Radio România Internațional

Tag: gaze

  • Concluziile misiunii FMI

    Concluziile misiunii FMI

    În ultimii ani, în plină şi în post criză economico-finaniciară, finanţatorii externi ai României — FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană — au avut un cuvânt greu de spus în reformele promovate de guvernele ce s-au succedat la Bucureşti. Nu puţini sunt analiştii care susţin că, în lipsa obligaţiilor pe care România şi le-a asumat în faţa troicii, multe dintre măsurile luate, deopotrivă, necesare şi impopulare, nu ar fi căpătat concreteţe. Au fost, totuşi, şi destule situaţii în care părţile nu au ajuns la un numitor comun.



    Este şi cazul misiunii ce s-a încheiat marţi. Astfel, compromisul nu a fost posibil, cel puţin deocamdată, în cazul liberalizării preţului la gaze şi al privatizării unor companii energetice — măsuri cerute insistent de FMI, dar respinse categoric de executivul de stânga. Premierul Victor Ponta a declarat că liberalizarea ar însemna o creştere prea mare a tarifelor la gaze, atât pentru populaţie, cât şi pentru agenţii economici.



    Victor Ponta: ”Solicitarea delegaţiei Comisiei Europene – Fondului Monetar Internaţional se referea la o creştere, din 1 aprilie, destul de abruptă, de la 53,3 lei pe megawatt la 62, o creştere pe care noi o considerăm nesustenabilă. Al doilea punct asupra căruia nu ne-am înţeles, şi anume, la cele două companii pe care le mai avem: Compania Naţională Hunedoara şi Compania Oltenia, solicitarea celor de la Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială era a unor restructurări masive şi radicale, care din punctul nostru de vedere nu salvează industria producătoare de energie pe cărbune şi locurile de muncă, ci practic îi trimit într-o spirală care în termeni de câţiva ani va duce la reducerea semnificativă a acestui sector în România.”



    În termeni pragmatici, disensiunile se traduc prin încheierea misiunii fără obişnuita scrisoare de intenţie, urmând ca discuţiile pe cele două teme restante să fie reluate în aprilie. Preşedintele Comisiei de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor, Viorel Ştefan, explică: ”Acordul în sine rămâne în vigoare. Faptul că nu se semnează o scrisoare de intenţie înseamnă o suspendare temporară, până când experţii guvernului, cu experţii instituţiilor internaţionale se vor pune de acord asupra problemelor care n-au fost armonizate în interiorul acestei misiuni”.



    Din opoziţie, PNL consideră că negocierile cu FMI au fost un eşec. Deputatul libral Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru de finanţe: ”FMI ne spune că actualul guvern n-a făcut nimic legat de ceea ce s-a angajat, iar guvernul ne spune că totul este roz. Deci suntem într-o situaţie delicată, într-un impas. Este o incertitudine şi pentru mediul de afaceri”.


    România are în derulare cu FMI un acord stand-by de două miliarde de euro, din care, până în prezent, autorităţile nu au accesat fonduri.

  • Jurnal românesc – 10.02.2015

    Jurnal românesc – 10.02.2015

    Guvernul român nu a ajuns la un acord cu FMI şi Comisia Europeană în actuala misiune de evaluare, cele două instituţii cerând creşterea preţului la gaze pentru populaţie şi restructurarea masivă a companiilor energetice, a anunţat premierul Victor Ponta. El a precizat că, în aceste condiţii, nu va fi semnată o scrisoare de intenţie, iar discuţiile vor continua în aprilie, acordul rămânând însă în vigoare. Experţii internaţionali au discutat cu autorităţile române recentele evoluţii şi priorităţile în reformele economice. Actualul acord aflat, al treilea solicitat FMI-ului de la declanşarea crizei economice în 2009, se încheie în toamnă şi are o valoare de aproximativ 2 miliarde de euro. Scopul acordului de tip preventiv este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare.



    România a exportat anul trecut, pentru prima dată în istorie, mărfuri şi servicii în valoare de peste 52 de miliarde de euro, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Balanţa comercială rămâne însă negativă, importurile depăşind 58 de miliarde. Principalele pieţe pentru exporturile româneşti rămân ţările UE, cu mai bine de 37 de miliarde de euro, mai mari cu 3 miliarde decât exporturile în anul anterior. Produsele agroalimentare au reprezentat mai puţin de 10 procente din totalul exporturilor de anul trecut, iar materiile prime puţin peste 5%. Cea mai mare pondere – peste 42% – au avut maşinile şi echipamentele de transport, urmate de produsele manufacturate.



    Ministerul de Externe al României va acorda Republicii Moldova vecine 35% din bugetul de asistenţă pentru dezvoltare pe anul 2015. Potrivit MAE român, banii vor finanţa mai multe proiecte din domeniul justiţiei şi afacerilor interne, agricultură, educaţie, creşterea capacităţii instituţionale şi dezvoltarea societăţii civile. Totodată, Georgia, Egipt, Tunisia, Libia, Ucraina şi Afganistan vor primi aproximativ 15% din bugetul amintit pentru proiecte vizând sprijinirea procesului democratic, societatea civilă, consolidarea capacităţii instituţionale în diferite domenii ale administraţiei, educaţiei, protecţia copilului, reducerea riscului la dezastre. Bugetul de asistenţă pentru dezvoltare pentru anul 2015 al MAE este de 10 milioane lei (2,2 milioaane euro).



    România nu se va împrumuta de pe pieţele externe în prima jumătate a anului şi va analiza ulterior dacă accesează astfel de finanţări, a declarat ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov. El a precizat că execuţia bugetară pentru luna ianuarie arată un excedent de 3,54 miliarde lei (0,8 miliarde euro), reprezentând 0,5% din PIB. Pentru acest an, Executivul a convenit cu FMI şi CE o ţintă de deficit bugetar de 1,83% din PIB. Ministerul Finanţelor anunţă că vrea să atragă în acest an până la 40 de miliarde de lei (9 miliarde euro) prin vânzarea de certificate de trezorerie şi obligaţiuni pe piaţa internă, la care ar urma să se adauge maxim 3 de miliarde de euro de pe pieţele externe şi fonduri atrase de la instituţiile financiare internaţionale.

  • Gaze româneşti pentru Republica Moldova

    Gaze româneşti pentru Republica Moldova

    Republica Moldova face, de la 1 ianuarie, un pas important pe calea reducerii dependenţei sale energetice faţă de Federaţia Rusă. Autorităţile de la Chişinau şi Bucureşti au semnat, luni, un contract în baza căruia România va livra fostului stat sovietic vecin, majoritar românofon, gaze naturale la un preţ inferior cu 55 de dolari/1000mc celui pentru gazele primite prin conducte ruseşti.



    La început, prin gazoductul Iaşi (România) — Ungheni (Rep. Moldova) inaugurat, oficial, la 27 august 2014, vor fi transferate cantităţi relativ mici care vor acoperi doar 3% din nevoile populaţiei din stânga râului Prut, pe care se află graniţa moldo-română. Ulterior, gazoductul va fi extins, circa 100 km, cu ajutorul Uniunii Europene, pâna în capitala Republicii Moldova, Chişinău pentru ca, în final, el să poată transporta 1,5 până la 2 miliarde mc, reprezentând consumul total al republicii. Deşi Republica Moldova este, încă din 2010, parte a comunităţii energetice create în UE şi transpune în practică prevederile pachetului energetic 3, singurul ei transportator şi distribuitor de gaze era, până de curând, Moldova Gaz, grup controlat de Rusia.



    Moscova alocă un volum de trei ori mai mare regiunii separatiste Transnistria unde au fost concentrate marile obiective industriale ale Republicii Moldova. În repetate randuri, autorităţile moldovene au fost făcute responsabile pentru neplata facturilor la gaze de către administraţia separatistă de la Tiraspol, aceasta reprezentănd, în fond, o formă de presiune politică din partea Federaţiei Ruse. Inclusiv din acest motiv, pentru importul de gaze din România, Chişinăul a creat un nou operator, Vestmoldtransgaz.



    La ceremonia semnării contractului moldo-roman de livrare a gazelor, ministrul în exerciţiu al economiei de la Chisinau, Adrian Candu, a declarat că acordul va consolida securitatea energetică a Republicii Moldova: “Este un moment important care mai aduce o completare pentru securitatea energetică a Republicii Moldova. Aprecierile noastre şi gratitudinea noastră Guvernului României care permanent a fost cel care a acordat tot suportul necesar.“



    România importă, şi ea, mici cantităţi de gaze din Federaţia Rusă, dar specialiştii susţin că are rezerve suficiente, inclusiv în platoul continental al Mării Negre, care pot să-i asigure autonomia energetică. Romănia a trecut, de altfel, uşor peste criza gazelor declanşată odată cu instituirea sancţiunilor occidentale la adresa economiei ruseşti.

  • Strategia naţională energetică

    Strategia naţională energetică

    Investiţiile necesare în sectorul energetic românesc pentru perioada 2015 – 2035 se cifrează la aproximativ 100 miliarde de euro, se arată în Strategia Energetică Naţională, lansată recent în dezbatere publică. Aceasta reprezintă analiza sistemului energetic şi a angajamentelor asumate de România ca stat membru al UE şi este elaborată împreună cu specialişti din mediul academic si de afaceri şi cu societatea civilă.



    Conform documentului, România trebuie să asigure existenţa unei pieţe stabile, previzibile şi transparente, prin strategii şi politici publice şi înlăturarea potenţialelor bariere în atragerea investitorilor. În plus, transformarea sectorului energetic trebuie să fie susţinută în deceniul următor prin investiţii semnificative, noi capacităţi energetice de producţie, transport şi distribuţie, precum şi prin retehnologizarea şi creşterea gradului de eficienţă a celor existente.



    Este avută în vedere modernizarea centralelor nucleare, hidroelectrice şi a celor pe cărbune, dar Strategia se bazează şi pe exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră. După ce a descoperit în anul 2012 un imens zăcământ de gaze naturale în platoul continental românesc al Mării Negre, compania OMV Petrom a identificat recent şi un zăcământ de petrol tot în platoul continental, dar mai aproape de litoralul românesc.



    Aceste descoperiri ar putea redesena harta energetică a Europei, consideră experţii. Prin exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, România ar putea să nu mai aibă nevoie de importuri, iar în eventualitatea în care zăcămintele vor fi mai mari decât se estimează în prezent, atunci hidrocarburile extrase ar putea acoperi o parte şi din nevoile europene, explică conducerea OMV Petrom, companie unde şi statul român este acţionar. România obţine în prezent din resurse proprii cea mai mare parte a gazelor naturale de care are nevoie, astfel că importă din Rusia mai puţin de 20% din necesar.



    După ce Moscova a abandonat recent proiectul gazoductului South Stream, UE încearcă să se protejeze de capriciile Rusiei şi caută alternative de aprovizionare cu gaze. Printre variantele posibile se numără un gazoduct care să traverseze Turcia. UE urmăreşte, totodată, dezvoltarea transportului de gaze naturale lichefiate între Georgia şi România prin Marea Neagră. România mai are, pe de altă parte, de lucru pentru a finaliza interconectarea reţelei sale de gazoducte cu cele ale vecinilor săi.



    Bucureştiul a înţeles că o modalitate de a obţine independenţa energetică este şi reducerea consumului de energie, prin programe precum reabilitarea termică a blocurilor în capitală sau revoluţia verde ilustrată de investiţiile masive în producţia de biogaz şi energie eoliană.

  • Geopolitica energiei

    Geopolitica energiei

    Petrolul a adus omenirii o criză teribilă, acum 4 decenii, în timpul căreia au curs şi cantităţi uriaşe de cerneală jurnalistică. Omenirea şi-a revenit destul de repede, un pic mai matură, un pic schimbată, având însă o monedă nouă, aşa-numiţii petrodolari.



    În Orient, bogăţiile fabuloase pluteau acum nu pe fire de poveste, ci pe oceanul de petrol ce sălăjuieşte acolo. Marile puteri ale lumii au această mare slăbiciune, lipsa de petrol. Iar cei care au petrol din solul propriu, cum este cazul Statelor Unite ale Americii, sunt departe de ideea de autosuficienţă, având nevoie de mari cantităţi pentru a susţine un mod de viaţă şi industriile bazate pe petrol. Energia nucleară părea a fi o soluţie, dar, după Hiroshima şi Nagasaki, nimic din munca cu atomul nu poate fi lipsit de temeri.



    În ultimele decenii, gazul natural a început să se impună în Europa, ca o sursă importantă de energie. În anii 90, încă se mai făcea reclamă la gaz pentru consumul casnic, iar industria care prelucrează acest combustibil fosil s-a dezvoltat continuu. Ca în orice sursă energetică, problema esenţială este dată de provenienţă, de izvorul său, uşor de secat şi prost plasat geografic.



    Dacă petrolul europenilor venea mai ales din Orientul islamic, gazul vine din spaţiul fost sovietic, în cote importante chiar din Rusia. Ultimii ani ai comunismului sovietic au aparţinut doctrinei vecinătăţii apropiate, centrul fiind, desigur, la Moscova. Aceast centrism în gândire continuă să funcţioneze şi astăzi, ba chiar mai strict, interesele ruseşti fiind urmărite până la anexare. Între timp, însă, s-a dezvoltat o puternică dependenţă europeană de gazul venit din Estul apropiat, fost sovietic. Astfel, Rusia şi republicile ex-sovietice asiatice, furnizoare de gaze şi petrol, au devenit o zonă de interes prioritar stringent pentru Europa comunitară sau unele dintre marile sale puteri. Încărcătura strategică a acestei dependenţe a fost exercitată de mai multe ori, dar nu pe ţările comunitare, ci pe Ucraina vecină, şi cu mult înainte de anul 2014, când lucrurile par a o fi luat razna în acest colţ de lume. De fapt, robinetul gazoductelor ruseşti orientate spre Europa s-au închis de mai multe ori, parţial sau temporar, parcă pentru a reaminti decidenţilor despre importanţa acestei pârghii geopolitice.



    În 2007, Italia şi Rusia s-au aşezat la capetele unui gazoduct uriaş, numit Southstream. El trebuia să aducă gaz din Rusia, pe sub Marea Neagră, până la ţărmul bulgar şi mai departe, prin Balcani şi sudul Europei, spre inima Vechiului Continent. Ideea se năştea, însă, la 5 ani după ce alte ţări europene şi Turcia stabiliseră să construiască Nabucco, un gazoduct ce ar fi alimentat Europa cu gaz caspic, prin Turcia, până în Austria. Cu timpul, Southstream a înaintat în preferinţele europenilor, trecând Nabucco în uitare. Nu de mult, însă, liderul rus Vladimir Putin a anunţat fără drept de apel că Southstream este un proiect abandonat. Moscova, prin liderul său, se gândeşte la alte variante prin care vânzarea de gaz către europeni să fie mai eficientă, dar şi mai importantă din punct de vedere strategic.



    Situaţia relaţiilor dintre Rusia şi europeni este mult mai complicat în prezent decât acum 7 sau 12 ani, când erau propuse Southstream şi Nabucco. Atunci, nici NATO şi nici Uniunea Europeană nu erau numiţi inamici ai capitalismului rus, iar Crimeea era încă o parte a statului Ucraina, mare consumator de gaz rusesc. Decizia de a abandona proiectul Southstream este una dintre cele mai importante mişcări geopolitice actuale şi culisele sale sunt departe de a fi înţelese.

  • Europa şi gazul rusesc

    Europa şi gazul rusesc

    Europa poate fi liniştită, va avea gaze la iarnă — a rezumat, joi seara, comisarul european în exerciţiu pentru Energie, Günther Oettinger, concluzia negocierilor trilaterale de la Bruxelles dintre Rusia, Ucraina şi Comisia Europeană. Deşi doar provizorie, soluţia la care-au ajuns părţile garantează, pentru la iarnă, atât aprovizionarea Ucrainei, cât şi a statelor membre ale Uniunii Europene.



    Potrivit lui Oettinger, citat de corespondentul Radio România la Bruxelles, acordul, valabil până la primăvară, se referă la un total de 4,6 miliarde de dolari, care acoperă plata datoriilor Kievului faţă de Moscova, precum şi livrările de gaze până în martie. Banii vor fi livraţi ruşilor de compania ucraineană Naftogaz şi provin, în mare parte, din pachetul financiar prin care FMI şi UE sprijină Ucraina. A fost fixat un preţ de 385 de dolari pe mia de metri cubi de gaz, cu circa 100 de dolari mai puţin decât cel pretins de Rusia în aprilie, dar chiar şi aşa, tariful este mai mare decât preţul mediu estimat de furnizorul rus, Gazprom, pentru anul acesta. Dacă nu se ajungea la acest compromis, Europa risca să aibă perturbări în aprovizionarea cu gaz pe timpul iernii, în condiţiile în care 15% din gazele consumate în Uniune tranzitează teritoriul ucrainean. Deşi de ordinul miliardelor, miza acordurilor nu e exclusiv pecuniară.



    Kremlinologii avertizează de multă vreme că, în Rusia lui Vladimir Putin, livrările de hidrocarburi sunt o pârghie pentru atingerea obiectivelor politice şi geopolitice. Chiar dacă ucrainenii au optat, la scrutinul parlamentar de duminică, într-o proporţie copleşitoare pentru formaţiuni pro-occidentale, dependenţa Kievului de gazele ruseşti perpetuează, de fapt, influenţa fostei metropole asupra fostei colonii.



    În plus, spun aceiaşi comentatori, guvernele occidentale nu-şi permit să reacţioneze cu vigoarea pe care şi-ar dori-o la încălcări flagrante ale dreptului internaţional, precum anexarea, în martie, a Crimeei sau alimentarea rebeliunii secesioniste din estul Ucrainei. Fiindcă, dacă Moscova închide robinetul, cetăţenii europeni riscă să rămână în frig. În ceea ce o priveşte, România beneficiază de propriile zăcăminte de hidrocarburi şi e mai puţin vulnerabilă la umorile imprevizibilului furnizor din Răsărit.



    Bucureştiul are stocuri de gaz natural într-un volum de 2,8 miliarde de metri cubi, cu un miliard mai mult faţă de necesarul prevăzut pentru perioada de iarnă — a anunţat ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, reiterând, la unison cu restul responsabililor politici români, dorinţa ca ţara să devină, cât mai rapid, pe deplin independentă energetic.

  • Jurnal românesc – 23.10.2014

    Jurnal românesc – 23.10.2014

    Autorităţile române au emis, în 2013, peste 11 mii de permise de rezidenţă pentru cetăţeni străini, a anunţat Biroul de Statistică al UE, Eurostat. România este una dintre ţările cu un număr redus de rezidenţi străini, atât ca număr, cât şi ca pondere raportată la populaţie – şase rezidenţi la 10.000 de locuitori. După ţările de origine, cei mai mulţi dintre aceştia au venit din Rep.Moldova, circa două mii, Siria, peste 1.300, şi Turcia, aproximativ 1.200. Mai bine de două treimi din permisele de rezidenţă în România au fost acordate pentru studii şi din motive familiale. Anul trecut, în întreaga UE au fost eliberate aproape două milioane şi jumătate de permise de rezidenţă, potrivit cifrelor prezentate de Eurostat.




    Noua Comisie Europeană, în care propunerea României, social-democrata Corina Creţu, va ocupa portofoliul politicii regionale, îşi va prelua, de la 1 noiembrie, atribuţiile, dupa votul favorabil din plenul Parlamentului European. Viitorul cabinet, propus de luxembughezul Jean-Claude Juncker, care-l înlocuieşte, ca şef al Comisiei, pe portughezul Jose Manuel Barroso, a fost votat de 423 de eurodeputaţi, în timp ce 209 s-au pronunţat împotrivă, iar 67 s-au abţinut de la vot. În cazul României, Corina Creţu îl înlocuieşte pe Dacian Cioloş, cel care a ocupat, cu succes, portofoliul agriculturii. Între altele, Cioloş este considerat artizanul Politicii Agricole Comune (PAC) — un proiect gigant, menit să reformeze domeniul la nivelul întregii Uniuni Europene.




    Tinerii interesaţi de mediul de afaceri se pot înscrie în programul ”România Start-up”. Proiectul, finanţat cu fonduri europene, a fost lansat marţi de Guvernul de la Bucureşti. Peste 150 de milioane de euro vor fi folosiţi pentru educaţia antreprenorială a copiilor şi tinerilor, a precizat ministrul delegat pentru IMM-uri, Florin Jianu.




    În scurt timp, România nu va mai fi dependentă de importul de gaze, întrucât ponderea acestuia în necesarul intern a scăzut de la 35%, în urmă cu câţiva ani, la 9 – 10%, anul acesta. Declaraţia a fost facuta de preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ. Mai mult, a spus el, pentru noiembrie 2014, procentul stabilit pentru gazul de import este de 2%, în condiţiile în care în alţi ani, în aceeaşi lună, procentul era cuprins între 20 şi 40%. Havrileţ a amintit că, în septembrie, Guvernul a decis menţinerea preţurilor la gazele naturale din producţia internă şi amânarea, până în 2021, a liberalizării pieţei gazelor pentru consumatorii casnici.




    Jucătoarea română de tenis Simona Halep, numărul patru mondial, a învins-o, clar, în doua seturi, 6-0, 6-2, pe americanca Serena Williams, liderul mondial, în cadrul Grupei Roşii de la Turneul Campioanelor de la Singapore. În primul meci din grupă, Halep câştigase, tot cu 2-0, în faţa lui Eugenie Bouchard (Canada). Cu aceste rezultate, Simona Halep este practic calificată în semifinalele turneului, care a adunat la start cele mai bune opt jucătoare ale sezonului. Performanţele care i-au permis Simonei Halep să ajungă la Singapore sunt căştigarea turneelor de la Doha şi Bucureşti, finalele jucate la Madrid şi Roland Garros şi semifinala de la Wimbledon. Ea este a treia reprezentantă a Romaniei la Turneul Campioanelor, după Virginia Ruzici, în 1983 şi 1984, si Irina Spîrlea, în 1998.

  • Europa şi gazele ruseşti

    Europa şi gazele ruseşti

    Nu puţini sunt analiştii de politică externă care cred că preşedintele rus, Vladimir Putin, îşi freacă mâinile în aşteptarea iernii, perioadă în care multe dintre ţările europene, în frunte cu marea Germanie, devin şi mai vulnerabile în scenariul în care Moscova decide să închidă robinetul de gaze.


    Pentru un regim total imprevizibil, aşa cum a demonstrat că este cel de la Kremlin, arma energetică, consideră aceiaşi analişti, poate reprezenta, oricând, o ameninţare; mai ales în condiţiile în care economia Rusiei este cocoşată sub presiunea măsurilor punitive ale Occidentului, luate pe fondul anexării Peninsulei Crimeea şi al întreţinerii de către Moscova a curentului secesionist în estul Ucrainei.



    Totuşi, ca semn că, măcar în aparenţă, Rusia este capabilă să-şi schimbe optica, Putin şi omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, prezenţi, la finele săptămânii trecute, la Milano, la summitul Europa — Asia, au ajuns la un acord de principiu pentru reluarea livrărilor de gaze. Acestea au fost întrerupte încă din iunie, din cauza unei datorii pe care gigantul energetic rusesc Gazprom o evaluează la 4,5 miliarde de dolari.



    O veste bună, cu rezervele de rigoare, şi pentru numeroase ţări comunitare, în măsura în care Ucraina este ţară de tranzit pentru o uriaşă cantitate de gaze ruseşti. La fel ca Ucraina – fostă republică sovietică, dependentă de gazul rusesc şi semnatară, relativ recent, a acordurilor de asociere şi liber schimb cu UE -, Rep.Moldova (majoritar românofonă) a anunţat, la rându-i, că vrea să semneze, până pe 1 noiembrie, noul contract cu Gazprom.



    Chişinăul, prin vicepremierul Adrian Candu, care este şi ministru al economiei, a precizat că, odată cu semnarea documentului, doreşte şi o corecţie a preţului pe care-l achită pe mia de metri cubi. O parte din necesarul de gaze al Rep.Moldova este asigurată chiar de România, prin gazoductul, inaugurat în august, ce leagă Iaşiul de Ungheni. În România, cea care depinde doar într-o mică măsură de gazul rusesc, apropierea iernii nu creşte îngijorarea populaţiei şi decidenţilor, întrucât, asigură cei din urmă, au fost agonisite suficiente cantităţi.



    La nivel european, părerile sunt împărţite în privinţa manierei în care trebuie gestionată, de acum încolo, relaţia cu Rusia. O notă aparte pe portativul părerilor exprimate de liderii europeni este cea a premierului Slovaciei, Robert Fico, în condiţiile în care ţara sa, alături de alte state comunitare, inclusiv Romania, a fost, în ultima vreme, victima reducerii nemotivate a volumului de gaze ruseşti. Fico a criticat ipocrizia Occidentului faţă de Putin, fiindcă, susţine oficialul slovac, “pe de o parte institui sancţiuni împotriva lui, pe de alta îl întâmpini la Milano ca pe Michael Jackson”.

  • Jurnal românesc – 07.10.2014

    Jurnal românesc – 07.10.2014

    În România, două treimi din cheltuielile de consum ale unei familii sunt pentru mâncare, transport şi facturi — la apă, curent, telefon şi gaze. Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, o familie alocă pentru sănătate sub 5% din cheltuielile de consum. Şi mai mici sunt cheltuielile pentru educaţie şi recreere. Aproape 10% sunt pentru ţigări, băuturi alcoolice şi ieşiri la restaurante şi baruri. O familie alocă, în medie, puţin peste 5% din cheltuielile lunare pentru cumpărarea de îmbrăcăminte şi încălţăminte.




    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a declarat că vor fi diminuate taxele consulare, în urma solicitărilor repetate făcute de românii din străinătate. El a precizat ca este vorba de certificatul de înregistrare al noilor născuţi, a cărui taxă va fi redusă cu 55% şi titlul de călătorie pentru copiii sub şase ani, taxă diminuată cu 38%. Pe de altă parte, organizarea primului congres al românilor de pretutindeni este, în continuare, incertă, ca urmare a punctelor de vedere diferite dintre reprezentanţii executivului şi cei ai Comisiei parlamentare pentru disapora. Guvernul a propus data de 30 noiembrie, dar comisia parlamentară nu a fost de acord. Reamintim că organizarea unui congres al românilor din întreaga lume este prevăzută în legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, aprobată în anul 2007.




    În România, copiii din clasele I şi a II-a vor rămâne cel mai probabil anul acesta tot cu vechile manuale, susţin editorii, după ce şi ultimele rezultate ale licitaţiei anunţate de Ministerul Educaţiei au fost contestate. Mai mult, şi vechile manuale vin cu întârziere, mai spun ei. Oficialii nu au precizat o dată la care noile cărţi vor ajunge pe băncile celor mici. Mai multe edituri au contestat rezultatele ultimei reevaluări privind procedura de licitaţie pentru noile manuale şcolare, care a lărgit lista câştigătorilor. Prin urmare, introducerea noilor manuale pentru clasele I şi a II-a va fi amânată, cel mai probabil, până la anul. Referitor la manualele vechi de la clasa I ce ar trebui retipărite, editorii au precizat că şi ele întârzie, pentru că nu au fost primite comenzile de la toate inspectoratele.



    Salariul minim pe economie va creste cu peste 8 la suta de la începutul anului viitor. Creşterea medie va fi de 75 de lei, a declarat ministrul Muncii, Rovana Plumb, iar cel mai mic salariu brut va fi de 975 de lei (220 euro). Nu este singura creştere salarială din 2015. La jumătatea anului, în iulie, va avea loc încă o majorare a salariului minim, astfel încât acesta va depăşi 1.000 de lei (226 euro). Majorarea progresivă va continua, iar, potrivit unei prognoze, salariul minim va ajunge la 1.200 de lei (272 euro) până la finele anului 2016. Odată cu aceste măriri, vor creşte şi amenzile, deoarece ele se calculează pe baza salariului minim. Un punct de amendă reprezintă 10% din valoarea acestuia.




    Filmul Punctul de cotitură. România-NATO (1996-2000) va avea premiera în Statele Unite, la ICR New York, în sala Auditorium, pe 10 octombrie, în prezenţa fostului preşedinte român, Emil Constantinescu. Documentarul, cu o durată de 45 de minute, prezintă o istorie a relaţiilor privilegiate dintre Statele Unite ale Americii şi România, iniţiate şi construite de preşedinţii Emil Constantinescu şi William Jeferson Clinton, prin semnarea Parteneriatului Strategic România-SUA. Filmul este proiectat cu prilejul aniversării unui deceniu de la intrarea României în NATO şi a 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului şi prăbuşirea dictaturii comuniste în România.

  • Jurnal românesc – 23.09.2014

    Jurnal românesc – 23.09.2014

    Ministerul român al Afacerilor Externe a finalizat lista secţiilor de votare din străinătate pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie. Vor fi organizate 294 de secţii pentru cetăţenii români care doresc să-şi exercite dreptul de vot la acest scrutin. Secţii de votare în număr mai mare vor fi organizate în Italia – 51, Spania – 38, SUA – 22, Republica Moldova – 21, Marea Britanie – 11 şi Franţa – 9. Secţiile de votare sunt organizate în sediile misiunilor diplomatice şi consulare ale României, în sediile institutelor culturale româneşti din străinătate, în teatrele de operaţiuni din Afganistan, precum şi în alte locaţii care permit desfăşurarea în bune condiţii, de corectitudine şi neutralitate, a procesului de votare.



    FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială au fost de acord cu amânarea liberalizării pieţei gazelor pentru consumatorii casnici şi cu termenele propuse de partea română, a declarat Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie. El a discutat pe această temă cu finanţatorii externi, la Bruxelles. La începutul acestei luni, Răzvan Nicolescu a anuntat că va propune autorităţilor de la Bruxelles ca preţul gazelor interne pentru populaţie să nu mai crească până la 1 iulie 2016, iar perioada de liberalizare să se prelungească până la 1 iulie 2021, faţă de 31 decembrie 2018, cum prevedea calendarul aflat în vigoare. Potrivit calendarului de liberalizare asumat de România în 2012 în faţa FMI şi a Comisiei Europene, preţul gazelor pentru populaţie ar fi trebuit să se majoreze cu 3%, la 1 octombrie 2014.



    Rata şomajului a fost de 6,7% în trimestrul II 2014, în scădere faţă de trimestrul anterior, când se înregistra 7,2%, potrivit datelor publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică de la Bucureşti. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,5% (7,4% pentru bărbaţi faţă de 5,9% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale de 3,7% (8,4% pentru mediul urban, faţă de 4,7% pentru mediul rural). Rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (23,9%) în rândul tinerilor (15 – 24 ani). În trimestrul II al anului 2014, populaţia activă a României era de 9,3 milioane persoane, din care 624 de mii de persoane erau şomeri. Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15 – 64 ani) a fost de 65,8%.



    Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a anunţat semnarea, luni, a 63 de contracte de finanţare pe programul POSDRU, în valoare de peste 160 de milioane de euro. Fondurile europene contractate prin aceste proiecte se ridică la 140 milioane de euro, echivalentul a 4% din fondurile de care dispune România prin POSDRU. De asemenea, au fost semnate şi proiecte privind Formarea profesională pentru îmbunătăţirea participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii”, Iniţiative transnaţionale pentru o piaţă incluzivă a muncii”, respectiv Şanse egale şi respect”. Aceste proiecte au un buget de aproximativ 80 milioane de euro, din care fondurile UE reprezintă peste 74 milioane de euro. Potrivit ministrului Fondurilor Europene, prin aceste noi contracte vor fi create 2700 de locuri de muncă.

  • Retrospectiva săptămânii 14.09 – 20.09.2014

    Retrospectiva săptămânii 14.09 – 20.09.2014

    România şi energia



    România a devenit, săptămâna aceasta, una dintre victimele reducerii de gaze ruseşti, decizie pe care Moscova a luat-o unilateral şi fără un anunţ prealabil. Deşi livrările, în cazul României, nu au scăzut până la un nivel îngrijorător, Bucureştiul se teme, asemenea altor capitale comunitare, precum Viena, Varşovia sau Bratislava, afectate, şi ele, săptămâna aceasta, că Moscova exersează o practică pe care, la iarnă, ar putea s-o folosească drept armă energetică. Ministrul român delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu, a dat asigurări că populaţia nu va avea de suferit la iarnă, indiferent de politica pe care Rusia o va promova în domeniul energetic, unul delicat pentru mai toată Europa. Într-un asemenea context, dominat de incertitudine, autorităţile de la Bucureşti au luat o decizie ce pare firească. Camera Deputaţilor, ca for decizional, a adoptat proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale şi, respectiv, a Legii petrolului. Una dintre principalele modificări aduse este amânarea cu doi ani şi jumătate a liberalizării preţului la gaze. În discuţiile cu creditorii externi ai ţării, FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, termenul fixat fusese 31 decembrie 2018. Premierul Victor Ponta a declarat că măsura a fost luată şi pentru că, în lipsa unui sprijin social oferit populatiei, aceasta nu ar face faţă cresterii preţului la gaze ce ar urma liberalizării. Pe de altă parte, Guvernul de la Bucureşti încearcă să-i convingă pe italienii de la Enel, operator implicat în producţia şi distribuţia energiei electrice, să nu renunţe la operaţiunile din Romania. Decizia, una nemotivată, pare surprinzătoare, comentează analiştii economici, fiindcă Enel a obtinut profituri semnificative pe piaţa autohtonă a energiei. Pe de altă parte, remarcă experţii, retragerea Enel, companie inclusă în categoria investitorilor strategici, poate avea ca efect nefast îndepartarea altor potenţiali mari investitori externi.





    Reducerea CAS la angajator



    Controversata lege care prevede reducerea cu 5% a contribuţiilor sociale la angajator va intra în vigoare la 1 octombrie, odată cu promulgarea sa de către şeful statului, Traian Băsescu. El a declarat că, deşi măsura este utilă, Guvernul de stânga nu va avea resursele necesare să o acopere, mai ales în 2015. Preşedintele a apreciat că pierderile pe care le va suporta bugetul asigurărilor sociale, circa 3,2 miliarde de euro, ar putea fi compensate prin creşterea taxelor. Executivul susţine, însă, că scăderea CAS, măsură cerută insistent de mediul de afaceri, va reduce presiunea fiscală asupra antreprenorilor şi va crea locuri de muncă. Opoziţia de centru-dreapta critică momentul ales de executiv, cu două luni înaintea alegerilor prezidenţiale, iar marile confederaţii sindicale consideră că măsura nu face decât să întregească profiturile companiilor, în special ale multinaţionalelor. Reducerea CAS nu a primit undă verde nici din partea creditorilor externi ai Romaniei. De altfel, discuţiile cu instituţiile financiare internaţionale au fost reluate săptămâna aceasta, în premieră, la Bruxelles.





    România susţine apropierea Ucrainei de UE



    Ministerul de Externe de la Bucureşti Ministerul (MAE) a salutat ratificarea, simultan, de Parlamentul European şi de cel de la Kiev a Acordului de Asociere Ucraina – UE. MAE apreciază că votul exprimat la Strasbourg şi Kiev consfinţeşte avansarea Ucrainei pe calea europeană. De asemenea, diplomaţia română şi-a reiterat sprijinul ferm pentru alegerea pro-europeană formulată în mod liber de către poporul ucrainean şi şi-a exprimat convingerea într-o ratificare rapidă a Acordului şi de către celelalte state membre UE. La începutul lunii iulie, România a fost primul stat comunitar care a ratificat Acordurile de Asociere între UE şi trei state ex-sovietice, Rep.Moldova, Georgia şi Ucraina.





    Regionalizarea, în varianta propusă de UDMR



    Un proiect de regionalizare a Romaniei, ce include şi criteriul etnic, a fost făcut public de UDMR, la co-guvernare. Partidele aflate la putere, cum este PSD, dar şi cele din opoziţie, cum sunt PNL şi PDL, nu cred în reuşita proiectului, care, dacă ar prinde viaţă, ar oficializa aşa-numitul Ţinut Secuiesc, întins pe trei judeţe din centrul ţării şi în care sunt masaţi etnicii maghiari. Reprezentanţii celor trei formaţiuni au atras atenţia că un asemenea demers nu respectă Constituţia şi au amintit că România este considerată un etalon la nivel european în materie de respectare a drepturilor minorităţilor etnice. La rându-i, liderul UDMR, Kelemen Hunor, susţine că formaţiunea sa nu se gândeşte la separatism.




    Inundaţii, din nou



    Patru judeţe din vestul şi sud-vestul României – Timiş, Caraş — Severin, Gorj şi Mehedinţi – au fost afectate de inundaţii. S-au înregistrat decese şi importante pagube materiale. Guvernul a aprobat ajutoare de urgenţă pentru sinistraţi.




    RadiRo, o nouă ediţie



    Sfârşitul săptămânii este marcat de debutul, la Bucureşti, a celei de-a doua ediţii a Festivalului RadiRo – Festivalul Internaţional al Orchestrelor Radio, singurul de acest gen din Europa. Pe lângă Orchestra Naţională Radio, participă orchestre simfonice Radio din Finlanda, Cehia, Germania şi Franţa. Evenimentul, care se va încheia pe 27 septembrie, este organizat de Radio România.

  • Strategia rusească a livrărilor de gaze

    Strategia rusească a livrărilor de gaze

    UE depinde în proporţie de 30% de Rusia în ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaze, iar derularea evenimentelor din Ucraina sporeşte cu fiecare zi temerile Europei privind o eventuală întrerupere în această iarnă. Moscova a redus deja livrările, iar statele din Europa de Est, de la Polonia până la Serbia, îşi suplimentează stocurile. În ceea ce pare tot mai mult un război al nervilor, fără a-şi motiva deciziile, Gazprom a anunţat, luni, autorităţile de la Bucureşti că până duminică va diminua cu 10% cantitatea de gaze naturale livrată României, revenind ulterior si anunţând că marţi, miercuri şi joi, livrările vor fi, totuşi, la parametri normali.



    “Se pare că va trebui să ne obişnuim cu această situaţie, care probabil se va repeta şi în lunile următoare. Totuşi, gazele importate din Rusia reprezintă o cantitate nesemnificativă şi nu afectează siguranţa furnizării de gaze naturale, nici dacă Gazprom ar opri în totalitate livrarea de gaze şi ar reporni-o în primăvară. Suntem pregătiţi pentru orice situaţie, iar populaţia României nu va suferi de frig nici dacă iarna va fi deosebit de grea” – a declarat ministrul român al energiei, Răzvan Nicolescu.



    Declaraţia a fost făcută în condiţiile în care România are o producţie internă anuală considerabilă – de 11 miliarde de metri cubi -, iar depozitele, cu o capacitate totală de 2,8 miliarde de metri cubi, sunt pline pe jumătate. Potrivit lui Răzvan Nicolescu, în această perioadă România consumă zilnic 16 milioane de metri cubi de gaze naturale, dar produce o cantitate dublă, de 31 de milioane de metri cubi. Nu la fel de bine stau vecinii săi, Bulgaria şi Serbia, expuse în mod special la întreruperi, deoarece sunt aproape complet dependente de gazele ruseşti care vin prin Ucraina, relevă o analiză Bloomberg.



    Săptămâna trecută, companiile de gaze din Polonia şi Slovacia au anunţat că livrările de gaze din Rusia au fost reduse cu 24%, respectiv cu 10% faţă de cantitatea din contracte. Depozitele subterane din Cehia şi Polonia sunt pline, în timp ce Slovacia îşi va majora capacitatea de stocare în următoarele zile, au anunţat companiile energetice din aceste state. Doar Lituania are suficiente capacităţi de stocare pentru a supravieţui în timpul iernii fără gaz rusesc, spune analistul Mikhail Korchemkin de la East European Gas.



    Rusia şi-a suspendat la mijlocul lui iunie livrările de gaz spre Ucraina, care după instalarea la Kiev a liderilor prooccidentali refuză creşterea de preţ impusă de Gazprom şi care a acumulat, potrivit Moscovei, datorii în valoare de 5,3 miliarde de dolari. În acest context, analiştii văd deciziile Rusiei drept modalităţi prin care Moscova încearcă să limiteze orice excedent de gaz disponibil în regiune pentru a opri fluxul invers spre Ucraina.

  • Noi sancţiuni împotriva Rusiei

    Noi sancţiuni împotriva Rusiei

    Uniunea Europeană a decis punerea în aplicare, de astăzi, a noilor sancţiuni la adresa Federatiei Ruse, sancţiuni care, pentru prima dată, lovesc în sectorul energetic al ţării. Principiul acestor măsuri fusese decis de şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene la 30 august, după escaladarea violenţelor din estul Ucrainei şi intrarea forţelor ruse pe teritoriul acestei ţări.



    Decizia a fost luată, însă, dupa mai multe runde de consultari, de către cei 28 de ambasadori ai statelor membre şi de liderii Marii Britanii, Franţei, Germaniei şi Italiei care au convenit acest lucru într-o convorbire telefonică cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.



    Potrivit anunţului oficial al Uniunii Europene, prin noile sancţiuni au fost consolidate restricţiile faţă de Rusia la pieţele de capital europene. Astfel, cetăţenii sau companiile din statele membre ar putea să nu mai acorde împrumuturi pentru cinci mari bănci de stat din Rusia. De asemenea, va fi sistată finanţarea a trei mari companii din domeniul energiei.



    Totodata, s-a decis interzicerea de export spre Rusia a mărfurilor cu dublă utilizare tehnologică, atât civilă, cât şi militară. Pe lista celor cărora Uniunea Europeană le aplică, deja, interdicţii de viză şi îngheţarea averilor au fost adăugate, prin acest nou pachet de sancţiuni, 24 de persoane oficiale din Crimeea şi din regiunea Donbas, dar şi oficiali de la Moscova.



    Până la sfârşitul acestei luni, reprezentanţii statelor Uniunii Europene vor face o analiză privind aplicarea planului de pace în Ucraina. În funcţie de aceasta, Uniunea ar putea lua în discuţie modificarea pachetului de sancţiuni, parţial sau total.



    Şi Statele Unite au anunţat, joi, instituirea de noi sancţiuni. Sunt vizate sectoarele financiar, energetic şi al apărării. Acordul europenilor privind noile sancţiuni la adresa Rusiei a provocat o scădere la Bursa din Moscova şi a adus rubla la un record negativ în faţa dolarului. De asemenea, pentru prima data, gigantul rus Gazprom suferă pierderi majore. Sancţiunile au provocat o fugă masivă de capital şi au adus Rusia în pragul recesiunii.



    Potrivit corespondentului Radio Romania la Moscova, în replică, Moscova afirmă că a pregătit măsuri de retorsiune la adresa ţărilor occidentale. Între acestea, se numără restricţionarea accesului în spaţiul aerian al Rusiei al companiilor aeriene occidentale şi restrictii în domeniile auto şi naval. În acelaşi timp, au fost reduse, cu până la 45 %, livrările de gaze pentru Polonia şi Slovacia.

  • Jurnal românesc – 2.09.2014

    Jurnal românesc – 2.09.2014

    Comisia românilor de pretutindeni a Senatului de la Bucuresti a făcut o importantă donaţie de carte – peste 3.200 de manuale şcolare şi aproximativ 3.000 de volume de beletristică – elevilor din Găgăuzia, cu ocazia deschiderii anului şcolar la Liceul Mihai Eminescu din Comrat. Potrivit unui comunicat al Senatului, membrii comisiei, însoţiţi de Petru Vlah, parlamentar în Legislativul de la Chişinău, au fost primiţi de directoarea liceului, Svetlana Stoinov. Cu această ocazie, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, Marcel Bujor, a anunţat că donaţiile de carte la Liceul Mihai Eminescu vor continua. Agenda delegaţiei Parlmentului de la Bucureşti a mai inclus o vizită la grădiniţa din Comrat unde există grupe cu predare în limba română şi una la Universitatea de Stat din Comrat. Membrii delegaţiei s-au întâlnit cu rectorul Universităţii de Stat, Zinaida Aricova, cu mai mulţi profesori şi cu studenţii de la secţia de limba română. S-a discutat, între altele, despre înfiinţarea unui centru informaţional, al cărui obiectiv principal sa fie studierea limbii române, şi despre elaborarea unor proiecte comune cu universităţi din România.




    Ministrul roman de externe, Titus Corlăţean, a fost decorat, luni, la Chişinău, de preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, cu Ordinul de onoare, pentru contribuţia sa la apropierea fostei republici sovietice de UE. La Chişinău, Corlăţean a făcut apel la statele UE să analizeze impactul evoluţiilor regionale asupra Republicii Moldova. Am încredere că 2014, an în care in Republica Moldova vor avea loc alegeri legislative, va consemna ancorarea definitivă a Chişinăului pe traseul european, astfel încât, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să atingem obiectivul final al acestui proces – integrarea în UE, a mai spus Corlăţean. Şeful diplomaţiei române a co-prezidat, luni, la Chişinău, cea de-a noua reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova. La eveniment au fost prezenţi, între alţii, ministrul de externe al Italiei, Federica Mogherini, desemnată, recent, Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, şi comisarul european pentru extindere şi politică de vecinătate, Stefan Fule.




    Departamentul pentru Energie de la Bucureşti a propus Comisiei Europene să accepte amânarea cu doi ani şi jumătate a calendarului de liberalizare a preţului gazelor pentru populaţie. Gazele ar fi trebuit să se scumpească de la începutul lunii viitoare, dar Guvernul de la Bucureşti a decis să amâne aplicarea calendarului până la rezolvarea unui diferend cu Bruxellesul. Departamentul pentru Energie a lansat, deja, o dezbatere publică pe tema preţului gazelor naturale.




    Senatul a adoptat proiectele de lege privind amnistia fiscală pentru mamele care au beneficiat de indemnizaţii pentru creşterea copilului calculate în mod greşit şi pentru pensionarii care au primit sume necuvenite din cauza unor erori de calcul ale funcţionarilor. Banii deja recuperaţi vor fi restituiţi eşalonat, pe o perioadă de cinci ani, începând de la 1 ianuarie 2015. Ministrul muncii, Rovana Plumb, a precizat că, în total, sumele restituite mamelor si pensionarilor se ridică la circa 400 de milioane de lei. Cele două proiecte au fost trimise la Camera Deputaţilor, care este for decizional.

  • Retrospectiva săptămânii 10.08 – 16.08.2014

    Retrospectiva săptămânii 10.08 – 16.08.2014

    Agricultorii europeni şi embargoul rusesc


    Europenii caută să diminueze pierderile suferite de agricultori ca urmare a interzicerii, de către Rusia, a importurilor de fructe şi legume provenind din Uniunea Europeană, în semn de ripostă la sancţiunile care i-au fost impuse pentru susţinerea separatiştilor pro-ruşi din Ucraina. La ora actuală, cel mai afectat este sectorul piersicilor şi al nectarinelor. Franţa, Italia, Spania şi Grecia sunt cei mai mari producători la nivel european. Pentru ele, dar şi pentru alte ţări, Bruxelles-ul a anunţat măsuri excepţionale de reducere a ofertei şi favorizare a cererii.


    Pentru moment, România nu este afectată direct de blocajul impus de Moscova. Nu sunt excluse, însă, efecte indirecte, şi anume ca producţia din alte state ale Uniunii să vină în România şi atunci să se creeze o concurenţă pentru producţia internă. Fermierii români constată, deja, o scădere a preţurilor pe piaţa autohtonă, în special la roşii şi castraveţi. Cristi Rusu, directorul Asociaţiei “Hortifruct”: (track) “Cantităţi cuantificate la câteva sute de mii de tone şi aproximativ 500 de milioane de euro, ce trebuiau să ia calea Federaţiei Ruse, în momentul de faţă sunt orientate către ţările comunităţii europene, inclusiv către România, fapt pentru care sunt scăderi de preţuri la legume între 50 şi 70%.” Producătorii români au solicitat, în consecinţă, sprijin european pentru a-şi compensa pierderile.



    Independenţa energetică şi gazele din Marea Neagră


    Resursele de gaze naturale din Marea Neagă ar putea avea o contribuţie esenţială la securitatea energetică a României. De aceea, premierul Victor Ponta a vizitat, săptămâna aceasta, platforma maritimă Ocean Endeavor, din zona românească de ape adânci a Mării Negre, unde companiile Exxon Mobil şi Petrom efectuează operaţiuni de prospectare a unui zăcământ de gaze descoperit în 2012. Victor Ponta: (track) “România are nevoie să fie independentă energetic. Cel puţin pe termen scurt şi mediu, dacă nu chiar lung, relaţiile economice cu Rusia vor fi din ce în ce mai proaste, este foarte clar acum acest lucru.


    Să putem să ne asigurăm din resursele noastre proprii gazele necesare este un obiectiv strategic fundamental. Noi avem obligaţia în câţiva ani de acum încolo să ne gândim la independenţa energetică pentru România şi Moldova.” Dacă se va dovedi că zăcământul din Marea Neagră este destul de mare pentru a fi exploatat, acesta ar putea fi comercializat în jurul anului 2020. Se va şti cum stau lucrurile spre sfârşitul anului.



    Date economice privitoare la România


    România s-a plasat, în luna iunie, pe locul 2 în Uniunea Europeană la creşterea producţiei industriale — arată datele publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Precedată de Ungaria, cu 11,3%, ţara noastră a înregistrat o creştere de 9,9 procente faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Comparativ cu luna mai a acestui an, însă, când s-a raportat un avans de 2,7%, România a înregistrat, în iunie, un declin al producţiei industriale de 0,7%.


    Cât despre investiţiile străine directe”, acestea au scăzut în primul semestru cu peste 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit Băncii Naţionale a României, în primele şase luni ale anului în curs, investiţiile au ajuns la circa 1,2 miliarde euro, în contextul în care, anul trecut, crescuseră cu circa 27% faţă de 2012. Faptul s-ar datora tensiunilor politice interne, amplificate de apropiatele alegeri prezidenţiale, fragilităţii economice a Europei şi conflictului ruso-ucrainean.



    Candidatul dreptei la preşedinţia României


    Alianţa Creştin Liberală formată din partidele Naţional Liberal şi Democrat Liberal, principalele formaţiuni româneşti de dreapta, l-a desemnat, luni, pe liderul liberal Klaus Iohannis, în prezent primar al Sibiului (centru), candidat la alegerile prezidenţiale din noiembrie. Iohannis a declarat că, dacă va fi ales şef al statului, se va preocupa de prosperitatea românilor şi de consolidarea statului de drept. Totodată, el promite să fie garantul continuării direcţiilor de politică externă şi de securitate ale ţării noastre şi să susţină parteneriatul strategic cu Statele Unite şi creşterea rolului României în NATO. Potrivit sondajelor, Iohannis se anunţă a fi principalul contracandidat în cursa pentru funcţia supremă al liderului social-democrat, actualul premier Victor Ponta.



    Zile caniculare


    Temperaturi de până la 37-38 de grade Celsius şi disconfort termic accentuat cauzat de umezeală: acestea sunt caracteristicile episodului de caniculă, de săptămâna aceasta, din România — primul dintr-o vară mai degrabă clementă termic. Persoanelor în vârstă şi celor cu diverse afecţiuni cronice li s-a recomandat să evite să iasă afară la ceasurile prânzului şi după-amiaza, mai cu seamă locuitorilor din marile oraşe, acolo unde – din cauza asfaltului şi betoanelor – temperatura la nivelul solului a atins valori sensibil mai mari decât cele anunţate de meteorologi. Serviciile de ambulanţă din mai multe localităţi şi-au suplimentat personalul şi numărul de autoturisme pentru a răspunde solicitărilor în creştere.


    Pe străzi au fost instalate corturi cu aer condiţionat şi apă, dar şi cu personal medical şi aparatură pentru acordarea primului ajutor. Firmele au fost nevoite să-şi adapteze programul de lucru pentru a proteja sănătatea salariaţilor, în special în domenii în care activitatea se desfăşoară în aer liber, precum construcţii sau transporturi. Pe calea ferată, temperaturile ridicate au condus la dilatarea şinelor, motiv pentru care s-a decis ca trenurile să circule cu restricţii de viteză.