Președintele Klaus Iohannis în Egipt
România va beneficia de un împrumut de circa 3 miliarde de dolari pentru proiectarea şi finalizarea unităţilor III şi IV ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, din sud-estul țării. Prezent, săptămâna aceasta, în Egipt, la Sharm El-Sheikh, la Conferinţa Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, preşedintele Klaus Iohannis a participat la evenimentul de înmânare a scrisorilor de intenţie privind împrumutul din partea US Exim Bank.El și-a exprimat, în context, susţinerea pentru continuarea demersurilor comune româno-americane de promovare a securităţii energetice, în paralel cu atingerea obiectivelor în materie de schimbări climatice, dezvoltarea surselor regenerabile şi a energiei nucleare fiind elemente-cheie în realizarea cu succes a tranziţiei verzi. De altfel, la Conferinţa ONU privind schimbările climatice, președintele Iohannis a afirmat că Bucureștiul sprijină, pe deplin, rolul de lider asumat de Uniunea Europeană în privința limitării schimbărilor climatice. ʺTrebuie să asigurăm o tranziţie climatică ordonată, cu multiple beneficii, investiţii în cercetare, dezvoltare, inovare, dezvoltarea economiei verzi şi crearea de noi locuri de muncăʺ – a punctat Klaus Iohannis.
Legile justiţiei – constituţionale
Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, sesizările depuse de formațiunile parlamentare de opoziție USR și AUR, precum şi de Avocatul Poporului la cele trei Legi ale Justiţiei, recent adoptate de Parlament. Este vorba de Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea organizării judiciare şi Legea Consiliului Superior al Magistraturii. Preşedinta interimară a Senatului, liberala Alina Gorghiu, a catalogat decizia CCR drept corectă şi firească, amintind că obiectivul României este, în prezent, ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care Bruxelles-ul monitorizează funcţionarea statului de drept în România încă de la admiterea în Uniunea Europeană, în 2007. De renunţarea la acest mecanism depinde aderarea României la spaţiul Schengen. Opoziţia a solicitat, însă, preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge Legile Justiţiei, chiar dacă declarate constituționale, şi să aştepte avizul Comisiei de la Veneţia.
Majorarea dobânzii de politică monetară
Banca Naţională a României a luat, marţi, câteva decizii importante. A majorat rata dobânzii de politică monetară la 6,75% pe an, de la 6,25%. A majorat şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de depozit. Banca Centrală a mai hotărât să păstreze controlul ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi să menţină nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. La începutul acestui an, dobânda-cheie se situa la nivelul de 2% pe an. Majorarea ei se explică prin faptul că energia electrică şi alimentele tot mai scumpe au urcat inflaţia, în septembrie, la aproape 16%. Specialiștii se așteaptă ca inflaţia să mai crească spre finalul acestui an, apoi să intre pe o traiectorie descedentă, pentru a coborî sub 10% în primul semestru din 2024.
Acord privind plafonarea preţurilor la energie
După numeroase discuții, liderii PNL, PSD și UDMR din coaliția la guvernare la București au ajuns, săptămâna aceasta, la un acordprivind o nouă plafonare a preţurilor la energie. Prevederile, care se vor aplica de anul viitor, îi privesc în principal pe cei care au un consum de curent mai mare de 255 kWh pe lună, nevoiți să plătească, în prezent, facturi foarte mari. Astfel, de la 1 ianuarie, consumatorii casnici care depăşesc plafonul de 255 kWh, dar şi marile companii vor plăti un preţ fix de 1,30 lei pe kWh (circa 26 de eurocenți). De asemenea, întreprinderile mici şi mijlocii, industria alimentară şi cea farmaceutică, precum şi lăcaşurile de cult vor achita 1 leu pe kWh (circa 20 de eurocenți). În privinţa preţului la gaze naturale, acesta rămâne neschimbat – clienţii casnici vor plăti 31 de bani (circa 6 eurocenți) pe kilowatt-oră, iar cei non casnici, 37 de bani (circa 7 eurocenți).
Electricitate pentru Republica Moldova
Uniunea Europeană va oferi Republicii Moldova un sprijin de 250 de milioane de euro pentru depăşirea crizei energetice, din care 50 de milioane pentru compensarea facturilor. Anunțul a fost făcut de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care s-a aflat, joi, la Chişinău, într-un nou gest de susţinere faţă de mica Republică, puternic lovită de consecinţele războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Statul majoritar românofon se confruntă cu o criză energetică fără precedent, după ce concernul rus Gazprom a redus considerabil livrările. Republica Moldova a rămas şi fără curentul electric pe care îl cumpăra din Ucraina şi din regiunea separatistă rusofonă Transnistria, astfel încât, acum, peste 90% din necesarul său de energie este importat din România. Potrivit ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, România a ajutat Republica Moldova şi cu furnizarea de păcură şi lemn de foc. Totodată, Guvernul român a aprobat 130.000 de metri cubi de lemn de foc la solicitarea Chişinăului.
Un nou punct de frontieră între România și Ucraina
Premierul român, Nicolae Ciucă, a participat, joi, alături de omologul ucraineanDenys Shmyhal, la deschiderea punctului vamal Vicovu de Sus – Krasnoilsk. Este primul româno-ucrainean care se deschide din 1999 şi primul între Ucraina şi un stat membru al Uniunii Europene după declanșarea agresiunii militare ruse din Ucraina. Punctul vamal va facilita tranzitul de persoane şi mărfuri dintre Ucraina şi România, dar şi spre ţările Uniunii.
