Radio România Internațional

Tag: FRONTEX

  • March 3, 2024 UPDATE

    March 3, 2024 UPDATE

    MOTION – The Romanian MPs will debate, on Monday, the simple motion tabled by the opposition against Finance Minister, Marcel Boloş. USR and the Force of the Right blame him, among other things, for having initiated the 10% tax to additionally to medical leaves. The vote is scheduled for Tuesday. Also on Monday, the draft law that allows holding presidential elections sooner, in September, will be debated by the expert committees of the Chamber of Deputies, as a decision-making body. In the form adopted by the Senate, the document provides that presidential elections can be held no later than 90 days before the month in which the head of state’s mandate expires. The law establishing tougher punishments for drug traffickers will also receive the final vote in the Bucharest Parliament. Drug production and trafficking are the biggest criminal business in the European Union, said the Minister of Justice, Alina Gorghiu, the initiator of this project.

    CELEBRATION – The celebration of the Romanian-Polish Solidarity Day on March 3rd is proof of the historical friendship between Romania and Poland and of the joint commitment to deepening the Strategic Partnership and strengthening cooperation within the EU and NATO, a post by the Romanian Government, on a social network, reads. The Ministries of Foreign Affairs of Romania and Poland issued a joint press release on the occasion of the celebration. The Romanian-Polish Solidarity Day proves the partnership between the two nations, united by common historical experiences and the will to strengthen bilateral relations, the press release says. As EU member states and NATO Allies, Romania and Poland remain firmly committed to supporting Ukraine in its efforts to counter Russia’s armed aggression, as well as to restoring the international order based on the principles of international law. 2024 marks 105 years of bilateral diplomatic relations, 85 years since Romania offered shelter to the Polish government, which, outside its borders, began the fight against the Nazi German occupiers, 35 years since the fall of communism and 15 years of strategic partnership.

    JAI – The EU home affairs and justice ministers are meeting, on Monday and Tuesday, in Brussels, at the Justice and Home Affairs Council. The meeting’s agenda includes the fight against drug trafficking and organized crime, the security situation in the context of the conflict in the Middle East, Russia’s aggression against Ukraine, and a legislative proposal regarding the fight against the illegal introduction of migrants. On Monday, European home affairs ministers will have an exchange of views on the general situation of the Schengen area and on the evaluation of the EU legislative act establishing Frontex. Another important topic is the fight against drug trafficking and organized crime. The second day of the meeting is dedicated to the justice component, the agenda including, among other things, a recently approved directive on the minimum standards for preventing and combating the illegal introduction of migrants. Its objective is to increase the effectiveness of criminal prosecution of migrant smuggling networks by clarifying the definition of the crime of smuggling and harmonizing sanctions.

    POLICE – The Interior Ministry in Bucharest will increase the number of Romanian policemen who cooperate with Italian policemen in order to identify organized crime members operating in Romania, the head of the relevant Romanian ministry, Catalin Predoiu said. In a video post on the Interior Ministry’s website, Predoiu says that he has recently decided with his counterpart, Matteo Piantedosi, to develop police cooperation to combat organized crime, drug trafficking and human trafficking by exchanging information and by joint operative actions. Predoiu says that, for the Bucharest authorities, the connection with the national police of other EU member states, such as the Italian one, represents an investment in the ability of the Romanian Police to fight organized crime. The two ministers also discussed the practice of some convicted citizens who avoid final prison sentences by fleeing Romania and finding loopholes in Italian law not to observe court rulings.

    JERUSALEM – Thousands of people took to the streets again, Saturday evening, in several cities in Israel, against the government led by Prime Minister Benjamin Netanyahu and to demand the release of the hostages held by the Palestinian terrorists from Hamas, dpa reports. The agency reports that Netanyahu’s popularity dropped drastically after the attack, with critics accusing him of failing to protect the border with the Gaza Strip in order to prioritize his own political survival, at the expense of the country’s interests. (EE)

  • FRONTEX: Creștere semnificativă a traversărilor ilegale ale frontierelor Uniunii Europene

    FRONTEX: Creștere semnificativă a traversărilor ilegale ale frontierelor Uniunii Europene

    Frontex este Agenţia Europeană pentru Paza de Frontieră şi de Coastă. Ea sprijină statele membre ale Uniunii Europene şi ţările asociate Schengen în gestionarea frontierelor externe ale Uniunii şi în lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere. Potrivit ultimului raport Frontex, numai anul trecut au fost înregistrate aproximativ 380.000 de traversări ilegale în Uniunea Europeană – cel mai înalt nivel din 2016 şi cu 17% mai multe decât în anul 2022. Această cifră a fost determinată de o creștere a sosirilor prin regiunea mediteraneană, potrivit calculelor preliminare ale Frontex.

    Mediterana Centrală a fost cea mai activă rută de migrație către UE, reprezentând peste 40% în 2023, urmată de Balcanii de Vest și Mediterana de Est.

    Ruta Mediteranei Centrale a înregistrat o creștere cu 50% a trecerilor ilegale ale frontierei față de 2022, totalizând aproximativ 158 000 de cazuri.

    Ruta Estului Mediteranei și-a continuat tendința ascendentă post-pandemie, cu aproximativ 60 000 de detecții.
    Ruta Africii de Vest a marcat cea mai mare cifră anuală de până acum, cu peste 40 000 de incidente.

    Canalul Mânecii a înregistrat peste 62.000 de încercări și traversări reușite, o scădere cu 12% față de anul precedent.

    La nivel de naţionalităţi, cei mai mulţi au fost sirienii – peste 100.000 de cazuri – urmați de africani din Guineea și afgani. Aceste trei naționalități au reprezentat peste o treime din toate detecțiile.

    Asistăm la o creștere vizibilă a numărului migranților africani, în special din Africa de Vest, care reprezintă acum aproape jumătate din toți migranții detectați.

    80% din cei depistaţi au fost bărbaţi. Femeile au reprezentat 10%, iar copiii încă 10%. Numărul minorilor neînsoțiți a crescut cu aproape o treime faţă de 2022, totalizând anul trecut peste 20.000.

    Frontex atrage atenţia că toate aceste cifre sunt preliminare și se referă la numărul de detectări de treceri neregulate ale frontierelor externe ale Uniunii Europene. Este important de reținut că aceeași persoană poate fi numărată de mai multe ori dacă încearcă să treacă granița în locații diferite.


  • Partieller Schengen-Beitritt: Was kommt nach dem Etappensieg?

    Partieller Schengen-Beitritt: Was kommt nach dem Etappensieg?





    Ende 2023 gab es für Rumänien und Bulgarien eine Nachricht, auf die Bukarest und Sofia fast 13 Jahre lang gewartet hatten: Nachdem Österreich sein Veto aufgehoben hatte, genehmigte der EU-Rat den teilweisen Beitritt der beiden Länder zum Schengen-Raum einstimmig. Konkret werden vorerst die Grenzkontrollen an den Luft- und Seegrenzen zu den beiden Ländern ab dem 31. März 2024 abgeschafft. Wien hat seine Zustimmung jedoch an Bedingungen geknüpft, darunter verstärkte Grenzkontrollen, Investitionen in die Infrastruktur und die Aufnahme von Asylbewerbern aus Österreich, insbesondere von Afghanen und Syrern. Rumänien und Bulgarien werden weiterhin umfangreiche finanzielle Unterstützung und Hilfe von der europäischen Grenzschutzagentur FRONTEX erhalten, um die Grenzkontrollen zu verstärken und die illegale Migration zu bekämpfen.



    In Brüssel begrü‎ßte man die Entscheidung — in einer Verlautbarung der EU-Kommission hie‎ß es, dass die Integration der beiden Länder den Schengen-Raum stärken werde, da sowohl Rumänien als auch Bulgarien neue Pilotprogramme gestartet haben, die andere EU-Staaten nach der kürzlich erfolgten Verabschiedung des Migrationspakts durch den Rat und das Parlament gerade erst umsetzen müssten. Ein weiterer Vorteil ist, dass die Aufnahme Rumäniens und Bulgariens in den Schengen-Raum den Reiseverkehr, den Handel und den Tourismus ankurbeln wird, was einen stärkeren Binnenmarkt bedeutet.



    Für die Bürger Rumäniens werde der Beitritt zum Schengener Luftraum drei wichtige Vorteile mit sich bringen, betonte der Europaabgeordnete Victor Negrescu in Brüssel. Zum einen wird es für rumänische Bürger einfacher, in andere Schengen-Länder zu reisen, was ein verbrieftes Recht ist. Das bedeutet auch, dass Rumänen in der Diaspora leichter mit dem Flugzeug in ihre Heimat zurückkehren können, indem sie die vielen Flughäfen in Rumänien nutzen, von denen viele gerade ausgebaut und modernisiert werden. Zweitens wird Rumänien in der Lage sein, wichtige Güter leichter auf dem Luftweg innerhalb des Schengen-Raum zu transportieren. Dies gilt für den Transport von Medikamenten, für Notfalltransporte, die Beförderung von empfindlicher technischer Ausrüstung, Paketzustellungen und logistische Transporte von zivil-militärischen Komponenten. Und Drittens: Rumänien wird für ausländische Investoren und Touristen attraktiver werden. Die Schengen-Integration mit der Seegrenze wird gleichzeitig die Bedeutung des Hafens von Constanța am Schwarzen Meer exponentiell erhöhen.



    Einziger Wermutstropfen für Rumänen und Bulgarien bleiben jedoch die Landgrenzen, weshalb die Entscheidung nun eher als Etappensieg gilt. Universitätsprofessor Ștefan Popescu, au‎ßenpolitischer Analyst und Kommentator, dazu:



    Die gro‎ße wirtschaftliche Frage, um die es geht, ist die Integration mit den Landgrenzen. Aber angesichts der Zahl der Rumänen, die innerhalb der Europäischen Union jährlich in den Schengen-Raum fliegen, ist dieser Sieg auch wichtig, er hat einen praktischen und symbolischen Wert. Ich hoffe, dass wir uns dadurch auch als Bürger ersten Ranges mit der Europäischen Union identifizieren können. Ich hoffe, dass wir mehr Klarheit über die wichtigste Frage haben werden, um die es geht: die Integration der Landgrenzen. Das Jahr 2024 wird ein schwieriges Verhandlungsjahr sein, weil in der Europäischen Union Wahlen anstehen. Gegen Ende des Jahres — im Herbst — werden Wahlen auch in Österreich stattfinden. Und ich denke, dass sich die Verhandlungen über die Integration der Landgrenzen wahrscheinlich bis 2025 hinziehen werden, wenn wir eine andere Europäische Kommission und eine andere politische Konstellation in Wien haben werden. Vorerst ist es auf jeden Fall vorteilhaft, dass die Schengen-Integration mit dem Luftraum und dem Seeverkehr vonstatten geht, auch wenn der letztere im Moment noch unbedeutend ist.“




    Der Beitritt zum Schengen-Raum ist für Rumänien, Bulgarien und die gesamte Union sowohl in wirtschaftlicher als auch in symbolischer Hinsicht von herausragender Bedeutung, sagt auch Universitätsprofessor Ion Bogdan Lefter.



    Da einerseits viele Spediteure und andererseits die Unternehmen, die Waren herstellen, darunter leiden, wenn die Transporte am rumänischen und bulgarischen Zoll gestoppt werden, ist die Wirtschaft der gesamten Europäischen Union vom bisherigen Ausschluss der beiden Länder vom Schengen-Raum betroffen. Natürlich trifft es in erster Linie die beiden Länder, Rumänien und Bulgarien, doch auch für westeuropäische Unternehmen bedeutet es eine zusätzliche Belastung ihrer Bankkonten. Symbolisch gesehen war und ist dies ein Problem für die gesamte Europäische Union, denn es stellt die Kohäsion der EU in Frage, die eine klare Botschaft Botschaften in dieser Hinsicht haben muss.“




    Rumänien und Bulgarien stecken tatsächlich jeden Tag gro‎ße Verluste weg, Experten sprechen von Milliarden Euro weniger Einnahmen jährlich. Kann die rumänische Diplomatie etwas tun, um den Beitritt mit den Landgrenzen schneller zu ermöglichen? Professor Ștefan Popescu meint zum Schluss unseres Features, das Bukarest die Beziehungen zu Wien vernachlässigt habe:



    Diplomatie kann immer etwas bewirken. Die rumänische Diplomatie muss den Druck aufrechterhalten, das Thema auf der Tagesordnung der EU halten und den Dialog mit Wien fortsetzen. Denn abgesehen von den mehr oder weniger berechtigten Ansprüchen Wiens und der Tatsache, dass Rumänien durch die Absicht Österreichs, eine Reform des Schengen-Raums herbeizuführen, in Geiselhaft genommen wurde, muss an der Qualität der bilateralen Beziehungen Rumäniens zu Österreich gearbeitet werden. Mit Österreich verbindet uns vieles, wir haben enge menschliche und wirtschaftliche Beziehungen, und dennoch haben wir mit diesem Land, einem nahen Land in unserer Nachbarschaft, keinen ständigen Dialog geführt.“

  • Plan de acțiune al UE privind ruta est-mediteraneeană

    Plan de acțiune al UE privind ruta est-mediteraneeană

    Problematica migrației este complexă. Trebuie să se țină seama atât de siguranța persoanelor care solicită protecție internațională sau caută o viață mai bună, cât și de preocupările țărilor care se tem că presiunile exercitate de migrație le vor depăși capacitățile.

    În anul 2020, preşedinta Comisiei Europene anunţa un nou Pact privind Migraţia şi Azilul. De atunci, Comisia a lansat mai multe Planuri de Acţiune pentru gestionarea migraţiei – unul pentru ruta vest-mediteraneeană și cea atlantică, unul pentru Balcanii de Vest şi altul pentru zona central-mediteraneeană. Acum, Executivul european a propus şi un plan de acţiune şi pentru ruta Mediteranei de Est.

    Planul Comisiei propune măsuri care acoperă patru domenii principale.

    Primul se referă la prevenirea plecărilor neregulamentare, combaterea introducerii ilegale de migranți și asigurarea unor căi de migrație legală. Acestea se vor realiza prin întărirea cooperării cu țările de origine și de tranzit din Asia și Africa; se vor crea oportunități pentru migrația legală, de exemplu pentru atragerea de talente; refugiații care au nevoie de protecție internațională vor fi relocaţi ; va fi întărită colaborarea între Europol, Frontex și Eurojust.

    Al doilea domeniu este gestionarea mai bună a frontierelor, inclusiv în țările de origine și de tranzit. Vor fi întărite frontierele externe ale Uniunii, Turcia va fi ajutată să-şi controleze mai bine graniţa de est şi va fi intensificată colaborarea cu partenerii din vecinătatea sudică.

    Al treilea domeniu ţine de întărirea colaborării cu țările de origine și de tranzit în materie de returnare și readmisie a migranţilor. Uniunea va continua colaborarea cu Turcia, va intensifica returnările de migranţi şi va coordona acțiunile diplomatice cu țările de origine și de tranzit, în special din Asia de Sud și din Africa.

    Al patrulea domeniu ţine de o gestionare mai eficientă a procesului migrației. Statele membre vor fi sprijinite să asigure capacităţi adecvate de primire, vor fi alocate resurse naționale suficiente pentru gestionarea migrației; vor fi accelerate transferurile în cadrul mecanismului de solidaritate voluntară; Turcia va fi sprijinită în vederea consolidării sistemelor sale de azil și de primire.


  • România şi Bulgaria – progrese în protejarea frontierelor

    România şi Bulgaria – progrese în protejarea frontierelor

    România şi Bulgaria aplică de pe acum ceea ce este pe masa negocierilor dintre Consiliu şi Parlamentul European, adică măsurile din Pactul pentru Migraţie. Acestea sunt argumente în plus pentru aderarea acestora la Spaţiul Schengen, chiar în ciuda actualului context european marcat de migraţie şi ameninţări teroriste. Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a lăudat progresul României în domeniul controlului frontierelor, al migraţiei şi azilului în cadrul discuţiilor purtate la Luxemburg, la secţiunea Afaceri Interne a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, organizat de preşedinţia spaniolă a Consiliului Uniunii Europene.

    Ea speră că aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen va avea loc anul acesta și susține că una dintre prioritățile sale este să convingă Olanda și Austria să nu se mai opună.

    Delegaţiile României şi Bulgariei au prezentat măsurile adoptate în vederea consolidării controlului frontierelor şi întăririi securităţii UE. Un punct central al intervenţiei delegaţiei României l-a constituit prezentarea rezultatelor excelente ale Proiectului-pilot agreat de România cu Comisia Europeană în luna martie 2023, care a fost implementat la frontiera cu Serbia în ultimele 6 luni. Ylva Johansson s-a arătat impresionată de succesul proiectului, subliniind că, prin rezultatele excelente ale măsurilor puse în aplicare de România, acesta este un model pentru toate statele membre.

    Printre rezultatele concrete ale Proiectului-pilot se numără o legislaţie naţională actualizată, mai eficientă, în materie de azil şi returnare, participarea la Programul Frontex Servicii Comune de Reintegrare, un sistem informatic de gestionare a cazurilor de returnare aliniat sistemului IT al Agenţiei Frontex, echipamente şi sisteme performante de control al frontierei.

    Pentru a valorifica în continuare realizările pozitive de până acum, Comisia a convenit împreună cu România și Bulgaria continuarea cooperării în cadrul proiectelor-pilot, fiind prevăzute comitete directoare periodice pentru a monitoriza punerea în aplicare și eficiența noilor măsuri introduse în acest context.


  • IGPF: Politiştii de frontieră, sub egida Frontex, au participat la salvarea a 413 cetăţeni străini

    IGPF: Politiştii de frontieră, sub egida Frontex, au participat la salvarea a 413 cetăţeni străini

    Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) a informat, duminică, printr-un comunicat de presă, că poliţiştii de frontieră de pe nava maritimă a Gărzii de Coastă MAI 1102, aflaţi în misiune în cadrul Operaţiunii Maritime Comune ‘THEMIS 2023’ sub egida Agenţiei Frontex, au participat la salvarea, în cadrul unei misiuni de Search and Rescue în apele Mării Mediterane, a 413 de cetăţeni străini aflaţi în pericol.

    Polițiștii de frontieră de pe nava maritimă a Gărzii de Coastă MAI 1102, aflați în misiune în cadrul Operaţiunii Maritime Comune THEMIS 2023 sub egida Agenţiei Frontex, au participat la salvarea, în cadrul unei misiuni de Search and Rescue în apele Mării Mediterane, a 413 de cetăţeni străini aflaţi în pericol.

    În fapt, în data de 06.10.2023, în cadrul unei operaţiuni de căutare şi salvare desfăşurată în apele Mării Mediterane, poliţiştii de frontieră români fost solicitați să participe la salvarea unor cetățeni străini aflați la bordul unei nave de pescuit de origine libaneză, identificată de o altă ambarcațiune aflată în cadrul operațiunii comune.

    În total, de la bordul navei de pescuit au fost salvate 413 persoane, care se aflau în situaţie de risc pe ambarcaţiune, 80 dintre acestea fiind preluate la bordul navei maritime de patrulare MAI 1102 a Gărzii de Coastă. Cetățenii străini au fost supravegheați permanent până la debarcarea în port, fiindu-le acordată asistenţă medicală, iar ulterior au fost preluaţi de către autoritățile Republicii Italiene., se arată în comunicatul IGPF.

    La finalizarea acţiunilor de salvare, nava Gărzii de Coastă şi-a reluat misiunea în cadrul operaţiunii Frontex.

    Conform IGPF, de la începutul anului şi până în prezent, navele Poliţiei de Frontieră detaşate în cadrul Operaţinii Comune THEMIS 2023, organizată de Agenţia Europeană FRONTEX (Agenţia Europeană pentru Managementul Cooperării Operaţionale la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene), au transportat în siguranţă, la ţărm, 3.864 cetăţeni străini pe care i-au salvat din apele Mării Mediterane. Aceştia se aflau pe ambarcaţiuni supraaglomerate şi de mici dimensiuni.

    Totodată, poliţiştii de frontieră români au asigurat remorcarea în condiţii de siguranţă, până în diverse porturi din insulele Republicii Italiene, a unor veliere ce se aflau imposibilitatea de a face manevre.

    Mijloacele navale ale Poliţiei de Frontieră Române execută misiuni individuale de patrulare, supraveghere, căutare şi salvare în Marea Mediterană, iar obiectivul principal al operaţiunii maritime comune îl reprezintă sprijinirea autorităţilor italiene în supravegherea şi controlul frontierelor maritime ale Uniunii Europene, prevenirea și combaterea migrației ilegale, precum şi de căutare şi salvare a persoanelor aflate în dificultate pe mare (Search and Rescue) la frontiera externă a Uniunii Europene, precizează IGPF.

  • Creșetere alarmantă a numărului de migranți

    Creșetere alarmantă a numărului de migranți


    Uniunea Europeană se confruntă cu cel mai mare număr al migranților din 2015 și până în prezent. Cele mai multe persoane ajung traversează Marea Mediterană pentru a ajunge în Italia sau Grecia, potrivit European Newsroom (ENR), citat de Agerpres.



    Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut încheierea unor acorduri suplimentare cu țări partenere din afara Uniunii Europene pentru a gestiona fluxul de imigrație. În luna iulie, Șefa Executivului comunitar a subliniat necesitatea unei colaborări strânse atât cu țările de origine, cât și cu cele de tranzit. Totodată, ea a subliniat importanța creșterii investițiilor în stabilizarea economiilor din țările din nordul Africii și intensificarea eforturilor comune de combatere a crimei organizate, inclusiv contrabanda și traficul de persoane.



    Italia se îndreaptă către un nou număr-record de migranți



    Datele pentru primele șapte luni ale anului în curs arată că peste jumătate dintre migranți ajung în Europa prin ruta centrală mediteraneană. Persoanele care aleg acest traseu se îmbarcă în țările din Africii de Nord sau Turcia și traversează Marea Mediterană pentru a ajunge în Italia. Potrivit Agenției Europene pentru Protecția Frontierelor (Frontex), ruta a fost folosită pentru 89.047 dintre încercările de ajunge pe teritoriul UE în acest an, adică pentru mai bine de jumătate din numărul total al migranților.



    La mijlocul lunii august, autoritățile italiene au comunicat că numărul migranţilor ajunși pe mare de începutul anului a trecut de 100.000. Cifrele sunt duble față de aceeași perioadă a anului trecut când 51.328 de persoane au ajuns în Italie pe mare. Principala țară de origine a migranților care se îndreaptă spre Italia în 2023 este Tunisia. În acest ritm susținut de sosiri, numărul total al imigranților din acest an ar putea depăși recordul de 181.000 înregistrat în 2016, mai menționează ENR.

    Sosiri ilegale în UE pe principalele rute de migrație/ Sursa: Consiliul UE

    sosiri-ilegale-migranti-2015-23-cons-ue.jpg



    Peste 2.000 de migranți dați dispăruți de la începutul anului



    De altfel, și agenția Frontex avertizează că traficul de migranți de pe ruta mediteraneană ar putea dă rămână ridicat și în perioada următoare. Unul dintre motive este reducerea prețurilor de către grupările criminale de traficanți aflate în concurență. Frontex reamintește că traversarea ilegală prin Marea Mediterană rămâne un mediu periculoasă. Peste 2.060 de migranți au fost declarați dispăruți în primele șapte luni ale anului, iar Organizația Internațională pentru Migrație, în acest an, peste 1.800 de oameni au pierit în naufragii pe ruta de migrație amintită, considerată cea mai mortală din lume.



    Măsuri drastice în Belgia din cauza numărului mare de cereri de azil



    Situația migranților s-a înrăutățit și în Insulele Canare (teritoriu spaniol) de pe a căror coastă au fost salvate aproape 2.700 de persoane în august, cifre duble față de luna anterioară. Criza politică din Senegal, foametea din regiunile africane și condițiile meteo ar putea aduce și mai mulți migranți în Canare. Și Grecia a anunțat cifre în creștere a migrației în luna august, cauzat de fluxul de persoane ce vin de pe coasta turcă către diferite insule elene. De asemenea, Belgia se confruntă cu o criză a sistemului de azil din cauza numărului crescut de cereri. Astfel, autoritățile au suspendat temporar cererile de adăpost primite din partea bărbaților singuri.



    În același timp, Frontex informează că numărul migranților de pe ruta Balcanilor de Vest este în scădere. Rapoartele indică un număr de circa 52.200 de migranți identificați în acesta an, în scădere cu 26% față de anul trecut. Această scădere poate fi atribuită în principal implementării unor politici mai stricte privind acordarea vizelor în regiune.




  • EU-Parlament: Entschließung fordert schnellen Schengen-Beitritt für Rumänien und Bulgarien

    EU-Parlament: Entschließung fordert schnellen Schengen-Beitritt für Rumänien und Bulgarien

    Rumänien und Bulgarien sollten bis Ende dieses Jahres in den Schengen-Raum aufgenommen werden, so die am Mittwoch vom Europäischen Parlament angenommene Resolution. In dem Dokument, das bei der Abstimmung mit 526 Ja-Stimmen, 57 Nein-Stimmen und 42 Enthaltungen bedacht wurde, wird betont, dass Rumänien und Bulgarien bereits die notwendigen Voraussetzungen für die Aufnahme in den Schengen-Raum erfüllt haben und dass die Ausübung des Vetorechts gegen den Beitritt der beiden Länder antieuropäische Stimmungen schürt und der Wirtschaft schadet.



    Die Abgeordneten bedauern die Entscheidung des EU-Rates vom 8. Dezember 2022, die Mitgliedschaft abzulehnen, ohne dass eine rechtliche Begründung im Zusammenhang mit den Beitrittskriterien vorgelegt wurde“, wie es in der Entschlie‎ßung hei‎ßt. Nach Ansicht der Abgeordneten werden rumänische und bulgarische Bürger diskriminiert, da sie im Vergleich zu den Bürgern der Schengen-Länder mit Verzögerungen, bürokratischen Schwierigkeiten und zusätzlichen Kosten konfrontiert sind, wenn sie ins europäische Ausland reisen oder dort Geschäfte abwickeln wollen. Die Resolution fordert die Europäische Kommission au‎ßerdem auf, die finanziellen und wirtschaflichen Verluste sowie die Umweltschäden zu schätzen, die Rumänien und Bulgarien seit Juni 2011 infolge der negativen und ungerechtfertigten Entscheidung“ über ihren Schengen-Beitritt erlitten haben, und mögliche Entschädigungsmechanismen zu prüfen.



    In einem Interview mit Radio Rumänien legte der rumänische Europaabgeordnete Victor Negrescu jedoch Zurückhaltung nahe, da bis zum Jahresende noch drei Tagungen des Rates für Justiz und Inneres anstehen, bei denen eine Entscheidung über den Beitritt völlig offen bleibe. Aus Österreich, dem Land, das sich im Dezember 2022 stur gegen den Schengen-Beitritt Rumäniens gestemmt hat, gebe es noch keine Anzeichen, dass Wien seine Position revidiert habe:



    Unser Wunsch ist es, dass Rumänien bis Jahresende in den Schengenraum aufgenommen wird; dennoch ist keine voreilige Freude ratsam, sonst kommt es womöglich wie vergangenes Jahr, als wir viel über den Beitritt sprachen und dieser dann doch vereitelt wurde. Dieses Jahr sollten wir über die bestehenden diplomatischen Kanäle versuchen, Druck auszuüben, um die Meinung der österreichischen Regierung zu ändern und letztendlich eine positive Entscheidung zu erreichen. Aber im Moment sind wir noch nicht so weit. Ich denke, dieses Jahr ist es noch schwieriger als letztes Jahr, weil die Wahlen zum Europäischen Parlament und die Nationalrastwahl in Österreich immer näher rücken, und das vom österreichischen Bundeskanzler forcierte Thema der Migration wird wohl in beiden eine Rolle spielen.“



    Im Dezember 2022 hat Österreich den Schengen-Antrag Rumäniens blockiert — mit der Begründung, Rumänien sei Teil der Balkanroute für illegale Migration. Der Vorwurf wurde von der Regierung in Bukarest zurückgewiesen und von den europäischen Institutionen, einschlie‎ßlich der Europäischen Agentur für Grenzschutz und Küstenwache (Frontex), offiziell widerlegt. Derzeit sind von den 27 EU-Mitgliedstaaten nur Rumänien, Bulgarien, Zypern und Irland vom Schengenraum noch ausgeschlossen. Hingegen sind Nicht-EU-Länder wie Island, Norwegen, die Schweiz und Liechtenstein Teil des Freizügigkeitsabkommens.

  • Agențiile Uniunii Europene din zona justiției și afacerilor interne (JAI)

    Agențiile Uniunii Europene din zona justiției și afacerilor interne (JAI)

    În calitate de raportoare a
    Parlamentului European, Ramona Strugariu- membră a grupului Renew Europe- a
    vorbit despre descărcarea de gestiune a agențiilor europene care operează în
    zona justiției și afacerilor interne și a tras câteva concluzii asupra acestor
    dosare. În ciuda faptului că pandemia le-a afectat activitatea în 2021,
    agențiile europene JAI din zona justiției și afacerilor interne au dat
    dovadă de o mare adaptabilitate și reziliență, asigurând continuitatea
    operațiunilor și, în multe cazuri, chiar depășind obiectivele inițiale.

    Ramona
    Strugariu: Agențiile europene descentralizate
    reprezintă o parte esențială a cadrului european pentru justiție și afaceri
    interne. Fie că vorbim despre pregătirea polițienească, cooperarea judiciară
    sau polițienească, sprijinul pentru azil, paza de frontieră și de coastă,
    protecția drepturilor fundamentale, managementul proiectelor IT la scară largă
    sau lupta împotriva traficului de droguri, rezultatele acestora aduc dovada
    valorii adăugate pe care colaborarea o aduce în viața noastră ca cetățeni
    europeni.

    În ciuda faptului că pandemia le-a afectat în continuare activitatea
    în 2021, agențiile europene JAI din zona justiției și afacerilor interne au dat
    dovadă de o mare adaptabilitate și reziliență, asigurând continuitatea
    operațiunilor și, în multe cazuri, depășind obiectivele inițiale. Eu-LISA -Agenția
    Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară
    Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție- și-a menținut disponibilitatea
    sistemelor în peste 99% din timp, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE FRA
    și-a depășit obiectivele pentru publicațiile livrate, în timp ce CEPOL -Agenția
    Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii- și-a mutat cu
    succes o parte dintre activitățile sale online, implicând și mai mulți oameni
    în cursurile sale de formare.

    Agențiile noastre trebuie să dea exemplu de
    transparență, responsabilitate și bună guvernare. În timp ce continuăm să cerem
    agențiilor noastre să își optimizeze activitatea, trebuie să le oferim, de
    asemenea, finanțare și resurse umane adecvate. Asemenea resurse nu ar trebui alocate
    doar pentru implementarea mandatului lor operațional, ci ar trebui să acordăm
    atenție si modului în care alocăm resursele pe parte administrativă.
    Achizițiile reprezintă încă domeniul care generează cel mai mare volum de
    nereguli. Agențiile au nevoie de ofițeri de achiziții profesioniști, angajați
    pe gradul corespunzător, care să reflecte responsabilitătile lor.



    Frontex, cea mai mare dintre
    agențiile descentralizate ale UE, a trecut printr-o perioadă dificilă, din
    cauza unui management defectuos.

    Noul director lucrează activ pentru a schimba
    în mod fundamental cultura organizațională a Agenției, pentru a respecta și
    manifesta angajamentul față de susținerea drepturilor fundamentale și de a
    recâștiga pe deplin încrederea cetățenilor în Frontex    , a mai precizat Ramona
    Strugariu.


  • România și Bulgaria primesc un nou sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor

    România și Bulgaria primesc un nou sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor

    Comisia Europeană salută progresele înregistrate de România și Bulgaria în ultimele trei luni de la lansarea proiectelor – pilot privind procedurile de azil și returnare. Aceste proiecte cu durata de 6 luni au fost lansate în martie 2023 și au la bază bunele practici și experiența celor două țări în domeniile azilului, returnărilor, gestionării frontierelor și cooperării internaționale.

    Astfel, România și-a modificat legislația națională în materie de azil și returnări în mai 2023, pentru a permite participarea experților Agenției Uniunii Europene pentru Azil la înregistrarea și evaluarea cererilor.
    În ceea ce privește returnările, modificările legislative permit acum luarea unei decizii negative privind protecția internațională, alături de o decizie de returnare.

    De asemenea, România a înregistrat progrese în ceea ce privește actualizarea sistemului informatic național de gestionare a returnărilor și o mai bună aliniere a acestuia la sistemele informatice ale Frontex.

    Tot în mai 2023, România s-a alăturat programului Frontex privind serviciile comune de reintegrare, care oferă sprijin pentru returnări.

    În același timp, România a continuat să își gestioneze în mod eficient frontierele externe cu Serbia. Au fost activități de prevenire a migrației neregulamentare desfășurate împreună cu autoritățile sârbe, puse în aplicare printr-un protocol de patrulare comună.

    Pentru a consolida cooperarea cu Frontex, autoritățile române vor utiliza primele vehicule mobile de supraveghere ale Frontex la secțiunea de frontieră româno-sârbă din zona operațională Terra 2023.

    România cooperează în continuare cu agențiile UE în ceea ce privește anchetele comune privind criminalitatea organizată.

    Având în vedere toate aceste progrese, Comisia Europeană oferă un nou sprijin financiar României și Bulgariei pentru punerea în aplicare a acestor proiecte – pilot. Astfel România va primi 10,8 milioane de euro, iar Bulgaria, 45 de milioane de euro.

    Implementarea integrală a proiectelor – pilot este prevăzută pentru septembrie 2023.


  • 07.05.2023

    07.05.2023

    Avion – Un avion de surveillance polonais, L410 Turbolet en vol dans l’espace aérien international de la mer Noire, dans le cadre d’une mission de patrouille sous l’égide de Frontex a été intercepté par un avion de chasse ruse Su 35, qui a effectué des manœuvres « agressives et dangereuses » dans son voisinage, fait savoir ce dimanche le Ministère de la défense de Bucarest. Selon celui-ci, l’incident a eu lieu vendredi. Deux avions de chasse roumains et deux autres espagnols ont été préparés à intervenir, mais leur décollage n’a plus été nécessaire puisque l’avion polonais a réussi à se poser en toute sécurité sur l’aéroport militaire de Mihail Kogalniceanu dans le sud-est de la Roumanie. Le ministère de la défense de Bucarest rappelle que du 19 aril au 17 mai un avion polonais de surveillance du type L410 UVP-E20 est déployé en Roumanie dans le cadre de l’opération « Multipurpose Maritime Operation Western Black Sea 2023 », coordonnée par Frontex. L’opération se déroule annuellement depuis 2019.

    Couronnement – Les festivités déroulées à l’occasion du couronnement du roi Charler III, 74 ans, se poursuivent aujourd’hui au Royaume Uni. Le principal événement de la journée est un concert au Château de Windsor, réunissant quelque 20 000 personnes. Samedi, le roi Charles III du Royaume-Uni de la Grande Bretagne et de l’Irlande du Nord et son épouse, la reine consort Camilla ont été couronnés à Londres à l’abbaye de Westminster sous les regards de 2 300 invités et des millions de téléspectateurs à travers le monde. Parmi les nombreux chefs d’Etat et de gouvernement présents et royautés à participer à la cérémonie de couronnement figure le président roumain, Klaus Iohannis, Margarita, la gardienne de la couronne de Roumanie et le prince consort Radu. Le roi Charles III est un ami de la Roumanie et comprend profondément le continent européen, dans son intégralité, affirme Margarita, la gardienne de la Couronne de Roumanie, dans un message à l’occasion du couronnement du souverain britannique. Elle souhaite au souverain britannique et à la reine consort Camilla « un règne béni, pour un avenir meilleur de leur pays et du monde entier ». Des dizaines de milliers de sympathisants de la monarchie britannique sont descendus dans les rues de Londres pour saluer le nouveau souverain et son épouse, qui ont traversé les boulevards dans le cadre d’une procession grandiose. Le roi Charles ex-prince de Galles, âgé de 74 ans devient chef d’Etat du Royaume Uni et de 14 autres Etats, y compris le Canada, l’Australie et Bahamas après la mort de sa mère, la reine Elisabeth 2, le 8 septembre 2022, à l’âge de 96 ans. A noter aussi que le Roi Charles III est considéré par la presse roumaine comme un ami très proche de la Roumanie, étant donné ses visites périodiques ces deux dernières décennies. Fasciné par les traditions de Transylvanie (centre), il a contribué constamment au maintien et à la popularisation de ces coutumes. D’ailleurs, le futur monarque britannique détient plusieurs maisons traditionnelles et terrains en Roumanie, étant ainsi un contribuable au budget local.

    Décret – Le gouvernement de Bucarest adoptera la semaine prochaine un décret d’urgence visant la réduction des dépenses budgétaires, ont fait savoir tant le premier ministre libéral Nicolae Ciuca que le leader du PSD, partenaire des libéraux dans la coalition gouvernementale, Marcel Ciolacu. Le texte législatif sera achevé lundi dans le cadre de la réunion de la coalition gouvernementale pour être ensuite soumis au débat public et adopté par le gouvernement. Marcel Ciolacu a assuré à nouveau que ce décret ne sera par un décret de l’austérité censé réduire les salaires et les pensions de retraite. Pour sa part, Nicolae Ciuca a précisé que les grands revenus ne seront non plus soumis à des impôts supplémentaires.

    Météo – Ciel couvert ce dimanche sur la moitié nord de la Roumanie et sur le relief ou des pluies sont attendus. Quelques nuages seulement sur le reste du territoire avec des pluies isolées. A l’intérieur de l’Arc des Carpates, des pluies à verse et des orages sont attendues. Des précipitations mixtes pluie/neige sont également probables sur les Carpates Orientales, à des altitudes de plus de 1 600 mètres. Les maxima iront de 12 à 24 degrés.

  • 20.04.2023

    20.04.2023

    Céréales – Le gouvernement de Bucarest se prépare à accorder son propre soutien aux fermiers qui cultivent des céréales, qui devrait s’ajouter aux compensations proposées par la Commission européenne dans le contexte de la crise des céréales d’Ukraine. Un projet de décret gouvernemental figure à l’ordre du jour de la réunion d’aujourd’hui, lorsque l’exécutif devrait évoquer aussi d’autres mesures liées à la situation créé par l’importation et le transit de céréales de l’Etat voisin en guerre actuellement. Hier, la Roumanie a décidé de continuer à permettre le transit des céréales d’Ukraine, mais a introduit des mesures supplémentaires de contrôle afin de protéger les fermiers. Les décisions ont été annoncées à l’issue des pourparlers entre le ministre roumain de tutelle, Petre Daea avec son homologue ukrainien, Mikola Solski. Le même jour, les ministres en charge du commerce et respectivement de l’agriculture de cinq Etats : Pologne, Hongrie, Slovaquie, Bulgarie et Roumanie ont analysé la situation avec le vice-président de la Commission européenne, Valdis Dombrovskis, et avec le commissaire européen à l’agriculture, Janusz Wojciechowski. Et la cheffe de l’exécutif communautaire, Ursula von der Leyen, a annoncé des mesures intégrées et promis une nouvelle aide financière d’une centaine de millions d’euros aux fermiers touchés par les facilités offertes aux producteurs de céréales d’Ukraine.

    Brésil – En visite officielle au Brésil, le président roumain, Klaus Iohannis a rencontré le vice-gouverneur de l’Etat de Rio de Janeiro et avec le vice – maire de la ville et signé un mémorandum qui vise la coopération dans le domaine de l’environnement. Selon l’envoyée spéciale de la Radio publique roumaine, durant les entretiens avec les autorités locales de la métropole Rio de Janeiro, le président Iohannis a présenté les opportunités économiques offertes par la Roumanie et a invité les investisseurs de la région d’y venir, soulignant le fait que des projets communs dans plusieurs domaines pourraient être déroulés. Le chef de l’Etat a apprécié l’implication intense des autorités dans des aspects liés à la protection de l’environnement et a encouragé l’intensification de la collaboration dans ce domaine qui pourrait devenir un des piliers de la coopération sectorielle entre les deux Etats. Ce fut le dernier point à l’agenda de la visite du président roumain au Brésil. Sa tournée en Amérique du Sud se poursuivra par des visites officielles au Chili et en Argentine.

    Chisinau/expulsion – La République de Moldova a expulsé un diplomate russe qui accompagnait le président du Tatarstan, Rustam Minnihanov, dans sa tentative d’arriver sur le territoire de la Moldavie. Le diplomate, déclaré persona non grata et un autre employé de l’ambassade de Russie ont été accusés de comportement inapproprié envers les agents de la police aux frontières, qui n’ont pas permis au leader du Tatarstan d’entrer en République de Moldova. Le Tatarstan est une république autonome russe et son président est un partisan de la guerre que la Russie mène en Ukraine. Aux dires du premier ministre moldave, Dorin Recean tous ceux qui contribuent au meurtre des enfants et des femmes en Ukraine, n’ont rien à chercher sur le territoire de la République de Moldova. Le chef du gouvernement a également déclaré que les autorités de Chisinau n’accepteraient point que la République de Moldova soit associée aux autorités de la guerre en Ukraine.

    Moldavie/UE – Le Parlement européen a adopté mercredi à Strasbourg, avec une large majorité une résolution qui affirme que l’adhésion de la République de Moldova constituerait un investissement stratégique dans une Europe unie et puissante et plaide pour le déclenchement des négociations d’adhésion avant la fin de l’année. Le document précise aussi que la République de Moldova est toujours exposée à la pression russe et à son chantage énergétique, aux troubles économiques causées par la guerre en Ukraine voisine ainsi qu’aux tentatives soutenues par le Kremlin de déstabiliser le gouvernement pro-européen du pays.

    Navire – Un navire maritime de surveillance de la Police roumaine aux frontières participe dans les eaux de l’Italie à l’opération commune « Themis 2003 » organisée par l’agence Frontex de l’UE. L’équipage roumain constitué de 28 membres réalise des missions de patrouille, de recherche et sauvetage en mer Méditerranée, selon les déclarations faites au micro de la correspondante de la radio publique roumaine en Italie par le commandant du navire, le commissaire de police Nicolae Stignei.

    Ballet – Le théâtre de ballet de Sibiu, dans le centre de la Roumanie a été invité à la troisième édition du Festival international de théâtre et danse de Poznan en Pologne, appelé « les frontières de la nature – les frontières de la culture », organisé par le théâtre de danse polonais. Le ballet de Sibiu présentera à Poznan le 23 avril pour le grand public et le 26 avril dans le cadre d’un événement restreint, la production de danse contemporaine la plus récente réalisée à Sibiu – le spectacle « One way ticket » / « Un billet aller », créée par la chorégraphe Sandra Mavhima. Le spectacle est un essai chorégraphique sur les défis auxquels se confrontent les européens qui choisissent d’émigrer en Occident à la recherche d’une vie meilleure. Les spécytacles invitées superposent différents styles et compréhensions du concept de frontière. Des artistes et des compagnies de danse d’Ukraine, de République Tchèque et de Pologne se produiront sur la scène du festival aux côtés du théâtre de ballet de Sibiu.

    Météo – Météo toujours instable en Roumanie avec des pluies sur le sud, l’est, sur le relief ainsi que dans une moindre mesure sur le centre. Les maxima iront de 12 à 21 degrés. 11 degrés en ce moment à Bucarest.

    Ukraine – Un porte-parole de l’armée ukrainienne a accusé Moscou de « provocation » après les déclarations faites par les forces séparatistes qui lui sont alliés conformément auxquelles les militaires ukrainiens auraient fait sauter quatre immeubles de la ville minière de Bakhmout, dans l’est du pays tuant aussi une vingtaine de civils. Il a précisé que les troupes ukrainiennes ne ciblaient jamais des civils. La Russie nie avoir été impliquée dans ces explosions. L’armée russe d’invasion assiège la ville de Bakmout depuis plus de six mois. Selon l’Ukraine, les combats menées dans la région sont essentiels pour bloquer les forces russes sur l’intégralité du front est, alors que les analystes militaires sont d’avis que l’importance stratégique de la ville était assez limitée.

  • O nouă strategie europeană privind deportarile

    O nouă strategie europeană privind deportarile

    Comisia
    Europeană intenționează să ia atitudine față de creşterea numărului de
    imigranţi ilegali pe teritoriul Uniunii printr-o nouă strategie privind
    deportările, a anunțat comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson,
    subliniind: cei care
    nu au nevoie de protecție trebuiesă se întoarcă în țările lor    . Declarația survine în contextul
    în care peste
    300.000 de migranţi ilegali au fost înregistrați în 2022 în Uniunea Europeană,
    iar majoritatea nu se calificau pentru obţinerea azilului.

    O strategie
    eficientă de deportare ar trebui să funcţioneze ca o descurajare, contribuind
    la reducerea migraţiei în condiţii nesigure şi ilegale, arată un comunicat al
    Comisiei. Noua strategie anunţată implică o cooperare mai bună între ţările
    membre ale Uniunii şi instituţii precum Frontex – Agenţia Europeană pentru
    Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă – a cărei misiune este controlul
    frontierelor europene.

    Comisia intenţionează, totodată, să crească rata de
    deportare către ţările cu care colaborează bine şi unde nu există obstacole
    politice, a explicat Ylva Johansson:

    Numărul
    cererilor de azil depuse de refugiați
    anul trecut a fost de 924.000. Adică de circa trei ori mai mult decât numărul
    sosirilor ilegale. Numărul cererilor de azil a crescut cu aproape 15% față de
    anul precedent, iar acest lucru se adaugă războiului din Ucraina și celor
    4.000.000 de refugiați ucraineni pe care îi găzduim în statele membre. Cele mai
    multe cereri de azil sunt în Germania, Franța, Spania și Austria. Dacă ne uităm
    la cifrele pe cap de locuitor, putem observa că Cipru resimte cea mai mare
    presiune, iar pe locul doi se clasează Austria, apoi Grecia, Luxemburg,
    Slovenia, Belgia. Am observat, de asemenea, creșteri în ceea ce privește
    tranzițiile secundare – ceea ce înseamnă că în multe state membre capacitatea
    de primire este acum sub presiune. Știm, totodată, că atunci când lucrăm
    împreună, Comisia, agențiile și toate statele membre, putem reuși multe.

    Uniunea
    Europeană încearcă de câţiva ani să crească rata deportărilor, însă până acum
    nu a avut decât succese limitate în acest sens. Un plan anunţat în 2021 se baza
    pe repatrierile voluntare. Uniunea a încercat şi să folosească politicile de acordare
    a vizei ca mijloace de presiune asupra unor ţări, astfel încât acestea să îi
    reprimească pe cei cărora li se refuză azilul. Datele Comisiei arată, însă, că
    numai 29% din cei care ar fi trebuit să plece din UE în 2019 au făcut acest
    pas.


  • January 13, 2023 UPDATE

    January 13, 2023 UPDATE

    Inflation – Romanias annual inflation rate dropped to 16.4% in December from 16.8% a month before against the background of the latest price hikes of more than 22% for food products of 14.95% for non-food products and of 9.78% for services, the national institute of statistics has announced. In November last year, the countrys central bank announced an inflation forecast of 16.3% for the end of last year and a 16.3% inflation rate for the end of 2023. The banks spokesman Dan Suciu announced yesterday that Romania was going to avoid recession, in spite of a lower economic growth than last year. According to him, a significant drop in the inflation rate has been forecast for the third quarter of the year and Romania is expected to have a one-digit inflation rate towards the end of 2023.



    Humanitarian assistance – Romania was and will be a space of safety and tranquility for the waves of Ukrainian refugees, said the Prime Minister Nicolae Ciucă, emphasizing that our country assumed from the first moment the role of a reliable European and international partner in the management of this crisis. He participated, on Friday, in Bucharest, in the presentation of the Report on Romanias efforts and achievements in the field of humanitarian assistance to refugees, childrens rights and other vulnerable categories for the year 2022. Ciucă showed that more than 3 million Ukrainian citizens crossed Romania’s borders in the last 12 months, of whom over 2.5 million benefited from direct support from the Romanian Government or from partners: free transport, food, clothing, shelter, long-term accommodation, emergency financial aid, tens of thousands of free medical and social interventions and services, access to the labor market and Romanian schools. At the same time, the Prime Minister reiterated that the fight against human trafficking remains a priority of him and of the Government and highlighted the efforts made regarding the rights of children and people with disabilities.



    Culture Day — Culture personalities and institutions from Romania were decorated on the occasion of the National Culture Day, in a ceremony that took place at the Cotroceni Palace in Bucharest. In his address, President Klaus Iohannis spoke about the importance of consolidating and modernizing the institutions and mechanisms that contribute to the defense of the values ​​that culture instills and develops in society. He welcomed the operationalization of funds from the National Recovery and Resilience Program targeting the field of culture and heritage. Romania’s National Culture Day, marked on January 15, the birth date of the poet Mihai Eminescu (1850 – 1889), is an occasion, this year as well, for the organization of numerous events all over the country, and also on the Internet. Several museums will offer free access on Sunday and extended visiting hours, and the Bucharest National Opera will host a special concert.



    Frontex – The number of illegal entries into the EU increased, in 2022, by 64% compared to the previous year, reaching the highest level after 2016, the European border and coast guard agency, Frontex, announced on Friday, according to AFP. Last year, 330,000 illegal entries were registered, of which 45% were via the Western Balkans route. The number of Syrian citizens has doubled, reaching 94,000. On the Central Mediterranean route, the second most used, the number of border crossings exceeded 100,000, i.e. an increase of over 50%. On the other hand, almost 13 million Ukrainian refugees entered the EU, through the land borders, from Ukraine and the Republic of Moldova starting from February 24, when the war broke out, until the end of last year. This number was not included in the Frontex statistics on illegal entries into the EU. In the same period, ten million Ukrainian citizens are supposed to have left the EU through the same border sections. (LS)

  • Reguli mai drastice pentru combaterea traficului de persoane

    Reguli mai drastice pentru combaterea traficului de persoane

    Comisia Europeană a propus întărirea regulilor și
    măsurilor care previn și combat traficul de ființe umane. În fiecare an, peste
    7000 de persoane devin victime ale acestei practici în întreaga Uniune
    Europeană și numărul crește deoarece multe dintre aceste victime rămân
    neînregistrate. Majoritatea victimelor traficului de persoane sunt femei și
    fete, dar există și victime bărbați traficați pentru munca fizică. Întărirea
    măsurilor propuse de Comisie Parlamentului includ și criminalizarea mariajului
    forțat, a adopției ilegale, a racolării prin social media. În plus,
    autoritățile vor primi puteri legislative și judiciare sporite pentru a
    investiga și trimite în justiție persoane fizice și juridice care fac trafic de
    ființe umane.


    Odată cu
    începerea războiului din Ucraina, Comisia Europeană s-a văzut confruntată cu un
    nou tip de traficare a ființelor umane, și anume a refugiaților.

    Diane Schmitt,
    coordonator al luptei împotriva traficului de persoane al Uniunii Europene, a
    detaliat în ce a constat politica europeană de combatere a traficului de oameni
    de la începerea războiului din Ucraina.

    La începutul lunii martie am organizat o întâlnire cu coordonatorii și
    raportorii naționali, cât și cu platformele societății civile active în
    combaterea traficului de ființe umane. Am lucrat îndeaproape cu Europol,
    Eurojust, Frontex, agențiile europene pentru azil și cu Ucraina și Moldova.
    Trebuie să spun că această cooperare a fost foarte importantă. Totul a rezultat
    într-un plan comun anti-trafic pentru protejarea tuturor celor care fug din
    calea războiului pentru a nu cădea în mâinile traficanților, plan prevăzut
    pentru luna mai. Acțiunile prevăzute în plan au fost implementate ori sunt
    implementate deoarece situația este așa cum este. Este important că nu am
    așteptat luna mai pentru a implementa acțiunile, ci am început imediat în martie,
    după data de 24 februarie și aceasta a făcut diferența. Planul comun
    anti-trafic prevede acțiuni comune la nivelul UE și recomandări pentru statele
    membre pentru a preveni criminalitatea, pentru a crește aplicarea legii și
    cooperarea judiciară pentru protejarea potențialelor victime. Ce s-a întâmplat?
    Ați observat că media a relatat despre campania de conștientizare, au fost
    distribuiți fluturași de avertizare în centrele de primire a refugiaților și la
    granițele Uniunii, dar și în alte țări unde au sosit refugiați. Informațiile au
    fost în limbile engleză și ucraineană despre riscurile existențe și sfaturi
    despre cum să fie evitate situațiile periculoase, postate online pe rețelele de
    social media și pe site-ul Comisiei Europene.