Radio România Internațional

Tag: frontiera

  • Bogdan Aurescu i-a semnalat omologului ungar, Peter Szijjarto, situaţia de la frontieră

    Bogdan Aurescu i-a semnalat omologului ungar, Peter Szijjarto, situaţia de la frontieră

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, i-a adresat, încă o dată, omologului ungar, Peter Szijjarto, solicitarea ca, în contextul crizei umanitare din Ucraina, să fie luată în considerare urgentarea procedurilor de control al cetăţenilor ucraineni care se prezintă la frontiera ungaro-română şi care nu sunt în posesia unui paşaport biometric şi de a introduce noi măsuri pentru reducerea timpilor de aşteptare în frontieră, informează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE)

    Este sugerată suplimentarea cu personal specializat a punctelor de frontieră cu România, respectiv pentru utilizarea tuturor benzilor de acces spre punctul de trecere a frontierei, acolo unde este aplicabilă o astfel de măsură (spre exemplu, la punctul de trecere a frontierei Nădlac II). Astfel, au fost indicate punctele de trecere a frontierei cu timpii de aşteptare cei mai lungi: Petea, Borş, Nădlac II, Urziceni, Borş II.

    Astfel, au fost indicate punctele de trecere a frontierei cu timpii de așteptare cei mai lungi (Petea, Borș, Nădlac II, Urziceni, Borș II).

    Demersul șefului diplomației române vine în continuarea demersurilor diplomatice făcute de MAE încă de marți seară, 8 martie, prin adresarea în scris a acestor solicitări, atât prin Ambasada României la Budapesta, cât și direct Ambasadei Ungariei la București.

    Ministrul Péter Szijjártó a reconfirmat, cu acest prilej, omologului român faptul că măsurile stabilite în cadrul conversației anterioare rămân valabile, anume că autoritățile ungare permit intrarea pe teritoriul Ungariei a persoanelor fără pașaport biometric și că, în coordonare cu autoritățile competente, vor fi demarate demersurile pentru a identifica în cel mai scurt timp măsurile care se impun pentru a fluidiza procedura și a facilita tranzitul mai rapid peste frontieră, mai informează sursa citată.

  • Aproximativ 30.000 de cetăţeni ucraineni au intrat în România, în ultimele 24 de ore

    Aproximativ 30.000 de cetăţeni ucraineni au intrat în România, în ultimele 24 de ore


    Poliţia de Frontieră informează că, în ultimele 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 80.044 de persoane, dintre care 29.636 cetăţeni ucraineni , în scădere cu 12,7% faţă de ziua precedentă.

    Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 10.769 cetăţeni ucraineni, în ușoară scădere cu 1,6%, iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 17.079 cetăţeni ucraineni , scădere cu 19%.

    Pe sensul de ieşire din România au efectuat formalităţile 89.164 de persoane, dintre care 26.551 cetăţeni ucraineni, uşoară scădere de 0,3%.

    Conform sursei citate, de la declanşarea acestei crize, până la data de 07.03.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 291.081 cetăţeni ucraineni şi au ieşit 208.863 cetăţeni ucraineni.

    Poliţia de frontieră menţionează că a fost suplimentat personalul care își desfășoară activitatea la controlul documentelor de călătorie și se lucrează la capacitatea maxima a punctelor de trecere a frontierei.

    De asemenea, au fost intensificate măsurile de control la frontieră, s-au suplimentat turele de serviciu în zonele de responsabilitate și s-a întărit cooperarea cu celelalte instituții cu atribuții în domeniu, în vederea unui schimb operativ de date și informații, precum și de adoptare în comun, în situații impuse, a măsurilor necesare pentru gestionarea cazurilor apărute.

  • Ungaria permite accesul doar cetățenilor care îndeplinesc condițiile de intrare în spațiul Schengen

    Ungaria permite accesul doar cetățenilor care îndeplinesc condițiile de intrare în spațiul Schengen

    Începând cu data de 2 martie, ora 15,45 (ora României), la frontiera româno – ungară, intrarea pe teritoriul Ungariei este permisă numai cetăţenilor statelor terţe (inclusiv cetăţenilor ucraineni sau altor persoane care vin din Ucraina), care îndeplinesc condiţiile de intrare în spaţiul Schengen, a informat Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF).

    Dispoziţia anterioară privind permiterea intrării în Ungaria a cetăţenilor statelor terţe care vin din Ucraina, în contextul situaţiei din această ţară, prin care erau acceptate orice fel de documente prin care se putea stabili identitatea este anulată, potrivit IGPF.

    În prezent, în punctele de trecere a frontierei de la graniţa cu Ungaria se înregistrează un timp de aşteptare ridicat, ca urmare a faptului că un număr foarte mare de autoturisme, persoane şi automarfare se prezintă pentru efectuarea controlului de frontieră la ieşirea din România. Precizăm că formalităţile de frontieră la graniţa cu Ungaria se efectuează în comun cu autorităţile din ţara vecină, sens în care suplimentarea arterelor de control se realizează în acord cu şi în funcţie de personalul alocat de Poliţia Ungară. Au fost contactate autorităţile maghiare pentru dispunerea unor măsuri comune de fluidizare a traficului, precizează sursa citată.

    IGPF a suplimentat personalul planificat la verificarea documentelor de călătorie şi a dispus toate măsurile aflate în competenţă pentru asigurarea unui control operativ.

    Autorităţile de frontieră ungare cer să se îndeplinească condiţiile de intrare în Spaţiul Schengen, aşa ne-au informat, azi, în jurul orei 15.00. Deci toţi cetăţenii terţi care intră în Spaţiul Schengen trebuie să aibă dreptul de a intra, respectiv paşaport biometric sau viză în paşaportul model vechi. Copiii, la fel, mai precizează Poliția de Frontieră.

  • IGPF- Informare privind traficul la frontiera cu #Ucraina

    IGPF- Informare privind traficul la frontiera cu #Ucraina

    UPDATE

    Câteva sute de persoane din Ucraina au trecut, joi, Dunărea cu bacul în oraşul românesc Isaccea. Aceștia fug din calea războiului. În sprijinul refugiaţilor autorităţile au decis ca mijlocul de transport naval să funcţioneze fără program, a declarat, pentru AGERPRES, primarul oraşului Isaccea, Anastase Moraru.

    În vamă, nu se mai respectă programul de îmbarcare, iar în momentul în care feribotul se umple, se trece Dunărea.. Din informaţiile pe care le am, acum este plin, urmează să ajungă, după care va pleca imediat în partea cealaltă , a explicat primarul Moraru.

    Majoritatea ucrainenilor care vin în România au maşini personale. N-au făcut încă solicitare de cazare. Fiecare ştie unde trebuie să ajungă. Pot să meargă la rude, unii merg şi spre Bulgaria, dar şi spre Turcia, din câte am înţeles, a precizat primarul oraşului Isaccea.

    Refugiaţii fără mijloace de transport personale pot fi dirijaţi prin Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă către centrele pe care le are pregătite sau pot apela la posibilităţile de cazare ale autorităţii locale din oraş, potrivit sursei citate.

    Tulcea are pregătite planuri pentru sprijinirea refugiaţilor din Ucraina. Suntem pregătiţi pentru a gestiona în mod optim eventualele fluxuri de migranţi. Vă pot spune că la nivel central este întocmit un asemenea plan privind managementul unui aflux de refugiaţi pe teritoriul României, a menţionat prefectul Dan Munteanu.

    ———————————

    Potrivit IGPF, în data de 24.02.2022, în intervalul orar 00.00-16.00, au intrat în România, prin punctele de frontieră situate la graniţa cu Ucraina (PTF Halmeu-jud. Satu Mare, PTF Sighetu-Marmatiei-jud. Maramures, PTF Siret-judetul Suceava, PTF Isaccea-judetul Tulcea) aproximativ 5.300 de persoane, cetăţeni români şi străini (creştere de 120% comparativ cu acelaşi interval orar al zilei anterioare).

    Polițiștii de frontieră sunt la datorie și în permanentă legătură cu partenerii instituționali, fiind dispuse toate măsurile necesare pentru asigurarea securităţii frontierelor României, conform IGPF.

    Situaţia este în dinamică, iar măsurile din competenţa Poliţiei de Frontieră vor fi adaptate, de asemenea, în funcţie de evoluţia acesteia. Rugăm cetăţenii să se informeze doar din surse oficiale, a mai informat IGPF.

  • Jurnal Românesc – 29.12.2021

    Jurnal Românesc – 29.12.2021

    Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, şi ambasadorul Israelului, David Saranga, au discutat despre intensificarea colaborării dintre cele două ţări în domeniul irigaţiilor şi al combaterii deşertificării, sectoare în care Israel are o vastă experienţă. Am alocat fondurile necesare, în bugetul pentru anul 2022, pentru accelerarea investiţiilor în infrastructura de irigaţii, precum şi în sistemul antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor, obiective esenţiale pentru creşterea producţiei agricole, a declarat Chesnoiu. Diplomatul israelian şi-a manifestat disponibilitatea ca, în perioada următoare, să aibă loc schimburi de experienţă şi bune practici la nivel de experţi, prin organizarea unor seminarii on-line şi vizite de lucru în Israel şi în România. Un alt subiect abordat a vizat simplificarea procedurii de acreditare a unor abatoare kosher, pentru a creşte accesul pe piaţa din Israel a cărnii şi produselor agroalimentare provenite din fermele româneşti. România produce mai multă materie primă decât consumă şi consider că este necesară o strategie clară pentru procesare, astfel încât să exportăm mai multe produse finite, de calitate, şi mai puţină materie primă, a punctat ministrul român. În cadrul discuţiei s-a vorbit şi despre colaborarea în cercetarea agricolă şi despre atenuarea efectelor schimbărilor climatice asupra agriculturii şi mediului rural.

    66,6% dintre basarabeni susţin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, un procent cu 5% mai mic decât în iunie, potrivit unui sondaj de opinie realizat de iData. Aderarea la blocul NATO a cunoscut un trend similar. Dacă în iunie 33,4% dintre moldoveni susțineau acest deziderat, în decembrie doar 28,7% mai sunt de acord cu acest demers. În scădere este şi sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Economică Euroasiatică, condusă de Rusia, care a atins cel mai jos nivel, de 32,5 procente. A crescut însă uşor susținerea refacerii URSS la 23,6%, dar și a recunoașterii regiunii transnistrene ca stat independent (22,4%). De asemenea, 39,4% dintre moldoveni ar susține ieșirea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente, organizaţie din care fac parte fostele republici sovietice. Sentimentul unionist în stânga Prutului rămâne ridicat, în ciuda unei mici scăderi înregistrate în ultimele două luni. Astfel, 40,4% dintre cetățenii Republicii Moldova ar vota pentru unirea cu România. Sondajul iData a fost realizat în perioada 12-19 decembrie pe un eșantion reprezentativ de 1.021 de persoane şi are o marjă de eroare +/-3%.

    Aproximativ 93.000 de persoane, cetăţeni români şi străini, şi peste 23.700 mijloace de transport au trecut prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări la 28 decembrie, transmite Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră. Graniţa aeriană a fost tranzitată de aproximativ 37.000 de persoane, cea cu Ungaria, de aproape 25.100 de persoane, urmată de cea cu Moldova – aproximativ 14.400 de persoane şi cu Bulgaria – circa 10.000 de persoane. Poliţia de frontieră mai arată că au fost constatate 25 de fapte ilegale, săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini, şi au fost descoperite bunuri în valoare de aproape 153.200 de lei ce urmau să fie introduse ilegal în ţară. Totodată, în cazul a 12 cetăţeni străini nu s-a permis intrarea în România ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege şi de asemenea pentru 4 români a fost dispusă măsura interzicerii ieşirii din ţară din diferite motive legale.

    O conferinţă cu participarea cercetătorilor Academiei Române şi din mediul universitar din ţară şi străinătate va fi organizată în toamna anului viitor de Grupul de Studiere a Antisemitismului şi Holocaustului din cadrul Academiei. Înfiinţat la începutul acestui an, Grupul reuneşte 14 cercetători de la Institutul de Istorie Nicolae Iorga din Bucureşti, Institutul de Istorie A.D. Xenopol din Iaşi, Centrul de Studii Transilvane din Cluj-Napoca, Institutul de Cercetări Socio-Umane Gheorghe Şincai din Târgu Mureş şi Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului din Bucureşti. Grupul de Studiere a Antisemitismului şi Holocaustului activează în cadrul Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie a Academiei Române şi este coordonat de dr. Viorel Achim, cercetător principal la Institutul de Istorie Nicolae Iorga, specialist în minorităţi etnice în România secolelor 19 şi 20, în politica de populaţie din România anilo 1940-1944, în Holocaust şi în istoria romilor din România şi din sud-estul Europei. Scopul Grupului este de a stimula cercetarea în institutele Academiei Române, astfel încât acestea să devină un loc care să conteze în peisajul cercetării internaţionale cu privire la istoria antisemitismului şi la Holocaust.


  • Aproximativ 65.900 de cetățeni români și străini au tranzitat frontiera în prima zi de Crăciun

    Aproximativ 65.900 de cetățeni români și străini au tranzitat frontiera în prima zi de Crăciun

    Aproximativ 65.900 de cetăţeni români şi străini au tranzitat frontiera de stat în prima zi de Crăciun, informează Poliţia de Frontieră (IGPF).

    În data 25.12.2021, prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalităţile de control aproximativ 65.900 persoane, cetăţeni români şi străini, cu peste 17.100 mijloace de transport (dintre care 4.900 automarfare). Pe sensul de intrare au fost aproximativ 36.200 persoane cu 8.400 mijloace de transport, iar pe cel de ieşire 29.700 persoane cu 8.700 mijloace de transport.

    Frontierele cele mai tranzitate au fost: cea cu Ungaria – aproximativ 20.400 de persoane şi 6.800 de mijloace de transport, frontiera aeriană – aproximativ 19.800 de persoane, frontiera cu Moldova – aproximativ 14.400 de persoane şi 4.100 de mijloace de transport şi frontiera cu Bulgaria – aproximativ 7.600 de persoane şi 4.400 de mijloace de transport.

    Informaţii referitoare la situaţia punctelor de frontieră deschise traficului internaţional se găsesc pe aplicaţia Trafic on-line care poate fi accesată la adresa http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/. IGPF recomandă participanţilor la trafic tranzitarea tuturor punctelor deschise traficului internaţional, pentru a se evita aglomeraţia.

    Poliţiştii de frontieră au constatat 43 fapte ilegale (19 infracţiuni şi 24 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini.De asemenea, au fost descoperite, independent sau în colaborare cu alte instituţii, bunuri nedeclarate (ce urmau a fi introduse ilegal în ţară), care depăşeau plafonul vamal admis ori suspecte a fi contrafăcute. Valoarea amenzilor contravenţionale aplicate s-a ridicat la peste 59.400 lei.

    Nu a fost permisă intrarea în ţară a 25 cetăţeni străini care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege. De asemenea, nu s-a permis ieşirea a patru cetăţeni români din diferite motive legale.

  • Jurnal Românesc – 22.12.2021

    Jurnal Românesc – 22.12.2021

    Proiectul de lege
    privind includerea nomazilor digitali în categoria străinilor care pot
    beneficia de viză de lungă şedere a fost adoptat de Camera Deputaţilor.
    Legea pentru nomazii digitali este o lege care aduce România în secolul
    21 (…) şi prevede posibilitatea străinilor de a veni să locuiască sau să
    călătorească în România pentru o perioadă mai lungă de timp. În acest timp, ei
    pot să lucreze pentru un angajator din străinătate sau pentru o companie pe
    care ei o au înregistrată în străinătate, a spus deputatul USR Diana
    Buzoianu. Potrivit acesteia, legea reprezintă un instrument care a adus deja
    resurse financiare substanţiale în Germania, Estonia şi Croaţia. Începând
    din momentul publicării în Monitorul Oficial, va putea să aducă aceste resurse
    şi pentru România. Este un instrument prin care putem să promovăm ţara noastră
    şi ne alăturăm astfel practic avangardei statelor care au reuşit să folosească
    viza pentru nomazii digitali pentru a-şi promova ţara, a mai spus Buzoianu.
    Conform actului normativ, prin nomad digital se înţelege străinul care este
    angajat cu un contract de muncă la o companie înregistrată în afara României şi
    care prestează servicii de la distanţă, sau care deţine o companie înregistrată
    în afara României, în cadrul căreia prestează servicii de la distanţă prin
    folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.




    Vicepreşedintele
    Comisiei de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională din Camera
    Deputaţilor, Mihai Fifor, solicită Guvernului să ia măsuri pentru a facilita
    trecerea frontierei de către românii stabiliţi în Ungaria care lucrează în
    continuare în România, şi care, dar din cauza aglomeraţiei de la graniţă,
    întâmpină dificultăţi în a ajunge la locul de muncă. Într-o scrisoare deschisă
    adresată ministrului de Interne, Lucian Bode, deputatul PSD arată că în
    localitatea Batonya, de pe teritoriul Ungariei, locuiesc circa 380 de români
    mutaţi în ultimii ani din Arad, iar majoritatea îşi desfăşoară activitatea pe
    teritoriul României.

    Din cauza aglomeraţiei create în vămile din zonă în
    aceste zile premergătoare Sărbătorii Crăciunului, precum şi datorită numărului
    mare de cetăţeni care se întorc în ţară şi în contextul măsurilor antipandemice
    sporite de la frontieră, timpii de aşteptare sunt de câteva ore    , se arată
    în scrisoare. Fifor atrage atenţia că locuitorii din vecinătatea frontierei
    îşi văd astfel îngrădită posibilitatea de a-şi mai exercita un drept
    fundamental garantat de Constituţia României, dreptul la muncă şi indică
    drept o posibilă soluţie deschiderea zilnică, în anumite intervale orare, a
    Vămii Variaşu Mic-Dombegyhaza, vamă destinată micului trafic şi deschisă acum
    doar în zilele de sâmbătă. Frontiera cu Ungaria este cea mai aglomerată graniţă
    a României în această perioadă din cauza sutelor de mii de români care revin
    din ţările occidentale pentru a petrece acasă Crăciunul şi Anul Nou.




    Comisiile
    parlamentare de buget-finanţe au avizat favorabil cu 24 voturi
    ‘pentru şi 9 împotrivă, bugetul Secretariatului General
    al Guvernului pentru anul 2022. Instituţia va avea alocate 2,85
    de miliarde de lei credite de angajament, cu 5,62% mai mult decât anul acesta,
    şi 2,82 de miliarde de lei credite bugetare, în creştere cu 1,0t procente. Secretarul
    general al Guvernului, Marian Neacşu, a apreciat că bugetul este
    echilibrat, dar evident insuficient, şi a subliniat că
    va fi luat din nou în discuţie la rectificarea bugetară. În coordonarea
    Secretariatului General al Guvernului se află 13 institute, agenţii,
    autorităţi, departamente şi comisii, între care Departamentul pentru românii de
    pretutindeni şi Departamentul pentru relaţia cu Republica Moldova.




    Ambasada României
    în Republica Moldova și Biroul Atașatului Apărării l-au omagiat pe veteranul de
    război Ignat Săndulescu cu ocazia împlinirii a 103 ani, transmite Radio
    Chişinău. Potrivit unui mesaj publicat pe pagina de Facebook a reprezentanţei
    diplomatice, veteranul de război din localitatea Cruglic, raionul Criuleni, a
    primit un coș cu produse alimentare, o plachetă de onoare și un buchet de
    flori. Ignat Săndulescu s-a remarcat ca o persoană foarte harnică și
    devotată activităților pe care le-a desfășurat în cadrul IAR Brașov, motiv
    pentru care conducerea fabricii i-a propus, după încheierea celui de-al Doilea
    Război Mondial, să se stabilească la Brașov. Acesta
    a refuzat, motivul fiind legat de dorința sa de a se reîntoarce la soție, în
    Basarabia, se arată în mesajul publicat de Ambasadă. Săndulescu s-a
    născut la 20 decembrie 1918 în județul Orhei. În 1940 a fost înrolat în
    Regimentul 89 Infanterie din Brașov alături de care a luptat în perioada
    1942-1943.


  • DSP amendează automat cetățenii care nu completează PLF la 24 de ore de la intrarea în țară

    DSP amendează automat cetățenii care nu completează PLF la 24 de ore de la intrarea în țară

    Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a declarat marţi că Direcţia de Sănătate Publică (DSP) are acces la baza de date cu persoanele care intră în ţară. DSP îi identifică pe cei care nu au completat formularul digital PLF în 24 de ore şi emite automat sancţiunea, care va fi trimisă prin poştă la adresa de domiciliu declarată la frontieră.

    ‘Noi avem aici o ordonanţă de urgenţă, nu este nevoie de norme de aplicare a ordonanţei de urgenţă, lucrurile sunt foarte clare în ce priveşte cele patru variante. În 24 de ore de la momentul în care ai intrat la frontieră şi ai declarat că nu ai PLF, Direcţia de sănătate publică judeţeană, care primeşte toate informaţiile din frontieră, are acest drept de a sancţiona cu amendă contravenţională de la 2.000 la 3.000 de lei pe cel care nu completează actul’, a spus Lucian Bode.

    Potrivit acestuia, la început a fost destul de îngrijorător procentul celor care soseau la frontieră şi nu aveau formularul completat – 76% în primele ore. ‘După care, astăzi vorbim de aproximativ 60% din cetăţenii care sosesc în frontieră şi nu completează PLF. Vom vedea imediat câţi din cei 60% despre care vorbesc îl completează în următoarele 24 de ore. Foarte mulţi cetăţeni care au tranzitat frontiera pe sensul de intrare, s-au grăbit să ajungă în România înainte de 20 decembrie’.

    O dată cu intrarea în vigoare a PLF, a menţionat ministrul de Interne, ‘care nu face decât să simplifice aceste proceduri’, a scăzut de trei ori numărul persoanelor care vin la frontieră, iar timpii de aşteptare au scăzut.

    Foarte mulţi cetăţeni care au intrat în ţară s-au grăbit să ajungă în România înainte de 20 decembrie, mai spune ministrul Bode.

    Duminică au intrat în țară 204.000, luni 63.000. Odată cu intrarea în vigoare a PLF a scăzut de trei ori numărul persoanelor care vin în frontieră. Timpul de aşteptare s-a redus la 10 – 15 minute.

    România a introdus, din 20 decembrie, obligaţia completării PLF pentru toate persoanele care intră în ţară.

    Formularul poate fi completat doar în format electronic și poate fi accesat la adresa plf.gov.ro.

  • Un șofer a intrat în țară pe contrasens, prin PTF Nădlac, pentru a evita carantinarea

    Un șofer a intrat în țară pe contrasens, prin PTF Nădlac, pentru a evita carantinarea

    Un şofer român care mai avea în mașină şase pasageri a intrat pe contrasens în România, prin Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac, pentru a evita triajul epidemiologic şi carantinarea, în condiţiile în care venea dintr-o ţară cu risc epidemiologic ridicat, fiind al doilea caz înregistrat la Nădlac în doar trei zile. Poliţiştii de frontieră care îşi desfăşurau activitatea pe sensul de intrare în România au observat autoturismul care se deplasa pe contrasens, pe sensul de ieşire din ţară, astfel că l-au oprit pentru verificări.

    S-a constatat că la volanul autoturismului se afla un cetăţean român, iar împreună cu acesta, ca pasageri, se mai aflau şase cetăţeni români, care veneau din Germania. Întrucât şoferul nu îndeplinea condiţiile de exceptare privind măsura carantinării la intrarea în România, sosind dintr-o ţară cu risc ridicat de infectare cu virusul SARS-CoV-2, a încercat să evite controlul de frontieră şi triajul epidemiologic efectuat de lucrătorii Direcţiei de Sănătate Publică. S-a constatat faptul că, alături de şofer, doi dintre pasageri nu îndeplineau condiţiile de exceptare privind măsura carantinei, iar patru dintre aceştia erau vaccinaţi împotriva SARS-CoV-2, a transmis, joi, Poliţia de Frontieră Arad. Conform sursei citate, pasagerii au declarat că nu ştiau despre intenţia şoferului de a intra în ţară în mod fraudulos. În acest caz, se fac cercetări pentru ‘intrare prin trecere frauduloasă a frontierei de stat’.

    Primul caz de acest fel a fost înregistrat la Nădlac marţi, când un şofer de microbuz care transporta pasageri din străinătate în Bacău a trecut frontiera pe contrasens, pentru a evita triajul epidemiologic şi riscul ca ocupanţii vehiculului să fie puşi în carantină.

  • Vama Giurgiu, timpi mari de aşteptare la ieşirea din ţară

    Vama Giurgiu, timpi mari de aşteptare la ieşirea din ţară

    Tirurile care vor să iasă din România prin punctul de frontieră Giurgiu-Ruse formează o coadă de aproximativ opt kilometri pe prima bandă de mers a DN 5 Bucureşti-Giurgiu şi au de aşteptat 90 de minute pentru controlul de frontieră, informează Agerpres.

    De asemenea, traficul la intrarea în municipiul Giurgiu este dirijat de poliţia locală.

    ‘La nivelul Punctului de Trecere a Frontierei Giurgiu-Ruse, Bulgaria, timpii de aşteptare au crescut, având în vedere că ne aflăm în perioada premergătoare sărbătorilor de iarnă, iar un număr mare de camioane s-a prezentat pentru control într-un timp foarte scurt. În prezent, activitatea de control la frontieră se desfăşoară la capacitate maximă.

    Conform sursei citate, conducerea Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu a luat toate măsurile aflate în competenţă pentru asigurarea unui control operativ şi reducerea timpului de aşteptare’, a declarat marţi, pentru AGERPRES, purtătoarea de cuvânt a ITPF Giurgiu, Iuliana Butoi.

    În ultimele 24 de ore s-au prezentat pentru intrarea în România un număr de 1.186 de camioane, 366 de turisme, 328 de microbuze, şase autocare şi 2.457 de persoane.

    Pe sensul de ieşire din ţară un număr de 1.301 de camioane, 417 de turisme, 349 de microbuze şi 22 autocare cu un număr total de 3.142 de persoane.

    Tirurile care ies din România au de aşteptat 90 de minute controlul de frontieră, iar cele care intră au de aşteptat 60 de minute.

    Timpul de aşteptare pentru turisme, la controlul de frontieră, este de zece minute atât pe sensul de intrare cât şi pe cel de ieşire din România.

    Sursa Agerpres

  • UE avertizează că eventuala suspendare a protocolului nord-irlandez ar avea consecinţe grave

    UE avertizează că eventuala suspendare a protocolului nord-irlandez ar avea consecinţe grave

    O eventuală suspendare a Protocolului nord-irlandez anexat acordului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană ar însemna o respingere a eforturilor Bruxelles-ului de a găsi o soluţie consensuală în punerea în practică a documentului – a explicat, zilele trecute, vicepreşedintele Maros Sefcovic, după întrevedere cu ministrul britanic pentru Brexit, David Frost. Oficialul britanic a evocat din nou o posibilă suspendare unilaterală de către Londra a protocolului, aşa cum permite un articol din acest acord, în cazul unor mari dificultăţi economice.

    O suspendare a aplicării acestui protocol ar crea o nouă criză între Londra şi Uniunea Europeană, cu riscul unei spirale a represaliilor comerciale. Între timp, Guvernul irlandez a anunţat că pregăteşte măsuri de urgenţă în eventualitatea unui conflict comercial între blocul comunitar şi Marea Britanie.

    De când Marea Britanie a părăsit efectiv Uniunea, la 1 ianuarie, premierul Boris Johnson a amânat unilateral aplicarea unor dispoziţii din protocolul privind Irlanda de Nord inclus în acordul de Brexit. Guvernul de la Londra cere revizuirea acestui protocol, pe care-l consideră nesustenabil, solicitare respinsă de Bruxelles. Conform protocolului, pentru evitarea reapariţiei unei frontiere fizice între provincia britanică Irlanda de Nord şi Republica Irlanda – membră a Uniunii -, care ar ameninţa acordul de pace din Vinerea Mare semnat în 1998, controalele vamale au fost deplasate în porturile nord-irlandeze, acestea aplicându-se şi mărfurilor venite din Marea Britanie. Irlanda de Nord rămâne astfel atât în teritoriul vamal britanic, cât şi în piaţa unică europeană – situaţie care, în practică, a perturbat comerţul dintre Marea Britanie şi Irlanda de Nord.

    Mai mult, potrivit Londrei, apare astfel o frontieră de facto în interiorul Regatului Unit, ameninţând integritatea şi suveranitatea acestei ţări. Marea Britanie cere renegocierea protocolului şi în special înlăturarea dreptului Curţii de Justiţie a Uniunii Europene de a examina aplicarea sa, înlocuindu-l cu un arbitraj internaţional – o modificare inacceptabilă pentru europeni.


  • Întârzieri la frontiera dintre Bulgaria şi Grecia

    Întârzieri la frontiera dintre Bulgaria şi Grecia

    Ambasada României la Atena a iniţiat demersuri în regim de urgenţă pentru fluidizarea traficului de la punctul de frontieră dintre Bulgaria şi Grecia (Kulata – Promachonas), a anunţat, sâmbătă seară, Ministerul Afacerilor Externe (MAE). În contextul întârzierilor înregistrate la punctul de frontieră Kulata – Promachonas Ambasada României la Atena a iniţiat demersuri pe autorităţile centrale şi locale elene, solicitând identificarea în cel mai scurt timp a unor soluţii care să permită fluidizarea traficului în punctul de frontieră, inclusiv prin suplimentarea personalului şi a echipamentelor de testare.



    Consulii Ambasadei României la Sofia şi reprezentanţii Consulatului General al României la Salonic s-au deplasat la punctul de trecere a frontierei pentru a constata modul în care decurg procedurile de verificare şi pentru a acorda asistenţă consulară, în funcţie de solicitări.



    Potrivit datelor comunicate de autorităţile elene, demersurile de verificare la frontieră se realizează cu dificultate deoarece o parte dintre persoanele care sosesc în Republica Elenă nu au completat formularul de identificare a pasagerului – PLF, disponibil AICI: Passenger Locator Form, anterior călătoriei.



    În context, MAE reaminteşte că toate persoanele care intră în Republica Elenă au obligaţia de a completa formularul PLF (Passenger Locator Form) cu cel puţin 24 de ore anterior efectuării călătoriei, indiferent de statul de provenienţă. MAE precizează că autorităţile elene întreprind în continuare demersuri pentru fluidizarea circulaţiei şi reducerea timpului de aşteptare la frontieră.



    MAE va continua să urmărească îndeaproape evoluţiile cu privire la tranzitul cetăţenilor români prin punctul de trecere a frontierei menţionat şi va rămâne în dialog constant cu autorităţile elene pentru identificarea soluţiilor necesare reducerii timpului de aşteptare şi prevenirea unor astfel de situaţii în perioada următoare.



    Ministerul reaminteşte că este în vigoare măsura testării rapide împotriva COVID-19, în mod aleatoriu, în punctele de trecere a frontierei.



    MAE reaminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena: 0030 210 6728879; 0030 210 6744544 sau al Consulatului General al României la Salonic: 0030 2310 340088, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.



    Cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de permanenţă al Ambasada României în Republica Elenă: 00306978996222 şi al Consulatului General al României de la Salonic: 0030 6906 479076.

  • Puncte de vaccinare la frontieră, în PTF Nădlac I şi Nădlac II Arad

    Puncte de vaccinare la frontieră, în PTF Nădlac I şi Nădlac II Arad

    Autorităţile judeţene din Arad vor amenaja la graniţa cu Ungaria, în Punctele de Trecere a Frontierei (PTF) Nădlac I şi Nădlac II, puncte temporare de vaccinare anti-COVID-19, după ce s-a constatat că tot mai mulţi români care lucrează în străinătate sau au locuinţe în Ungaria vin în ţară doar pentru a se imuniza, inclusiv străini cetăţeni ai Uniunii Europene.

    Prefectul judeţului Arad, Toth Csaba, a declarat miercuri, pentru Agerpres, că în ultima perioadă s-a observat o creştere a numărului de cetăţeni români care vin din alte ţări pentru a se vaccina.

    Nu aş spune că este un fenomen, dar sunt foarte mulţi români care lucrează şi locuiesc în ţări europene şi vin în Arad doar pentru a se vaccina. Unii vin cu partenerii de viaţă, cetăţeni străini – germani, italieni şi aşa mai departe. Aceşti oameni se bucură de facilitatea de a se vaccina foarte uşor în ţara noastră, fără programare. Personal cunosc multe cazuri, dar această tendinţă mi-a fost adusă la cunoştinţă şi în cadrul discuţiilor din Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Şi cu ocazia Paştilor, românii care au venit acasă la familii au profitat şi s-au vaccinat, a declarat prefectul.


    La rândul său, şeful Direcţiei de Sănătate Public (DSP) Arad, Horea Timiş, a declarat că este vorba de sute de persoane care în ultimele săptămâni au trecut graniţa în România pentru a se vaccina în Arad.

    Nu vorbim doar de cetăţeni români stabiliţi în străinătate, ci şi de cetăţeni ai altor state. În acest moment, cetăţenii Uniunii Europene se pot vaccina la noi în ţară. De altfel, vă pot spune că şi foarte mulţi angajaţi ai misiunilor diplomatice ale României din Europa au venit la Arad doar pentru a se vaccina. Cred că avem persoane vaccinate din toate ţările europene. Pentru că de la o zi la alta am observat, fără să avem statistici precise, că sunt tot mai mulţi cei care trec graniţa doar pentru a se vaccina, am decis să înfiinţăm posturi temporare de vaccinare în PTF Nădlac I şi PTF Nădlac II, a declarat, pentru Agerpres, şeful DSP Arad.

    El a spus că aceste centre de vaccinare de la frontieră vor fi operaţionalizate în o săptămână, cel mult două.

    De asemenea, şeful Direcţiei de Sănătate Public (DSP) Arad, Horea Timiş a declarat că nu există probleme privind dozele de vaccin, acestea fiind suficiente în judeţ.

  • Poliţia de Frontieră: Informare privind traficul prin punctele de frontieră

    Poliţia de Frontieră: Informare privind traficul prin punctele de frontieră

    În data 30.04.2021, prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalităţile de control aproximativ 84.300 persoane, cetăţeni români şi străini, cu peste 28.100 mijloace de transport (dintre care 13.300 automarfare).

    Pe sensul de intrare au fost aproximativ 43.200 persoane cu 14.500 mijloace de transport, iar pe cel de ieşire 41.100 persoane cu 13.600 mijloace de transport.

    Frontiera cu Ungaria a fost tranzitată de aproximativ 29.100 de persoane şi 13.800 de mijloace de transport (5.000 automarfare), din care pe sensul de intrare în ţară au fost aproximativ 19.600 de persoane cu 8.900 mijloace de transport.

    Poliţia de frontieră lucrează la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor de trecere, în prezent traficul derulându-se cu operativitate.

    Poliţia de frontieră recomandă participanţilor la trafic tranzitarea tuturor punctelor deschise traficului internaţional, astfel încât să se evite apariţia suprasolicitărilor doar a unora dintre acestea.

    Pe aplicaţia Trafic on-line (http://www.politiadefrontiera.ro/traficonline/) se regăsesc informaţii privind situaţia punctelor de frontieră deschise traficului internaţional.

  • Circulaţia pe Podul Prieteniei va fi oprită în perioada 26-29 aprilie 2021,între orele 20:00 -24:00

    Circulaţia pe Podul Prieteniei va fi oprită în perioada 26-29 aprilie 2021,între orele 20:00 -24:00

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Bulgaria prin punctul comun de frontieră Giurgiu – Ruse că până joi, în intervalul orar 20,00 – 24,00, circulaţia pe Podul Prieteniei va fi oprită total pentru finalizarea unor lucrări urgente de reparaţie a plăcilor de beton din structura carosabilului.

    Pentru aceeaşi perioadă, în afara intervalului orar menţionat, în zona de reparaţie a podului, circulaţia rutieră se va desfăşura pe o singură bandă, fiind dirijată de semnalizări şi indicatoare rutiere.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să urmărească cu atenţie situaţia din zona punctului comun de frontieră Giurgiu – Ruse, iar şoferii să conducă preventiv, cu viteză adecvată şi să respecte cu stricteţe semnalizarea rutieră temporară montată pe pod şi indicaţiile/semnalele organelor de control aflate la faţa locului.

    În această perioadă, este posibil să se formeze coloane de autovehicule, în special de automarfare.

    Informaţii generale suplimentare pot fi accesate astfel: de pe pagina de internet a Agenţiei Infrastructura Rutieră – www.api.bg şi la numărul de telefon 070013020, accesibil în regim non-stop; cu privire la regimul vamal, la intrarea în Bulgaria dinspre Turcia, pe site-ul www.mae.ro/travel-conditions/3677 (Condiţii de călătorie în Bulgaria, titlul Reglementări vamale) şi pe site-ul Agenţiei Vămi din Bulgaria – www.customs.bg; cu privire la e-vigneta şi sistemul e-TOLL – pe site-ul www.bgtoll.bg; cu privire la situaţia circulaţiei prin punctele de trecere a frontierei bulgare – pe site-ul www.mvr.bg; cu privire la starea vremii – pe site-ul www.weather.bg; cu privire la starea actuală a drumurilor – pe aplicaţia gratuită LIMA www.lima.api.bg.

    Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Sofia: +35929712858 şi +35929733510, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziţie telefonul de permanenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Bulgaria: +359879440758.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet:

    www.mae.ro/node/51904,sofia.mae.ro,ec.europa.eu/consularprotection/content/traveladvice_ro, www.meteolaram.eu, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.