Radio România Internațional

Tag: Galati

  • Galaţi

    Galaţi

    Astăzi vă propunem să ne însoţiţi
    într-un oraş-port Dunăre,situat în zona estică a României, pe
    malul nordic al Dunării: Galaţi. Situat la confluenţa Dunării cu Siretul,
    oraşul atrage prin mai multe puncte de atracţie, primul de menţionat fiind
    Faleza Dunării, un mic paradis în lungime de aproape trei kilometri. Este vorba
    mai precis despre un parc, cu suprafaţa de circa 30 de hectare, cu o promenadă romantică, pe sub sălcii pletoase
    şi platani, cu privelişte asupra fluviului şi a munţilor Dobrogei. Aici există
    zone special amenajate pentru iubitorii sportului cu role sau placă de
    skateboard sau bicicleta. Iar amatorii de pescuit se pot alătura sutelor de
    pescari, obişnuiţi ai zonei. În parc pot fi văzute lucrările de artă expuse
    peste tot, mărturii ale uneia dintre cele mai importante tabere europene de
    sculptură în metal din secolul trecut. Tot în parcul de pe faleza Dunării vă
    aşteaptă mai multe restaurante, câteva dintre ele pe pontoane plutitoare, cu o
    ofertă culinară diversificată.


    Cel mai vechi monument istoric din
    oraşul Galaţi este biserica fortificată Precista, ce a fost construită între
    anii 1643-1647, în timpul domniei lui Vasile Lupu. De-a lungul timpului,
    biserica-cetate a suportat vitregiile vremurilor: a fost arsă de turci,
    distrusă în războaiele ruso-otomano-austriece, jefuită de otomani.


    Dintre obiectivele
    turistice care nu trebuie ratate, vă propunem Complexul Muzeal de Ştiinţe ale
    Naturii. Complexul are o grădină botanică impresionantă, cu mii de varietăţi de
    plante (inclusiv exotice, în spaţii protejate), un superb acvariu cu 800 de
    peşti din 68 de specii diferite, un observator astronomic, o grădină
    senzorială, totul pe o suprafaţă de peste 14 hectare.


    Pe un promontoriu cu o privelişte
    impresionantă din partea de sud a oraşului, în cartierul Dunărea, poate fi
    vizitată o capodoperă a ingineriei moderne: turnul de televiziune. Înalt de
    aproape 100 de metri, el domină oraşul şi oferă o vedere extraordinară a
    cursului Dunării şi a munţilor Dobrogei. Construcţia a fost finalizată în 1978,
    iar în partea de sus vă aşteaptă şi un restaurant. Urcatul în vîrful turnului
    se poate face doar cu liftul şi costă 5 lei (puţin peste un euro) de persoană,
    copiii cu vârsta până în 7 ani beneficiind de gratuitate.


    Inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu ocazia celei de-a 80-a
    aniversări a Unirii Principatelor Române, Muzeul de Istorie Galaţi îşi asteaptă
    vizitatorii în casa care a aparţinut familiei Cuza şi unde Alexandru Ioan Cuza
    a trăit în perioada în care a fost pârcălabul Galaţiului. Activitatea
    ştiinţifică a muzelui a reînceput în 1951-1952, când a demarat organizarea
    ştiintifică a colecţiilor. În 1956, obiectele din colecţii au fost separate;
    astfel, o parte dintre ele au format colecţiile Muzeului de Ştiinte ale
    Naturii, iar o alta, colecţiile Muzeului de Artă. Treptat, colecţia Muzeului de
    Istorie s-a mărit prin noi achiziţii şi cercetări arheologice realizate în
    partea sudică a Moldovei, în principal la castrul roman de la
    Tirighina-Barboşi, ajungând acum la un patrimoniu de peste 50 de mii de
    exponate. Aici puteţi admira şi o maşină de epocă, Dion Bouton din 1898, în perfectă stare de funcţionare, care de mai bine de jumătate de secol poate
    fi văzută la Muzeul de istorie de la Galaţi.


    Şi cum ne aflăm pe malul Dunării, nu trebuie uitat
    că se pot face rezervări pentru croaziere organizate, cu condiţia să vă
    anunţaţi intenţia cât de devreme, ar fi recomandat chiar şi cu o lună înainte.
    Vine cu detalii, privind posibilităţile de agrement pe Dunăre la bordul unei
    nave pasager, Cristina Stratulat, manager evenimente la un hotel de aici: Cu această ambarcaţiune se pot realiza diverse evenimente, pentru o
    capacitate maximă de 60 de persoane la bord. Noi avem un pachet de croazieră
    destul de atractiv, în jur de 1500 euro, pachet care conţine 2 ore de marş, o
    oră de staţionare în larg şi 4-5 ore de staţionare la ponton, plus servicii de
    masă. Se pot realiza diverse trasee, cel mai mic ar fi Galaţiul pe Dunăre,
    care include faleză, şantier naval, râul
    Siret şi retur, în cam 2 ore de marş. Se pot realiza şi croaziere până în Delta
    Dunării. Alte trasee ar fi Galaţi- vărsare Prut (graniţa naturală
    dintre România
    şi
    Rep. Moldova) şi retur, aproximativ 4 ore de marş, Galaţi-intrare canal Măcin
    şi retur, aproximativ 5 ore de marş, Galaţi-Tulcea, 11 ore de marş. Sezonul
    pentru croaziere ar fi mare, am avut ambarcaţiunea închiriată şi în februarie
    şi în noiembrie, nu când este îngheţată Dunărea, dacă vremea permite.



    Cu speranţa că v-am convins să adăugaţi oraşul Galaţi pe lista locurilor
    de vizitat din România, vă aşteptăm data viitoare cu o nouă destinaţie.

  • Dorina

    Dorina

    Dès demain, Dorina reprendra donc le train pour trouver un moyen de sauver la bibliothèque et continuer à l’entretenir, l’enrichir de nouveaux ouvrages glanés auprès de généreux donateurs, sa foi, pour seule et unique partenaire indéfectible.

  • Herausforderung Bevölkerungsalterung: Senioren sollen mehr gefördert werden

    Herausforderung Bevölkerungsalterung: Senioren sollen mehr gefördert werden

    Fast 700 Millionen Menschen sind heute über 60 Jahre alt. Prognosen sehen voraus, dass 2050 die Zahl der über 60-Jährigen auf über 20% der Weltbevölkerung steigen wird. In der EU wird die Zahl der Personen, die über 65 Jahre alt sind, rapide steigen. Diese Altersgruppe soll 2050 150 Millionen Personen zählen. Bis 2060 wird das Verhältnis zwischen Alt und Jung von zwei zu eins sein. Diese Realität soll sich nicht zu einem Besorgnisgrund entwickeln, sondern die Umsetzung von Lösungen fördern. Eine Lösung wäre, dass die Senioren weiter arbeiten sollen. Ionuţ Sibian, Exekutivdirektor der Stiftung für die Entwicklung der Zivilgesellschaft, erklärte uns, der Europäische Wirtschafts- und Sozialausschuss habe Projekte für die Vorbeugung einer demografischen Krise entwickelt:



    Eine Studie des Europäischen Wirtschafts- und Sozialausschusses zeigt, dass zum Beispiel Länder wie Gro‎ßbritannien ihr BIP um 5% erhöhen können, wenn sie in der Zukunft die Senioren auf dem Arbeitsmarkt behalten. Die über 50-jährigen Personen sollen Zugang zur Digitalisierung haben. Mehr als 125 Millionen EU- Bürger zählen zu dieser Kategorie, für die der Zugang zu Internet sehr bedeutend ist, um auf dem Arbeitsmarkt präsent bleiben können. Die EU-Staaten haben bis jetzt das Problem des Zugangs zur Digitalisierung aus der Sicht des Zugangs zu den sozialen und medizinischen Leistungen angegangen. Wir müssen den älteren Personen Bildungsmöglichkeiten bieten, um sich zu informieren, aber auch um mehr Geld gewinnen zu können. Das Internet spielt eine wesentliche Rolle.“



    Weil die Winterferien sich nähern, wollen wir heute auch über die Angebote für die Personen im dritten Alter für Entspannung und Erholung sprechen. Sie können zum Beispiel eine Hochschule besuchen, ohne den Stress der Prüfungen zu erleben. Es geht um das Angebot der Universität Dunărea de Jos“ in Galaţi für das Studienjahr 2016-2017. Über das Projekt Universitatea Vârstei a Treia“ (Universität fürs Dritte Alter“) sagte uns die Prodekanin Violeta Puşcaşu folgendes:



    Unter den Gro‎ßstädten Rumäniens ist Galaţi die Stadt mit der ältesten Bevölkerung. Das ist die Folge der unglücklichen wirtschaftlichen, politischen und demografischen Umstände. Rund ein Drittel der Stadtbevölkerung ist über 60 Jahre alt. Ich unterrichte Demografie seit mehr als 20 Jahren und konnte die Änderungen in diesem Bereich in Rumänien und Europa beobachten. Die Gesellschaft sollte nicht gleichgültig sein. Sie sollte nicht ausschlie‎ßlich durch Lösungen wie Altersheime oder durch die Isolierung der alten Person in ihrer Wohnung zusammen mit einem Haustier vor dem Fernseher antworten.“




    Die Universität des Dritten Alters verlangt keine Studiengebühren und bietet den Absolventen ein Zertifikat, das auf dem Arbeitsmarkt zwar wertlos ist, aber einen sentimentalen Wert hat. Die Senioren können sich damit geistig fit halten und sogar Neues lernen. Was können die Senioren in Galaţi studieren? Prodekanin Violeta Puşcaşu dazu:



    Sie können von einer langen Liste 10 Module wählen. Die Liste enthält 20 Varianten. Davon können die Senioren 10 auswählen. Meine Kollegen beteiligen sich freiwillig an diesem Projekt. Sie unterrichten Rechtswissenschaften, Wirtschaft, internationale Beziehungen, Kinetotherapie, Medizin, Kunst, Kultur und Zivilisation, Ernährungswissenschaft, Geschichte, Philosophie, Theologie, Tourismus, Wissenschaft und Maschinenbau.“




    160 Seniorenstudenten, die über 55 Jahre alt sind, besuchen die Vorlesungen der Universität Dunărea de Jos“ in Galaţi. Der älteste Seniorenstudent ist 85 Jahre alt. Nach der Absolvierung der Uni haben die Senioren mehrere Chancen einen Arbeitsplatz zu finden. Hören wir nun wieder Ionuţ Sibian, der die Anstellung der Senioren als eine Priorität betrachtet:



    Die Europäische Union muss eine Lösung finden. Ein Teil dieser Lösung wäre, die Senioren so lange wie möglich auf dem Arbeitsmarkt zu halten. Arbeitgeber, die Senioren einstellen, sollen Erleichterungen oder Hilfen bekommen. Die soziale Wirtschaft kann für die Seniorengruppe ein guter Arbeitgeber sein.“




    Bis zur Umsetzung der Lösungen freuen sich die Senioren zusammen mit den Jugendlichen und Kindern auf die kommenden Winterferien.

  • În România, a fost declanşată o săptămână de luptă împotriva corupţiei la frontiere

    În România, a fost declanşată o săptămână de luptă împotriva corupţiei la frontiere

    În perioada 5-9 decembrie, cu ocazia aniversării Zilei Internaţionale Anticorupţie (9 decembrie) se desfăşoară acţiunea intitulată “Săptămâna anticorupţie la frontiere”. Comportament responsabil şi eliminarea riscurilor de fapte de corupţie, cât şi conştientizarea cetăţenilor care tranzitează graniţele României cu Ucraina şi Republica Moldova – sunt câteva din cerinţele impuse de Direcţia Naţională Anticorupţie în acest interval.



    Până vineri, 9 decembrie, cetăţenii din cele trei state şi alţi turişti care trec prin punctele de frontieră din Sighet, Halmeu, Galaţi, Oancea, Albiţa, Siret şi în Aeroportul Otopeni, pe sensul de intrare în ţară, vor primi din partea reprezentanţilor Direcţiei Anticorupţie, ai Poliţiei de Frontieră şi a voluntarilor materiale informative însoţite de recomandări pentru adoptarea unui comportament integru şi o atitudine pro-activă la sesizarea faptelor de corupţie. Deviza programului este : Pe aici, corupţia nu trece ! La această campanie vor participa, în calitate de voluntari, inclusiv elevi din localităţile de frontieră cu care Direcţiile Anticorupţie au semnat un protocol de colaborare cu deviza “Tinerii împotriva corupţiei!”



    Masurile de prevenire si de combatere a corupţiei la frontiere sunt, de altfel, insistent aduse în atenţia opiniei publice, în situaţia în care România solicită, de mai mulţi ani, statutul de membru al Spaţiului Schengen. În timp ce autorităţile de la Bucureşti spun că nu există motive obiective, tehnice, ca România să nu poată adera la acest spaţiu de liberă circulaţie în cadrul UE, o decizie politică prin consens, favorabilă României se lasă, încă, aşteptată. Principala obiecţie a unor parteneri din UE este tocmai nivelul ridicat al corupţiei. Aderarea la Spaţiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne ale statelor membre care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externa, unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală.



    Paralel cu măsurile anticorupţie de la frontiere, în luna decembrie, inspectorii ANAF vor face controale de amploare la agenţii economici, a căror activitate se intensifică în preajma sărbătorilor de iarnă. Ei vor urmări, cu precădere, fluxurile de bunuri provenite din achiziţii din state ale UE sau din import, în vederea identificării riscurilor determinate de comportamentul fiscal al destinatarilor înscrişi în documentele vamale, de transport sau de provenienţă. Tot pe parcursul lunii decembrie, ANAF va organiza zeci de licitaţii pentru valorificarea unor bunuri mobile şi imobile, în vederea recuperării unor sume stabilite prin hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală şi rămase definitive.




  • Unwetter über ganz Rumänien

    Unwetter über ganz Rumänien

    In Rumänien herrscht weiterhin Unwetter. Der heftige Regen hat große Schäden in der nordöstlichen Region Moldau angerichtet. Für sechs Landkreise aus diesem Landesteil hatte der Wetterdienst vorige Woche eine Warnung der Stufe Gelb ausgerufen, die ab Montag nicht mehr aufrechterhalten wird. Vorige Woche wurden landesweit auch die Warnungen der Stufe Orange und die höchste Alarmstufe Rot wegen starker Regenfälle ausgerufen. Das Hochwasser hat zahlreiche Häuser zerstört. Am stärksten wurde der Landkreis Galaţi betroffen. Im südöstlichen Landkreis wurden hunderte Häuser, Höfe und Untergeschösse von Überschwemmungen zerstört. Rund 1.700 Menschen sind infolgedessen evakuiert, einige Schulen sind geschlossen worden. In diesem Landkreis sind über 4.000 Feuerwehren einsatzbereit.



    Ab Montag wurden die Einsatzkräfte um weitere 30 Feuerwehren aufgestockt. Diese sind mit dreizehn Motorspritzen ausgestattet und unterstützen die 300 Feuerwehren, Militär, Gendarmen und Polizisten, die bereits seit voriger Woche in den von Überschwemmungen betroffenen Dörfern im Einsatz sind. Das Rote Kreuz hat den Bewohnern der betroffenen Landkreise 900 Schlafsäcke zur Verfügung gestellt. In den kommenden Tagen wird eine Kaltfront die Region Moldau erreichen. Im Norden hat es am Ende voriger Woche zum ersten Mal in dieser Saison bereits geschneit und der Wetterdienst warnt landesweit vor ungewöhnlich tiefen Temperaturen für Oktober, die im Osten Siebenbürgens –8 Grad ereichen sollen. Die Höchstwerte liegen landesweit bei 13 Grad. In einigen Landkreisen im Zentrum und Osten des Landes galt allerdings bis Montag eine Warnung vor Sturmböen und heftigen Schneefällen. Erst am Ende der Woche rechnet der Wetterdienst mit üblichen Temperaturen für diese Jahreszeit.



    Wir haben den Meteorologen Adrian Boariu um Details gebeten: Vereinzelt wird sich Reif bilden, im Nord-Osten, in Senken und im allgemeinen in kleinen Gebieten. Das Wetter wird vor allem in der Landesmitte, im Süden und Osten sehr kalt für diese Jahreszeit bleiben, selbst wenn die Temperaturen leicht steigen. Am Freitag, Samstag und Sonntag rechnen wir mit normalen Temperaturen für die zweite Hälfte des Monats Oktober, wir schließen jedoch weitere Regenfälle nicht aus, insbesondere gegen Mitte der zweiten Monatshälfte.



    Die Schwarzmeer-Häfen wurden aufgrund des Unwetters geschlossen. Der starke Wind und die großen Wellen haben sowohl die Navigation als auch den Betrieb in den Häfen Midia-Năvodari und Constanţa Norden und Süden lahmgelegt. Die Rumänische Marinebehörde hat ebenfalls den Verkehr von Frachtkahnkonvois durch die Schiffsschleuse Agigea eingeschränkt.



  • România, sub asaltul vremii rele

    România, sub asaltul vremii rele

    Vremea rea pare să fi luat în stăpânire România. Ploile abundente din ultima perioadă au generat probleme mai ales în estul ţării, în Moldova, unde, luni, a expirat valabilitatea unui cod galben de inundaţii în şase judeţe. De altfel, săptămâna trecută, a plouat cu coduri de avertizare de inundaţii — roşu, portocaliu sau galben. Apele s-au revărsat şi au adus necazuri oamenilor care şi-au văzut casele distruse.



    Cel mai vitregit este judeţul Galaţi, unde şuvoaiele au afectat sute de gospodării, curţi şi beciuri. Dezarmate în faţa potopului, circa 1700 de persoane au fost evacuate din locuinţe, iar unele şcoli au fost închise. Ca măsură preventivă, în acest judeţ, peste patru mii de pompieri rămân mobilizaţi pentru a interveni în cazul unor noi inundaţii.



    De luni, forţele de intervenţie din judeţul Galaţi, care acţionează pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor, au fost suplimentate cu 30 de pompieri cu trei motopompe remorcabile şi 10 transportabile. Aceştia s-au adăugat celor 300 de pompieri, jardarmi, militari şi poliţişti care acţionează cu 100 de mijloace de intervenţie în comunele afectate de inundaţiile produse săptămâna trecută. De asemenea, în sprijinul populaţiei, în zonă au fost trimişi şi 900 de saci de dormit de către Crucea Roşie, bunuri distribuite cu ajutorul pompierilor. Tot în Moldova, vremea continuă să fie rece.



    De altfel, în nordul regiunii a nins, la sfarşitul săptămânii, pentru prima oară în acest sezon. Meteorologii avertizează că maximele termice nu vor depăşi 13 grade Celsius, iar minimele vor ajunge şi la minus opt grade în estul Transilvaniei. Senzaţia de frig este accentuată de vânt. În câteva judeţe din centru si est a fost în vigoare un cod galben de viscol si ninsori. Meteorologii apreciază că, abia la sfarşitul săptămânii, temperaturile vor reveni la valori normale pentru această perioadă.



    Meteorologul Adrian Boariu: “Se va forma brumă local, în nord-est, în depresiuni şi pe spaţii mai mici în rest, dar, deşi în cea mai mare parte a ţării valorile termice vor marca o uşoară creştere, vremea se va menţine deosebit de rece pentru această dată, cu deosebire în centru, sud şi est. Vineri, sâmbătă şi duminică, valorile termice vor fi apropiate de cele normale pentru ultima decadă a lunii octombrie, iar probabilitatea de ploi va fi mai mare la mijlocul intevalului.”



    Din cauza vremii nefavorabile, au fost închise porturile de la Marea Neagră. Navigaţia şi operaţiunile de încărcare şi descărcare a navelor în porturile Midia-Năvodari şi Constanţa Nord şi Sud au fost suspendate, din cauza vântului deosebit de puternic şi a valurilor foarte mari la ţărm. Autoritatea Navală Română a decis şi restricţionarea tranzitului convoaielor de barje prin Ecluza Agigea.

  • Inundaţii în România

    Inundaţii în România

    Iar s-au abătut inundaţiile peste România. Ploile abundente din
    ultimele zile au provocat pagube semnificative, îndeosebi în estul ţării. Mai
    multe râuri din zonă au fost sub incidenţa unor coduri roşu, portocaliu şi
    galben de inundaţii. Apele au afectat
    sute de gospodării, curţi şi beciuri, iar trenurile au avut întârzieri de zeci
    de minute.

    Situaţia cea mai gravă s-a înregistrat în
    Galaţi, unde aproape 1700 de persoane au fost evacuate preventiv din
    calea apelor şi s-a instituit nivelul roşu de alertă. A fost cerut ajutorul
    militarilor pentru a interveni, iar autorităţile de la Bucureşti au decis să
    trimită acolo forţe cu motopompe de mare capacitate.

    Totuşi, modul în care au
    intervenit autorităţile în cazul acestor inundaţii a fost criticat de preşedintele
    Klaus Iohannis, chiar la o dezbatere pe marginea managementului reducerii
    riscurilor la dezastre, desfăşurată la Bucureşti. El a subliniat că este nevoie
    de proceduri, reguli şi intervenţii mult mai clare în astfel de situaţii şi a
    sustinut că situaţia putea fi alta dacă s-ar fi realizat barajul în amonte,
    dacă li s-ar fi explicat oamenilor că nu este bine să construiască locuinţe în
    albia râului şi dacă şanţurile ar fi fost decolmatate.

    Klaus Iohannis: De multe ori nu se ştie ce autoritate trebuie să intervină, intervin mai
    mulţi, nu se coordonează, se creează haos, dezordine şi în loc să avem o
    intervenţie ordonată care în cel mai scurt timp rezolvă problema, se creează
    intervenţii care nu sunt eficiente. Avem experienţa unor intervenţii foarte
    reuşite şi din partea ISU şi din partea poliţiei, din partea tuturor
    autorităţilor, cum avem din păcate şi exemple ale unor intervenţii destul de
    nereuşite. Însă dacă la nivelul conducerii reuşim să creionăm proceduri,
    practici foarte clare, uşor de urmat, atunci cu siguranţă vom avea mai multe
    intervenţii reuşite şi mai puţine rateuri.

    Climatologii avertizează că
    inundaţiile din aceste zile sunt efecte ale schimbărilor climatice, provocate
    de încălzirea globală. Climatologul Roxana Bojariu a afirmat la Radio România
    că, pentru astfel de situaţii, autorităţile centrale şi locale trebuie să aibă
    la dispoziţie proceduri şi planuri concrete de adaptare la noile condiţii
    meteorologice. Să îţi planifici dezvoltarea localităţii, să
    îţi planifici felul în care îţi gospodăreşti resursele locale, astfel încât, în
    cazul unor fenomene extreme, să reduci riscul de a avea pierderi de vieţi
    omeneşti sau de bunuri. Pe lângă decolmatarea, curăţirea, practic, a albiei
    râului, se punea problema protejării cu perdele de arbori, care să ţină apa pe
    versanţi, cel puţin o parte din ea. Într-adevăr, există datul meteorologic. Nu
    putem să îl eliminăm. Ar fi fost cantităţi oricum foarte mari, dar măcar o
    parte din efecte ar fi fost reduse.


    Roxana Bojariu a mai punctat că
    importantă este şi educarea populaţiei pentru a şti cum să se comporte în
    situaţii de dezastre naturale.

  • Experienţe româneşti în taberele de refugiaţi

    Experienţe româneşti în taberele de refugiaţi

    Odată
    cu intensificarea afluxului de refugiaţi din Siria către Europa, au apărut şi
    în societatea românească dezbateri şi s-au iscat polemici. La nivel
    instituţional şi politic, România s-a anagajat să primească peste 6.200 de
    refugiaţi prin mecanismul de relocare al UE. La nivel social, situaţia
    refugiaţilor stârneşte dispute şi curiozităţi deopotrivă. Dar şi multă empatie,
    mai ales pentru femei şi copii. Empatia, dar şi preocuparea profesională, au
    făcut-o pe fotoreporteriţa Ioana Moldovan să viziteze, în 2013, tabăra de
    refugiaţi sirieni de la Zaatari din Iordania. Pe atunci, oamenii de acolo nu se
    gândeau să plece neapărat mai departe şi chiar îşi încropiseră un fel de
    aşezare, ne povesteşte Ioana Nicolae: Tabăra din Zataari
    devenise deja un fel de mic oraş, avea o stradă cu mici magazine şi taverne pe
    care o denumiseră în glumă Champs Elysees. Şi a fost o surpriză să văd cum se
    dezvoltă o comunitate de aproximativ 120.000 de oameni care, fugind din calea
    războiului, au încercat, într-un fel sau altul, să-şi creeze o nouă viaţă. Unii
    trăiau în corturi, alţii locuiau într-un fel de containere ca cele folosite de
    muncitorii de pe şantiere care erau aranjate ca să semene, cât de cât, cu un
    cămin. Am observat, însă, un lucru: dacă în Zataari, oamenii mai aveau o
    speranţă că se vor întoarce acasă curând, pe traseul lor din Europa, refugiaţii
    nu mai aveau această speranţă.


    Ioana
    Moldovan i-a însoţit pe refugiaţi şi în călătoria lor prin Europa, mai precis
    prin Serbia, Croaţia, Macedonia şi Grecia. Cei mai mulţi visau să ajungă
    într-un El Dorado care pentru ei însemna Germania, fără să conştienteze prea
    bine ce-i aşteaptă în realitate acolo. Îşi doreau, însă, o viaţă mai bună şi
    pentru asta puteau da dovadă de multă perseverenţă, a observat Ioana Moldovan: Cel mai mult cred că m-a impresionat hotărârea lor şi curajul
    lor şi dârzenia lor, pentru că ai nevoie de toate astea ca să porneşti pe acest
    drum, ca să treci prin tot acest calvar, să suporţi nopţile nedormite, să
    parcurgi marea într-o barcă gonflabilă. De-a lungul experienţei mele, nu cred
    că am întâlnit pesimism. Am întâlnit oboseală, am întâlnit frustrare, dar nu
    cred că am întâlnit pesimism.


    Dacă în primul val de migrare, au
    sosit pe ţărmurile Europei mai ales bărbaţi, acum sosesc, în special, femei şi
    copii, adăugând o dimensiune şi mai dramatică acestei tragedii. Iar
    fotografiile Ioanei Moldovan surprind din plin acest tragism: Dacă
    în taberele de refugiaţi, femeile, mai ales mamele, şi-au creat un fel de mediu
    în care să se simtă acasă şi unde reuşeau cumva să se gospodărească, pe drumul
    prin Europa acest lucru devine aproape imposibil. Foarte mult timp accesul la
    toalete a fost imposibil ca şi acela la o igienă corespunzătoare. Am văzut mame
    cu copii mici care erau nevoite să-şi schimbe scutecele pe o platformă de tren
    sau pe câmp.

    Impresionată de informaţiile
    vehiculate pe reţelele de socializare, anul trecut o altă româncă, Alina Petcu,
    şi-a dat demisia de la compania de
    stat unde lucra ca economist şi a plecat în Lesbos să vadă cum insula unde-şi
    petrecuse concediile s-a transformat în tabără de refugiaţi.


    În primele zile, am fost într-o tabără de persoane vulnerabile, adică
    persoane care şi-au pierdut rude la traversarea cu barca prin înec. Şi-au
    pierdut soţii, fraţi, surori sau copii. Tot acolo erau şi copii rămaşi orfani
    în aceleaşi împrejurări. Ulterior, am migrat în nordul insulei, în Molyvos, unde m-am lipit de o
    asociaţie de voluntari. Acolo am lucrat mult în port şi într-o tabără de
    tranzit. Aici veneau prima dată refugiaţii şi de aici, erau direcţionaţi către
    capitala insulei pentru înregistrare. La Molyvos, stăteau doar câteva ore, iar
    dacă soseau noaptea, urmau să înnopteze aici. Voluntarii ofereau ajutor 24 din
    24 de ore şi se lucra în ture.


    Cel mai
    mult au impresionat-o pe Alina în această tabără femeile care şi în aceste
    condiţii anormale încercau să se poarte firesc, aşa cum ar fi făcut-o în mod
    cotidian, în existenţa lor dinainte. Alina Petcu: Când am ajuns acolo, am constatat că acele femei
    sunt exact ca noi. Proveneau din toate straturile sociale, aveau o pregătire
    profesională diversă, de la cele care nu aveau nici un tip de educaţie până la
    profesoare, doctoriţe sau farmaciste. Cu câteva zile înainte de
    plecarea mea, o femeie – care avea un soţ şi un copil – a născut imediat ce a
    ajuns pe ţărmul grecesc. A fost moşită de o voluntară care făcea pentru prima
    dată acest lucru. A născut acolo, pe pietre, înconjurată de lume, iar apoi a
    sosit şi un medic. Am întâlnit, de asemenea, foarte multe femei singure, care
    plecaseră singure. Fuseseră studente şi s-au hotărât să plece pentru a găsi o viaţă
    mai bună. Nu purtau hijab şi mi se păreau foarte cosmopolite.

    Conform
    mecanismului de relocare al UE, România a solicitat, până acum, Italiei 190 de refugiaţi
    aflaţi în centrele sale, iar Greciei 125 de refugiaţi, în total 315 persoane.
    Dintre aceştia, în ţara noastră, până în luna august, au
    ajuns 139 de refugiaţi.Totuşi, efortul României de integrare a celor ce solitică azil e mai vast,
    aflăm de la Ana Neamţu, expertă în cadrul Inspectoratului General pentru
    Imigrări: În paralel, România se pregăteşte şi pentru
    iminenţa unui flux migratoriu la graniţele sale, iar asta înseamnă amenajarea
    unor tabere care se numesc centre integrate şi sunt gestionate de poliţia de
    frontieră. Pe lângă toate acestea,România continuă să aibă un flux constant de
    imigranţi. Acest flux se menţine pe un trend uşor crescător, de aceea în
    principiu este unul constant. În 2015, au fost aproximativ 1200 de cereri de
    azil, un număr asemănător cu cele din anii 2013-2014. În 2015, circa 500 de
    persoane.au obţinut o formă de protecţie din partea statului român. În ultimii
    doi ani, marea majoritate a solicitanţilor de azil şi a celor care au obţinut o
    formă de protecţie provin din Siria. România are 6 centre pentru cazarea
    solicitanţilor de azil şi a refugiaţilor. Ele au o capacitate de cazare de 1700
    de locuri şi se pregăteşte deschiderea, în caz de nevoie, şi a altor centre.


    Situaţia refugiatelor a
    atras şi atenţia Parlamentului European care a votat un raport referitor la
    importanţa dimensiunii de gen în elaborarea politicilor şi procedurilor de
    azil.

  • Dan Stoenescu, întâlnire cu reprezentanții studenților de la Univ. „Dunărea de Jos” din Galați

    Dan Stoenescu, întâlnire cu reprezentanții studenților de la Univ. „Dunărea de Jos” din Galați

    Ministrul delegat
    pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, s-a întâlnit
    miercuri, 11 mai 2016, cu membrii conducerii și reprezentanții studenților de
    la Universitatea Dunărea de Jos din Galați.




    În cadrul
    dialogului, ministrul delegat a reiterat sprijinul pe care statul român îl
    acordă educației și a accentuat importanța accesului românilor de pretutindeni
    la programele din învățământul superior. El a subliniat că instituțiile
    abilitate ale statului lucrează transversal pentru a elabora și dezvolta
    proiecte în educație, dimensiune prioritară pentru Guvern, dar și pentru
    Președintele țării, prin proiectul România educată.




    În acest sens, a
    felicitat conducerea Universității Dunărea de Jos din Galați pentru
    numeroasele proiecte internaționale care au condus la creșterea numărului de
    studenți din afara granițelor, precum și pentru implementarea programelor de
    eficientizare a predării limbii române în grădinițele și școlile din Republica
    Moldova, realizate în parteneriat cu Departamentul Politici pentru Relația cu
    Românii de Pretutindeni.




    Având în vedere
    numărul mare de studenți din Republica Moldova care urmează cursurile
    Universității Dunărea de Jos din Galați, ministrul delegat le-a transmis
    reprezentanților studenților basarabeni că statul român acordă o atenție
    deosebită relației cu autoritățile de la Chișinău, fapt dovedit și de
    numeroasele proiecte comune implementate atât la Galați, cât și în alte centre
    universitare din România.




    Oficialul român
    i-a încurajat pe studenții prezenți la reuniune să se implice activ în viața
    academică, prin participarea la sesiuni de comunicare și proiecte desfășurate
    în colaborare cu alte universități din lume. De asemenea, le-a prezentat
    oportunități de voluntariat în cadrul Taberelor ARC organizate de DPRRP.



  • Primii refugiaţi repartizaţi în România

    Primii refugiaţi repartizaţi în România

    15 refugiaţi, provenind din Siria şi Yemen, două ţări aflate în conflict,
    unde activează gruparea teroristă Statul Islamic, au ajuns, joi, la Centrul
    Regional din Galaţi. Sunt primii din totalul celor peste
    6 mii pe care Bucureştiul s-a angajat să îi primească, în baza cotelor de
    relocare stabilite la nivelul Uniunii Europene pe fondul actualei crize a
    refugiaţilor. Centrul de cazare şi proceduri pentru solicitanţi
    de azil este înfiinţat încă din 2004. El găzduieşte, deja,
    persoane din Siria, Afganistan, Irak, Iran sau Algeria. Alături de ei, în centru au fost cazaţi şi cei 15. Au cerut azil politic într-o ţară europeană, iar cu acordul lor au fost
    repartizaţi în România.

    Până să ajungă la Galaţi, refugiaţii au stat timp de
    mai multe luni în Grecia, perioadă în care statul elen şi cel român au
    corespondat pentru a identifica persoanele care au nevoie de protecţie internaţională.
    Bucureştiul a acceptat propunerile Atenei doar după
    analize specifice şi verificări de securitate.

    Potrivit Inspectoratului General
    pentru Imigrări, grupul de 15 persoane sosit la Galaţi este compus din 10
    tineri, alături de care se află şi o familie – părinţi şi trei copii minori,
    din care cel mai mic are doar 7 luni. Până la primirea, în
    30 de zile, a unei decizii privind acordarea sau nu a statutului de azilant,
    refugiaţii vor rămâne în centru şi vor beneficia de asistenţă medicală,
    psihologică, juridică şi materială, precum şi de alte forme de sprijin din
    partea organizaţiilor neguvernamentale din domeniul azilului şi integrării.
    După eventuala obţinere a dreptului de şedere, ei vor avea libertatea de a se
    mişca în toată ţara.

    Ca în toate statele europene, şi în România opinia publică
    este divizată în privinţa găzduirii refugiaţilor. Or, venirea, la Galaţi, a celor 15 i-a nemulţumit pe unii dintre localnici: Statul cât plăteşte pentru un migrant în fiecare lună?
    Undeva la o mie şi ceva de lei, mai mult decât minimul pe economie. Deci este în regulă? Nu este în regulă.

    Este greu pentru noi, dar să mai primim şi pe alţii?
    Eu vin la dumneavoastră la masă, o zi, două.     Îmi aduc şi nevasta. Ai să mă ţii o săptămână, dar în a
    doua nu mai poţi, domnule.

    Fiecare trebuie să-şi
    ţină oamenii aproape. Ai noştri pleacă în străinătate şi noi trebuie să-i
    primim pe imigranţi? Mi se pare ciudat    .

    În perioada următoare, încă 115 refugiaţi din Italia şi 120 din Grecia vor veni
    în România. Între timp, la nivelul Uniunii Europene, profund divizate, se fac
    eforturi politice importante pentru gestionarea crizei imigranţilor, aflată la limita dezastrului
    umanitar.

    La summitul special UE-Turcia de pe 7 martie, România va fi
    reprezentată de premierul Dacian Cioloş. Bucureştiul va puncta că este nevoie de un control mai
    riguros al graniţelor externe ale Uniunii, de colaborare şi solidaritate la
    nivel european, precum şi de măsuri ferme, convenite de comun acord, pentru a
    fi găsite soluţii la fenomenul migraţionist.

  • 24.02.2016 (mise à jour)

    24.02.2016 (mise à jour)

    Réfugiés – Un premier groupe de réfugiés provenant de camps de Grèce et d’Italie arrivera en Roumanie début mars, suite à une répartition par le biais du mécanisme de l’UE des quotas obligatoires de répartition. Ils seront logés à Galati, dans l’est du pays. En 2016 et 2017, la Roumanie devrait recevoir au moins 4180 réfugiés. A l’heure actuelle, six centres d’hébergement pour les réfugiés et les demandeurs d’asile ont été aménagés en Roumanie, mais leur capacité et largement inférieure au nombre total de 6200 immigrants que la Roumanie devrait accueillir dans les années à suivre. Selon les chiffres du service d’immigrations, la capacité des centres d’accueil est de seulement 1500 personnes.

    Oprea – Le Sénat de Bucarest a approuvé la demande de la Direction nationale anticorruption de démarrer la poursuite pénale de l’ex vice-premier ministre et ministre de l’intérieur Gabriel Oprea. Celui-ci est désormais poursuivi pour deux délits d’abus de fonctions dans un dossier pénal visant l’utilisation illégale d’un convoi officiel.Mercredi également, la Chambre des députés a approuvé la demande de la DNA de placer en détention provisoire le député Nicolae Paun, représentant de la communauté rom au Parlement roumain. Il est accusé d’avoir utilisé et présenté de faux documents et des déclarations fausses, inexactes et incomplètes afin d’obtenir des fonds européens.

    Mines – Les mineurs de la Vallée du Jiu, dans le centre-ouest de la Roumanie ont poursuivi mercredi les protestations contre le plan de restructuration du Complexe énergétique Hunedoara. Ils affirment que l’administration ne leur a pas présenté des solutions concrètes pour éviter la fermeture des mines et leurs emplois ne sont pas garantis. Le Complexe Energétique Hunedoara compte plus de 6000 mineurs qui travaillent aux exploitations de Lonea, Lupeni, Livezeni et Vulcan et aux centrales thermiques de Mintia et de Paroseni. Après avoir accumulé des dettes d’environ 380 millions d’euros, la société a été déclarée en cessation de paiements.

    Moldova – Les partis pro-russes de gauche bénéficient de la confiance de la plupart de la population moldave, tandis que les formations se trouvant actuellement au pouvoir ne franchiraient plus le seuil électoral pour entrer au Parlement si des élections avaient lieu dimanche prochain en République de Moldova, constate un récent sondage d’opinion. Près de 20% des options de vote visent Notre Parti, formation du controversé homme d’affaires Renato Usatîi, suivi par le Parti des Socialistes avec près de 13% des options. A part ces deux partis qui militent pour un rapprochement de la Russie, deux autres formations pourraient franchir le seuil électoral de 6% ; il s’agit de la plate-forme civique Dignité et Vérité, l’organisatrice des protestations contre le gouvernement de Chisinau, avec 8% des intentions de vote. S’y ajoute le Groupe d’initiative dirigé par l’ancienne ministre moldave de l’Education, Maia Sandu pour lequel opteraient 6% des Moldaves.

    Météo – Les températures sont à la baisse en Roumanie, notamment dans le sud et le sud-est. Le ciel sera couvert par endroits, on attend des pluies isolées et quelques flocons de neige en montagne. Les températures maximales iront de 4 à 13 degrés.

  • Galaţi

    Galaţi

    La ville est dans l’est de la Roumanie, au sud de la Moldavie, sur la rive nord du Danube, au confluent des rivières Siret et Prut, près du lac Brateş, à environ 80 km de la mer Noire. La ville et le port s’offrent aux yeux du voyageur comme un vaste amphithéâtre avec des différences de niveau de 3 à 55 m, et s’étale sur trois terrasses, avec des altitudes allant de 3 à plus de 40 m.

    Une fois à Galaţi, vous pouvez faire une croisière sur le Danube avec l’unique navire à aubes encore en service en Europe. Ce bateau à aubes à vapeur a été construit entre 1850 et 1853, au chantier naval Ganzdanubius, à la demande d’une compagnie autrichienne qui faisait du commerce en Valachie et en Moldavie. Des croisières sont proposées entre Galati et Brăila ou, à la demande des groupes de touristes, des excursions de deux jours au delta du Danube peuvent être faites aussi. Le paquet comprend le transport, l’hébergement et la pension complète. Parmi les attractions touristiques qui peuvent être visitées à Galati, nous nous arrêterons d’abord au Jardin botanique. Il domine la rive gauche du Danube, s’étalant sur 18 ha. Là, un jardin sensoriel a été aménagé, un espace invitant à la détente.

    Màdàlin Şerban, directeur du jardin des Plantes : « Nous avons identifié une zone de 750 m² du Jardin, que nous avons souhaité aménager pour ceux qui souhaitent sentir, plus que par le regard ou la senteur, les plantes présentes dans notre parc. Nous avons ainsi fait une allée thérapeutique avec cinq alvéoles, avec cinq jardins verticaux, aux plantes aromatiques, aux épices, une allée où les visiteurs peuvent déambuler pieds nus, de manière à pouvoir toucher l’herbe, le sable, le gravier, l’écorce d’arbres, les pommes de pin et d’autres types de matériaux, pour que leur visite au jardin sensoriel soit une expérience complexe. Les visiteurs peuvent se reposer et admirer le paysage, écouter les oiseaux, sur plusieurs chaises longues qui les attendent. »

    Inauguré le 24 janvier 1939, à l’occasion du 80e anniversaire de l’Union des Principautés roumaines, le Musée d’histoire de Galati attend ses visiteurs dans la maison ayant appartenu à la famille Cuza et où le prince Alexandru Ioan Cuza a vécu un certain temps. L’activité scientifique du musée a commencé en 1951-1952. En 1956, les objets des collections ont été séparés ; ainsi, une partie a formé les collections du Musée des sciences naturelles, et une autre, celles du Musée d’art. Peu à peu, la collection du Musée d’histoire s’est agrandie grâce à de nouvelles acquisitions et fouilles archéologiques réalisées dans la partie sud de la Moldavie, pour arriver actuellement à 50.000 exemplaires. Vous pouvez y admirer aussi un véhicule d’époque, De Dion Bouton, de 1898, en parfait état. N’oubliez pas le Musée d’art visuel, le premier musée d’art contemporain de Roumanie, inauguré en 1967.

    Dans l’espoir d’avoir suscité votre intérêt à visiter Galati, nous vous attendons prochainement pour vous faire explorer une autre destination intéressante. (Trad. Ligia Mihaiescu)

  • Le jardin du jardin

    Le jardin du jardin

    Ce jardin pas comme les autres a été ouvert l’été dernier et rouverte cette année, le 15 mai. Une autre façon de se détendre et une ration de santé au milieu de la nature – c’est ce que proposent les initiateurs du « Jardin sensoriel », mis sur pied à proximité de la roseraie. Comment ce jardin est-il né ? Mădălin Şerban, directeur du Musée des Sciences de la nature de Galaţi: « C’est une idée plus ancienne des spécialistes du Jardin botanique de la ville. A l’intérieur de celui-ci, nous avons identifié une zone d’environ 750 m2 que nous avons envisagé d’aménager à l’intention de ceux qui souhaitent sentir les plantes du jardin autrement que par la vue ou l’odorat. Nous avons imaginé une allée thérapeutique le long de laquelle se dressent 5 jardins verticaux de plantes aromatiques et d’épices. Une allée que les visiteurs peuvent parcourir pieds nus, afin de sentir l’herbe, le sable, le gravier, l’écorce d’arbre, les cônes de pin etc., pour que leur visite au jardin sensoriel soit aussi riche et complexe que possible. Ensuite, les visiteurs peuvent se détendre dans des chaises-longues installées à leur intention et admirer le paysage en écoutant le chant des oiseaux. Ces visites sont tout à fait différentes pour les étudiants de la Faculté de médecine et de pharmacie, qui peuvent recevoir des informations supplémentaires sur les vertus thérapeutiques des plantes médicinales et aromatiques – et c’est d’ailleurs là une autre raison pour laquelle ce jardin sensoriel a été créé. »

    Les visiteurs savent-ils d’avance à quoi s’attendre en passant le seuil de ce jardin? « Nous avons installé des panneaux offrant des renseignements sur les différentes activités proposées à ceux qui visitent le jardin. Pourtant, l’homme est un animal curieux, il n’a pas besoin qu’on lui indique où il doit aller et ce qu’il doit faire ; il ne pourra pas vaincre sa curiosité et ira visiter cette allée, voir ce que c’est que ces plantes-là ; il est toujours tenté de toucher, de goûter, de renifler… Environ 90% de l’information qui lui arrive de l’extérieur, l’être humain la reçoit par la vue. Et c’est bien dommage, car nous avons 4 autres sens à notre disposition. Nous avons créé ce jardin sensoriel dans le but, justement, de permettre à l’être humain de se redécouvrir soi-même, de réapprendre à se connecter à la nature par tous ses sens. »

    Par quelles plantes le Musée des Sciences de la nature de Galaţi tente-t-il ses visiteurs ? Nous repassons le micro à Mădălin Şerban, directeur du Musée: « Il y en a pas mal qui sont connues en théorie. Pourtant, en pratique, elles le sont moins. Il s’agit de la lavande, du romarin, du basilic, de différentes espèces de marjolaine, de l’estragon ; et puis, bien sûr, il y a du persil, de l’aneth, de la livèche, très communs en Roumanie et en Europe, mais tout le monde ne sait pas très bien les distinguer. Ici, au Jardin sensoriel, les gens peuvent les sentir, les goûter, les comparer. Il suffit de passer un quart d’heure dans ce jardin sensoriel, loin du quotidien tumultueux et brouillant pour s’en aller revigoré et détendu. »

    L’allée thérapeutique est la principale attraction du Jardin sensoriel. Notre interlocuteur Mădălin Şerban explique : « Au début, nous avons voulu créer une pelouse, car en Roumanie, là où il y a de l’herbe, il y a un petit panneau interdisant de marcher dessus. Ce qui est très mauvais. Pourquoi ne pas marcher sur l’herbe ? L’herbe a la capacité naturelle de se régénérer. Ensuite, nous avons pensé à ajouter d’autres matières aussi, car sur la plante des pieds il y a de nombreux points utilisés en kinésithérapie, en réflexologie et pressoponcture, car ils sont connectés aux organes internes. Or, par leur stimulation, on peut détendre les systèmes digestif, respiratoire, nerveux. C’est pourquoi, cette variété de textures est bénéfique pour l’organisme. D’ailleurs, tous ceux qui ont parcouru pieds nus l’allée thérapeutique nous ont dit qu’ils avaient éprouvé après un état de bien-être extraordinaire. »

    Le jardin sensoriel est une initiative locale du Centre de ressources pour le développement 2020 et du Musée des Sciences de la nature de Galaţi. Des étudiants de la faculté de pharmacie et des élèves du Lycée « Vasile Alecsandri » de la ville se sont impliqués dès le début dans ce projet en tant que bénévoles, pour guider les visiteurs du jardin.
    ( Trad.: Dominique)

  • Grădina din grădină

    Grădina din grădină

    Dacă viaţa de zi cu zi ne-a
    îndepărtat de experienţele autentic naturale, la Grădina botanică din Galaţi
    s-a organizat o Grădină Senzorială. Grădina a fost deschisă în vara anului trecut, când a putut fi vizitată în sezonul
    călduros, iar anul acesta de pe 15 mai a fost redată circuitului de vizitare.O
    alternativă de relaxare şi o porţie de sănătate în mijlocul naturii, asta şi-au
    propus să ofere iniţiatorii proiectului Grădina Senzorială, plasată în imediata apropiere a
    foişorului din Rozarium.


    De unde a pornit această idee, aflăm de la Mădălin
    Şerban, directorul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii
    din Galaţi: A fost o idee mai veche a specialiştilor de
    la Grădina botanică din Galaţi. Am identificat o zonă cam de 750 de metri
    pătraţi din grădina botanică, pe care am dorit să o amenajăm pentru cei care vor
    să simtă mai mult decât doar cu privirea sau cu mirosul plantele din grădina
    botanică. Astfel am făcut o alee terapeutică, cu circa cinci alveole, cu cinci
    grădini verticale, cu plante aromatice, plante condimentare, o alee pe care
    vizitatorii pot umbla desculţi, astfel încât să poată simţi iarba, nisipul,
    pietrişul, scoarţa de copac, conurile de pin şi cât mai multe tipuri de
    materiale, pentru ca vizita lor în grădina senzorială să fie una cât se poate
    de complexă. După ce le-am oferit oportunitatea aceasta, vizitatorii se pot
    odihni şi admira peisajul, asculta păsările, pe o serie de şezlonguri special
    pregătite pentru ei. Bineînţeles că aceste vizite ale celor care ne iubesc pot
    fi concretizate şi în alt fel, mă refer aici la studenţii care sunt la medicină
    şi farmacie şi care pot fi ghidaţi, primind de la personalul specializat
    informaţii suplimentare despre efectele terapeutice ale plantelor medicinale şi
    condimentare, motiv pentru care a fost creată gădina senzorială.


    L-am
    întrebat pe interlocutorul nostru dacă există indicatoare care să le spună
    vizitatorilor de ce experienţe se pot bucura în această grădină: Există şi o serie de plăcuţe indicatoare, pentru
    diversele activităţi pe care le poate face oricine ne vizitează. Omul este un
    animal curios, nu va putea să-şi înfrâneze curiozitatea şi va încerca totuşi să
    vadă ce e cu acea alee, ce-i cu acele plante, este tentat întotdeauna omul să
    ia, să pipăie, să guste, să miroasă, chiar dacă nu are nimic care să-i indice
    lucrul ăsta. Omul primeşte cam 90% din informaţie doar pe cale vizuală şi e
    păcat, pentru că mai avem şi alte patru simţuri în afară de văz. Deci, sunt
    simţul pipăitului, auzului, mirosului, gustului, şi cu această grădină
    senzorială, noi ne-am propus ca omul să se redescopere pe sine, să reînveţe că
    poate simţi natura cu toate simţurile.


    Şi cum vizitatorii au la dispoziţie 750 de metri pătraţi
    în care sunt dispuse 5 grădini verticale cu plante aromatice şi spaţii de
    relaxare cu şezlong-uri, l-am invitat pe Mădălin Şerban, directorul Complexului
    Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi, să ne spună cu ce plante îşi tentează
    vizitatorii: Cu destul
    de multe plante care sunt foarte cunoscute, cel puţin la nivel teoretic, dar la
    nivel practic mai puţin; cu lavandă, rozmarin, busuioc, diverse specii,
    măghiran, tarhon, bine-înţeles, cu pătrunjel, mărar, leuştean, absolut plate
    comune în România şi în Europa, dar omul poate nu ştie să facă diferenţa în mod
    personal, decât dacă poate compara. Şi aici, la grădina senzorială, are unde să
    compare, în timp foarte scurt mirosurile şi chiar gusturile acestor plante. Eu
    zic că măcar dacă un sfert de oră petreci în această grădină senzorială şi te
    rupi de cotidianul zgomotos şi tumultos, te poţi relaxa.


    Punctul principal de atracţie al Grădinii senzoriale îl
    reprezintă aleea terapeutică pe care vizitatorii sunt îndemnaţi să păşească
    desculţi pe pietriş, piatră de râu, conuri, fân,
    cărămidă, nisip, scoarţă de copac şi buşteni, după cum ne-a spus interlocutorul nostru, şi asta pentru că în
    România nu se prea calcă nici pe iarbă: Iniţial am vrut să facem doar o zonă cu iarbă, cu
    gazon, pentru că cel puţin la noi, în România,
    unde vezi un spaţiu verde e obligatoriu şi o plăcuţă cu mesajul Nu
    călcaţi pe iarbă! Ceea ce e foarte rău. De ce să nu calci iarba, iarba are o
    capacitate naturală de a se regenera şi de a-şi reveni la forma iniţială. Şi am
    zis să nu punem doar iarbă, ci şi alte materiale, astfel încât, la nivelul
    tălpii ştiţi că sunt foarte multe puncte care sunt folosite de chinetoterapie,
    presopunctura, foarte multe puncte conectate cu organele interne, care prin
    apăsare pot duce la relaxarea sistemului digestiv, sistemului respirator,
    sistemului nervos, şi această varietate de texturi, de pietriş, soarţă, nisip,
    bucăţi de lemn, e benefică organismului. Toţi cei care au venit au spus că s-au
    simţit extraordinar după ce-au păşit pe acea alee terapeutică.


    Grădina senzorială este o iniţiaţivă locală creată de Centrul de Resurse pentru Dezvoltare
    2020 şi Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii din Galaţi. În proiect s-au implicat încă de la început,
    voluntar, studenţi la farmacie şi elevi ai Colegiului Naţional Vasile Alecsandri Galaţi,care au fost ghizii vizitatorilor grădinii
    senzoriale.

  • Automobile ou joyau?

    Automobile ou joyau?

    Lautomobile dont nous parlons est une pièce de musée, une De Dion Bouton de 1898, qui peut être admirée depuis plus de six mois au Musée dhistoire de Galati. Lauto est munie dune boîte de vitesses à trois rapports et marche arrière. Le démarrage se fait à laide dune manivelle et le système déclairage est composé de deux lampes à flamme dacétylène, alimentées par un générateur. Détail important, lauto est en parfait état de fonctionnement.



    Le directeur du Musée dhistoire de Galati, le professeur Cristian Caldararu, raconte comment cette auto est arrivée à faire partie du patrimoine du musée. « Nous sommes heureux dêtre les propriétaires dune grand-mère de lautomobile. Il sagit dune De Dion Bouton, que le Musée dhistoire a achetée en 1956. Son histoire est très intéressante : elle avait appartenu à Nicu Cincu, vice-président du conseil départemental du comté de Covârliug. Nicu Cincu, qui avait acheté cette auto en 1899, la utilisée jusquen 1927. A ce moment-là, il décide de la vendre à un ouvrier du chantier naval de Galati. Celui-ci la garde jusquen 1956, quand pour des raisons financières il décide de contacter le directeur du musée de lépoque, le professeur Grigoriu. Ce dernier a accepté dacheter lauto en mai 1956, puisquune telle offre, on ne pouvait pas la rater. A lépoque le musée à payé une somme considérable, soit 2000 lei. »



    Cristian Caldararu raconte lhistoire de la marque française De Dion Bouton : « Ce fut en 1883, soit au début de lhistoire de lautomobile, que le marquis Albert De Dion a construit en coopération avec deux mécaniciens de Paris, Georges Bouton et Trepardoux, une automobile à quatre roues, propulsée par un moteur à vapeur. Et cest ainsi quest née la marque De Dion Bouton. Une autre voiture est née en 1885. Cétait une auto à carrosserie phaéton, à quatre places, dotée dun moteur à vapeur qui développait cinq chevaux. Sa vitesse était assez importante, car elle pouvait filer à 30 kilomètres à lheure. Plusieurs années plus tard, soit en 1893, suivirent les moteurs à combustion interne et à allumage électrique. Et voilà quAlbert De Dion et Georges Bouton embrassent ce progrès technique et se dédient à la construction dune automobile équipée dun moteur à combustion interne. Le musée est le propriétaire ce cette auto construite en 1898, dérivé du tricycle paru en 1895 et qui avait été un grand succès commercial, étant produit en près de 22 mille exemplaires. Seulement trois exemplaires existent encore dans le monde, une voiture se trouve en Angleterre et une autre au Canada. »



    Les automobiles De Dion Bouton anticipent en fait les véhicules à traction intégrale de nos jours, puisque les roues arrière reliées au moteur à vapeur, transmettaient le mouvement par une courroie aux roues avant. Le modèle construit en 1884 pouvait atteindre une vitesse maximale de 30 km/h. En 1887, le mécanicien Georges Bouton a remporté avec un tel véhicule le premier rallye automobile officiellement organisé en France par la revue « Vélocipède ». Durant cette compétition, il a même atteint la vitesse de 60 km à lheure. Lautomobile De Dion Bouton de Galati a été restaurée dans les années 80, aux usines sidérurgiques de la ville. Lauto est estimée à 800 mille euros, mais sachez que les responsables du géant automobile japonais Toyota ont offert presque le double pour lacheter, afin de la mettre sous une cloche en verre devant le siège central de la compagnie. Et vu que la voiture exposée au musée de Galati est unique dans cette partie du monde, elle a fait lobjet dune exposition organisée au Musée national dhistoire de la ville de Bucarest il y a deux ans, aux côtés de plusieurs autres autos dépoque. A lheure actuelle, en Roumanie les trois véhicules dépoque en état de fonctionnement les plus vieux sont lauto De Dion Bouton, une Ford T de 1914 et une auto de la marque Ego de 1924. La Ford T appartient à un collectionneur de Galati, entièrement remise à neuf avec des pièces dorigine venues des Etats Unis. Le musée « Gheorghe Petrascu » de Tecuci possède une voiture Ego, produite en Allemagne en 1924. Ce cabriolet à quatre places a un moteur à quatre cylindres en ligne qui développe 14 chevaux. Lauto de Tecuci a également été utilisée dans un film réalisé par Nae Caranfil, un cinéaste roumain renommé.



    Ces vénérables voitures pourraient même participer à un rallye à travers le pays. Détails avec Cristian Caldararu, directeur du Musée dhistoire de Galati : « Cest un projet que nous souhaitons réaliser cette année, en coopération avec le musée dhistoire de Tecuci. Pourtant, notre voiture doit passer par un contrôle technique visant notamment son moteur. Nous avons pensé traverser plusieurs villes importantes de Roumanie, évidemment la voiture circulera uniquement à lintérieur des villes, pas sur les routes. 25 km à lheure, cest la vitesse maximale quun tel véhicule peut atteindre. Rappelons quà lépoque, ces voitures croisaient souvent des carrosses et un carrosse à quatre ou six chevaux pouvait facilement doubler lauto. » Jusquà la mise en œuvre de ce projet, cest uniquement la Ford T que le grand public peut voir parfois rouler dans les rues de la ville de Galati. Evidemment, pas à lheure de pointe.