Radio România Internațional

Tag: Green Deal

  • June 4, 2024 UPDATE

    June 4, 2024 UPDATE

    RESERVES – The currency reserves of the Central Bank exceeded 65 bln EUR at the end of May, the National Bank of Romania reports. Gold reserves stood at 7,200 bln EUR. Romania’s currency and gold reserves totaled over 72,200 bln EUR at the end of last month.

     

     

    ELECTION – Romanians in Italy will be able to vote in the largest number of polling stations opened abroad for the European Parliament elections slated for Sunday. Iulian Ivan, the Foreign Ministry representative for the elections abroad, says polling stations were set up depending on the number of citizens in each country. 150 stations will be available in Italy, 147 in Spain and 104 in Great Britain. No stations were organized in certain countries and cities, such as Afghanistan, Mali, Sudan, Libya, Rostov-on-Don in Russia or Odesa in Ukraine, either because no military staff are present in the area, or because the diplomatic mission on the ground was closed or relocated. Polling stations will open at 7 AM on election day and close at 10 PM, with the possibility of extending voting hours until midnight. Voters at home will also take part in the local election. We recall presidential elections are slated for September and parliamentary elections for December.

     

     

    CHECKS – Random border checks will be carried out on Italy’s land, maritime and air borders over June 5-18, ahead of the G7 Summit scheduled to take place in this country, Romania’s Foreign Ministry announced. Border checks will be intensified close to the summit to be hosted by Apulia Region over June 13-15, Radio Romania’s Rome correspondent reports. Romanian citizens in Italy can request consular assistance by calling the numbers of the Romanian Embassy in Rome. Emergency requests can also be submitted to the special numbers of the consular offices in Rome, Milan, Bologna, Turin, Bari and Catania.

     

     

    MEETING – Romania’s president, Klaus Iohannis, on Tuesday met Montenegro’s Foreign Minister, Filip Ivanovic in Bucharest. The head of state reiterated Romania’s relentless support for the EU integration efforts of Montenegro and the Western Balkans, an area of strategic importance for Euro-Atlantic space and European security and stability, the Presidency reports. President Iohannis also reiterated Romania’s readiness to provide bilateral expertise in the field of European integration.

     

     

    PROTEST – Romanian farmers taking part in Tuesday’s protest in Brussels have called for an overhaul of the Green Deal, saying the terms of the current Common Agricultural Policy endanger farmers’ activity and food safety. Farmers from 9 EU Member States took part in the protest action, also demanding the lifting of the free trade agreement with Latin America, a deal the EU is yet to sign. Should the document be ratified, cheap agricultural products that don’t observe single market regulations will reach EU markets, resulting in unfair competition for community products. According to Radio Romania’s Brussels correspondent, this will put EU farmers further at a loss following facilities provided to Ukrainian products and grain across community space.

     

     

    TENNIS – The pair made up of Gabriela Ruse of Romania and Marta Kostyuk of Ukraine on Tuesday advanced to the quarterfinals of the women’s doubles at the French Open after ousting Leylah Fernandez of Canada and Erin Routliffe of New Zealand, 6-1, 6-4. In the next round, Ruse and Kostyuk will take on the all-Russian pair Mira Andreeva / Vera Zvonareva. Also in the round of 16, Monica Niculescu of Romania and Cristina Bucșa of Spain were knocked out by Emma Navarro of the USA and Diana Schnaider of Russia at the end of three sets, 3-6, 6-4, 6-4. (VP)

  • Demografie şi schimbări climatice

    Demografie şi schimbări climatice

    Populația planetei crește punând presiune asupra mediului, prin emisiile tot mai ridicate de dioxid de carbon. La nivelul statelor Uniunii Europene se constată o îmbătrânire a populației, un aspect îngrijorător întrucât generațiile în vârstă sunt cel mai puțin dispuse să își modifice comportamentul de consum.



    Reducerea emisiilor poate fi obținută prin înlocuirea surselor convenționale de energie cu altele nepoluante. În ce mod această tranziție se poate face prin costuri sociale suportabile ne spune europarlamentarul Cristian Bușoi, președintele Comisiei Comisia pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European.



    Presiunea demografică, susținută de migrație, afectează mediul de viață și atrage după sine greutăți în a hrăni populația care crește în ritm susținut, spune Spas Tashev, coordonatorul Departamentului de Demografie de la Institutul pentru Studii de Populație și Umane din cadrul Academiei bulgare de științe.



    Un model de consum sustenabil îl reprezintă agricultura susținută de comunitate, model pus în practică de Centrul de Resurse pentru Iniţiative Etice şi Solidare din Timișoara. Președintele CRIES, Mihaela Vețan, mai spune că modificarea comportamentelor de consum poate fi imprimat generațiilor rezistente la schimbare și prin intermediul copiilor. Între timp Europa are o țintă, reducerea cu 60% a emisiilor de carbon până în 2030 comparativ cu anul 1990.



  • Viața în zone predispuse la dezastre

    Viața în zone predispuse la dezastre

    Schimbările climatice sunt reale, atrag atenția specialiștii, iar cele mai multe dintre dezastrele naturale sunt cauzate, adeseori, de intervenția umană asupra mediului înconjurător.



    Cum ne adaptăm unei planete în continuă schimbare? Cum putem limita impactul uman asupra naturii, cum putem preveni fenomenele extreme și cum le gestionăm în situația în care acestea, totuși, apar? Cum trăim în zonele predispuse dezastrelor naturale și ce măsuri trebuie luate la nivel național și european pentru a limita efectele schimbărilor climatice?



    Am adresat aceste întrebări europarlamentarului Dacian Cioloș și directorului executiv al Propark – Fundația pentru Arii Protejate, Tiberiu Chiricheș.




  • Poluatorul plătește

    Poluatorul plătește

    Aplicarea principiului “poluatorul plătește” este esențial pentru ceea ce înseamnă respectarea politicilor de mediu ale Uniunii Europene. Scopul politicii de mediu este să se asigure că toți cetățenii UE trăiesc într-un mediu sănătos, că are loc o gestionare durabilă a resurselor naturale și că biodiversitatea este protejată. Emisiile de poluanți în aer, în apă și în sol au scăzut în ultimele decenii, dar poluarea și daunele sunt în continuare importante, costurile cu refacerea naturii fiind foarte mari.



    Principiul “poluatorul plătește” a fost introdus în 1972 de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, poluatorul trebuind să suporte cheltuielile asociate punerii în aplicare a măsurilor de prevenire și de combatere a poluării, pentru a asigura faptul că mediul se află într-o stare acceptabilă. Până în prezent principiul a fost extins, în 2004, Directiva 35 a Comisiei Europene stabilind că, cel care poluează are răspunderea financiară să remedieze daunele provocate naturii, iar statele membre, cetățenii UE, nu trebuie să suporte aceste costuri cu refacerea mediului.



    Poluarea generează costuri semnificative pentru cetățenii UE, iar în acest moment nu există o evaluare cuprinzătoare privind costul total al poluării pentru societate. Un studiu recent efectuat pentru Comisie estima că nerespectarea cerințelor legislației UE privind protecția mediului reprezintă costuri și beneficii pierdute în valoare de aproximativ 55 de miliarde de euro pe an.



    Am discutat despre acest subiect cu eurodeputatul Tudor Ciuhodaru, membru în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, cu Marian Cioceanu, președintele Asociației Bio România, precum și cu Alin Vișan, președinte Asociația Română pentru ambalaje și mediu.



  • De unde vine energia pentru Uniunea Europeană?

    De unde vine energia pentru Uniunea Europeană?

    Uniunea Europeană mizează pe energia verde pentru a reduce facturile şi vrea ca până în 2030, 42,5% din energia blocului comunitar să provină din surse regenerabile. Chiar dacă are resurse pentru energie şi potenţial pentru a o produce, în prezent, întreaga Uniune este dependentă energetic de importuri.



    Am discutat pe acest subiect cu europarlamentarul român Eugen Tomac, cu Cosmin Cârstoiu – acţionarul primei fabrici de panouri solare din România şi cu Oana Mircea – reprezentantul Enel Green Power România.



  • Refacerea naturii

    Refacerea naturii

    Parlamentul
    European şi Consiliul au adoptat recent un regulament privind refacerea
    naturii. Acest regulament stabileşte norme cu privire la refacerea
    ecosistemelor, pentru a asigura refacerea biodiversității și a rezilienței
    naturii, pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Refacerea ecosistemelor
    contribuie la îndeplinirea obiectivelor Uniunii de atenuare a schimbărilor
    climatice și de adaptare la acestea, dar şi la respectarea angajamentelor
    internaționale ale Uniunii Europene. Despre acest subiect ne vorbeşte
    Virginijus Sinkevičius, comisar european pentru mediu, oceane şi pescuit.


    Această lege este inițiativa de bază a
    pilonului Green Deal al Uniunii Europene privind natura și biodiversitatea și
    este intrinsec legată de pilonul privind climatul. Este prima propunere legală
    a Uniunii Europene privind natura, din ultimii 30 de ani. Aceasta reprezintă
    legea climei Uniunii Europene pentru biodiversitate și succesul uneia depinde de
    succesul celeilalte. Comisia a lucrat îndeaproape cu toți actorii implicați și
    a ascultat cu mare atenție toate problemele ridicate. Mai mulți europarlamentari
    au subliniat că este nevoie de o flexibilitate suplimentară, în special în
    privința unor prevederi care nu au fost suficient de clare și care ar putea,
    astfel, să împiedice activitățile economice. Mai multe state membre au ridicat
    probleme similare. Recunoaștem acest lucru și, în consecință, am arătat
    deschidere pentru a reexamina și îmbunătăți anumite prevederi și pentru a spori
    claritatea, asigurându-ne că propunerea reflectă realitatea actuală. Aceasta nu
    se referă doar la refacerea naturii în sine. Este vorba despre asigurarea unui
    mediu locuibil în care bunăstarea generațiilor actuale și viitoare este
    garantată, unde pământul și mările continuă să aibă capacitatea de a ne furniza
    bunurile și serviciile de care viața și economia noastră depind în totalitate.
    Este vorba despre viețile noastre. Este vorba despre noi și cei care vin după
    noi.


  • Investiții în proiecte strategice de mediu

    Investiții în proiecte strategice de mediu

    Comisia Europeană a anunțat, săptămâna
    trecută, că va investi peste 116 milioane de euro în proiecte de mediu care au
    ca scop implementarea Pactului ecologic european, cunoscut sub numele Green
    Deal. Susținerea acestor proiecte este făcută prin Programul LIFE, instrumentul
    de finanțare al Uniunii Europene pentru mediu și acțiune climatică. Acest
    proiect a dat viață ideilor ecologice începând din 1992 și, până în prezent, a
    cofinanțat peste 5.500 de proiecte în statele membre și în țări terțe. Pentru
    perioada 2021-2027, Comisia Europeană a majorat finanțarea Programului LIFE cu
    aproape 60%, până la 5,4 miliarde de euro. Programul
    LIFE este gestionat de una dintre agențiile Uniunii Europene și anume Agenția
    Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu (CINEA).


    Finanțarea anunțată de Comisia
    Europeană va ajuta opt proiecte majore pentru atingerea obiectivelor în materie
    de climă și mediu. Adalbert Jahnz, purtător de cuvânt al Comisiei Europene,
    responsabil pentru probleme de mediu, afaceri maritime, pescuit și transport:

    Anunțăm
    astăzi investiții majore în natură, mediu și climă, o sută șaisprezece milioane
    de fonduri din programul Life vor fi investite în opt proiecte strategice. În
    Belgia și Polonia, proiectul se va concentra pe conservarea și restaurarea
    naturii, în special pe zonele umede. Un alt proiect polonez, Viața după
    cărbune va ajuta regiunea din est, Wielkopolska, să se îndrepte
    către zero emisii de carbon. În Slovacia, proiectul va menține calitatea
    apelor, va proteja habitatele naturale și speciile și va promova gestionarea
    durabilă a pădurilor și a pescuitului. În Finlanda, accentul se va pune pe
    deșeurile de plastic și pe reciclarea acestora și, în cele din urmă, în
    Estonia, Spania și Italia, proiectele vor lucra la adaptarea la schimbările
    climatice, inclusiv la atenuarea deficitului de apă, deoarece tocmai trăim a
    doua cea mai caldă iarnă din toate timpurile. Se așteaptă că aceste proiecte
    transformatoare să mobilizeze fonduri publice și private suplimentare, pe lângă
    finanțarea reală.


    Este de așteptat ca aceste proiecte să
    mobilizeze fonduri suplimentare semnificative din alte surse de finanțare ale
    UE, inclusiv fonduri agricole, structurale, regionale și de cercetare, precum
    și finanțări din fondurile naționale și din sectorul privat. Aceste proiecte
    strategice dedicate protejării naturii se bazează pe sucesul proiectelor
    anterioare LIFE, finanțate între 2014 și 2020 și sprijină punerea în aplicare a
    legislației și politicilor europene de mediu și climă, pe plan regional,
    multiregional, nivel național sau transnațional. Cele opt proiecte susțin
    Strategia UE pentru biodiversitate pentru 2030, Planul de acțiune pentru economia
    circulară, Planul de acțiune pentru zero poluare, Legea pentru restaurarea
    naturii și contribuie la tranziția către o energie curată.



  • Measures for the green transition

    Measures for the green transition

    The president of the European Commission, Ursula von der Leyen, asked the community institutions to urgently adopt two measures, so that Europe should remain a leader in the clean technologies industry. These are closely related to the European Green Deal, through which the member states aim to achieve, by 2050 at the latest, the so-called climate neutrality, whereby the quantities of greenhouse gas emissions on European territory will no longer increase. Through the first measure considered, the head of the EC wants that, by 2030, 40% of the clean technology be produced in the European Union.



    Through the second measure, the aim is to facilitate the access of European companies to the materials necessary for the green transition, which implies the diversification of the supply chain, given that the Union is currently dependent on China. According to Ursula von der Leyen, the minerals that make phones, electric vehicles, batteries, chips, wind turbines, solar panels functional, i.e. all the new technology, come in overwhelming amounts from China. However, Canada, for example, could become a partner of the European Union in this sense.



    Then, the European officials want to extract as many rare materials as possible from the European Union, to increase the processing capacity of these materials and to increase recycling. Statistics show that global investments in clean technologies exceeded 1,000 billion dollars last year, 30% more than in 2021, and by 2030 these investments will triple, hence the need for the European Union to attract many more. Meanwhile, steps are being taken in Romania in the process of transition to a green society. Thus, according to an emergency ordinance adopted by the Government, real estate developers will be obliged, for example, to install electric car charging sockets in the new apartment buildings.



    The owners of old buildings will have the same obligation if they do major renovations. It is one of the conditions required by the European Commission for Romania to receive the second payment request from the National Recovery and Resilience Plan worth 3.2 billion Euros. The Romanian government also adopted a law that establishes a financial aid scheme for SMEs and large companies to help them build waste recycling facilities. According to the PM Nicolae Ciucă, the aid amounts to approximately 26 million Euros.



    Last but not least, the Government decided to take out of operation, from June of this year, the coal-based units in the south of the country, from the Turceni and Rovinari thermal power plants, and to preserve them for 3 years. If needed, these units will be made operational again. The largest thermal power plant in Romania operates in Turceni, which, together with the plants in Rovinari and Craiova, account for about a third of Romania’s electricity production. (LS)

  • Planul industrial Pactul Verde (Green Deal)

    Planul industrial Pactul Verde (Green Deal)

    Comisia a prezentat planul Pactul
    Verde (Green Deal) pentru a spori competitivitatea industriei europene cu zero emisii
    nete și pentru a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Acesta
    urmărește să ofere un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității de
    producție a UE pentru tehnologiile și produsele necesare pentru a îndeplini
    obiectivele ambițioase ale Europei în materie de climă. Lupta împotriva schimbărilor
    climatice este o necesitate pentru planeta noastră, pentru prosperitatea
    economică și pentru independența strategică.

    Suntem competitivi, avem nevoie de
    competiție, avem condiții echitabile în competiția globală, precum și condiții
    echitabile în cadrul pieței unice    , a declarat Ursula von der Leyen, presedinta
    CE. Ea a vorbit despre importanța noului plan.

    Ursula von der Leyen: Avem un punct de plecare foarte
    puternic ca Uniune Europeană. Știți că Europa este lider în inovare și
    implementare a tehnologiilor cu zero emisii nete. Am început acum trei ani, am fost
    primii cu Pactul Verde European. Ne-am transformat obiectivele în lege, am fost
    și primii care au făcut asta. Avem o foaie de parcurs detaliată și suntem pregătiți
    pentru reducerea
    emisiilor cu cel puțin 55% până în 2030. Și încă de la început, în urmă cu trei
    ani, a fost foarte clar că suntem convinși că Pactul Verde European este noua
    noastră strategie de creștere.

    Planul
    se bazează pe inițiativele anterioare și pe punctele forte ale pieței unice a
    UE. El este construit pe patru piloni. Primul
    se referă la un cadru de reglementare mai simplu. Comisia va propune un Act
    pentru a identifica obiectivele pentru capacitatea industrială cu zero emisii nete și pentru a oferi un cadru de
    reglementare potrivit pentru implementarea sa rapidă, asigurând autorizarea
    simplificată, promovând proiecte strategice europene și elaborând standarde
    care să susțină dezvoltarea tehnologiilor pe piața unică.

    Al doilea pilon va accelera investițiile și
    finanțarea pentru producția de tehnologie curată în Europa. Finanțarea publică,
    împreună cu progresele ulterioare în Uniunea piețelor europene de capital,
    poate debloca sumele uriașe de finanțare privată necesare pentru tranziția
    ecologică. În cadrul politicii de concurență, Comisia își propune să garanteze
    condiții echitabile în cadrul pieței unice, facilitând în același timp statelor
    membre acordarea ajutoarelor necesare pentru a accelera tranziția ecologică. Dezvoltarea
    competențelor necesare pentru locuri de muncă de calitate bine plătite va fi o
    prioritate pentru Anul european al competențelor, iar cel de-al treilea pilon
    al planului se va concentra asupra acestuia. Comisia va propune înființarea de
    academii de industrie cu zero emisii nete pentru
    a lansa programe de perfecționare și recalificare în industriile strategice.

    Ultimul pilon va fi despre cooperarea globală, cu un comerț care să funcționeze pentru
    tranziția ecologică, în conformitate cu principiile concurenței loiale, pe baza
    angajamentelor cu partenerii UE și a activității Organizației Mondiale a
    Comerțului. În acest scop, Comisia va continua să dezvolte rețeaua UE de
    acorduri de liber schimb și alte forme de cooperare cu parteneri pentru a
    sprijini tranziția ecologică.












  • Refacerea naturii şi a biodiversităţii

    Refacerea naturii şi a biodiversităţii

    Biodiversitatea este în declin, în principal din cauza activităților umane – a poluării și a schimbărilor climatice. Ca urmare a activităților umane nesustenabile, populația mondială de specii sălbatice a scăzut cu 60% în ultimii 40 de ani. Aproximativ un milion de specii sunt expuse riscului de dispariție în următoarele decenii.



    Scăderea biodiversităţii din ecosistemul marin, prin dispariţia sau diminuarea accentuată a efectivelor unor specii de la litoralul românesc al Mării Negre se înscrie, la rândul său, într-un proces extins, care a afectat întreaga biodiversitate a bazinului pontic. Consecinţele sunt, spun cercetătorii, mutaţii ale speciilor marine sau ale ciclurilor lor de dezvoltare în Marea Neagră.



    Noua Strategie privind biodiversitatea pentru 2030 a Uniunii Europene este un plan ambițios pe termen lung de protejare a naturii și de inversare a tendinței de degradare a ecosistemelor. Această strategie este un pilon esențial al Pactului verde european.




  • Cât de prietenoşi cu mediul sunt dezinfectanţii?

    Cât de prietenoşi cu mediul sunt dezinfectanţii?

    Odată cu pandemia de Covid-19, cuvântul dezinfectare a intrat brusc în viața noastră. Acţiunea de a ne dezinfecta, de a curăța suprafețele pe care lucrăm, a devenit un gest pe care am început să-l facem aproape obsesiv.



    De la simpla strângere de mână, până la contactul cu tastatura, cu un telefon ori banala atingere a unei clanțe, orice gest s-a transformat într-un posibil canal de transmitere a acestui virus care a schimbat felul în care trăiam până nu demult.



    Masca de protecție și gelul dezinfectant sunt noile accesorii, iar spălatul pe mâini a devenit viral pe internet.



    Am discutat cu europarlamentarul Tudor Ciuhodaru, de profesie medic primar medicină de urgență, despre reguli de igienă şi despre dezinfectanţi ecologici.




  • Avion mai prietenos cu mediul?

    Avion mai prietenos cu mediul?

    În Uniunea Europeană, în ultimii 20 de ani, transportul aerian a apropiat regiunile, oamenii și a creat beneficii economice multiple. Însă creșterea numărului curselor a adus în prim plan și efectele nocive asupra mediului pe care le generează avioanele. Datele oficiale europene arată că, din toate variantele de transport, cel pe calea aerului este al doilea la capitolul poluare, dupa cel rutier.



    Având acestea pe fundal, sunt în desfășurare mai multe inițiative. Unele aparțin instituțiilor europene care, prin demersuri legislative, vor să atingă în următoarele decenii neutralitatea climatică inclusiv în transportul aerian.



    Alte demersuri aparțin cercetătorilor, oamenilor de știință, industriei aeronautice, implicați în proiecte prin care să i se asigure avionului un viitor electric sau unul bazat pe folosirea hidrogenului.



    Promisiunile nu sunt utopice, dar nici simplu de îndeplinit.




  • Bunăstarea animalelor de fermă

    Bunăstarea animalelor de fermă

    Primele norme ale Uniunii Europene
    de protecție a animalelor de fermă datează din anii ’70. Directiva privind
    protecția animalelor de crescătorie din 1998 a stabilit standarde generale de
    protecție a tuturor animalelor crescute pentru producția de alimente, lână,
    piele, blană sau alte scopuri și se bazează pe Convenția europeană pentru
    protecția animalelor de fermă din anul 1978.

    Conform unui studiu Eurobarometru
    din mai 2021, referitor la atitudinea europenilor în legătură cu bunăstarea
    animalelor, 82% dintre aceștia spun că bunăstarea animalelor de fermă ar trebui
    protejată mai bine decât în prezent. În concordanță cu noua strategie De la
    fermă la consumator pentru o agricultură mai sustenabilă, Comisia Europeană
    evaluează în prezent întreaga legislație a Uniunii Europene privind bunăstarea
    animalelor de fermă.

    Despre acest subiect a vorbit în Parlamentul European,
    eurodeputatul Carmen Avram.


    Bunăstarea animalelor
    și bunăstarea fermierilor nu sunt negociabile și nici nu sunt concepte
    antagonice, așa cum mai insinuează unii, pur și simplu pentru că bunăstarea
    animalului depinde 100% de capacitatea fermierului de a-i acorda cele mai
    înalte standarde de creștere. Aceste două concepte fiind interconectate, ele
    trebuie deci tratate concomitent și cu grade identice de atenție și
    responsabilitate. Nu doar asta, ci pentru a se atinge țintele Green Deal și
    Farm-to-Fork, cele două concepte trebuie respectate și în exteriorul Uniunii,
    când vine vorba de importuri. Fără o clauză fermă de reciprocitate în
    acordurile de liber schimb, sectorul zootehnic european ar putea primi lovitura
    fatală, în timp ce 450 de milioane de consumatori europeni ar risca să mănânce
    ieftin și prost. Fără astfel de angajamente și fără un sprijin puternic pentru
    sectorul zootehnic, bunăstarea animalelor ar rămâne un deziderat.


    Uniunea Europeană pledează de
    peste 40 de ani pentru bunăstarea animalelor și este recunoscută ca lider
    mondial, având unele dintre cele mai înalte standarde din lume. Normele Uniunii
    Europene au influențat în bine și legislația din alte țări.


  • Care este viitorul agriculturii pentru fermierii viitorului?

    Care este viitorul agriculturii pentru fermierii viitorului?

    Fermierii viitorului vor trebui să adopte practici agricole mai durabile, care respectă clima şi mediul din Uniunea Europeană. Diminuarea folosirii pesticidelor în culturile agricole şi aplicarea de tehnologii prietenoase cu mediul, înfiinţarea de suprafeţe cultivate ecologic şi protejarea biodiversităţii, sunt noile reguli introduse prin reforma Politicii Agricole Comune, asociată Pactului Verde European, care intră în vigoare în 2023.



    În acest context, provocările cu care se confruntă tinerii fermieri sunt multiple. Ei trebuie să facă faţă tuturor acestor cerinţe şi să-şi asume rolul crucial pe care îl au în protejarea mediului şi în asigurarea securităţii alimentare a cetăţenilor europeni.



  • Ce vom mânca peste 20 de ani?

    Ce vom mânca peste 20 de ani?

    Fermele viitorului vor trebui să fie eficiente, să țină cont de impactul pe care îl au activitățile agricole și de creștere a animalelor asupra mediului, să aibă modalități de utilizare a resurselor biodegradabile pentru a produce energie, să cotribuie la menținerea și protejarea sănătății oamenilor dar și a animalelor și plantelor.



    Noua Politică Agricolă Comună ține cont de toate particularitățile din toate statele Uniunii Europene și prefigurează un viitor în care se pot realiza obiectivele de dezvoltare durabilă, de deschidere către noi forme și tipuri de management al terenurilor, practici agricole și relații de piață.



    Sub genericul Green Deal”, am încercat să aflăm, între altele, ce vom mânca peste 20 de ani.