Radio România Internațional

Tag: gaze

  • Uniunea Europeană sprijină Republica Moldova

    Uniunea Europeană sprijină Republica Moldova

    Johannes
    Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind
    extinderea, a anunțat că Republica
    Moldova va primi din nou sprijin bugetar datorită reformelor pe care Chișinăul
    intenționează să le pună în aplicare. Astfel, blocul comunitar își respectă
    angajamentul luat față de cetățenii moldoveni ca parte a acordului de asociere
    a țării la Uniunea Europeană. Comisia și-a reluat în luna iulie 2019 plățile
    aferente sprijinului bugetar către Republica Moldova, după ce le-a suspendat
    timp de doi ani din cauza deteriorării situației statului de drept din această
    țară.


    Europarlamentarul Traian Băsescu a arătat că reluarea sprijinului
    financiar-bugetar din partea Comisiei europene s-a datorat schimbării politice
    de pe malul stâng al Prutului:     Este
    o reluare a asistenței tehnice și a asistenței financiare de către Uniunea
    Europeană, asistență care a fost întreruptă în timpul guvernului Pavel Filip.
    Odată cu participarea la guvernare a forțelor proeuropene și instalarea
    guvernului Maia Sandu, Uniunea Europeană a decis redeschiderea finanțării. Este
    vorba de o finanțare de 80 de milioane de euro, din care 14 milioane au fost
    acordate în regim de urgență pentru rezolvarea problemelor bugetare ale
    Republicii Moldova.


    Suma de
    14 milioane euro va consolida trei sectoare: reforma sectorului energetic,
    funcționarea justiției și reforma poliției, reforma politicii finanțelor
    publice. Traian Băsescu consideră că acestea sunt sectoare vitale și de ele se
    leagă viitorul economic și politic al Republicii Moldova:

    Acestea sunt domeniile sensibile, justiția, funcționarea
    poliției și a statului de drept sunt elemente esențiale din acordul de asociere
    al Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Având în vedere prioritizarea
    acțiunilor Republicii Moldova, acestea sunt printre primele finanțate de către
    Uniunea Europeană spre a fi rezolvate. Dacă discutăm de sectorul energetic știm
    despre dependența totală a Republicii Moldova de furnizarea de energie și gaze
    din import. Energia electrică vine din Transnistria și Ucraina, iar gazele din
    Federația rusă. În aceste condiții, reformarea sistemului energetic este
    obligatorie și principala axă a reformării sistemului energetic este găsirea de
    soluții alternative de aprovizionare.





    L-am
    întrebat pe Traian Băsescu, având în vedere deblocarea relației Republicii
    Moldova cu Uniunea Europeană, care ar putea fi obstacolele viitoare în calea
    guvernului de la Chișinău:

    În
    primul rând, trebuie făcute instituțiile să funcționeze. Știm foarte bine că
    este ușor să scrii un acord sau o lege, dar urmează implementarea. Este clar că
    o întârziere a punerii în aplicare a tuturor componentelor acordului de
    asociere vine din instruirea funcționarilor publici, din lipsa de
    responsabilitate pentru îndeplinirea obligațiilor, nu ezist să spun din
    corupție. Sunt multe componente care contribuie la întârzierea punerii în
    aplicare a unor reglementări din acordul de asociere sau din tratate.


    UE
    recunoaște măsurile importante luate până acum de Chișinău însă va continua să
    monitorizeze stadiul continuării lor.

  • Avertismente de la Comisia Europeană

    Avertismente de la Comisia Europeană

    România a fost
    notificată, joi, de Comisia Europeană că nu şi-a îndeplinit obligaţiile de stat
    membru în mai multe domenii, fiind vizată de proceduri de infringement vizând
    eșecul sistemic în ceea ce privește monitorizarea poluării, serviciile
    financiare, transpunerea normelor pentru folosirea armelor de foc, migrația
    ilegală sau protecţia copiilor. Executivul comunitar a constatat că, prin
    modificările aduse Legii energiei, este menţinută obligaţia de a vinde gaze
    naturale cu prioritate pe piaţa internă, ceea ce reprezintă o încălcare a
    dreptului Uniunii Europene şi creează bariere nejustificate în calea
    exporturilor de gaze din România. Bucurestiul are la dispoziţie două luni
    pentru a răspunde acestor acuzaţii. În caz contrar, Comisia poate decide să
    sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

    O acţiune asemănătoare poate fi
    înaintată şi dacă România nu se aliniază legislaţiei europene privind piaţa
    asigurărilor auto. Comisia consideră că emiterea de poliţie de asigurare pentru
    anumite categorii de vehicule, valabile doar pe teritoriul României, nu este
    conformă cu directiva privind asigurarea auto, prin care se cere ca poliţele
    RCA să acopere tot spaţiul comunitar, pe baza unei prime de asigurare unice. Totodată, trei dintre procedurile de
    infringement privesc incapacitatea Guvernului României de a-şi respecta
    angajamentele asumate pentru combaterea poluării. Iar în cazul monitorizării
    calităţii aerului, Comisia Europeană vorbeşte chiar de un eşec sistemic.
    La Bucureşti, Ministerul Mediului a reacţionat imediat la aceste avertismente:
    recunoaşte problema şi promite restructurarea reţelei naţionale de măsurare a
    calităţii aerului. Într-un comunicat, ministerul arată că România a făcut, în
    ultima perioadă, paşi importanţi pentru modernizarea şi eficientizarea acesteia.

    În fine, la capitolul privind gazele cu efect de seră, România are o întârziere
    de peste doi ani faţă de angajamentele europene, însă ministerul spune că Bucureştiul
    a făcut, de asemenea, progrese importante şi în acest domeniu, un nou act
    normativ fiind în lucru. România nu este singurul stat avertizat de executivul
    comunitar. În total, în luna iulie, Comisia Europeană a trimis circa 130 de
    scrisori de notificare a întârzierii în îndeplinirea obligaţiilor. Printre
    statele care au primit astfel de avertismente se numără Belgia, Cehia, Estonia,
    Polonia, Portugalia, Suedia, Ungaria sau Spania. Şi Austria a primit un aviz
    motivat, din cauza incompatibilităţii legislaţiei sale cu privire la reducerea
    alocaţiilor pentru copiii ai căror părinţi lucrează pe teritoriul ţării, dar
    locuiesc într-un alt stat al Uniunii Europene. Indexarea alocaţiilor pentru
    copii îi afectează şi pe cetăţenii români care muncesc în Austria şi plătesc
    contribuţii sociale.

  • De ce cresc preţurile?

    De ce cresc preţurile?


    În România ultimilor ani, a devenit o nefericită regulă ca în preajma sărbătorilor – Paşte, Crăciun sau Anul Nou, preţurile produselor alimentare să crească ilogic de mult. Retailerii au fost primii învinuiţi că profită de aceste perioade de peste an, când consumul este cu mult peste medie, pentru a-şi rotunji veniturile pe seama cumpărătorilor, care ar scoate din buzunar oricât doar ca festinurile să rămână – aşa cum obişnuiesc – cât mai bogate.



    Anul acesta, scumpirile frizează, însă, deja, absurdul. De câteva săptămâni, ouăle, carnea şi produsele lactate, în special untul, s-au scumpit inexplicabil, în unele cazuri, preţul dublându-se la raft. La ouă, majorările sunt puse pe seama unei scăderi a producţiei odată cu venirea iernii, dar şi a crizei de pe piaţa europeană provocată de scandalul contaminării cu Fipronil, care a afectat ferme din Olanda, Franţa şi Belgia.



    Tot o criză europeană este invocată şi când vine vorba de scumpirea untului. În ce priveşte preţul cărnii, acesta este mai piperat, cu toate că Asociaţia română a Crescătorilor şi Exportatorilor afirmă că, la pasăre şi porc, a scăzut la poarta fermei cu până la 30% faţă de anul trecut. Însuşi ministrul Agriculturii de la Bucureşti, Petre Daea, susţine că majorările de preţuri nu se justifică: “La fiecare produs ne-am dus să vedem în raft ce se întâmplă, ne-am dus să vedem ce se întâmplă la producător. Am constatat la producător că nu există modificări în costul de producţie. Noi nu găsim elemente obiective care să justifice un asemenea preţ şi atunci am solicitat răspuns de la Consiliul Concurenţei, pentru că ei sunt specializaţi, au şi instrumente legale, să vedem dacă există şi alţi factori perturbatori pe piaţă.”



    Printre factorii care pot influenţa costurile producătorilor şi transportatorilor se numără creşterea tarifelor la energie şi carburanţi sau deprecierea monedei naţionale, leul, faţă de euro. E imposibil, însă, ca aceştia să fi condus la actuala dublare a preţurilor – declară preşedintele sindicatelor din industria alimentară, Dragoş Frumosu: “Este greu să penalizezi pe cineva, pentru că, până la urmă, piaţa este liberă. Problema este bătaia de joc a celor care fac lucrul ăsta nejustificat faţă de consumatorul care le aduce – dacă discutăm despre alimente – în fiecare zi bani direct în buzunare.”



    În timp ce Dragoş Frumosu identifică un “joc” la nivel internaţional din care au de câştigat producătorii, preşedintele patronatelor din industria alimentară, Sorin Minea, nu crede într-o teorie a conspiraţiei. El susţine că actualele scumpiri sunt doar începutul unui proces ale cărui efecte majore se vor vedea pe parcursul anului viitor: “În majorările de preţuri vor intra toate costurile suplimentare: curent electric, energie, combustibil, inflaţie, deprecierea leului, mărirea salariului brut. Toate astea vor concura la formarea unui nou preţ.” Potrivit datelor INS, în primele zece luni, preţul energiei electrice s-a majorat cu peste 7%, energia termică s-a scumpit cu aproximativ trei procente, iar gazele, cu aproape două.




  • Estimări după scumpirea energiei şi carburanţilor

    Estimări după scumpirea energiei şi carburanţilor

    Luna octombrie aduce românilor facturi mai mari la energie electrică şi gaze, dar şi carburanţi mai scumpi odată cu intrarea în vigoare a celei de-a doua etape de majorare a accizei. În ceea ce priveşte preţul energiei electrice, Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a decis că, de la 1 octombrie, va exista o majorare pentru consumatorii casnici de 0,03 lei/kWh. Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, a explicat că aceasta înseamnă o scumpire cu 3,45 lei (0,75 euro) pe lună pentru un consum mediu de 100 kWh.



    Totodată, vicepreşedintele ANRE, Emil Calotă, a anunţat că preţul gazelor pentru consumatorii casnici va creşte, în medie, cu 6% în al patrulea trimestru al anului. O decizie definitivă în acest sens ar urma să fie luată în această săptămână. După ce, la 15 septembrie, a avut loc o creştere a accizei la carburanţi cu 0,16 lei pe litru, urmată de scumpiri la pompă, o majorare similară a avut loc chiar în prima zi a acestei luni, astfel că efectele de aşteptat sunt aceleaşi. Potrivit companiilor în domeniu, după prima majorare a accizei, petroliştii au scumpit carburanţii cu 9 bani pe litru (circa 2 eurocenţi), însă preţurile au fost modificate în sus chiar şi înainte şi după această dată. În aceste condiţii, preţul celor mai ieftine sortimente de carburanţi a ajuns la aproape 5 lei pe litru, după ce, la mijlocul lunii septembrie, era de circa 4,7 lei la motorină şi 4,8 lei la benzină.



    Mai mult decât faptul că alimentarea maşinilor va scoate mai mulţi bani din buzunarele românilor, la fel ca şi facturile, efectele nu se vor opri aici. Aceasta pentru că toate aceste produse – energie, gaze şi carburanţi – sunt folosite în masă astfel că sunt de aşteptat scumpiri în lanţ pentru aproape toate produsele şi serviciile din economie.



    Explicaţia este simplă – ele influenţează costurile de producţie, segmentul de transport, dar şi pe cel de comercializare, iar toate acestea se vor reflecta în preţuri. Dragoş Frumosu, preşedintele federaţiilor sindicale din industria alimentară, apreciază că alimentele s-ar putea scumpi în final cu 5-6%, cel mai mult carnea, produsele din carne, laptele, produsele lactate şi pâinea. Vor creşte, pe de altă parte, ratele la bănci ale românilor, odată cu nivelul ROBOR, rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele. Faţă de începutul anului, valoarea ROBOR la trei luni s-a dublat.

  • Jurnal românesc – 31.03.2017

    Jurnal românesc – 31.03.2017

    Toţi cetăţenii
    români vor putea călători în Canada fără vize, de la 1 decembrie. Ambasadorul
    canadian la Bucuresti, Kevin Hamilton, a declarat că vrea să disocieze Acordul
    de Liber schimb Uniunea Europeană – Canada de chestiunea vizelor. In opinia
    diplomatului de la Ottawa, sunt chestiuni complementare, dar nu identice. El a
    amintit ca oficialii canadieni au evaluat România si au văzut progresele care
    s-au făcut în domenii precum paşapoartele sau reglementarea migraţiei. În ceea
    ce priveşte Acordul de Liber Schimb dintre UE şi Canada, Kevin Hamilton susţine
    ca România este perfect plasată pentru a beneficia direct de toate domeniile,
    fie că este vorba de schimburile de bunuri, reducerea tarifelor vamale, protejarea
    drepturilor de proprietate intelectuală sau mobilitatea forţei de muncă.
    Amintim că România şi Bulgaria au condiţionat semnarea acordului de liber
    schimb UE – Canada de eliminarea vizelor.






    Preşedintele Klaus
    Iohannis a fost invitat, joi, de omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, să
    faca o vizită în Ucraina în perioada următoare, în cadrul căreia va avea loc
    prima sesiune a Comisiei Mixte Prezidenţiale, precum şi o vizită comună a celor
    doi şefi de stat în regiunea Cernăuţi. Potrivit unui comunicat al
    Administraţiei Prezidenţiale, cei doi oficiali au discutat despre perspectivele
    de consolidare a relaţiilor bilaterale dintre România şi Ucraina, cu accent pe
    aplicarea celor convenite cu prilejul vizitei realizate de Petro Poroşenko la
    Bucureşti, in aprilie 2016, respectiv pe pregătirea dialogului politic viitor
    de nivel. Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat importanţa reluării cât mai
    curând a activităţii Comisiei guvernamentale pentru cooperarea economică,
    respectiv a Comisiei pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale din
    cele două state.




    In
    România, liberalizarea pretului la gazele de productie internă va intra în
    vigoare la 1 aprilie, întrucât nu există argumente tehnice pentru ca
    autorităţile să amâne din nou acest proces, potrivit Ministerului Energiei de
    la Bucuresti. Ministrul de resort, Toma Petcu, a declarat că,
    în cazul în care liberalizarea nu va fi aplicată, statul român poate primi
    amenzi mari din partea Comisiei Europene. El a mai spus că nu sunt justificate
    temerile din spatiul public privind o posibilă crestere substantială a pretului
    gazelor pentru populatie. Aceasta va fi protejată până in vara lui 2021,
    fiindcă preţurile finale vor fi stabilite de Autoritatea Naţională de
    Reglementare în domeniul Energiei, a explicat ministrul. România trebuia sa
    aplice liberalizarea preţului la gaze încă din 2007, anul aderării sale la UE.





    Programul Euro 200 pentru acordarea unui ajutor financiar
    elevilor şi studenţilor în vederea achiziţionării de
    calculatoare continuă şi în anul 2017, noteaza publicaţia Puterea. Guvernul a
    aprobat, printr-o Hotărâre, modelul bonului valoric de care vor beneficia
    elevii şi studenţii din învăţământul de stat sau particular acreditat, în
    vârstă de până la 26 de ani, care provin din familii cu un venit brut lunar de
    maximum 150 lei pe membru de familie. Bonul reprezintă echivalentul în lei a
    sumei de 200 de euro şi este destinat achiziţiei de calculatoare

  • Cultura de securitate

    Cultura de securitate

    În România nu există suficientă cultură în domeniul securităţii şi prevenţiei
    dezastrelor, iar pregătirea corpului profesional care să controleze respectarea
    regulilor are lacune. Pe de altă parte, prin ignorarea unor posibile pericole,
    mulţi întreprinzători îşi riscă propriile afaceri şi pun în pericol viaţa
    oamenilor. Afirmaţiile aparţin vicepreşedintelui Asociaţiei Române pentru
    Tehnica de Securitate, Stelian Arion : Ei nu înţeleg foarte
    bine necesităţile de securitate. Conducătorul organizaţiei are o tendinţă de a încerca
    să nu facă cheltuieli în acest domeniu. Or, a nu cheltui în zona de securitate,
    tendinţă la care se pot adăuga şi neglijenţe, pot să ducă la un dezastru cum a
    fost cel de la clubul Colectiv. Acolo au fost mai multe lucruri care s-au înlănţuit
    şi s-a ajuns la un dezastru.

    Din cauza modului în care era construită
    clădirea şi a materialelor de construcţie neadecvate folosite în interior, cei
    aproximativ 400 de oameni prezenţi, pe 30 octombrie, în clubul bucureştean
    Colectiv, nu au avut prea multe şanse să se salveze de incendiul care a durat
    153 de secunde. Este concluzia
    raportului redactat de Institutul de Securitate Minieră şi Protecţie
    Antiexplozivă din Petroşani, document ce reface, secundă cu
    secundă, tragedia în urma căreia au murit 64 de persoane. Totul
    a pornit de la spectacolul pirotehnic care ar fi trebuit să anime concertul
    trupei rock ‘Goodbye to Gravity’ !

    Specialiştii de la Institutul de la
    Petroşani au stabilit că artificiile au ars 15 secunde, suficient pentru ca o
    scânteie să sară pe un stâlp îmbrăcat în burete de antifonare. Flăcările au
    urcat pe tavan, la secunda 24 ele întinzându-se pe întreg plafonul, alimentate
    de instalaţia de ventilaţie. La secunda 41 sistemele de aerisire s-au blocat
    din cauza fumului şi tot atunci s-a deschis prima din cele două uşi ale
    clubului. 10 secunde mai târziu, un mix de gaze inflamabile a coborât de pe
    tavan, în zona publicului. În numai 72 de secunde tot clubul a fost cuprins de
    un fum negru şi galben albui, iar în 105 secunde flacările au coborât la numai
    1 metru de pardoseală, adică foarte aproape de oamenii care mai rămăseseră în
    interior. Abia la secunda 113 flăcările şi fumul au început să fie evacuate
    natural ca urmare a deschiderii celor două uşi, iar la secunda 153 incendiul a
    început să se autostingă.

    Aceste concluzii tehnice reprezintă una dintre cele
    mai importate probe din dosarul în care patronii clubului Colectiv şi
    tehnicienii care au montat artificiile sunt cercetaţi pentru ucidere din culpă. Cei trei nu sunt, însă, singurii inculpaţi!
    Procurorii militari de la DNA au deschis un dosar penal şi au pus sub acuzare
    şi doi angajaţi de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă pentru modul în
    care a fost autorizat clubul, dar şi pentru controalele care s-ar fi impus la
    Colectiv, dar au lipsit. În acelaşi dosar, fostul primar şi două angajate de la
    Primăria din sectorul unde se află clubul sunt acuzaţi de abuz, respectiv
    complicitate la abuz în serviciu.

  • Jurnal românesc – 11.11.2015

    Jurnal românesc – 11.11.2015

    Marea
    majoritate a românilor care au auzit de evenimentele din iunie ’90 susţin că nu
    ştiu adevărul şi că venirea minerilor la Bucureşti a reprezentat o mişcare
    organizată de autorităţile din epocă, relevă un sondaj făcut de INSCOP
    Research. Potrivit
    cercetării sociologice, 90% dintre români au auzit de evenimentele din 13 – 15
    iunie. 77% dintre respondenţii care au auzit de Mineriadă consideră că nu ştiu
    adevărul despre evenimentele de atunci, iar 18% declară că ştiu adevărul.
    Sondajul mai relevă că aproape 70% dintre românii care au auzit de Mineriadă
    sunt de părere că venirea minerilor în Bucureşti a reprezentat o mişcare
    organizată de autorităţile din acea perioadă, care au dorit să contracareze
    protestele din Piaţa Universităţii, în timp ce 13% cred că a fost o mişcare
    spontană a minerilor. Comandat de cotidianul
    ”Adevărul”, sondajul a fost realizat în perioada 23 octombrie – 1
    noiembrie si are o eroare de plus/minus 3%.






    Aplicarea
    noului Cod fiscal va avea ca efect creşterea consumului anul viitor, iar
    efectele se vor resimţi şi în 2017, susţine preşedintele Consiliului de
    administraţie al Bursei de Valori Bucureşti, Lucian Anghel. Potrivit acestuia,
    nu este de dorit o creştere bazată exclusiv pe consum, pentru că efectele
    pozitive ar putea fi urmate, în scurt timp, de dezechilibre macroeconomice.
    Nivelul de trai al populaţiei va putea fi îmbunătăţit pe termen lung numai dacă
    guvernul va avea şi va pune în aplicare un program de investiţii productive
    prioritare, a mai spus Lucian Anghel.






    Inflaţia anuală s-a menţinut negativă în octombrie, minus 1,6%, în urcare
    de la minus 1,7% în luna precedentă, potrivit datelor publicate, miercuri, de
    Institutul Naţional de Statistică (INS). În octombrie 2015, ponderea mărfurilor
    şi serviciilor care au înregistrat o scădere a preţurilor, comparativ cu
    aceeaşi lună din 2014, este de aproape 38%. La începutul acestei săptămâni,
    Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere rata inflaţiei pentru
    acest an, până la minus 0,7%. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că,
    în ultimele luni, evoluţia inflaţiei a fost influenţată semnificativ de
    reducerea TVA la alimente la 9 procente. Ţinta de inflaţie a BNR pentru
    următorii ani este 2,5%, plus/minus un punct procentual, a mai spun Mugur
    Isărescu.






    Preşedintele
    Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, Niculae Havrileţ, a
    declarat că sunt suficiente resurse, atât de gaze naturale, cât şi de energie
    electrică, astfel încât să nu existe surprize neplăcute în asigurarea cu
    căldură a populaţiei în sezonul rece. Potrivit acestuia, operatorii şi
    furnizorii de gaze naturale au înmagazinată o cantitate suficientă de gaze -
    2,5 miliarde de metri cubi. În privinţa energiei electrice, Havrileţ a dat
    asigurari că toţi producătorii respectă obligaţia de a avea rezerve necesare de
    cărbune şi păcură. În aceste condiţii, este posibilă chiar o diminuare cu
    câteva procente a preţului la factura finală, a mai spus preşedintele
    Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

  • România şi dosarul energiei

    România şi dosarul energiei

    Suntem foarte impresionaţi de rezultatele excelente înregistrate de România în procesul de atingere a ţintelor Strategiei Europa 2020, care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi creşterea eficienţei energetice şi a ponderii surselor regenerabile. Declaraţia a fost făcută de vicepreşedintele Comisiei Europene, responsabil pentru Uniunea Energetică, Maros Sefcovic. El şi-a exprimat aprecierea pentru modul în care România contribuie la conectivitatea reţelelor de gaze în Europa Centrală şi de Est.



    Pe de altă parte, autorităţile de la Bucureşti au anunţat că ar putea să obţină fonduri europene pentru a pune la punct infrastructura de transport a gazelor naturale de la ţărmul Mării Negre către vestul ţării. Ministrul energiei, Andrei Gerea, a precizat, la Radio România, că, la nivelul UE, se pune accent pe multiplicarea rezervelor şi a surselor de aprovizionare şi a explicat că Bucureştiul poate deveni, astfel, clientul cel mai important al companiilor care exploatează gazele naturale din Marea Neagră.



    Andrei Gerea: ‘Noi trebuie să ne finalizăm investiţiile la care ne-am angajat şi anume trebuie finalizată infrastructura de transport a gazelor naturale de la ţărmul Mării Negre către interiorul ţării. Acest lucru este favorizat şi de recentele decizii la nivelul Comisiei Europene de includere pe lista proiectelor de interes comun a magistralei care va face legătura dintre ţărmul Mării Negre şi vestul ţării’.



    Ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, a declarat, într-o întâlnire cu oficialul român, că Statele Unite urmăresc cu interes acţiunile întreprinse de România pe linia independenţei energetice. El a arătat că realizările Bucureştiului în ceea ce priveşte creşterea economică şi îmbunătăţirea mediului de afaceri trebuie să fie mai vizibile pe plan internaţional printr-o informare adecvată celor potenţial interesaţi. Ministrul Energiei i-a solicitat ambasadorului american să sprijine oportunităţile de investiţii existente în domeniul energetic din România.



    Gerea a prezentat priorităţile în domeniul energetic şi a amintit de principalele proiecte în domeniul gazelor naturale, atât în ce priveşte producţia, cât şi infrastructura de transport, precum şi de proiectele din domeniul energiei electrice. El a vorbit şi despre stadiul pregătirii Strategiei naţionale în domeniul energiei, şi a anunţat că noile capitole vor fi supuse dezbaterii publice în perioada următoare.



    Proiectul Strategiei Energetice a României pentru următorii 20 de ani, publicat pe site-ul ministerului de resort, relevă faptul că România are cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est. Aceste rezerve ar urma să se epuizeze în aproximativ 14 ani, dacă se menţin parametrii actuali de producţie şi consum, se mai precizează în Strategia energetică naţională.

  • Jurnal românesc – 20.10.2015

    Jurnal românesc – 20.10.2015

    Proiectul legislativ privind votul prin corespondenţă a intrat, marţi, în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care are rol decizional. Luni, propunerea legislativă a fost adoptată cu largă majoritate, de Senat, atât PSD, care domină Guvernul de coaliţie, cât şi PNL, cel mai important partid din opoziţie, susţinând proiectul. Acesta a fost, în schimb, criticat de UDMR şi ALDE, al cărei lider, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a avertizat că poate fi atacat la Curtea Constituţională, întrucât nu respectă articolul din legea fundamentală potrivit căruia votul este universal, egal, direct şi secret. Această modalitate de vot va fi utilizată la alegerile parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare doar de către românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Cu câteva luni înaintea fiecarui scrutin, alegătorii trebuie să se înscrie în Registrul Electoral. Potrivit documentului, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă, se înfiinţează câte un birou electoral pentru votul prin corespondenţă pentru fiecare 10.000 de alegători.



    Senatul a ratificat, luni, în calitate de cameră decizională, şi Acordul privind asistenţa financiară rambursabilă de 150 de milioane de euro acordată Republicii Moldova. Senatorii au votat în unanimitate pentru adoptarea documentului, deja aprobat de deputaţi, cu numai trei abţineri. Motivul solicitării acestui împrumut de catre guvernul de la Chişinău îl constituie sursele insuficiente pentru finanţarea deficitului bugetar, estimat la 3,8% din PIB în 2015. Republica Moldova se află in plin scandal politico-financiar, dupa arestarea fostului premier Vlad Filat, anchetat pentru presupusa implicare directă în dispariţia din sistemul bancar a unui miliard de dolari.



    Importurile de gaze ale României au scăzut, în primele opt luni ale anului, cu aproape 80% faţă de perioada similară a anului trecut, indică datele publicate de Institutul Naţional de Statistică. Proiectul Strategiei Energetice naţionale pentru următorii 20 de ani, publicat pe site-ul ministerului de resort, relevă faptul că România are cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est. Acestea ar urma să se epuizeze în circa 14 ani, dacă se menţin parametrii actuali de producţie şi consum.



    Aflat în vizită în Orientul Mijlociu, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a avut, luni, o întrevedere cu membri ai comunităţii româneşti din Palestina. Cu această ocazie, ministrul a subliniat disponibilitatea statului român pentru acordarea de sprijin cetăţenilor care se află în situaţii dificile în alte ţări, inclusiv prin proceduri de evacuare, dacă va fi nevoie. De asemenea, Aurescu a subliniat importanţa menţinerii identităţii româneşti a tinerilor proveniţi din familii mixte şi a amintit de oferta statului român în domeniul programelor de burse de studii pentru etnicii români din străinătate.



    Numărul locurilor de muncă pentru studenţi şi absolvenţi a crescut uşor faţă de anul trecut, potrivit unui studiu făcut de o firmă de recrutare online. 75% dintre angajatori intervievaţi spun că vor organiza anul acesta stagii de pregătire sau practică pentru cei care urmează sau au terminat o facultate. Director de comunicare la o firmă de resurse umane, Delia Moreanu apreciază că un program de internship poate fi varianta cea mai bună pentru un student, un masterand sau un proaspăt absolvent. Perioada petrecută în cadrul unei companii este una de calitate şi este foarte importantă pentru dezvoltarea lor profesională — mai spune ea.

  • România, pol energetic?

    România, pol energetic?

    Crearea
    Uniunii Energetice se numără între proiectele prioritare ale Comisiei Europene
    pentru perioada 2014-2019, fapt menţionat, de altfel, de preşedintele Comisiei,
    Jean-Claude Juncker, încă de la începutul mandatului său. Proiectul este unul
    ambiţios, cu atât mai mult cu cât spaţiul comunitar este cel mai mare
    importator mondial de energie, cu peste jumătate din totalul energiei
    consumate. Iar tendinţa este de creştere a acestui procent, undeva în jurul
    valorii de 70% în următorii 15 ani. Nu în ultimul rând, aşa-numitele crize ale
    gazului determinate de conflictul comercial dintre Federaţia Rusă şi Ucraina,
    din 2006 şi 2009, alături de situaţia actuală incertă de la frontiera celor
    două state, sporesc argumentele în favoarea asigurării securităţii energetice a
    Uniunii Europene, scoţând în evidenţă riscurile la care Europa este expusă prin
    dependenţa de gazele ruseşti.

    În aprilie anul trecut, delegaţia poloneză la UE
    a făcut un pas important – a transmis Comisiei Europene şi statelor membre un
    document referitor la o foaie de parcurs pentru o Uniune Energetică Europeană,
    structurată pe câţiva piloni fundamentali: infrastructură, mecanisme de
    solidaritate, consolidarea puterii de negociere a statelor membre şi a UE faţă
    de terţi, dezvoltarea surselor de energie indigene în UE, diversificarea
    surselor de energie – în special de petrol şi gaze naturale – şi consolidarea
    comunităţii Energetice. Poziţia Varşoviei fusese, de altfel, explicată anterior
    de, pe atunci, premierul Donald Tusk într-un interviu acordat ziarului
    Financial Times, în care se aprecia că dependenţa excesivă a UE faţă de gazele
    ruseşti slăbeşte alianţa europeană.

    Plecând de la exemplul uniunii
    bancare a UE, Tusk aprecia că este necesar ca la nivelul UE să existe un
    organism comun însărcinat cu negocierea si achiziţionarea de energie, acest
    organism urmând să contrabalanseze poziţia de monopol a Rusiei şi în timp să
    restaureze o piaţă liberă concurenţială. În general primită cu interes la nivel
    european, sprijinită chiar puternic de Marea Britanie, care la rândul ei a
    transmis Comisiei o serie de propuneri privind întărirea cooperării în domeniul
    energiei, propunerea nu a convins însă pe toată lumea. Scepticii au avertizat
    că un astfel de plan ar putea necesita eforturi prea mari, semne de întrebare
    fiind legate şi de nivelul de încredere instituţional în ceea ce priveşte
    înmagazinarea comună sau tranzacţionarea într-un aşa-numit coş energetic
    european.

    Pentru Bucureşti, propunerile Poloniei, respectiv ale Marii Britanii,
    conţin factori de interes major din punct de vedere al securităţii energetice,
    implicarea sa activă în formularea politicii europene viitoare în materie de
    energie putând să contribuie la consolidarea poziţiei României ca producător şi
    hub energetic în zona Europei de Sud-Est. Deocamdată, alături de Bulgaria,
    Ungaria şi Slovacia, România a semnat, în mai, la Riga, o declaraţie comună
    privind interconectarea regională în domeniul gazelor naturale. Documentul a
    fost iniţiat în contextul eforturilor întreprinse la nivel european şi regional
    pentru consolidarea securităţii energetice. Demersul confirmă angajamentul
    celor patru ţări pentru concretizarea Uniunii Energetice, dar promovează şi
    proiecte de infrastructură energetică din Europa Centrală şi de Est finanţabile
    cu fonduri europene, a explicat ministrul român de externe, Bogdan Aurescu: În primul rând e foarte important că textul face referire la
    diversificarea atât a surselor cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaz natural
    şi în al doilea rând face referire chiar la propunerea Comisiei Europene de
    stabilire a Uniunii Energiei. Şi, nu în ultimul rând, are ca scop principal să
    promoveze această implementare a interconectărilor în sistem bi-direcţional
    între statele care au semnat această declaraţie comună.

    Mult mai puţin dependentă
    de gazele ruseşti comparativ cu alte state din UE, România poate deveni chiar
    un pol energetic important, s-a subliniat în cadrul unei conferinţe organizată
    la Parlamentul european de Ziua Energiei Româneşti. Corespondentul Radio
    România la Bruxelles, Cerasela Rădulescu, cu o sinteză a aprecierilor făcute în
    cadrul acestui eveniment la care au participat specialişti în domeniu,
    europarlamentari români şi oficiali ai Comisiei Europene: Infrastructura energetică învechită a
    Europei, pieţele slab integrate ale energiei, în special la nivel
    transfrontalier, precum şi lipsa coordonării în cadrul politicilor energetice
    naţionale, înseamnă adesea că europenii şi societăţile comerciale din UE nu
    beneficiază de o mai mare posibilitate de alegere sau de o scădere a preţurilor
    energiei, a constatat executivul comunitar, atunci când a elaborat proiectul
    său ambiţios, de creare a unei Uniuni Energetice. Şi, de amintit, că şase state
    membre depind de un furnizor extern unic pentru toate importurile lor de gaze
    şi anume de Rusia, iar multe dintre acestea se află în regiunea de sud-est şi
    centrală a Europei.     Nu
    este şi cazul României, au amintit organizatorii, potrivit cărora, România
    poate deveni un pol energetic important în regiune, mai ales dacă vor exista
    investiţii europene în infrastructură.

  • Retrospectiva săptămânii 17.05 – 23.05.2015

    Retrospectiva săptămânii 17.05 – 23.05.2015

    Dispută asupra Codurilor Penale



    Lupta împotriva corupţiei trebuie dusă cu toată energia, pentru că acest fenomen se dovedeşte a fi o frână în calea dezvoltării României – declara, recent, preşedintele Klaus Iohannis. Şi tot el preciza că se gândeşte serios să atace la Curtea Constituţionala modificările făcute de Parlament, în ultima perioadă, la Codul Penal şi la cel de Procedură Penală, pentru că România se află într-o fază intensivă a luptei anticorupţie şi o modificare în acest moment a legilor nu este oportună. Klaus Iohannis: Nu pot să accept ca parlamentarii să facă modificări la aceste acte normative în interesul lor propriu. În consecinţă, dacă vor ajunge la promulgare astfel de acte normative, nu vor fi promulgate. Deşi criticate, propunerile de modificare a Codului Penal şi a celui de Procedură Penală au fost adoptate de Senatul de la Bucureşti şi vor intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz. Între altele, senatorii au aprobat un amendament care prevede schimbarea sintagmei suspiciuni rezonabile, folosită în prezent, cu probe şi indicii temeinice atunci când sunt dispuse reţinerea, controlul judiciar, arestul la domiciliu sau arestarea preventivă. O altă modificare se referă la faptul ca inculpatul reţinut sau arestat preventiv să poată fi încătuşat doar dacă este cercetat pentru o infracţiune comisă cu violenţă.




    Codul Silvic adoptat în formă iniţială



    Deputaţii au votat, săptămâna aceasta, proiectul de lege privind Codul Silvic în forma iniţială adoptată de Parlament. Ei au respins, astfel, cererea preşedintelui Klaus Iohannis de reexaminare a actului normativ pe motiv că intervenţiile legislative limitau arbitrar activitatea operatorilor economici, fapt care ar genera dezavantaje pentru unii şi avantaje pentru alţii, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurenţial şi ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligaţiilor asumate de statul român în calitate de membru al UE. Motivând că nu a fost lăsată să depună amendamente, şi opoziţia liberală propusese retrimiterea Codului silvic la Comisia de specialitate. Fără succes, însă! Pe fondul defrişărilor ilegale masive, tot săptămâna acesta, Guvernul a adoptat un proiect de act normativ privind stabilirea unor măsuri de monitorizare mult mai strictă a exporturilor şi a livrărilor intra-comunitare de materiale lemnoase. Proiectul va fi discutat cu prioritate de cele două Camere ale parlamentului.




    Măsuri sociale



    Deputaţii de la Bucureşti au adoptat, săptămâna aceasta, proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor fizice cu domiciliul permanent, bunurile şi veniturile în România. Legea vine în sprijinul debitorilor de bună-credinţă sufocaţi de datorii. Astfel, se acordă prioritate planului de rambursare a datoriilor pe o perioadă de până la cinci ani şi nu lichidării bunurilor sau executării silite. Pe de altă parte, deputaţii au votat şi în favoarea dublării alocaţiilor celor peste 3,5 milioane de copii români. Cel mai probabil de luna viitoare, imediat ce actul normativ va fi publicat în Monitorul Oficial, cuantumul acestora va fi de 84 de lei (echivalentul a circa 20 de euro). Măsura vine în contextul în care România se confruntă cu o continuă scădere a natalităţii. Totodată, în condiţiile în care alocaţia copiilor reprezintă singurul venit stabil al multor familii din zonele defavorizate, dublarea ei le va fi de un real ajutor.




    Un nou ministru în Cabinetul Ponta



    Preşedintele român, Klaus Iohannis, a semnat, miercuri, decretul de numire a doamnei Sevil Shhaideh în funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Noul ministru a fost propus de Partidul Social Democrat – la guvernare, după ce predecesorul Liviu Dragnea a demisionat. Sevil Shhaideh a promis că va continua proiectele deja începute: “Preiau un minister pe care dl ministru Dragnea l-a organizat, avem strategie, avem viziune, avem programe. Responsabilitatea mea, a echipei şi a colegilor pe care îi am este să continuăm aceste proiecte. Liviu Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare într-un dosar privind fraude la referendumul din 2012 pentru demiterea, nereuşită, a fostului preşedintele al României, Traian Băsescu. Ca urmare a acestei condamnări, Dragnea şi-a depus şi mandatul de preşedinte executiv al PSD, însă vicepreşedinţii formaţiunii nu au acceptat retragerea lui din funcţie. În consecinţă, conducerea PSD se va întruni săptămâna viitoare pentru o discuţie pe această temă.




    Premierul Victor Ponta la Chişinău



    Premierii Victor Ponta şi Chiril Gaburici au semnat, joi, la Chişinău, un memorandum de înţelegere între guvernele României şi Republicii Moldova (majoritar românofonă) privind realizarea unor proiecte de interconectare a reţelelor de gaze naturale şi de energie electrică. Aceste proiecte vor fi prioritare pentru guvernul României în acest an. Victor Ponta: România este capabilă, are în acest moment resursele necesare şi putem să investim în Republica Moldova. Este nevoie doar ca ceea ce am discutat şi astăzi, în mod oficial, să punem în practică. România a fost şi va rămâne un susţinător necondiţionat al parcursului european al Republicii Moldova – a declarat premierul Victor Ponta, care s-a aflat la Chişinău în timp ce la Riga, în Letonia, se desfăşura summitul Partenieratului Estic – program de cooperare creat pentru intergrarea economică şi apropierea politică de Uniunea Europeană a şase state fost sovietice: Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Ucraina şi Belarus. România, reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis, s-a pronunţat pentru reafirmarea angajamentului Uniunii Europene faţă de ele.

  • Jurnal românesc – 23.04.2015

    Jurnal românesc – 23.04.2015

    Ministerul de externe de la Bucuresti salută recenta decizie a Guvernului canadian de a include România în rândul statelor pentru care se vor aplica prevederile viitorului sistem de Autorizare Electronică a Călătoriei (eTA), în cursul anului 2016. Astfel, cetăţenii români care au deţinut în ultimii zece ani o viză canadiană sau care deţin o viză de scurtă şedere pentru SUA pot să intre fără viză pe teritoriul canadian în urma înregistrării electronice în sistemul eTA. Măsura respectivă este similară celei aplicate cetăţenilor statelor care nu au nevoie de viză canadiană. Potrivit MAE, această decizie, care constituie o etapă importantă de progres în procesul de eliminare totală a vizelor canadiene, reconfirmă dialogul constant şi consecvent al autorităţilor române si canadiene în soluţionarea acestui dosar. În acelaşi timp, reprezintă un semnal al voinţei politice comune de a fi realizat, cât mai curând posibil, obiectivul împărtăşit de România, Canada şi UE de eliminare a regimului vizelor canadiene pentru toţi cetăţenii români, astfel încât aceştia să se bucure, pe deplin şi în mod egal cu ceilalţi cetăţeni europeni.



    Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, doreşte să vadă în România mai mulţi investitori din Luxemburg şi declară că, la ora actuală, această ţară se află pe locul 9 în clasamentul investitorilor străini din România, cu o cifră de peste 2 miliarde de euro. La rândul său, ministrul Jean Asselborn a subliniat că toate statele UE care au îndeplinit în proporţie de 100% cerinţele tehnice de aderare la Schengen şi au şi voinţă politică ar trebui să aibă posibilitatea de a accede în acest spaţiu. El a apreciat că, în privinţa intrării în Schengen a României şi Bulgariei, există un mic blocaj şi că trebuie găsită cheia pentru deblocarea acestei situaţii. Luxemburg va prelua, la 1 iulie, preşedinţia semestrială a Consiliului UE.



    Construcţia coridorului de gaze între România, Bulgaria şi Grecia va începe în martie 2016 şi va fi gata la finele lui 2018, a anunţat miercuri ministrul bulgar al Energiei, Temenuzhka Petkova,citat de Novinite. Anuntul a fost facut după întâlnirea între oficiali din ministerele energiei din cele trei tari care a avut loc la Sofia. Coridorul va conecta reţelele naţionale de transport a gazelor naturale, din Romania, Grecia si Bulgaria. Proiectul va necesita investiţii totale de circa 220 de milioane de euro.



    Guvernul a decis să legifereze bacşişul, care va fi evidenţiat pe un bon fiscal separat şi va fi taxat cu 16%. Executivul a adoptat, miercuri, o ordonanţă de urgenţă in acest sens. Decizia ar urma sa intre in vigoare de la 1 mai. Potrivit OUG, este interzis firmelor să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului. Impozitarea propusă vizează taxarea bacşişului ca profit al operatorului economic în cazul în care acesta nu se distribuie salariaţilor.



    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la Bucureşti se va pronunţa pe 6 mai în dosarul Referendumul, după ce, miercuri, procurorii anticorupţie au cerut condamnarea vicepremierului Liviu Dragnea la o pedeapsă cu executare. El a fost judecat pentru perioada când era secretar general al PSD, alături de alte 74 de persoane. Dragnea este acuzat că şi-a folosit influenţa – în alte condiţii decât cele legale – pentru a înclina balanţa la referendumul din 29 iulie 2012, organizat pentru demiterea preşedintelui de atunci, Traian Băsescu. Deşi 87% dintre votanţi au votat în favoarea demiterii, referendumul nu a fost validat din lipsă de cvorum. Vicepremierul a respins, întotdeauna, acuzaţiile care i se aduc.


  • Piaţa energiei

    Piaţa energiei

    În mai 2012, România agrea cu instituţiile financiare internaţionale — Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială — un calendar de liberalizare a preţului gazelor naturale din producţie internă atât pentru firme, cât şi pentru consumatorii particulari. Conform înţelegerii, până la finele lui decembrie 2014 trebuiau eliminate preţurile reglementate pentru clienţii noncasnici, lucru pus, de altfel, în practică.



    Făcând un bilanţ la două luni după aplicarea măsurii, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ, a informat că, după renegocierea a 40% din contractele care au fost reglementate şi care au trecut în zona liberă, preţul final al gazelor pentru consumatorii non-casnici a scăzut cu 5%. Cei doi mari furnizori importanţi care gestionează 90% din piaţa de furnizare a gazelor susţin că scăderile au fost chiar de până la 10%. Ieftinirea s-ar datora scăderii, de către furnizori, a adaosurilor.



    Cât despre populaţie, aceasta poate sta liniştită: gazele nu se pot scumpi mai devreme de 1 iulie. După această dată, preţul final pentru particulari s-ar putea, însă, majora cu procente cuprinse, anul acesta, între 5 şi 9%, în funcţie de creşterile de tarife cerute de distribuitori şi care vor fi aprobate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei. Nicolae Havrileţ a prezentat primele estimări şi a precizat că discuţiile în legătură cu creşterile pe următorii trei ani vor începe luna viitoare:


    ANRE a făcut o simulare, în cazul în care aplicăm cifrele din calendar şi finalizăm proiectul de liberalizare în 2018, să avem trei ani de creştere a preţului la gazele naturale. Ceea ce am pus noi ar fi însemnat o creştere de 7% în acest an şi câte 5% în următoriii doi ani, până la liberalizarea finală. Dar este o estimare, urmare a unei simulări.”



    Potrivit Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, a fost creat cadrul legal care permite tuturor consumatorilor să-şi poată alege furnizorul de energie electrică sau de gaze pe care îl doresc. Totodată, în contextul unei pieţe de energie competitive, pentru a-i ajuta să se informeze cu privire la schimbarea furnizorului de energie electrică şi gaze naturale, consumatorii au la dispoziţie un număr de telefon gratuit.



    Potrivit datelor ANRE, consumul de gaze naturale pe piaţa reglementată a scăzut, în 2014, cu 10,10%, iar pe piaţa concurenţială s-a înregistrat o creştere de 1,10%. În privinţa surselor de provenienţă, peste 107 milioane MWh au fost gaze din producţia internă, în creştere cu aproape 6%, şi numai puţin peste 9 milioane MWh au fost din surse externe, în scădere cu circa 52%.

  • România livrează gaze către Republica Moldova

    România livrează gaze către Republica Moldova

    Fără suport logistic, opţiunea occidentală a Republicii Moldova ar fi rămas pur platonică. La aproape un sfert de secol de la proclamarea independenţei faţă de Moscova, în 1991, Chişinăul este, încă, dependent energetic de hidrocarburile ruseşti. Iar despre valoarea strategică a gazului vorbesc, de la sine, laborioasele negocieri de săptămâna aceasta, de la Bruxelles, în urma cărora Uniunea Europeană a obţinut un acord între Kiev şi Moscova privind continuarea livrărilor, via Ucraina, către Occident.



    Aşa-numitul război al gazelor, prin care Moscova a penalizat, în mod repetat, atât Ucraina pentru orientarea sa spre Vest, cât şi Europa, pentru susţinerea aspiraţiilor pro-occidentale ale ucrainenilor, e un scenariu oricând repetabil în Republica Moldova. Construit tocmai pentru a reduce dependenţa Chişinăului de importurile din Rusia, gazoductul care leagă, peste frontiera comună, oraşele Iaşi din România şi Ungheni din Republica Moldova, este, de miercuri, funcţional.



    Pe 27 august 2014, când Chişinăul îşi celebra Ziua Naţională, la inaugurare au participat premierul român, Victor Ponta, omologul său de atunci, Iurie Leancă, şi comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger. Un an a durat construcţia gazoductului cu o lungime de 43 de kilometri şi care a costat de 26 milioane de euro. Bucureştiul a finanţat cea mai mare parte a costurilor proiectului, iar Comisia Europeană a acoperit restul.



    La mai bine de o jumătate de an de la inaugurare, România a început să livreze gaz statului vecin. Preţul, 255 de dolari pentru mia de metri cubi, e, remarcă analiştii, semnificativ mai mic decât cel cerut de furnizorul rus Gazprom, de 332 de dolari. Peste un milion de metri cubi vor ajunge, anul acesta, la punctul de distribuţie Ungheni, de unde vor fi pompate în reţeaua centrală a Întreprinderii Moldovagaz. Dar aceştia nu acoperă decât o parte a necesarului de gaz al Republicii Moldova.



    Guvernul de la Chişinău a precizat că se poartă, deja, discuţii cu partenerii externi pentru extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni, până în capitală. Cu o capacitate de 1,5 miliarde metri cubi pe an, gazoductul extins ar asigura aproape în totalitate necesităţile energetice ale republicii. Pentru extindere sunt, însă, necesare peste 60 milioane de euro, din care Bruxellesul e dispus să aloce zece milioane.



    De diversificarea surselor de energie depinde însuşi viitorul Republicii Moldova — le-a spus amfitrionilor săi şi adjunctul secretarului american de stat, Antony Blinken, care a făcut, marţi, o vizită la Chişinău, unde a avut întrevederi cu preşedintele Nicolae Timofti şi cu noul premier, Chiril Gaburici.

  • Jurnal românesc – 4.03.2015

    Jurnal românesc – 4.03.2015

    România a încasat, în acest an, peste 460 de milioane de euro de la Comisia Europeană, rata absorbţiei fondurilor europene depăşind 52% la finalul lunii februarie 2015 – afirmă Ministerul Fondurilor Europene. Sumele rambursate României în acest an din fondurile structurale şi de coeziune au vizat Programul Operaţional Sectorial Transport, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane şi Programul Operaţional Regional. Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a estimat că Romania va ajunge la o rată de absorbţie de aproximativ 80% la sfârşitul acestui an, crucial deoarece este ultimul în care mai pot fi atrase fondurile alocate pentru perioada de programare 2007 — 2013.



    Miercuri au început livrările de gaze din România pentru Republica Moldova prin conducta Iaşi – Ungheni. Gazoductul a fost inaugurat pe 27 august 2014, la un an de la lansarea construcţiei acestuia, după cum aminteşte Radio Chişinău. Contractul de livrare a gazului din România prin gazoductul Iaşi-Ungheni a fost semnat pe 22 decembrie. De la începutul anului, Republica Moldova cumpără gaze naturale din Federaţia Rusă la preţul de 332 de dolari/1.000 mc. La momentul semnării contractului, preţul gazului românesc era mai ieftin decât cel importat din Rusia cu cel puţin 50 de dolari/1.000 mc. Prevăzută să reducă dependenţa Republicii Moldova de gazele ruseşti, conducta urmează a fi extinsă până la Chişinău.



    Senatorul Petru Filip, preşedintele Comisiei pentru politică externă, a avut o întrevedere cu Paul Brummell, ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord la Bucureşti. Cei doi au discutat despre cooperarea româno-britanică în domeniul politicii externe şi al relaţiilor între cele două state în cadrul UE şi al Parteneriatului Strategic bilateral. Petru Filip a prezentat obiectivele şi interesele politicii externe actuale ale României, cu accent pe Vecinătatea Estică, Balcanii de Vest şi Orientul Mijlociu. La rândul său, ambasadorul britanic a ţinut să sublinieze importanţa deosebită pe care o acordă Marea Britanie relaţiei cu România, ţară cu care are o colaborare foarte bună în plan politic, economic şi cultural. Diplomatul britanic a evidenţiat, de asemenea, contribuţia importantă şi valoroasă pe care comunitatea românească din Regatul Unit o aduce ţării sale.



    Dacia a prezentat, marţi, la cea de-a 85-a ediţie a Salonului de la Geneva, versiunile aniversare în ediţie limitată ale modelelor pe care le produce. Vânzările constructorului deţinut de francezii de la Renault au crescut cu 19% anul trecut, la 511.000 de autovehicule, principala piaţă fiind Franţa. Cel mai bine vândut model este Sandero, 80% din unităţi fiind livrate către Europa Occidentală. Pe locul doi la vânzări se află Duster, lideri fiind pieţele din România, Franţa şi Spania. Salonul Auto de la Geneva va fi deschis publicului până pe 15 martie.



    Personalităţi din domeniile politicii, economiei, culturii şi cercetării au fost premiate în cadrul celei de-a 3-a ediţii a Galei Premiilor Foreign Policy România, în care au fost nominalizate peste 100 de nume care mişcă ţara în bine, cu puterea faptelor sau a ideilor. Premiul special la categoria Politică a fost acordat preşedintelui Klaus Iohannis pentru că a inspirat speranţa că tot sistemul politic poate fi resetat în bine. În cadrul evenimentului desfăşurat la Banca Naţională, premii speciale au fost acordate şi alpinistului Alex Găvan, care a escaladat şase vârfuri de peste 8.000 de metri, precum şi academicianului Mircea Maliţa, pentru cărţile publicate. În ultimii trei ani, revista Foreign Policy România şi-a propus să evidenţieze anual 100 de nume ale românilor care au început sau au continuat proiecte remarcabile, susţinute prin munca şi pasiunea lor.