Tag: frontiera

  • Fără controale la frontierele terestre Schengen

    Fără controale la frontierele terestre Schengen

    De la 1 ianuarie 2025 a fost eliminat controlul la frontiera terestră a României cu Ungaria şi Bulgaria. Odată cu aderarea României şi a Bulgariei şi cu frontierele terestre la Spaţiul Schengen, de liberă circulaţie, călătoriile din România către şi dinspre celelalte state membre Schengen vor fi similare unei călătorii în interiorul ţării. Astfel, controlul documentelor de călătorie ale tuturor celor care trec frontiera cu Ungaria şi Bulgaria a fost eliminat la 40 de puncte de trecere a frontierei – cu specific rutier, feroviar şi portuar. Acest lucru este valabil pentru toate persoanele, indiferent de cetăţenie, şi pentru toate categoriile de mijloace de transport, fie că vorbim despre turisme, autocare, microbuze, camioane, ambarcaţiuni sau trenuri.

    Cele mai tranzitate puncte de trecere de la frontiera internă sunt Nădlac II, de la frontiera cu Ungaria, şi Giurgiu-Ruse la frontiera cu Bulgaria.

    Persoanele care intenţionează să meargă pe teritoriul altui stat trebuie să aibă asupra lor un document de călătorie valabil, respectiv paşaport sau carte de identitate. Se păstrează, totuşi, pentru 6 luni, controale prin sondaj în zona de graniţă, pentru a preveni traficul de migranţi şi migraţia ilegală. Poliţiştii de frontieră români vor face controale aleatorii şi nesistematice pe căile de comunicaţie de la frontiera internă sau în diverse noduri rutiere, în limita a 30 de kilometri de la linia de frontieră în interior, care reprezintă zona de competenţă, împreună cu colegii de la Poliţie, Jandarmerie, Imigrări sau alte structuri.

    Acţiunile poliţieneşti se vor efectua în baza unei analize de risc sau atunci când există informaţii cu privire la posibila săvârşire a unor fapte ilegale şi vor avea ca scop prevenirea şi combaterea faptelor ilegale. Patrulele mixte au în dotare dispozitive mobile de control pe care este instalată aplicaţia eDAC cu care vor efectua aceste verificări. Aplicația va scana documentul prezentat de către persoana verificată (carte de identitate, pașaport), va compara datele cu cele existente în bazele de date și va afișa imediat informații în cazul în care este vorba despre o persoană urmărită sau care are o interdicție. Totodată, în aplicație va fi afișată fotografia persoanei, pentru a realiza o comparație cu persoana verificată.

    Condiţiile de călătorie în statele din afara Spaţiului Schengen rămân neschimbate, iar verificarea documentelor se va efectua la punctele de trecere a frontierei.

    Din Spaţiul Schengen fac parte statele membre ale Uniunii Europene (cu excepția Ciprului și a Irlandei), precum și Elveția, Islanda, Norvegia și Liechtenstein.

     

  • România, în Schengen

    România, în Schengen

    Astfel, graniţa s-a mutat la frontiera României cu Serbia, cu Republica Moldova şi cu Ucraina, în timp ce Bulgaria deţine graniţă externă a Schengen la frontiera cu Serbia, cu Macedonia de Nord şi cu Turcia, ultima fiind una dintre cele mai complicate pe partea de est din punct de vedere al migraţiei ilegale.

    Problemele de pe această zonă de graniţă au constituit unul din motivele pentru care Austria a întârziat să-și dea acordul în ultimii ani. Emoții au fost până în ultimul moment pentru București și Sofia, căci, deși, în noiembrie, Austria semnase la Budapesta un acord privind aderarea completă, iar guvernul austriac făcuse declaraţii politice că nu va mai opune vetoul în Consiliu, pe ultima sută de metri au apărut surprize din partea Olandei. Radicalii de dreapta din Partidul Libertăţii au iniţiat o procedură parlamentară pentru a opri acest pas, nereuşind, însă, să strângă majoritatea.

    Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Universitate Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca: “România merita integrarea în spaţiul de liberă circulaţie şi o merita de mult. Trebuia să primim această decizie cam din martie 2011, când am îndeplinit pentru prima dată criteriile tehnice de aderare.

    Din păcate, a existat tot timpul un context nefavorabil, un cumul de împrejurări politice europene, regionale, mă rog, negative pentru România. Ba Olanda, ba Austria, ba alte ţări aveau alegeri sau se temeau de ascensiunea partidelor extremiste, anti-migraţie. Toată lumea îşi regla conturile din politica internă pe seama României şi Bulgariei. Deci, această întârziere, aş îndrăzni să spun, nu ni se datorează nouă, României, pentru că de peste 13 ani îndeplinim criteriile tehnice, iar lucrul acesta a fost recunoscut de Comisia Europeană.”

    De acum, este un capitol închis, România a intrat într-o normalitate de stat membru al Uniunii Europene, care îndeplinea de multă vreme condiţiile pentru a fi membru al spaţiului Schengen, insistă profesorul Naumescu, dar, adaugă el, se mai întâmplă un lucru important, care merită subliniat:

    “E important şi faptul că intră şi Bulgaria odată cu noi, pentru că se închide din punct de vedere geopolitic un coridor dinspre Grecia, sudul Uniunii Europene, până spre Europa Centrală. Acest coridor al liberei circulaţii va fi foarte important pentru transportatori, pentru economie, pentru economia românească şi nu numai, pentru economia regiunii, pentru Uniunea Europeană în ansamblu.

    Sunt foarte multe companii care vor avea de câştigat prin scurtarea timpilor de transport, de tranzitare a teritoriului acestor ţări, prin desfiinţarea controalelor vamale interne. Deci, acestea sunt lucruri care se vor simţi pe un interval de timp scurt şi mediu, aş spune în următorii ani.

    Vom fi mai bine conectaţi economic, mulţi investitori vor îndrăzni să vină să investească în partea noastră, având costuri mai reduse. În rest, nu putem spune că foarte multe lucruri se vor schimba. Da, e şi o chestiune de prestigiu, dar în sensul de revenire la normalitate, pentru că prestigiul nostru era afectat.”

    Aderarea la Schengen aduce nu doar eliminarea orelor de stat la cozi la frontiere în timpul vacanţelor, ci schimbă și regulile jocului pentru economie, aducând  avantaje prin prisma faptului că transportul de marfă va fi mai eficient şi mai puţin costisitor, după principiul “timpul înseamnă bani”.

    Odată cu eliminarea controalelor, transportatorii vor economisi milioane de euro anual, iar produsele româneşti vor ajunge mai rapid şi la costuri mai mici pe rafturile din Europa. Simplu spus, România devine mai competitivă într-o piaţă europeană extrem de dinamică. Dar și mai atractivă pentru investitorii străini.

    În același timp, regiunile de graniţă devin adevărate huburi economice. Fără controale birocratice, comerţul local va creşte, iar colaborările transfrontaliere vor genera locuri de muncă şi creştere economică. Conform acordului, România şi Bulgaria sunt parte a spaţiului Schengen începând cu 1 ianuarie, dar pentru şase luni va exista un regim de controale alternative sau prin sondare – o măsură de siguranţă pentru a vedea cum funcţionează libera trecere. Acest lucru înseamnă că nu vor mai fi oprite pentru control toate autovehiculele sau persoanele ca până acum, ci după aproximările autorităţilor, undeva între cel mult 5 şi 10 procente.

    Astfel de controale nu sunt o noutate, au fost iniţiate temporar pe diverse graniţe interne din Schengen, pe fondul înmulţirii migranţilor ilegali din afara către interiorul Uniunii. Un alt motiv este războiul hibrid al Rusiei, care prezintă riscuri de securitate la adresa Uniuni Europene.

  • Bulgaria introduce controale temporare la granița cu România pentru șase luni, de la 1 ianuarie 2025

    Bulgaria introduce controale temporare la granița cu România pentru șase luni, de la 1 ianuarie 2025

    Consiliul de Miniștri a decis să introducă temporar controale la frontiera internă dintre Bulgaria și România și să suspende funcționarea punctelor de trecere a frontierei (PCT) la frontierele interne dintre Bulgaria și România, precum și dintre Bulgaria și Grecia. Această decizie a fost anunțată de Serviciul guvernamental de informații, conform bta.bg

    Decizia are ca scop asigurarea implementării Declarației cvadripartite între Austria, Bulgaria, Ungaria și România, convenită la 22 noiembrie anul curent la Budapesta, precum și a Deciziei Consiliului privind stabilirea datei pentru eliminarea controalelor persoanelor la frontierele terestre interne dintre Republica Bulgaria și România.

    Conform Declarației cvadripartite, pentru a preveni posibilele amenințări la adresa securității generate de schimbările în modelele de migrație, care ar putea apărea ca o consecință imediată a absenței controalelor la frontierele interne, controalele la frontieră vor fi efectuate la punctele de trecere a frontierei la frontiera internă cu România pentru o perioadă de șase luni, începând cu 1 ianuarie 2025, după care acestea vor fi suspendate.

    La 12 decembrie, Consiliul Uniunii Europene a decis că verificările la frontierele terestre Schengen ale Bulgariei și României vor fi eliminate de la 1 ianuarie anul viitor.

  • Schengen, mai aproape de aderarea completă

    Schengen, mai aproape de aderarea completă

    Miniştrii de Interne din România, Ungaria, Austria şi Bulgaria au ajuns vineri, la Budapesta, la un acord istoric privind extinderea Spaţiului Schengen, deschizând calea aderării complete a României şi Bulgariei începând cu 1 ianuarie 2025. Decizia finală, însă, care necesită acordul tuturor miniştrilor de Interne din Uniunea Europeană, va fi luată pe 12 decembrie la Consiliul JAI de la Bruxelles.

    “Întotdeauna am considerat că situaţia actuală este injustă faţă de România, care a făcut numeroase eforturi în ultimii ani şi şi-a îndeplinit demult toate condiţiile pentru a deveni parte a Spaţiului Schengen” – a declarat premierul Ungariei, Viktor Orbán, a cărui țară deține, până la finalul anului, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

    De altfel, toate instituțiile europene au susținut în ultimii ani aderarea celor două state la spațiul de liberă circulație și au salutat rezultatul pozitiv al reuniunii de la Budapesta.

    “În 2025, Spaţiul Schengen va deveni mai puternic”, a scris liderul Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe o rețea de socializare.

    Si preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a salutat ‘evoluţia pozitivă în privinţa aderării depline la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei’.

    La rândul său, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a cărui țară s-a opus până acum aderării României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație, a recunoscut că “migraţia ilegală a scăzut, dar trebuie să continuăm să consolidăm graniţele externe ale Uniunii Europene”. Referindu-se la veto-ul asupra aderării complete a României şi Bulgariei, acesta a punctat: “nu este numai decizia mea, este decizia întregii cancelarii”.

    La Budapesta, ministrul Cătălin Predoiu a salutat acordul şi a subliniat că acest obiectiv atins de București este în beneficiul tuturor. A apreciat că România este un adevărat furnizor de siguranţă în Spaţiul Schengen.

    Cătălin Predoiu: “Am ajuns la un acord. Întâlnirea este un succes. Obiectivul nostru, al României, la această întâlnire, a fost să creăm condiţiile pentru o decizie pozitivă la Consiliul JAI din luna decembrie. A fost să creăm condiţiile pentru ca veto-ul austriac să poată fi ridicat, astfel încât să avem o decizie în acest an. Şi cred că a fost un obiectiv comun inclusiv al colegului şi prietenului Gerhard Karner.

    Era important ca toată lumea să fie confortabilă, ca munca foarte bună depusă de poliţiştii de frontieră români şi bulgari, alături de colegii lor din Serbia, Ungaria, Austria, munca aceasta foarte bună care a stat la baza drumului pe care l-am parcurs, va continua şi după intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen cu frontierele terestre”.

    Amintim că Austria se opune din 2022 extinderii zonei de liberă circulaţie în semn de protest faţă de numeroasele intrări ilegale pe teritoriul său. În luna martie a acestui an, a acceptat calitatea de membru parţial al Schengen pentru cele două state est-europene, cu frontierele aeriene şi maritime, şi a stabilit o foaie de parcurs pentru o posibilă extindere la frontierele terestre.

  • Jurnal românesc – 10.10.2024

    Jurnal românesc – 10.10.2024

    Măsura este necesară pentru a asigura continuitate în procesarea cât mai rapidă a fluxurilor de persoane şi a mijloacelor de transport, respectiv pentru sprijinirea autorităţilor din Republica Moldova pentru consolidarea cooperării bilaterale în prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere – a mai spus Mihai Constantin. El a explicat că perioada iniţială de aplicare a acordului a fost, deja, prelungită cu două perioade succesive de câte şase luni, până la 15 octombrie anul acesta, în baza evaluărilor în comun ale rezultatelor sistemului de control, constatându-se o îmbunătăţire a traficului prin scăderea timpului mediu de aşteptare a fluxului de persoane. Realizarea controlului coordonat urmează să fie replicat și la vama Galaţi – Giurgiuleşti.

     

    Guvernul a aprobat, miercuri, prin hotărâre, măsuri detaliate de punere în aplicare a programului de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii vamale pentru perioada 2025-2030. Concret, vor fi modernizate, reabilitate şi dezvoltate 123 de birouri vamale, atât interne, cât şi de frontieră. Este un program amplu absolut necesar, având în vedere că multe dintre birourile sau punctele vamale prin care Autoritatea Vamală Română realizează, în prezent, controlul la frontieră cu ţările non-UE sunt într-un stadiu de uzură avansată sau se confruntă cu lipsa facilităţilor de control, respectiv a spaţiilor de depozitare, halelor de control și a dotărilor cu echipamente specifice.

     

    Ministerul de Externe a anunțat că, miercuri, cu sprijinul Ministerului Apărării şi al altor parteneri instituţionali, un nou grup de 58 de persoane aflate în situaţii vulnerabile, cetăţeni români şi membri de familie de gradul I, majoritatea femei, copii, cazuri medicale, persoane aflate în zona de risc maxim, a fost asistat în vederea repatrierii din Republica Libaneză, fiind transportat în România. Până în prezent, 270 de cetăţeni români şi membri de familie ai acestora au fost evacuaţi din Liban. MAE reaminteşte că este în vigoare un avertisment de călătorie de nivel 8/9- ‘EVITAŢI ORICE CĂLĂTORIE!’ pentru întreg teritoriul Republicii Libaneze.

     

    Centrul de artă Contemporană Conde Duque din Madrid găzduiește, până pe 8 decembrie, instalația „Fântâna” creată de arhitectul Cristian Corvin, proiect care a reprezentat România la a X-a ediție a Festivalului Internațional de Arhitectură și Design Concéntrico din Logroño, Spania. „Fântâna” este amplasată în curtea centrală, care are o suprafață de peste 4.300m2 și o capacitate de 1.450 de persoane. Cristian Corvin (n. 1973) este architect și designer de interior. Fie individual, fie ca parte dintr-o echipă de arhitecți co-autori, el a câștigat numeroase premii și nominalizări la concursuri locale și internaționale, iar lucrările studioului fondat de el au fost publicate în presa de specialitate de pe întreg globul și au câștigat numeroase premii.

     

    Institutul Cultural Român de la Varșovia susține participarea regizoarei Sarra Tsorakidis și a actriței Ilinca Hărnuț la a 40-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Varșovia, care se desfășoară în acest an în perioada 11-20 octombrie. Pelicula regizată de Sarra Tsorakidis, Ink Wash, este una dintre producțiile românești selectate în secțiunea KONKURS 1-2, adresată regizorilor aflați la debut sau la al doilea lungmetraj. Filmul Traffic, după un scenariu de Cristian Mungiu și regizat de Teodora Ana Mihai, precum și coproducțiile cu participare românească Sfârșitul verii (r. Danis Tanović) și Waterdrop (Picătură de apă), în regia lui Robert Budina, concurează în principala secțiune internațională. Albocalmin (r. Florin Șerban) și Tot ce rămâne (r. Andrei Redinciuc) concurează în secțiunea KONKURS –scurtmetraje. Festivalul Internațional de Film de la Varșovia este unul dintre cele mai prestigioase evenimente cinematografice poloneze. În acest an organizatorii au selectat 84 de lungmetraje și 60 de scurtmetraje.

  • Podul peste Tisa intră în reparaţii

    Podul peste Tisa intră în reparaţii

    La Punctul de Trecere a Frontierei Sighetu Marmaţiei traficul rutier va fi restricţionat, începând de luni, pentru reparaţii la structura de rezistenţă a podului peste Tisa, a anunţat, sâmbătă, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

    “În baza studiilor efectuate de către Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) cu privire la structura de rezistenţă a podului de peste Tisa, pod ce leagă România de Ucraina, s-a concluzionat faptul că sunt necesare reparaţii urgente la această construcţie. Drept urmare, CNAIR împreună cu firma executantă au anunţat restricţii cu privire la traficul rutier prin Punctul de Trecere a Frontierei Sighetu Marmaţiei, începând cu ziua de luni, pe o perioadă de 30 de zile, între orele 10,00-15,00, de luni până vineri”, precizează IGPF.

    Traficul pietonal nu va fi afectat.

    Conform estimărilor constructorului, lucrările de reabilitare a podului sunt prevăzute a se efectua până la finele lunii ianuarie 2025, mai precizează IGP.

  • Timpi mari de așteptare la mai multe puncte de trecere a frontierei

    Timpi mari de așteptare la mai multe puncte de trecere a frontierei

    Timpii de aşteptare au crescut pentru autoturisme la mai multe puncte de trecere a frontierei la ieşirea din România. Cel mai mult se aşteaptă la vama Stânca, cu Republica Moldova, 80 de minute.

    Şoferii stau în coadă 70 de minute şi la vama Negru Vodă, cu Bulgaria, unde este doar o singură arteră de ieşire, în timp ce la Giurgiu-Ruse timpul de trecere este de 40 de minute. Sunt lucrări de reparaţie a podului pe partea bulgară, iar circulaţia se desfăşoară pe o singură bardă, alternativ, în sistem semaforizat.

    La intrarea în ţară, cel mai mare timp de aşteptare este tot la vama Negru Vodă, 70 de minute. Este aglomeraţie şi la punctele de trecere a frontierei cu Ungaria Petea şi Urziceni, 60 de minute

  • Bulgaria – Restricții de circulație la Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse

    Bulgaria – Restricții de circulație la Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse

    Activitățile de reparație sunt prevăzute să dureze până la data de 15 iunie 2024. Acestea se vor efectua pe timpul zilei, pe segmente rutiere scurte și vor implica organizarea și reglementarea temporară a circulației rutiere pe pod, traficul desfășurându-se pe o singură bandă cu regim asigurat de accesibilitate și de semnalizare prin indicatoare rutiere și personal de dirijare.

    De asemenea, MAE le recomandă cetățenilor români să conducă preventiv, cu viteză adecvată, să respecte strict semnalizarea rutieră temporară montată și indicațiile/semnalele organelor de control aflate la fața locului și să ia în considerare posibilitatea măririi timpilor de așteptare la trecerea podului.

    În acest context, MAE subliniază importanța informării corecte a șoferilor români și achiziționării în timp util a vignetelor electronice pentru folosirea infrastructurii rutiere publice din Bulgaria, înainte de a intra pe teritoriul bulgar, în conformitate cu legislația în vigoare.

    Autoritățile bulgare recomandă ca vinieta electronică să fie achiziționată online prin intermediul website-ului www.bgtoll.bg, cu versiune în limba română: https://www.bgtoll.bg/ro/rovinieta-electronica, sau de la terminalele specifice montate în incinta punctelor de frontieră. În cazul turiștilor români care aleg să revină în țară, prin PCTF Ruse, recomandăm să pregătească în prealabil suma exactă pentru taxa de pod, și anume 2 euro sau 4 leva, ori să efectueze plata cu cardul bancar, în acest mod putând fi scurtați considerabil timpii de așteptare la procesarea și eliberarea documentelor justificative tip chitanțe, facturi, bonuri fiscale.

    Cetățenii români pot folosi pentru intrarea în România și celelalte puncte de trecere a frontierei situate la granița cu Bulgaria: precum PCTF Vidin – Calafat, PCTF PCTF Kardam- PCTF Negru Vodă, PCTF Silistra – Ostrov Călărași, PCTF Dobromir – Krushari și PCTF Kainardzha – Lipnița (aceste două puncte funcționează cu orar 08:00-20:00 și doar pentru autovehicule cu masa totală admisă de până la 3,5t), PCTF Nikopol – Turnu Măgurele (feribot) (www.feribot-eurobac.ro), PCTF Svishtov – Zimnicea (feribot) (www.ferry.bg) și PCTF Oryahovo – Bechet (feribot) (www.ferryboat.bg) și PCTF Aydemir (Silistra) – Chiciu (Călărași) (feribot) (www.spikaferry.com).

    Informații suplimentare pot fi accesate astfel: cu privire la starea actuală a drumurilor – pe aplicația gratuită LIMA www.lima.api.bg, de pe pagina de internet a Agenției “Infrastructura Rutieră” – www.api.bg și la numărul de telefon 070013020, accesibil în regim non-stop; cu privire la situația zborurilor pe aeroportul Sofia – www.sofia-airport.eu; cu privire la starea vremii – pe site-ul www.weather.bg; cu privire la regimul vamal, la intrarea în Bulgaria dinspre Turcia, pe site-ul www.mae.ro/travel-conditions/3677 (Condiții de călătorie în Bulgaria, titlul Reglementări vamale) și pe site-ul Agenției „Vămi” din Bulgaria – www.customs.bg; cu privire la e-vigneta și sistemul e-TOLL – pe site-ul www.bgtoll.bg; cu privire la situația circulației prin punctele de trecere a frontierei bulgare – pe site-ul www.mvr.bg.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Sofia: +35929712858 și +35929733510, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență au la dispoziție telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Republica Bulgaria: +359879440758.

    Ministerul Afacerile Externe recomandă consultarea paginilor web: http://sofia.mae.rohttps://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_rowww.meteoalarm.orgwww.mae.ro și reamintește faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie secțiunea „Sfaturi de călătorie”, disponibilă pe site-ul MAE (https://www.mae.ro/node/1533), care oferă informaţii, alerte, atenționări şi sfaturi de călătorie.

    Sursa Comunicat  MAE

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Începând cu 31 martie 2024, România intră în Schengen, însă doar cu frontierele aeriene și maritime. Într-o conferinţă de presă, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu, a făcut o serie de precizări referitoare la modul în care românii vor călători în străinătate de la această dată.

  • România, tru Schengen pi cali aeriană şi maritimă ditu marţu 2024

    România, tru Schengen pi cali aeriană şi maritimă ditu marţu 2024



    Premierlu Marcel Ciolacu dimãndã, Niercuri dicseara, că româñilliu va s’aibã hãiri di avantajili a spaţlui Schengen pi cali aeriană şi maritimă ditu meslu marţu a anlui yinitoru. După 13 di añi, birikeavis Aţilui di Analtu, România va s’intrã tru Schengen. Nica şi Portul Constanţa va ş_creascã exponenţial importanţa. Escu cãndãsitu că tru 2024 va s’ncllidemu pãzãrãpserli şi ti sinurlu terestru, spusi Ciolacu.



    La aestu proiectu naţionalu s-ari cilãstãsitã cabaia muyltu. Lãharistusescu a tutãloru aţiloru mintiţ cu lucãrlu şi maxus a soţloru a melli ditu aestu Guvernu cari dusirã ma largu cu cilãstãserli acã anlu ţi tricu uşa ti Schengen părea acutotalui ncllisã, dimãndã premierlu Marcel Ciolacu.



    Ministerlu Afacerlor Interne dimãndã că, tu 23 di andreu, agiumsi pi unã akicãseari politicã deadunu Ministerili tu idyea ipoitisi diu Austria şi Vãrgãria mutrindalui tindearea-a spaţlui Schengen cu România şi Vãrgãria la sinurli aesrieani şi maritime ahurhindalui cu meslu marţu 2024.



    Va s’aibã muabeţ tru 2024 şi ti bãgarea tu lucru a acquis-ului comunitar Schengen ti sinurli terestre, tru streasă ligătură cu meatrili compnsatorii mutrinda anvãrtuşearea-a controlului tu sinuri şi bãgarea tu practiko a Acordului Dublin, dimãndã Ministerlu.



    Tu kirolu a dzãliloru di 26 şi 27 di andreu, s’ţãnurã muabeţ pi canali diplomatiţi, anamisa di Ministerele di Interne şi di Externe, inclusiv pi livelu a misiunilor diplomatiţi acreditate la UE, mutrindalui proiectulu di a[pofasi a Consiliului cari s’ncurpilleadzã juridicu respectivlu acordu politic. Bãgarea tu practico a acordului politic tru unã apofasi nsimneadzã acordulu a tutãloru statelor Membre UE, imnaticu proţeduralu ţi va s’ducã ninti şi gioi, 28 di andreu 2023, adăvgã Ministerul Afacerilor Interne.



    Autoru: Eugen Cojocariu


    Armãnipsearea: Taşcu Lala


  • România, în Schengen pe cale aeriană şi maritimă din martie 2024

    România, în Schengen pe cale aeriană şi maritimă din martie 2024

    Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, miercuri seară, că românii vor beneficia de avantajele spaţiului Schengen pe cale aeriană şi maritimă din luna martie a anului viitor. După 13 ani, în sfârşit România va intra în Schengen. Implicit, Portul Constanţa îşi va creşte exponenţial importanţa. Sunt convins că în 2024 vom închide negocierile şi pentru frontiera terestră, a declarat Ciolacu.



    La acest proiect naţional s-a muncit extrem de mult. Le mulţumesc tuturor celor implicaţi şi în mod special colegilor mei din acest Guvern care au continuat demersurile chiar dacă anul trecut uşa Schengen părea complet închisă, a transmis premierul Marcel Ciolacu.



    Ministerul Afacerilor Interne a anunţat că, pe 23 decembrie, a ajuns la un acord politic împreună cu Ministerele omologe din Austria şi Bulgaria privind extinderea Spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie 2024.



    Se va discuta în 2024 şi despre aplicarea acquis-ului comunitar Schengen la frontierele terestre, în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere şi aplicarea Acordului Dublin, a comunicat Ministerul.



    Pe parcursul zilelor de 26 şi 27 decembrie, au avut loc discuţii pe canale diplomatice, între Ministerele de Interne şi de Externe, inclusiv la nivelul misiunilor diplomatice acreditate la UE, asupra proiectului de decizie a Consiliului care să încorporeze juridic respectivul acord politic. Materializarea acordului politic într-o decizie presupune acordul tuturor statelor Membre UE, demers procedural care va continua şi joi, 28 decembrie 2023, a adăugat Ministerul Afacerilor Interne.

  • Trafic aglomerat la punctele de trecere a frontierei cu Ungaria, din judeţul Arad

    Trafic aglomerat la punctele de trecere a frontierei cu Ungaria, din judeţul Arad

    Aglomeraţie la principalele puncte de trecere a frontierei cu Ungaria, din judeţul Arad, joi, atât pe arterele dedicate traficului greu cât şi pe cele destinate traficului uşor şi turistic, informează Poliţia de Frontieră.

    La Nădlac II, pe autostrada pan-europeană, se aşteaptă cel puţin o oră pentru ieşirea din ţară în cazul traficului uşor şi turistic. Aici sunt deschise patru artere autoturismelor, microbuzelor şi autocarelor.

    La Nădlac I, pe DN7, timpul de aşteptare este mai mic pentru a se intra în Ungaria, respectiv 30 – 40 de minute. Sunt deschise două artere pentru traficul uşor şi turistic. La acest punct este însă coloană de maşini şi pe sensul de intrare în România, pe singura arteră disponibilă timpul de aşteptare fiind de 30 de minute.

    În ceea ce priveşte traficului greu, sunt probleme la intrarea în România. Pe teritoriul Ungariei s-au format coloane de camioane care ajung la doi kilometri. La Nădlac II se aşteaptă minimum 90 de minute pe cele două artere, iar la Nădlac I se aşteaptă două ore pe singura arteră disponibilă.

    Suplimentarea numărului de artere, în vederea fluidizării traficului, depinde şi de autorităţile ungare.
    Se înregistrează un număr mare de autovehicule prezentate la controlul de frontieră într-un timp scurt, iar numărul arterelor poate fi suplimentat şi în funcţie de personalul alocat de autorităţile ungare. Ţinem permanent legătura cu partea ungară în vederea dispunerii unor măsuri comune de fluidizare, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliţiei de Frontieră Arad.

    Recomandarea IGPF este ca şoferii să consulte aplicaţia Trafic online pentru a afla care sunt punctele de trecere mai puţin aglomerate

  • Cehia– Posibilă creștere a timpilor de așteptare la frontiera cu Germania

    Cehia– Posibilă creștere a timpilor de așteptare la frontiera cu Germania

    Cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Cehă sunt informaţi că, începând cu data de 17 octombrie 2023, timpii de așteptare în punctele de control trecere a frontierei ceho – germane pot crește, pe sensul de intrare în Republica Federală Germania, în contextul introducerii controalelor aleatorii pentru combaterea migrației ilegale, informează Ministerul Afacerilor Externe.

    Conform sursei citate, Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție telefonul de permanență al Ambasadei României la Praga: +420607078501.

    De asemenea, MAE recomandă, totodată, consultarea paginilor de Internet:

    https://www.mvcr.cz/mvcren/default.aspx, http://praga.mae.ro, http://www.mae.ro și reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații și sfaturi de călătorie.

  • Lucrări pe Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse

    Lucrări pe Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse

    Potrivit reprezentanţilor ITPF, camioanele care ies din ţară pe la Giurgiu – Ruse au de aşteptat 60 de minute, iar cele care intră în ţară, 40 de minute. Pentru autoturisme timpul de aşteptare este de 20 de minute atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire din ţară.



    Circulaţia pe Podul Prieteniei s-a desfășurat cu dificultate marţi, pe timpul zilei, pe o singură bandă, iar pe timpul nopţii vor fi perioade de timp în care traficul pe pod va fi restricţionat în totalitate, ca urmare a unor lucrări de reparaţii pe care partea bulgară le execută în perioada 3-5 octombrie, au informat reprezentanţii Poliţiei de Frontieră.



    “Autorităţile de frontieră bulgare au informat Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Giurgiu, prin intermediul Centrului Comun de Contact Giurgiu, că în perioada 3-5 octombrie 2023, vor fi demarate lucrări de reparaţii a rosturilor de dilatare de pe Podul dintre Ruse-Giurgiu, aspect ce necesită introducerea unor măsuri temporare de restricţionare a traficului pe pod. Astfel, în perioada respectivă, pe timpul zilei circulaţia pe Podul Prieteniei se va desfăşura cu dificultate, pe o singură bandă fiind reglementată prin indicatoare şi semnalizatoare rutiere, iar pe timpul nopţii vor fi intervale de timp, între orele 22,00 şi 1,00, când traficul pe pod va fi restricţionat în totalitate”, se arată într-un comunicat de presă transmis de ITPF Giurgiu, citat de Agerpres.



    Poliţia de Frontieră recomandă persoanelor care intenţionează, în perioada imediat următoare, să ajungă în Bulgaria să evite punctul de trecere a frontierei Giurgiu şi să tranziteze prin celelalte puncte de frontieră deschise în regim internaţional cu ţara vecină.



    Cei interesați au la dispoziție alte zece puncte de trecere a frontierei în regim internaţional pentru persoane, autoturisme şi camioane, conform categoriilor specifice fiecărui punct.



    Sursa: Agerpres

  • IGPF: Peste 115.000 de persoane au intrat joi în România, dintre care 13.070 cetăţeni ucraineni

    IGPF: Peste 115.000 de persoane au intrat joi în România, dintre care 13.070 cetăţeni ucraineni

    Poliția de Frontieră informează că, în data de 07.09.2023, prin punctele de fro­ntieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalitățile de control (atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire) aproximativ 294.700 de persoane, cetățeni români și străini, şi peste 76.700 de mijloace de transport.

    Conform IGPF, pe sensul de intrare în România au fost 115.792 de persoane, dintre care 13.070 de cetăţeni ucraineni. Astfel, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 07.09.2023, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 5.953.288 cetăţeni ucraineni.

    Controlul de frontieră la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislației naționale și comunitare, Poliția de Frontieră lucrând la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor de trecere, conform sursei citate.

    Mai multe Informații privind situația punctelor de frontieră deschise traficului internaţional se regăsesc pe aplicaţia Trafic on-line care poate fi accesată la adresa http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/.

    Sursa Poliția de Frontieră