Radio România Internațional

Tag: FRONTEX

  • La gestion de la migration illégale préoccupe la Commission Européenne

    La gestion de la migration illégale préoccupe la Commission Européenne

    La Commission Européenne vient de présenter un plan daction pour gérer le nombre record de migrants illégaux, venus cette année par la route des Balkans Occidentaux. Ainsi, lExécutif Européen essaie-t-il datténuer les craintes de quelques Etats membres de lUE et daccélérer la négociation du Pacte européen sur la migration et lasile.


    La route des Balkans Occidentaux est devenue un des principaux points de la pression migratoire, avec une croissance de 168 % du nombre des migrants qui y sont venus, selon les données fournies par Frontex (lAgence européenne de garde-frontières et de garde-côtes).


    La situation préoccupe surtout les pays dEurope Centrale, comme lAutriche ou la République tchèque, qui ont consolidé les contrôles de leurs frontières. En tout, durant les 10 premiers mois de cette année, on a détecté plus de 280 000 entrées clandestines dans lUE, dont plus de 120 000 via la route des Balkans Occidentaux.


    Dans ce contexte, le plan présenté par la Commission comporte des actions opératives, structurées en 5 piliers : renforcer la gestion des frontières, accélérer les procédures dasile et multiplier les espaces daccueil, combattre le trafic de migrants, consolider la coopération en matière de réadmission et retours et aligner les politiques de visas.


    Les Etats des Balkans Occidentaux sont invités à aligner leur politique des visas sur celle pratiquée par lUE, vu que beaucoup de migrants y arrivent facilement, nayant pas besoin de visas, et ensuite ils se rendent clandestinement vers lEurope Occidentale.


    Dautre part, les responsables européens sont sûrs que seul un accord comme le Pacte européen sur la migration et lasile, présenté en septembre 2020, pourrait résoudre les problèmes créés par la vague des migrants. Pourtant, linitiative na pas été encore adoptée, parce que les Etats membres ont encore des réserves quant aux mécanismes de redistribution des réfugiés.


    Cette proposition de la Commission ne prévoit pas explicitement des quotas obligatoires de réfugiés, comme cétait le cas en 2016, mais elle crée un mécanisme de « solidarité obligatoire » par lequel la Commission Européenne pourrait fixer quand même des quotas daccueil pour les Etats membres, en fonction de leur population et leur niveau de développement économique. Ces pays auraient comme alternative aux relocations dautres contributions, comme le financement et le rapatriement des migrants sans droit dasile ou encore la construction des camps de migrants.


    Le Gouvernement de la Roumanie a quant à lui salué le Plan dAction pour les Balkans Occidentaux de la Commission Européenne. Il se dit confiant que les mesures et les instruments proposés pourront répondre même aux préoccupations récemment exprimées par lAutriche concernant lévolution de cette année sur la route des Balkans Occidentaux.


    Rappelons que Vienne est réticente quant à ladmission de la Roumanie et de la Bulgarie dans lEspace Schengen, malgré leurs 11 ans dattente, à cause notamment de sa méfiance à légard de la gestion des flux migratoires. La Roumanie réitère toute sa disponibilité de contribuer activement et constamment à limplémentation des mesures et des actions proposés par la Commission Européenne, témoignant de son plein esprit européen de solidarité et responsabilité, en étroite collaboration avec le reste des partenaires européens. (trad. Andra Juganaru)

  • Plan european de gestionare a migraţiei ilegale

    Plan european de gestionare a migraţiei ilegale

    Comisia
    Europeană a prezentat un plan de acţiune pentru gestionarea sosirilor
    migranţilor ilegali pe ruta Balcanilor Occidentali, care anul acesta au ajuns
    la niveluri record. Executivul european încearcă, astfel, să atenueze temerile
    unor state membre ale UE şi să grăbească negocierea Pactului european pentru
    Migraţie şi Azil.

    Ruta Balcanilor Occidentali a devenit unul dintre punctele
    majore de presiune migratorie, cu o creştere de 168% a numărului migranţilor
    veniţi pe această rută, potrivit datelor Frontex. Situaţia preocupă în mod
    special ţările central-europene, precum Austria sau Republica Cehă, care şi-au
    consolidat controalele la frontiere. În total, în primele 10 luni ale acestui
    an au fost detectate peste 280.000 de intrări clandestine în UE, dintre care
    peste 120.000 au fost pe ruta Balcanilor Occidentali.

    Planul Comisiei cuprinde acţiuni
    operative, structurate pe cinci piloni: întărirea managementului de frontieră,
    proceduri de azil accelerate şi sprijinirea capacităţilor de primire, lupta
    împotriva traficului de migranţi, consolidarea cooperării privind readmisia şi
    returnările şi alinierea politicilor de vize. Statele Balcanilor Occidentali sunt
    chemate să-şi alinieze politica de vize celei practicate de UE întrucât sunt
    numeroase cazuri de migranţi care sosesc în ţările balcanice unde nu au nevoie
    de viză de intrare şi de acolo pornesc clandestin spre vestul Europei.

    Pe de
    altă parte, responsabilii europeni sunt convinşi că numai o înţelegere de tipul
    Pactului european pentru Migraţie şi Azil, prezentat în septembrie 2020, ar putea
    rezolva provocările create de valul migrator.

    Statele membre au, însă, rezerve
    faţă de mecanismele de redistribuire a refugiaţilor şi din acest motiv iniţiativa
    nu a fost adoptată nici până astăzi. Această propunere a Comisiei nu prevede
    explicit cote obligatorii de refugiaţi ca în 2016, dar instituie un mecanism de
    ‘solidaritate obligatorie’ prin care Comisia Europeană să poată stabili, totuşi,
    cote pentru statele membre ale UE în funcţie de populaţia şi de nivelul lor de
    dezvoltare economică. Aceste ţări ar avea ca alternativă la relocări alte
    contribuţii, precum finanţarea şi repatrierea migranţilor fără drept de azil
    sau construcţia de tabere de refugiaţi.

    Guvernul României a salutat Planul de
    Acţiune pentru Balcanii de Vest al Comisiei Europene şi îşi exprimă încrederea
    că măsurile şi instrumente propuse sunt de natură să răspundă inclusiv
    preocupărilor exprimate recent de Austria cu privire la evoluţiile din acest an
    pe ruta Balcanilor de Vest.

    Amintim că Viena e reticentă în legătură cu
    primirea, după 11 ani de aşteptare, a României şi Bulgariei în spaţiul
    Schengen, pe considerente care ţin de gestionarea fluxurilor migratorii. România
    reiterează întreaga sa disponibilitate de a contribui activ şi consistent la
    implementarea măsurilor şi acţiunilor propuse de Comisia Europeană în deplin
    spirit european de solidaritate şi responsabilitate, în colaborare strânsă cu
    restul partenerilor europeni.


  • ETIAS – Schimbarea regulilor de călătorie în UE

    ETIAS – Schimbarea regulilor de călătorie în UE

    Astăzi vom face cunoştinţă cu ETIAS, noua autorizaţie de călătorie care va fi cerută pentru accesul în Europa al cetăţenilor proveniţi din state care în prezent nu au nevoie de viză pentru intrarea în Uniunea Europeană sau în Spaţiul Economic European. ETIAS este Sistemul european de informații și autorizare pentru călătorii şi va intra în vigoare la sfârşitul anului viitor, mai precis în decembrie 2023. Acest standard suplimentar de verificare a fost cerut de 30 de state europene, între care şi România.

    Frontex, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă lucrează intens acum pentru organizarea unităţii centrale ETIAS, pentru ca, atunci când acest sistem va începe să se aplice, să poată lucra non-stop pentru facilitarea accesului în Uniune al călătorilor din ţările fără obligaţii de viză, menţinând în acelaşi timp Europa în siguranţă.

    Aşadar, odată cu introducerea sistemului, călătorii din peste 60 de țări fără viză vor trebui să solicite o autorizație de călătorie ETIAS pentru a intra în 30 de țări europene. ETIAS va reduce procedurile de control la sosire, scurtând timpul necesar pentru trecerea frontierelor externe ale Uniunii Europene.

    Scopul ETIAS este întărirea securităţii în Europa. Va consolida gestionarea frontierelor, va consolida politica Uniunii de liberalizare a vizelor și va contribui la prevenirea imigrației ilegale, contribuind totodată la lupta împotriva terorismului și a crimei organizate.

    Autorizații similare de intrare pentru călătorii fără viză au fost introduse în Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă. Acum, Europa procedează la fel.

    ETIAS va constitui o schimbare majoră pentru controlul frontierelor europene, a declarat François Laruelle, directorul diviziei ETIAS din Frontex.

    Agenția Frontex, împreună cu Comisia Europeană, eu-LISA și Europol, lucrează îndeaproape cu autoritățile fiecăreia dintre cele 30 de țări europene pentru a organiza noul sistem.

    Aplicaţia pentru autorizația de călătorie ETIAS va costa 7 Euro şi va fi procesată, în general, în câteva minute, dar vor fi şi cazuri în care ar putea dura şi 30 de zile dacă va fi nevoie de informaţii suplimentare sau de un interviu. Aplicanţii vor trebui să completeze un formular care se găseşte fie pe site-ul oficial ETIAS, fie pe aplicaţia mobilă.


  • Migrația, o problemă fierbinte pentru blocul comunitar

    Migrația, o problemă fierbinte pentru blocul comunitar


    Problema migrației în Europa a revenit acut în actualitate, în contextul în care Franţa şi Italia au schimbat replici dure referitoare la cine anume ar trebui să preia miile de migranţi care traversează Marea Mediterană. Disputa s-a accentuat după ce Italia a refuzat primirea navei Ocean Viking, administrată de organizația neguvernamentală SOS Mediterranée, cu aproximativ 230 de migranţi salvaţi pe mare, care a ancorat, în final, în sudul Franței la 11 noiembrie. Franța a acuzat noul guvern de dreapta de la Roma că a rupt o legătură de încredere cu Parisul și a încălcat legile internaționale privind garanțiile pentru migranți. De asemenea, Franţa a mai spus că nu va mai primi 3.000 de migranți, pe care se angajase anterior să îi accepte din Italia, potrivit Reuters.



    Europa este asaltată de migranți, în special pe ruta Mediteranei Orientale (care ajung mai întâi în Grecia, Cipru și Bulgaria), pe rutele occidentale – Mediterana Occidentală (migranții ajung în Spania inițial) și Africa Occidentală (cu sosiri în Insulele Canare) -, ca și pe ruta Mediteranei Centrale (intrări pe cale maritimă în Italia și Malta). Evoluția acestor intrări, din 2015 și până în octombrie 2022, este reprezentată în infograficele următoare, realizate de Frontex și Ministerul de Interne al Spaniei:


    https://www.consilium.europa.eu/en/infographics/migration-flows/



    Totodată, războiul din Ucraina va continua să accentueze această problematică, mai ales după schimbarea de paradigmă a atacurilor Federației Ruse, concentrate în ultimele săptămâni pe infrastructurile critice ale Kievului, care au lăsat în beznă și în frig milioane de oameni. Pe măsură ce iarna își va intra în drepturi, Europa va trebui să gestioneze noi fluxuri de mame și copii ucraineni care fug de război. Directorul celei mai mari companii private de energie din Ucraina, DTEK, Makism Timcenko, a sugerat, la 19 noiembrie, într-un interviu pentru BBC, că oamenii care își permit să se pregătească să plece din țară înainte de instaurarea frigului crâncen. Anterior, guvernul le-a cerut ucrainenilor din străinătate să nu se întoarcă acasă din cauza deficitului de energie, însă nu le solicitase oamenilor să plece din țară. Și ONU a avertizat în legătură cu posibila declanșare a unui dezastru umanitar.



    Potrivit datelor furnizate de Organizația Internațională pentru Migrații, o persoană din 30 este un migrant. În 2020, numărul de migranți internaționali în toată lumea era estimat la 281 de milioane de oameni, ceea ce înseamnă 3,6% din populația mondială.



    După vârful migratoriu din 2015, Uniunea Europeană a adoptat o Agendă europeană privind migrația și lucrează, în prezent, la un nou pact pentru migrații și azil care să îmbunătățească gestionarea fluxurilor migratorii.



    Trebuie să remarcăm că au fost făcuți pași importanți pentru gestionarea comună a provocării migratorii. Uniunea Europeană a reformat instituții cheie, cum sunt Biroul European de Sprijin pentru Azil sau Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Paza de Coastă (Frontex).



    Adoptarea, în decembrie 2018, a Pactului Global privind Migrația, care promovează migrații sigure, ordonate și regulate, a constituit un pas important pe scena internațională, creând un cadru de cooperare care recunoaște că nici un stat nu poate gestiona singur criza migrațiilor.



    La 19 ianuarie 2022, noua Agenție a Uniunii Europene pentru Azil și-a început activitatea și va trebui să facă față provocărilor în creștere, determinate de criza energiei și de războiul de uzură din Ucraina.


  • FRONTEX: a crescut puternic numărul migranţilor ilegali la frontierele Uniunii

    FRONTEX: a crescut puternic numărul migranţilor ilegali la frontierele Uniunii

    În primele șapte luni ale acestui an, agenţia Frontex a înregistrat peste 150.000 de intrări ilegale în Uniunea Europeană, conform calculelor preliminare. Este aproape dublu față de aceeași perioadă a anului trecut.
    Numai în luna iulie, statele membre ale Uniunii Europene au înregistrat aproape 35.000 de intrări ilegale, cu peste 60% mai multe decât în aceeași lună din 2021.

    Care au fost principalele rute migratorii către Uniunea Europeană în perioada ianuarie-iulie a acestui an ?
    În primul rând, Balcanii de Vest. Aici au fost detectate jumătate din cazurile totale de treceri ilegale către spre Uniunea Europeană, de aproape trei ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cei mai mulţi sunt migranți din Siria, Afganistan și Turcia.

    Apoi Marea Mediterană. Numai pe ruta Mediteranei Centrale, Frontex a înregistrat peste 42.000 de treceri ilegale ale frontierei, cu aproape jumătate mai multe decât în primele șapte luni ale anului 2021. Predomină egiptenii şi tunisienii.

    Pe ruta Mediteranei de Vest, numărul de traversări ilegale în primele 7 luni ale acestui an a scăzut cu un sfert faţă de perioada similară a anului trecut. Majoritatea migranților depistați pe această rută au venit din Maroc.

    A rămas însă ridicat numărul sosirilor ilegale pe ruta Mediteranei de Est: peste 22.000, mai mult decât dublul anului trecut. Aici Ciprul a fost principala destinaţie, cu peste jumătate din numărul total al sosirilor. Majoritatea migranților au venit din Siria, Nigeria și Congo-Kinshasa.

    La frontierele de est ale Uniunii, numărul sosirilor a scăzut cu o treime faţă de anul trecut: aproape 3000. Principalele naționalități au fost cetățenii din Ucraina, Irak și Belarus.

    Pe ruta Africii de Vest s-au înregistrat aproape 10.000 de traversări ilegale, mai multe cu un sfert faţă de anul trecut.

    A rămas ridicat şi numărul migranţilor ilegali care încearcă să traverseze Canalul Mânecii către Regatul Unit cu ambarcațiuni mici. Până la sfârşitul lunii iulie au fost aproape 30.000 de cazuri, ceea ce reprezintă o creștere cu peste jumătate faţă de aceeași perioadă a anului trecut.

    Refugiaţii ucraineni care intră în Uniunea Europeană prin punctele de trecere a frontierelor nu au fost incluşi în aceste calcule. Agenţia Frontex vorbeşte însă de 7,7 milioane de cetățeni ucraineni care au fugit în Uniune de la începutul războiului. În același timp, un număr semnificativ de ucraineni s-au întors în țara lor.


  • Parteneriat UE-Niger pentru combaterea migrației ilegale

    Parteneriat UE-Niger pentru combaterea migrației ilegale

    Regiunea
    africană a Sahelului este cunoscută drept una dintre cele mai aride regiuni din
    lume. Este un fel de centură în zona tropicală a Africii între Oceanul Atlantic
    și Marea Roșie, care face tranziția de la deșertul Sahara la savană. Cuprinde
    opt țări, Senegal, Mauritania, Mali, Burkina Faso, Niger, Ciad, Etiopia și
    Sudan. Sahelul este una dintre sursele de migrație ilegală către Uniunea
    Europeană și un focar de instabilitate și violență politică și socială.


    Uniunea Europeană încearcă să încheie
    parteneriate cu țări din Sahel pentru a reduce migrația ilegală care mult prea
    adesea se soldează cu pierderi de vieți omenești. Dintre țările Sahelului, Nigerul
    oferă cea mai bună bază de pornire. Are o democrație stabilă și reușește să fie
    aproape de valorile europene. Acordă o mare importantă educației, mai ales a
    tinerelor. Iar Comisia Europeană derulează programe în valoare totală de 15
    milioane de euro în trei regiuni din Niger pentru a consolida educația femeilor
    și a tinerilor. Semnată de curând, înțelegerea dintre blocul european și Niger
    este o recunoaștere a ceea ce apropie cele două părți, fapt semnalat și de Ylva
    Johansson, comisar european pentru afaceri interne.

    Parteneriatul operațional împotriva traficului de persoane
    este o bornă importantă în ceea ce înseamnă relațiile foarte fructuoase dintre
    Uniunea Europeană și Niger. Recunosc eforturile autorităților din Niger în prevenirea migrației ilegale. Din
    2015 se înregistrează o reducere de mai mult de 75% a migrației ilegale, iar
    aceasta a rămas stabilă. Nigerul a făcut mult pentru a preveni traficul ilegal
    de persoane și pentru a preveni pierderile de vieți omenești, mai ales a
    viețile persoanelor celor mai vulnerabile.


    Conform datelor oficiale, numeroși migranți
    își pierd viețile în încercări disperate de a ajunge în Uniunea Europeană cu
    orice preț și fac ca rețelele de traficanți să prospere. În acest sens, acordul
    dintre Frontex, agenția europeană de protejare a frontierelor, și Niger își
    propune mai ales destructurarea rețelelor criminale de traficanți.


  • Poliţia de frontieră română în operaţiuni de salvare a migranţilor

  • Poliţia de frontieră română în operaţiuni de salvare a migranţilor

    Nava-amiral a Poliției de Frontieră Române s-a aflat în misiune în Italia, în cadrul Operațiunii Comune «Themis 2021» coordonată de Agenția FRONTEX.



    “Cooperare, parteneriat, implicare și profesionalism”, acestea sunt cuvintele care definesc prestația profesională a polițiștilor de frontieră români în țară și în străinătate, la frontierele maritime externe ale UE. Astfel în perioada 11 august – 1 decembrie 2021 nava-amiral a Poliției de Frontieră Române s-a aflat în misiune în Italia, în cadrul Operațiunii Comune «Themis 2021» coordonată de Agenția FRONTEX (Agenția Europeană pentru Poliție de Frontieră și Gardă de Coastă).



    Invitatul corespondentului Radio România la Roma, Elena Postelnicu este comisaruş de poliție Codin Avram, comandantul navei maritime de supraveghere MAI 0201 Ștefan cel Mare”.

  • Poliţia de frontieră română în operaţiuni de salvare a migranţilor

    Poliţia de frontieră română în operaţiuni de salvare a migranţilor

    Nava-amiral a Poliției de Frontieră Române s-a aflat în misiune în Italia, în cadrul Operațiunii Comune «Themis 2021» coordonată de Agenția FRONTEX.



    Poliţia



    “Cooperare, parteneriat, implicare și profesionalism”, acestea sunt cuvintele care definesc prestația profesională a polițiștilor de frontieră români în țară și în străinătate, la frontierele maritime externe ale UE. Astfel în perioada 11 august – 1 decembrie 2021 nava-amiral a Poliției de Frontieră Române s-a aflat în misiune în Italia, în cadrul Operațiunii Comune «Themis 2021» coordonată de Agenția FRONTEX (Agenția Europeană pentru Poliție de Frontieră și Gardă de Coastă).



    Invitatul corespondentului Radio România la Roma, Elena Postelnicu este comisaruş de poliție Codin Avram, comandantul navei maritime de supraveghere MAI 0201 Ștefan cel Mare”.




  • UE şi NATO denunţă atacuri hibride

    UE şi NATO denunţă atacuri hibride

    Belarusul
    se impune, din nou, ca urgență pe agenda Uniunii Europene, de această dată din
    cauza crizei migranților care vor să ajungă în Uniune pe la fontiera dintre
    Belarus și Polonia. Analiștii politici consideră că situația s-a transformat, deja,
    într-o criză umanitară, iar implicarea militarilor de ambele părți ale
    frontierei polono-belaruse crează premise periculoase pentru ciocniri armate. În
    aceste condiții, spun specialiștii, detensionarea situației nu va avea loc deocamdată,
    decât dacă liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, cedează ca urmare a noilor
    sancțiuni sau a unor aranjamente diplomatice. Între timp, atât NATO, cât și UE au
    denunțat un atac hibrid lansat de regimul preşedintelui belarus. Deși
    transportarea organizată a migranților originari din Orientul Mijlociu spre
    frontiera Belarusului cu Letonia, Lituania și Polonia a început încă din vara acestui
    an, situația a scăpat de sub control, după ce fluxul de migranți a fost
    concentrat pe direcția poloneză, care este fontieră UE și NATO. Militari
    polonezi au fost antrenați pentru a proteja graniţa estică și au existat
    ciocniri între aceștia și migranți, care s-au soldat cu victime. În timp ce Polonia
    continuă să interzică accesul migranților pe teritoriul său, autorităţile din
    Belarus, care le-au permis să intre în ţară şi să o traverseze, nu îi mai lasă,
    acum, să se întoarcă. În aceste condiții, Bruxelles-ul a cerut acces la
    frontieră pentru organizațiile internaționale cu profil umanitar.


    Totodată, atât
    UE, cât și NATO și-au exprimat solidaritatea cu Varșovia și anunţă noi
    sancțiuni sectoriale pentru Belarus. Alianţa Nord-Atlantică s-a declarat îngrijorată
    de strategia preşedintelui Aleksandr Lukaşenko de a pune în pericol vieţile
    migranţilor. De partea sa, liderul de la Minsk a dat asigurări că doreşte să
    evite ca actuala criză de la frontiera cu Polonia, pe care este acuzat că a
    orchestrat-o, să degenereze în confruntare cu vecinii săi europeni. Între timp,
    Uniunea Europeană, care a fost, deja, destabilizată acum câțiva
    ani de un aflux fără precedent de migranţi, a anunțat, la Bruxelles, realizarea
    unei forţe militare comune de intervenţie rapidă, de până la 5.000 de soldaţi. Este
    vorba despre proiectul Busola Strategică, menit să consolideze
    politica europeană de apărare.

    Proiectul ar putea fi realizat până în anul 2025
    şi ar asigura UE capacitatea de a răspunde, fără a se baza pe Statele Unite, la
    ameninţări iminente şi de a interveni rapid în situaţii de criză, precum cea de
    acum de la frontiera sa, ori să întreprindă misiuni de salvare şi de evacuare. Ultimele
    date publicate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de
    Coastă (Frontex) arată că UE continuă să se confrunte cu un număr mare de
    traversări ilegale a frontierelor sale. În primele nouă luni ale anului, au
    fost aproape 134 de mii de astfel de încercări, adică cu 47% mai multe decât în
    2019, înainte de pandemie. Există șase rute prin intermediul cărora migranții
    și refugiații încearcă să ajungă în UE, iar cea mai aglomerată este cea
    Central-Mediteraneană.



  • Oberster Verteidigungsrat: Militär verstärkt Evakuierungsaktion in Afghanistan

    Oberster Verteidigungsrat: Militär verstärkt Evakuierungsaktion in Afghanistan

    Rumänien entsendet 200 Soldaten in den Mittleren Osten, um die Evakuierung von gefährdeten afghanischen Bürgern zu beschleunigen, die mit den Einsatzkräften der Nato zusammengearbeitet haben. Einen entsprechenden Beschluss fasste der Oberste Verteidigungsrat (CSAT) am Mittwoch, die rumänischen Militärs sollen höchstens sechs Monate dafür im Einsatz sein. Mit der Evakuierungsaktion sollen afghanische Bürger in Sicherheit gebracht werden, die seit der Machtübernahme durch die Taliban als äu‎ßerst gefährdet gelten — Aktivisten für Menschenrechte, Journalisten, Richter und Staatsanwälte sowie Lehrer. Einer Verlautbarung des rumänischen Präsidialamtes zufolge sollen mit der unter Schirmherrschaft der Nato durchgeführten Aktion die gefährdeten Afghanen aus den temporären Stützpunkten in Kuweit und Katar übernommen und in sicheren Unterkünften in den Staaten der Koalition untergebracht werden.



    Au‎ßerdem wurde ein interministerieller Ausschuss für Integration der Geflüchteten gegründet, während das Auswärtige Amt die Kapazitäten für die Aufnahme von Flüchtlingen und deren Erweiterung prüft. Gleichzeitig soll angesichts potentieller Flüchtlingswellen aus Afghamistan die Kooperation mit der Europäischen Agentur für Grenz- und Küstenwache FRONTEX sowie mit den Nachbarstaaten vertieft werden. Hierzu seien eine bessere Koordination in der strategischen Kommunikation und der Bekämpfung der Desinformation notwendig. Die Lage in Afghanistan bringe auch neue Sicherheitsrisiken für Rumänien, man müsse gewappnet sein gegen Extremismus, Terrorismus, Drogen- und Waffenschmuggel sowie illegale Migration, hei‎ßt es weiter in der Verlautbarung des rumänischen Präsidialamtes.



    Die Entwicklungen in Afghanistan haben deutlich gezeigt, wie wichtig eine verstärkte komplementäre Zusammenarbeit zwischen Nato und EU ist. Seit Beginn der Krise am Hindukusch sind rund 40 rumänische Staatsbürger ausgeflogen worden, die für internationale Organisationen oder private Unternehmen in Kabul tätig waren.

  • Comisia Europeană doreşte să consolideze libera circulaţie în Spaţiul Schengen

    Comisia Europeană doreşte să consolideze libera circulaţie în Spaţiul Schengen

    Ştim că vor exista alte provocări pentru spaţiul Schengen şi trebuie să fim mai bine pregătiţi pentru a le face faţă – a subliniat comisarul european pentru Afaceri Interne Ylva Johansson, într-o conferinţă de presă. Pentru a consolida controalele la frontierele externe ale zonei de liberă circulaţie, Uniunea Europeană se bazează pe desfăşurarea în curs a noului contingent permanent al FRONTEX, ce ar urma să ajungă la 10.000 de poliţişti de frontieră şi de pază de coastă până în anul 2027. De asemenea, până în 2023, Uniunea Europeană va face deplin interoperabile sistemele informaţionale pentru înregistrarea intrărilor şi a ieşirilor din spaţiul Schengen.

    Printre altele, Comisia Europeană a propus, în cadrul reformei sistemului de azil în blocul comunitar, o procedură de înregistrare a sosirilor de migranţi. Există o proporţie destul de importantă de oameni care intră în Uniune fără a fi controlaţi, fără a fi înregistraţi; este o sursă de îngrijorare pentru întregul spaţiu Schengen – a explicat Ylva Johansson. Aceasta intenţionează să prezinte la finalul anului un cod de cooperare poliţienească în Uniunea Europeană pentru a extinde schimbul de informaţii şi speră în adoptarea unei consolidări a mandatului Europol. Johansson a mai spus că este angajată într-un dialog cu statele membre care au reintrodus controale la frontiere, subliniind că această măsură trebuie să fie luată în ultimă instanţă şi nu trebuie să fie permanentă.

    Mai multe ţări europene, printre care Franţa, au reintrodus în 2015 controale la frontiere ca urmare a ameninţărilor teroriste şi a crizei cauzate valurile de migranţi.

    Şi pandemia de coronavirus a dus la controale frontaliere, de această dată din motive sanitare, fapt care a provocat ambuteiaje de camioane şi probleme de aprovizionare, precum şi perturbarea semnificativă a vieţii cotidiene mai ales a lucrătorilor frontalieri.

    Pentru a verifica aplicarea regulilor Schengen, în special controlul frontierelor externe, executivul comunitar doreşte creşterea eficienţei vizitelor-surpriză în statele membre, eliminând preavizul de 24 de ore care se aplica până acum.
    Spaţiul Schengen reuneşte 26 de ţări cu un total de 420 de milioane de locuitori, dintre care 22 de state membre ale Uniunii Europene şi patru state asociate – Norvegia, Islanda, Elveţia şi Liechtenstein.


  • When will Romania join Schengen?

    When will Romania join Schengen?

    The Commission has come up with a strategy for consolidating the exterior
    borders of Schengen and for avoiding the border checking procedures many
    countries introduced starting 2015 and which they subsequently stepped up
    during the pandemic. According to Ylva Iohannson, the EU commissioners for home
    affairs, all the EU members have the obligation to be part of the Schengen area
    when they meet the necessary criteria. We now have three countries, which are
    meeting these criteria and we are expecting them to be welcomed in this area.
    We are waiting for a decision in this respect to be taken by the Council so
    that Bulgaria, Romania and Croatia become full-fledged members.




    Romania and Bulgaria, which
    have been EU members since 2007 should have joined the area in March 2011 but their
    entry was prevented by some countries, which blamed the two states for issues
    affecting their legal systems and for their endemic corruption. The head of the
    Romanian state Klaus Iohannis said that Schengen accession is Bucharest’s major
    political objective, although the health crisis has seriously affected the
    area.




    Klaus Iohannis: With respect to Schengen, under the developments
    generated by the health crisis and the measures taken by some member states,
    the functionality of the Schengen area has been severely affected.
    Nevertheless, joining the Schengen area remains a major political objective for
    Romania and the commitment that our country has assumed through the EU
    accession treaty. Romania actually has been meeting the accession criteria for
    more than 10 years now being an example in terms of ensuring security for the
    European Union. We hope our consistent efforts are going to be recognized soon and
    a solution for the completion of the process will be found in due time.


    In order to tighten control at
    the areas’ external borders, the European Union is relying on the deployment of
    the new permanent contingent FRONTEX, which is supposed to include 10 thousand
    border guards by 2027.




    The bloc intends to make its
    information systems for registering entries and exits from the area fully
    interoperable by 2023. In a bid to reform its asylum granting system, among
    other things the European Commission has proposed a new procedure of
    registering the migrants arriving in the bloc. 26 countries with a total of 420
    million people are presently making the Schengen area. Out of these 22 are EU
    members and four are associated countries like Norway, Iceland, Switzerland and
    Liechtenstein.


    (bill)





  • Comisia Europeană prezintă noua strategie privind returnarea voluntară şi reintegrarea

    Comisia Europeană prezintă noua strategie privind returnarea voluntară şi reintegrarea

    Comisia Europeană precizează că strategia stabileşte măsuri practice menite să consolideze cadrul juridic şi operaţional pentru returnările voluntare din Europa şi din ţările de tranzit, să amelioreze calitatea programelor de returnare şi reintegrare, să stabilească legături mai bune cu iniţiativele de dezvoltare şi să consolideze cooperarea cu ţările partenere.

    Noua strategie este necesară în condiţiile în care doar o treime dintre cei care nu au drept de şedere în Uniunea Europeană se întorc în realitate în ţările de origine – a explicat comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson. Activişti pentru drepturile omului au arătat însă că această cifră este exagerată, întrucât include cazurile de solicitanţi de azil care au făcut recurs, iar mulţi dintre ei câştigă în a doua instanţă.

    Revenirile voluntare sunt întotdeauna opţiunea mai bună: ele pun în centrul atenţiei individul, sunt mai eficiente şi mai puţin costisitoare – a subliniat Ylva Johansson într-un comunicat de presă. Datele Comisiei Europene arată că returnările forţate costă circa 3.400 de euro pentru o persoană, comparativ cu 560 de euro în cazul celor voluntare. În plus, FRONTEX – Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă – poate sprijini statele membre în toate etapele procesului de returnare voluntară şi de reintegrare, inclusiv în ce priveşte consilierea premergătoare returnării, sprijinul ulterior sosirii şi monitorizarea eficacităţii asistenţei pentru reintegrare.

    Aşadar, noua strategie îşi propune să crească procentul de reveniri voluntare, prin crearea unui cadru european de consiliere. Furnizarea de consiliere timpurie, personalizată şi eficientă în materie de returnare, care să ţină seama de circumstanţele individuale, de nevoile copiilor şi ale grupurilor vulnerabile, precum şi de sprijinul după returnare, îmbunătăţeşte şansele persoanelor returnate de a se reintegra cu succes şi în mod durabil în comunităţile din ţara lor de origine, subliniază Bruxellesul.

    Comisia va asigura o utilizare mai coordonată a resurselor financiare care vor fi disponibile în cadrul diferitelor fonduri ale Uniunii Europene pentru a sprijini întregul proces de returnare voluntară şi de reintegrare.


  • Frontex – anchetă internă în legătură cu unele cazuri de refuz al unor ambarcaţiuni cu migranţi

    Frontex – anchetă internă în legătură cu unele cazuri de refuz al unor ambarcaţiuni cu migranţi

    FRONTEX, o agenţie responsabilă de organizarea celor mai importante misiuni de patrulare a frontierelor exterioare ale Uniunii Europene, a fost acuzată că desfășoară manevre ilegale și foarte periculoase în Marea Egee, menite să descurajeze solicitanții de azil să ajungă în Grecia, respectiv, în Europa. O investigație apărută recent în publicaţia germană Der Spiegel relevă că personalul Frontex pare a fi implicat direct în manevre de descurajare a solicitanților de azil să ajungă la ţărm. Jurnaliştii germani subliniază că acest tip de incident ajunge foarte rar să fie raportat la sediul central al Frontex din Varșovia.

    Zilele trecute, directorul executiv al Frontex Fabrice Leggeri a transmis că a lansat o anchetă despre care a informat-o pe Ylva Johansson – comisarul european pentru Afaceri Interne – şi a dat asigurări că agenţia urmăreşte respectarea celor mai înalte standarde şi nu tolerează încălcări ale drepturilor fundamentale în activităţile sale. Directorul Frontex spune că a mai solicitat în acest an, în cadrul dialogului operaţional cu Grecia, investigarea a două incidente produse în apropiere de insulele elene din estul Mării Egee şi că, în legătură cu unul dintre aceste incidente, nu s-au găsit dovezi privind comportamente ilegale, investigaţiile continuând în legătură cu al doilea. Leggeri i-a alertat pe membrii Parlamentului European şi în legătură cu un alt incident produs mai devreme în acest an, când un echipaj de pe vasele daneze desfăşurate de Frontex a primit instrucţiuni incorecte de la Paza de coastă a Greciei.

    În urma respectivului incident, Frontex a contactat autorităţile greceşti şi neînţelegerile au fost reglementate cu Paza de coastă elenă, iar până în acest moment investigaţiile care continuă nu au identificat alte cazuri suspecte decât cele raportate deja de directorul executiv autorităţilor greceşti.

    Leggeri mai spune că misiunea navelor Frontex de patrulare a frontierelor externe în estul Mării Egee a fost complicată şi de dezacordul dintre Grecia şi Turcia în legătură cu frontierele lor maritime, care a afectat activităţile de căutare şi salvare din zonă.