să îmi fie dor de ea când nu sunt aici. Aici am impresia că poţi trăi liber, oamenii sunt foarte sinceri, îţi spun deschis ce le place şi ce nu le place, nu se prefac, sunt oneşti, direcţi. În plus, aici, ca tânăr student, acumulezi experienţă, te maturizezi. România e ca o casă în care ai şansa să creşti, să te dezvolţi, să-ţi asumi cu adevărat responsabilităţi, de aici vine şi ataşamentul acesta puternic faţă de România.



    Despre educaţia din România ce părere are Khoubaib Naimi?



    Sunt diferenţe faţă de Franţa. Acolo, în universităţi, cel puţin cât mă priveşte, am resimţit o relaţie mai distantă între studenţi şi profesori. Şi aici, în România, se păstrează o anumită distanţă între studenţi şi profesori, însă în acelaşi timp simt şi o apropiere mai mare. Discutăm foarte deschis cu profesorii noştri, care ne ascultă, ne sfătuiesc, ne ajută foarte mult, în acelaşi timp îi şi respectăm foarte mult. Am simţit efectiv că mulţi profesori români ne tratează ca pe cei din familia lor, ca pe propriii lor copii, deşi în acelaşi timp ne mai fac şi observaţii.



    Destul de ocupat cu şcoala la Iaşi, Khoubaib Naimi nu a avut prea mult timp liber să descopere România. A ajuns până acum prin Bucureşti, Cluj-Napoca sau Braşov, iubeşte plimbările în natură, are de gând să meargă şi prin munţii din ţara noastră în viitor cu un prieten francez. E pasionat de sport, practică Jiu-Jitsu Brazilian. E implicat şi în diferite asociaţii din România sau din Franţa. E membru al Asociaţiei Medicale a Studenţilor Francofoni din Iaşi (AMSFI), dar şi al organizaţiilor din Franţa, Générations LEV şi Human Appeal. De anul acesta, îşi propune să înveţe limba română la cursul special predat la sediul Institutului Francez din Iași. Ne povestea că are origini tunisiene.



    Părinţii mei au venit în Franţa din Tunisia în urmă cu aproape 30 de ani. Ei provin din Djerissa şi Tajerouine, două sate din nord-vestul Tunisiei, aproape de oraşul El Kef. În următoarele veri, mi-aş dori să descopăr mai mult această ţară pe care am vizitat-o doar de trei ori până în prezent. Bunica mea trăieşte încă acolo, la fel ca aproape toţi unchii şi mătuşile mele.



    Din nou în încheiere Khoubaib Naimi din Franţa, viitor medic stomatolog educat la Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” din Iași, specializarea medicină dentară în limba franceză.



    Înainte de a sosi la Iaşi, mi-am propus să descopăr cât mai mult România, apoi să mă întorc în Franţa. Dar odată ajuns aici, am început să îmi doresc să descopăr şi alte ţări. Aşa că mai întâi voi rămâne puţin în Franţa, să mai petrec timp cu familia mea, dar apoi vreau să merg şi în alte ţări, poate chiar mă voi stabi într-o altă ţară. Poate voi rămâne în România, poate în Norvegia. Nu ştiu încă. Rămâne de văzut. Sunt ţări în care încă nu am ajuns niciodată, poate îmi vor plăcea, poate nu, sigur însă voi acumula noi experienţe care mă vor îmbogăţi. Mă atrage şi Asia, aş vrea să ajung poate şi în Malaezia sau în Indonezia. Sper să cunosc cât mai multe ţări şi să o pot alege pe cea mai potrivită pentru mine şi profesia mea.




  • Andreea Coman, o maramureşeancă revenită din Franţa în România

    Andreea Coman, o maramureșeancă cu studii în Relații Internaționale la București, specializată din punct de vedere artistic la Paris, s-a reîntors în România după 12 ani trăiți în Franța. A obținut o finanțare europeană în cadrul unui program de start up dedicat Diasporei, iar recent, în septembrie 2021, a participat la Expoziția de Artă Contemporană Paris Design Week, unde a expus, printre altele, o lucrare inspirată de poemul Luceafărul” de Mihai Eminescu.



  • Jurnal Românesc – 25.10.2021

    Jurnal Românesc – 25.10.2021

    Ministerul Afacerilor Externe anunţă că va suporta plata
    formalităţilor consulare şi cheltuielilor de repatriere în România a
    persoanelor infectate cu SARS-CoV-2 care au fost transferate la spitale din
    străinătate pentru a primi tratament. Decizia a fost luată de Comitetul
    Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Potrivit acesteia, MAE va acoperi prin
    misiunile diplomatice şi oficiile consulare şi în limita fondurilor aprobate
    plata transportului celor care au fost externaţi din unităţile spitaliceşti din
    străinătate, se va îngriji de asigurarea utilităţilor de primă necesitate pe
    perioada transportului, precum hrană, îmbrăcăminte, medicamente, asistenţă
    medicală în regim de urgenţă şi va facilita obţinerea de documente, precum acte
    de stare civilă străine, traduceri şi supralegalizări. CNSU precizează că
    pentru asigurarea fondurilor necesare vor fi alocate, la nevoie, sume din
    rezerva de stat aflată la dispoziţia Guvernului. Pe 22 octombrie, alți cinci
    pacienți infectați cu coronavirus, aflați în stare critică, dar stabilă, au
    fost transferați în spitale din străinătate în condiţiile în care în România nu
    mai există niciun pat liber în secţiile de terapie intensivă pentru pacienții
    bolnavi de COVID-19.




    Un transport de medicamente oferite de statul francez pentru
    tratarea pacienţilor bolnavi de COVID din secţiile de terapie intersivă a sosit
    în weekend în România. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed
    Arafat, a declarat că aceste acţiuni se fac în cadrul Mecanismului european de
    protecţie civilă şi sunt o dovadă a solidarităţii europene în momentele
    dificile. Ambasadorul Franţei la Bucureşti, Laurence Auer, a spus că
    transportul conţine exact acele medicamente care sunt necesare astăzi în
    spitale şi a precizat că pe 27 octombrie vor fi livrate alte ajutoare şi
    echipamente. Dozele astea sunt foarte importante pentru menţinerea
    pacienţilor intubaţi, ventilaţi, sedaţi, care trebuie să fie relaxaţi muscular
    ca să poată să fie îngrijiţi în secţiile de Terapie Intensivă când nu mai pot
    respira normal. Sunt medicamente pentru toate secţiile de terapie intensivă şi
    vor ajunge pentru un timp suficient, a spus Raed Arafat. Şeful DSU a mai
    anunţat că Germania urmează să trimită în România aproximativ 12.700 de doze de
    anticorpi monoclonali şi că ministerul Sănătăţii se va ocupa de distribuirea
    medicamentelor în unităţile spitaliceşti.




    Guvernul de la Roma a transmis că menajerele și îngrijitoarele
    aflate pe teritoriul Italiei, care se ocupă cu persoanele bolnave, cu
    dizabilităţi sau în vârstă, sunt obligate să deţină certificatul verde
    european, care atesta vaccinarea, testarea sau trecerea prin boală. În caz
    contrar, badantele cum sunt cunoscute acestea, cât şi angajatorii lor riscă
    amenzi usturătoare. Angajatorii ar putea fi amendaţi cu sume cuprinse între 400
    și 1.000 de euro, iar îngrijitorii ar putea primi penalizări de la 600 la 1.500 de euro. Mai mult decât atât,
    cei care locuiesc în casa persoanei pe care o îngrijesc şi nu deţin
    certificatul verde, vor fi obligaţi să părăsească locuinţa. În cazul
    îngrijitorilor care locuiesc cu angajatorul, au un permis verde, dar au fost
    testaţi pozitiv, guvernul italian subliniază că legislația actuală prevede
    intrarea în carantină şi interdicția de a părăsi reședința. Roma mai arată că
    angajatorul este obligat să verifice dacă persoana angajată deţine sau nu
    permisul verde. Controale vor fi efectuate însă şi de poliție şi de inspectorii
    de muncă. Peste 1 milion de români locuiesc în Italia, iar mulţi dintre aceştia
    lucrează în agricultură, construcţii sau îngrijesc persoane în vârstă.




    Un bărbat de 42 de ani, acuzat că a falsificat mai multe buletine de
    analize COVID pe care le-ar fi pus la dispoziţia unor persoane care s-au
    deplasat în Marea Britanie, a fost reţinut de poliţiştii ieşeni, scrie news.ro.
    Anchetatorii susţin că în luna iunie, doi bărbaţi ar fi falsificat mai multe
    buletine de analize COVID-19 cu scopul de a fi folosite pentru a intra
    fraudulos pe teritoriul Regatului Unit. Poliţiştii au făcut două percheziţii la
    domiciliile acestora din oraşul Târgu Frumos, în urma cărora au ridicat mai
    multe medii de stocare. Unul dintre cei doi bărbaţi este acum cercetat pentru
    instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi urmează să fie
    prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi cu propunere de arestare
    preventivă. Recent, ministul interimar
    de Interne, Lucian Bode, a declarat că anchetatorii au în lucru 362 de dosare
    penale în care sunt cercetate 850 de persoane pentru eliberarea de certificate
    COVID false. El a avertizat că toți cei care mai încearcă să obțină adeverințe
    de vaccinare sau certificate verzi false vor merge la închisoare.

  • Republica Franceză – Greva sindicatelor din transportul feroviar

    Republica Franceză – Greva sindicatelor din transportul feroviar

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Franceză că personalul din transportul feroviar (din zonele de vest și sud-vest) a anunțat intrarea în grevă, cu asigurarea serviciului minim al circulației trenurilor. Astfel, rețeaua feroviară în zonele Bretagne, Pays de la Loire, Centre-Val de Loire, Nouvelle-Aquitaine și Occitanie va fi perturbată în perioada 22-24 octombrie 2021.

    MAE recomandă consultarea informaţiilor actualizate privind condiţiile de transport, disponibile pe site-ul SNCF: https://www.sncf.com/fr, https://www.sncf.com/fr/mouvement-social/trafic-tgv-perturbe-ce-week-end-sur-les-regions-ouest-et-sud-ouest-de-la-france www.sncf.com/fr/prevision-trafic, https://www.sncf.com/fr/itineraire-reservation/itineraire, https://www.oui.sncf, https://www.oui.sncf/aide/informations-situation-perturbee-etat-du-trafic-echange-et-remboursement și aplicația SNCF.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Paris: +33147052966 și +33147052755, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

    De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziție următoarele telefoane de permanență: misiunea diplomatică a României în Republica Franceză: +33680713729, Consulatul General al României la Marsilia: +33610027164, Consulatul General al României la Lyon: +33643627736 și Consulatul General al României la Strasbourg: +33627050022, la care pot apela în funcție de zona în care se află.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet http://paris.mae.ro, http://lyon.mae.ro, http://strasbourg.mae.ro, http://marsilia.mae.ro, www.mae.ro și reamintește faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

  • Christophe Woehrle din Franţa

    Christophe Woehrle din Franţa

    Christophe Woehrle din Franţa, student al cursului de limba română oferit de Institutul Cultural Român din Paris, doctor în istorie contemporană, titlu obţinut la Otto Friedrich Universität din Bamberg, Germania, care face cercetări legate de istoria prizonierilor români din Primul Război Mondial înmormântaţi în cimitirele din Alsacia şi Lorena şi care se află în România între 15 şi 17 octombrie


    La RRI ni se prezintă, scurt, în limba română invitatul nostru:


    Numele meu este Christophe Woehrle, sunt istoric, trăiesc în Franţa, în Strasbourg,în regiunea Alsacia. Studiez limba română, e un pic greu, dar îmi place foarte mult.


    Christophe Woehrle urmează deja de un semestru cursul online de limba română oferit de Institutul Cultural Român din Paris.


    Sunt tatăl unei fiice în vârstă de 26 de ani, eu am 52 de ani, sunt căsătorit a doua oară, iar, cum cea de-a doua mea soţie avea deja 3 copii, creştem împreună 4 copii, care sunt toti mari acum, cel mai mic are 18 ani anul acesta. Tatăl meu s-a stins din viaţă destul de tânăr, iar eu am fost nevoit să muncesc încă de la 14 ani în minele de potasiu din Alsacia. Am muncit în mină până la 40 de ani, apoi m-am îmbolnăvit grav şi am hotărât să mă reapuc de şcoală. Aşa că la 40 de ani mi-am luat bacalaureatul, am terminat apoi inclusiv facultatea, masteratul şi doctoratul. Sunt doctor în istorie contemporană la Universitatea Bamberg din Germania. Şi sunt interesat inclusiv de soarta prizonierilor români din Primul Război Mondial care au ajuns în Alsacia. De aceea mi-am dorit să învăţ româna şi să încep un pic să înţeleg limba română, care mi se pare cam dificilă. Poate şi din cauza faptului că o învăţ destul de târziu, la o vârstă la care e mai greu să faci un asemenea lucru, dar e o limba latină, e foarte similară cu franceza, şi româna, şi franceza au multe cuvinte asemănătoare, româna are însă şi multe capcane. E destul de complicat deci. Trebuie să îţi formezi întâi un vocabular, iar aceasta e partea cea mai grea pentru mine. Apoi mai e si pronunţia care îmi dă bătăi de cap, sunt anumite sunete pe care acum câteva luni nu reuşeam să le pronunţ foarte bine, cum ar fi i-urile scurte. Dar la cursuri, profesoara noastră, doamna Laura Zăvăleanu, ne e de un real ajutor. Limba română e aşadar pentru mine o adevărată bogăţie, în acelaşi timp e şi destul de dificilă.


    Doctor în istorie contemporană, titlu obţinut în 2019 cu distincţia Magna Cum Laude la Universitatea Otto Friedrich din Bamberg, Germania, Christophe Woehrle predă în prezent istoria şi geografia la Colegiul Stockfeld din Strasbourg. Pentru cercetările sale legate de soarta prizonierilor de război, inclusiv a celor români, istoricul francez a fost decorat recent în Franţa cu Ordinul Artelor și Literelor în grad de Cavaler. El a fondat chiar şi o asociaţie intitulată Memoria şi istoria mormintelor eroilor români din Alsacia“. De unde interesul său pentru destinul soldaţilor români luaţi prizonieri de germani în Primul Război Mondial?


    Străbunicul meu, Henri Vincentz, care a luptat în Primul Război Mondial ca soldat german – pe vremea aceea Alsacia făcea parte din Reich-ul german, a fost luat prizonier de ruşi, ulterior a fost prizonier german în Franţa. El mă ducea, pe când aveam numai vreo 15 ani, la cimitirul românesc din Soultzmatt, și aşa am început eu să descopăr istoria prizonierilor de război români. Cred că străbunicul rezona cu destinul tragic al prizonierilor români care şi-au găsit sfârşitul în Alsacia. O emoţie specială îl încerca de fiecare dată când mă lua cu el acolo. Şi mi-am spus mereu că într-o bună zi voi vrea să înțeleg mai bine ce s-a întâmplat cu acești oameni care au venit şi au murit în aceste locuri.


    “Istoricul celor uitați”, cum l-a numit presa franceză, Christophe Woehrle, a cercetat numeroase arhive din Germania, inclusiv arhive militare, sau arhivele Comitetului Internațional al Crucii Roșii de la Geneva. Işi doreşte să poată ajunge să cerceteze şi arhive din România. Deocamdată va face o primă vizită în ţara noastră, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Memoria şi istoria mormintelor eroilor români din Alsacia“, chiar în acest sfârşit de săptămână.


    Pe 15 octombrie voi veni în România, la Bucureşti, pentru a o cunoaşte pe Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române. Am creat în Alsacia această asociaţie dedicată eroilor români din Primul Război Mondial şi i-am cerut Majestăţii Sale Margareta să îşi ofere Înaltul Patronaj organizaţiei noastre. A fost de acord şi iată că ne vom întâlni la Palatul Regal pe 15 octombrie pentru a primi acest Înalt Patronaj al Majestăţii Sale şi întregul său sprijin. Voi rămâne în România până pe 17 octombrie, mă voi întâlni şi cu Ambasadoarea Franţei în România, Excelenţa Sa Laurence Auer, la sediul Ambasadei, şi va fi, cred, şi o întâlnire organizată de Institutul Cultural Român pentru a vorbi despre asociaţia noastră. Pe lângă întâlnirile oficiale deja stabilite îmi propun să mă plimb puţin prin Bucureşti. Cât se va putea, desigur. Vor mai fi şi alte ocazii viitoare de a veni în România prilejuite de proiectele mele. Mi-ar plăcea, bineînteles, să descopăr toată România, toate locurile ei, mai ales pe cele din care provin prizonierii de război despre care am făcut cercetări, cum ar fi Muntenia, Oltenia, Constanţa. Mi-ar plăcea ca într-o bună zi să pot merge pe urmele acestor eroi, pentru că cercetările mele vizează soarta a aproape două mii de prizonieri de război români care au murit aici. Le ştiu numele, prenumele, știu de unde au venit, dar ar fi interesant pentru mine, ca istoric, să aflu mai multe despre ei.



  • Precizări de presă privind condițiile de intrare în Franța în contextul pandemiei de COVID-19

    Precizări de presă privind condițiile de intrare în Franța în contextul pandemiei de COVID-19

    Ministerul Afacerilor Externe precizează că autoritățile franceze au revizuit condițiile de intrare în Republica Franceză, în contextul pandemiei de COVID-19. Astfel, potrivit informațiilor comunicate public de autoritățile franceze, începând cu data de 11 octombrie 2021, a fost redusă la 24 de ore durata valabilității testelor PCR sau antigen care trebuie prezentate de către persoanele nevaccinate care sosesc în Republica Franceză din România.

    Persoanele nevaccinate care sosesc în Republica Franceză din România trebuie să prezinte unul din următoarele două documente:

    – un test PCR sau antigen negativ pentru COVID-19, efectuat cu maximum 24 de ore înainte de plecare;

    – un certificat care să ateste trecerea prin boală – infectarea anterioară cu virusul SARS-CoV-2 într-o perioadă cuprinsă între 11 zile și maximum 6 luni anterior intrării pe teritoriul Republicii Franceze.

    Copiii cu vârsta de până la 12 ani sunt în continuare exceptați de la această măsură.

    MAE amintește că, potrivit măsurilor adoptate de autoritățile franceze, persoanele vaccinate cu schemă completă (cu un vaccin autorizat de către Uniunea Europeană) și care au vârsta de peste 12 ani, nu trebuie să prezinte un test negativ pentru COVID-19. Dovada imunizării este valabilă dacă au trecut cel puțin 7 zile de la a doua doză cu vaccinurile care se fac în doză dublă (Pfizer/Comirnaty, Moderna, AstraZeneca/Vaxzevria/Covishield), 28 de zile de la doza pentru vaccinul în doză unică Janssen (Johnson & Johnson) și 7 zile de la doza efectuată în cazul persoanelor care au fost infectate cu virusul SARS-CoV-2 și pentru care, în Republica Franceză, este necesară o singură doză.

    Totodată, autoritățile franceze au comunicat că sunt acceptate drept certificate doveditoare ale vaccinării, trecerii prin boală sau rezultatului negativ al unui test RT-PCR sau antigen, doar certificatele care conțin un cod QR și care sunt redactate în limba statului în care au fost emise și în limba engleză.

    De asemenea, MAE reamintește că toate persoanele (inclusiv copiii) care călătoresc în Republica Franceză trebuie să prezinte companiei de transport sau la trecerea frontierei o declarație pe proprie răspundere, prin care atestă că nu prezintă simptome specifice COVID-19 și nu au cunoștință să fi fost contact al unui caz confirmat. Declarația poate fi descărcată de pe pagina de internet a Ministerului de Interne francez

    MAE recomandă cetățenilor români să se informeze anterior deplasării în Republica Franceză și să consulte paginile de internet ale Ministerului Europei și Afacerilor Externe francez, Ministerului de Interne francez. Ministerului Afacerilor Externe și Ambasadei României la Paris

    Cetățenii români care doresc să se deplaseze sau se află pe teritoriul Republicii Franceze pot solicita informații consulare la numerele de telefon ale Ambasadei României la Paris: +33147052966, +33147052755, +33(0)145503997 și +33(0)1470510 40, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

    De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziție următoarele telefoane de permanență: misiunea diplomatică a României în Republica Franceză: +33680713729, Consulatul General al României la Marsilia: +33610027164, Consulatul General al României la Lyon: +33643627736 și Consulatul General al României la Strasbourg: +33627050022, la care pot apela în funcție de zona în care se află.

  • Actriţa Elina Löwensohn din Franța

    Actriţa Elina Löwensohn din Franța

    Actriţa Elina Löwensohn, protagonista filmului lansat în această vară în cinematografele din România, Femei obişnuite/ Simple Women”, al regizoarei italiene Chiara Malta, co-produs de Ada Solomon, s-a născut la Bucureşti, are origini evreieşti (tatăl a fost un supravieţuitor al Holocaustului), a trăit în Statele Unite ale Americii aproape 16 ani şi de alţi aproape 25 locuieşte în Franţa