Radio România Internațional

Tag: guvern

  • Noul guvern român

    După recenta ieşire de la guvernare a liberalilor, cele trei partide rămase în barca puterii — PSD, flancat de acoliţii săi juniori, UNPR şi PC – au depăşit relativ repede momentul. În căutarile pentru găsirea unui nou aliat care să asigure absolut necesara majoritate parlamentară, premierul social-democrat Victor Ponta s-a oprit, previzibil, în dreptul UDMR, o prezenţă aproape obligatorie în ecuaţia puterii, încă de la mijlocul anilor ’90.



    Noua construcţie executivă nu va mai avea un suport parlamentar la fel de mare ca precedenta, când majoritatea parlamentară, coagulată în USL, era de aproape 70%. Din acest motiv, noii majorităţi îi va fi dificil, dacă nu imposibil, să promoveze proiecte de anvergură în Parlament, precum modificarea Constituţiei sau regionalizarea. În linii mari, proaspătul cabinet Ponta va păstra punctele-cheie din programul de guvernare al USL şi va avea, în mare, aceleaşi ministere.



    PSD, UNPR şi PC îşi menţin oamenii din precedentul guvern, cu unele permutări în cazul PSD, în timp ce UDMR preia cele doua ministere din a căror administrare a făcut, pare-se, o pasiune — Cultura şi Mediul. În schimb, noutăţile, între care unele cu adevarat surprinzătoare, apar în cazul portofoliilor pe care le acopereau liberalii.



    Printre propunerile insolite făcute de premier se număra două femei – fosta marea campioană la atletism Gabriela Szabo, nominalizată la Tineret şi Sport, şi o absolventă de Harvard, Ioana Petrescu, la Finanţe. Nominalizarea celei din urmă reprezintă o dublă premieră: prima femeie la Finanţe în toata perioada post-comunistă şi cel mai tânăr titular la acest minister, considerat unul cu greutate.



    Un alt nume neaşteptat, aflat, şi el, pe lista tinerilor tehnocraţi promovaţi în guvern, este cel al actorului Bogdan Stanoevici, care, deşi nu este recomandat de notorietate, este propus ca ministru delegat pentru românii de pretutindeni. Executivul va avea patru vicepremieri, câte unul pentru fiecare partid reprezentat in executiv.



    Despre noul său cabinet, premierul Ponta a spus că va readuce stabilitatea politică, după câteva săptămâni agitate, în care regimul de lucru al guvernului a fost dat peste cap. La capitolul obiective, Ponta a inclus, între altele, o creştere economică solidă, aşa cum a fost cazul în 2013, şi ridicarea ştachetei în privinţa absorbţiei fondurilor europene.

  • Mutări pe scena politică românească

    România are un guvern instabil, avertiza, miercuri, preşedintele Traian Băsescu, imediat după ce semnase decretele prin care miniştrii liberali demisionari au fost înlocuiţi cu interimari. Totuşi, provizoratul nu va dura.



    Premierul social-democrat Victor Ponta a anunţat că negociază cu UDMR cooptarea în viitorul executiv, din care vor face parte PSD şi aliaţii săi de calibru redus, PC şi UNPR. Noua formulă va fi stabilită până marţi, 4 martie, când Victor Ponta va merge în legislativ pentru validare. USL a dispărut, de facto, odată cu plecarea PNL, dar rămâne programul său, cel puţin asta declară primul ministru: Voi merge marţi în faţa parlamentului cu un guvern care, în primul rând, va asuma în totalitate programul Uniunii Social Liberale. Majoritatea va fi, evident, asigurată în principal de Uniunea Social Democrată, adică de PSD, PC, UNPR, plus grupul minorităţilor naţionale şi, da, pentru a avea o majoritate stabilă, am făcut o propunere şi UDMR-ului de a face parte din guvernare”.



    După mai bine de un în afara guvernului, fapt neobişnuit pentru ea în ultimele aproape două decenii, UDMR recunoaşte că ar fi tentată să facă parte din viitorul executiv. Preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor: Eu nu neg că varianta cea mai bună, cea mai puternică, ar fi intrarea la guvernare cu miniştri, că asta îţi dă o forţă mult mai mare în ceea ce priveşte programul tău şi în ceea ce priveşte interesele alegătorilor”.



    În ce priveşte opoziţia, prin ieşirea PNL din executiv, PDL devine vioara a doua în concertul antiguvernamental. Pentru a nu pierde din vizibilitate, democrat-liberalii sunt obligaţi să combată nu doar PSD –ul de la putere, dar şi PNL-ul din opoziţie. Mai ales că, potrivit zvonurilor, liberalii ar negocia cu popularii europeni afilierea la această familie politică, ceea ce ar prejudicia poziţia democrat-liberalilor în PPE.



    Pe de altă parte, într-un spaţiu politic ce părea că nu mai poate oferi surprize, a intervenit anunţul fostului premier PNL Călin Popescu Tăriceanu că pleacă din partidul la a cărui re-fondare a luat parte, în urmă cu aproape un sfert de veac, şi pe care l-a şi condus o bună bucată de vreme. Considerat de mulţi cel mai de succes premier postcomunist, al cărui mandat a coincis cu boom-ul economic de până în 2008, Popescu Tăriceanu a anunţat crearea unui alt partid liberal, cu care e gata să refacă din ruine USL. Mai mult, Tăriceanu nu a ascuns că ar fi tentat şi de o candidatură la preşedinţie.



    Preşedintele PNL, Crin Antonescu, consideră că demersul fostului coleg de partid de a înfiinţa o nouă formaţiune liberală este un eveniment trist în istoria formaţiunii. PNL — dă, însă, asigurări Antonescu – este mai motivat politic şi mai unit ca niciodată.

  • Retrospectiva săptămânii 09.02-15.02.2014

    Retrospectiva săptămânii 09.02-15.02.2014

    Discutii in interiorul USL



    În sânul coaliţiei de centru-stânga aflate la putere în România, USL, negocierile privind noua configuraţie a guvernului au ajuns, cel deocamdata, intr-un punct mort. Discuţiile dintre liberali, cei care vor să aducă schimbări majore în garnitura lor din guvern, şi social-democraţi pun sub semnul intrebării chiar viitorul USL. Dacă propunerile liberalilor privind portofoliile de la Economie, Sănătate şi Finanţe nu au ridicat probleme în negocieri, nu acelaşi lucru se poate spune despre şefia Internelor şi postul de vicepremier. Neînţelegerile s-au născut în jurul dorinţei liberalilor ca edilul Sibiului, Klaus Iohannis, să ocupe, simultan, cele doua funcţii. PSD, cel care, în corpul USL, a format, alături de mai micilee PC şi UNPR, Uniunea Social Democrată (USD), a acceptat propunerea liberalilor, pe care, însă, a condiţionat-o de suplimentarea posturilor de vicepremier, de la trei la patru. PSD vrea ca noul post de vicepremier să fie atribuit PC. Invocând lipsa potenţei electorale a PC, care niciodată de la înfiintarea sa nu a răzbit singur dincolo de pragul electoral, PNL, a doua forţă din USL şi din ţară, a respins ferm propunerea. Contrele pe seama viitoarei formule de guvernare şi apariţia USD au înteţit zvonurile privind dizolvarea USL, care, susţin analiştii politici, uşor-uşor, a devenit prea mică pentru orgoliile atât de mari ale PSD şi PNL.




    Măsuri economice pregătite de guvern



    Banca Naţională a României (BNR) a respins acuzaţia şefului statului, Traian Băsescu, că s-a implicat în chestiunea reeşalonarii creditelor contractate la bănci de populaţia cu venituri sub nivelul salariului mediu net pe economie. Într-o reacţie publică solicitată chiar de şeful statului, BNR a precizat că nu a luat nicio decizie de politică monetară sau bancară în privinţa reeşalonării creditelor. Preşedintele Băsescu a apreciat că măsura pe care Guvernul de la Bucureşti intenţionează să o oficializeze este necinstită faţă de cei care-şi plătesc la timp ratele la credite. Premierul Victor Ponta a declarat că executivul său va adopta o ordonanţă de urgenţă prin care persoanele care au credite la bănci şi un venit lunar de maxim 1.610 lei, cam 350 de euro, pot ajunge, în urma unei înţelegeri cu banca, la înjumătăţirea ratei, pe o perioadă de doi ani. De măsură, susţin economiştii, ar beneficia circa un milion de români. Însă aceasta nu este singura măsura pe care cabinetul Ponta o pregăteşte pentru cei care au câştiguri insuficiente. Salariile mici ar putea fi taxate cu 8 sau 12 procente, în cazul în care va fi introdusă cota progresivă de impozitare, renunţându-se, astfel, la cea unică, de 16%, care se aplică în prezent. Impozitul progresiv pe venit nu trebuie să depăşească, nici el, 16%. Guvernul susţine ca acesta este o decizie sănătoasă pentru economie, prin stimularea sectorului privat şi crearea de locuri de muncă.




    Curtea Constituţională, despre Legea descentralizării



    Prin prevederi neclare, probleme grave de tehnică legislativă şi reglementări contradictorii şi-a motivat Curtea Constituţională a României (CCR) decizia prin care a respins, luna trecută, Legea descentralizării. În plus, susţin judecătorii, în lege sunt stabilite termene prea scurte şi nu există studii de impact sau standarde de cost. Pe Legea descentralizarii, criticată, în această formă, de Opoziţie, Guvernul îşi asumase răspunderea în faţa Parlamentului în noiembrie 2013. Domeniile vizate de descentralizare erau, în principal, agricultura, sănătatea, mediul, cultura, tineretul şi sportul. Descentralizarea este considerată un pas premărgator, absolut necesar, spre regionalizare — unul dintre cele mai îndrăzneţe proiecte din toată perioada post-comunistă a României.




    Cooperarea româno-americană



    SUA sunt interesate de succesul României ca partener democratic cu un puternic stat de drept, în contextul în care cele două ţări continuă să aibă responsabilităţi globale comune şi un parteneriat strategic. Declaraţia a fost făcută de vicepreşedintele SUA, Joe Biden, într-o convorbire telefonică pe care a avut-o cu preşedintele Traian Băsescu. Cu aceasta ocazie, înaltul oficial american şi-a exprimat aprecierea pentru contribuţia pe care România o are la misiunile NATO. De altfel, ca semn al bunelor relaţii bilaterele, România va găzdui, la o bază militară din sudul ţării, facilităţi americane antirachetă, incluse în scutul pe care SUA l-au proiectat în Europa. Deşi, politic şi militar, Bucureştiul şi Washingtonul sunt mai apropiate ca oricând, legăturile bilaterale, reglementate, încă de la sfârşitul anilor ’90, printr-un parteneriat strategic, sunt perfectibile. Lipsa SUA din topul marilor investitori în România şi obligativitatea vizelor pentru cetăţenii români care vor să călătorească peste Ocean sunt privite, la Bucureşti, ca restanţe ale relaţiei bilaterale.

  • Anchetă asupra accidentului aviatic din Apuseni

    Anchetă asupra accidentului aviatic din Apuseni

    Accidentul aviatic de pe 20 ianuarie, din Apuseni, s-a soldat cu doi morţi şi cinci răniţi. Dar numărul victimelor colaterale, recrutate dintre persoanele obligate să coordoneze intervenţiile în astfel de situaţii, ar putea să crească. Pe mai multe voci, a fost deja acuzată vehement lentoarea cu care instituţiile statului au reacţionat la prăbuşirea, în condiţii meteo vitrege, într-o zonă împădurită, la o altitudine de 1.600 de metri, a unui mic avion, la bordul căruia se afla o echipă de medici specializaţi în operaţii de transplant.



    Pilotul şi o tânără doctoriţă stagiară au murit, copilotul şi patru medici au fost răniţi. Operaţiunile de căutare şi salvare a victimelor au început târziu şi s-au încheiat abia după şapte ore de la producerea accidentului. După câteva zile, sub avalanşa de critici, au demisionat ministrul de Interne, Radu Stroe, unul dintre secretarii lui de stat, şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, directorul general şi directorul de operaţiuni al ROMATSA, compania responsabilă de monitorizarea traficului aerian.



    Premierul Victor Ponta a cerut, fără succes, în CSAT şi înlocuirea din funcţie a şefului Servicului de Telecomunicaţii Speciale, Marcel Opriş. Între timp, procurorii din Alba Iulia au realizat, deja, expertize, au cercetat locul unde s-a produs accidentul, au ridicat probele şi au audiat persoanele vătămate în accident, precum şi pe cele care au participat, în diferite calităţi, la operaţiunile de salvare. După care şi-au declinat competenţa, deoarece nu au atribuţii pentru audierea unor angajaţi din instituţii militarizate sau centrale, cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.



    Drept pentru care, ancheta a fost preluată de Secţia Parchetelor Militare din Parchetul General. Acele celule de criză au fost coordonate de persoane care au calitate de ministru şi, în final, se va da o soluţie cu referire la toate aceste persoane” — a explicat procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr. Potrivit comentatorilor, printre cei vizaţi ar fi ministrul Transporturilor, cel al Sănătaţii şi fostul titular de la Interne.



    În Parlament, au fost declanşate procedurile pentru adoptarea unei noi legi de organizare şi funcţionare a STS. Aflat, acum, în subordinea Preşedinţiei, Serviciul ar urma să treacă în subordinea ministerului de Interne, ca departament specializat. Conducerea instituţiei ar urma să fie asigurată de un secretar de stat, numit de primul ministru. În expunerea de motive se arată că aceste schimbări sunt necesare tocmai pentru îmbunătăţirea managementului informaţiilor în situaţii de urgenţă.

  • Retrospectiva săptămânii 10/11 – 16/11/2013

    Retrospectiva săptămânii 10/11 – 16/11/2013

    Executivul român a aprobat proiectul bugetului de stat pe 2014



    Guvernul de la Bucureşti a aprobat proiectul bugetului de stat pe anul viitor, iar documentul va ajunge în Parlament pentru dezbatere si adoptare. Construcţia bugetară se bazează pe o creştere economică de 2,2% şi pe o inflaţie de 2,4 procente. Din bugetul total, estimat la 230 de miliarde de lei (circa 50 de miliarde de euro), mai mult de jumătate sunt pentru salarii, pensii şi asistenţă socială. Suma alocată investiţiilor va ajunge la 6% din PIB. Sunt cuprinse în buget şi cheltuielile legate de indexarea pensiilor cu 3,76%, creşterea salariului minim la 900 de lei, în două etape, şi acordarea unei burse lunare de circa 150 de euro medicilor şi farmaciştilor rezidenţi. Educaţia primeşte fonduri suplimentare – 300 de milioane de euro pentru finalizarea lucrărilor începute pe fonduri europene în infrastructura şcolară. De asemenea, vor creşte cu 10% salariile profesorilor debutanţi, ale preparatorilor şi asistenţilor universitari. Pentru susţinerea acestor cheltuieli, Guvernul se bazează pe îmbunătăţirea colectării banilor, reducerea evaziunii fiscale şi creşterea încasărilor. Opoziţia critică bugetul adoptat de executiv. Liderul PDL, Vasile Blaga, consideră că este un buget al involuţiei economice, care va afecta mediul de afaceri şi va scoate mai mulţi bani din buzunarul românilor. Premierul Victor Ponta le-a cerut partenerilor de guvernare să fie solidari în luarea deciziilor pentru a respecta angajamentele luate în faţa creditorilor internaţionali.




    Proiectul legii descentralizării a fost aprobat de guvern



    Executivul a aprobat, în această săptămână, şi proiectul legii descentralizării, pentru care îşi va asuma răspunderea în Parlament săptămâna viitoare. Actul normativ prevede că sănătatea, agricultura, mediul, cultura, tineretul şi sportul sunt principalele domenii ale căror competenţe şi atribuţii se vor descentraliza. Vor trece în administrare locală şi autorizarea şi clasificarea în turism, cluburile şi bazele sportive, taberele şcolare, precum şi instituţiile cu atribuţii teritoriale în ceea ce priveşte pescuitul. Vicepremierul Liviu Dragnea spune că procesul nu presupune cheltuieli suplimentare. Liviu Dragnea: Prin aceste proces de descentralizare, aproximativ 14.000 de oameni vor lucra în instituţiile descentralizate, adică cei care lucrau până acum în instituţii deconcentrate, care erau în subordinea ministerelor, pleacă cu toate drepturile pe care le au în acest moment la instituţiile descentralizate, care vor fi în subordinea autorităţilor locale.” Liviu Dragnea a mai precizat că Poliţia şi agenţiile de prestaţii sociale nu vor intra în procesul de descentralizare. El a mai anunţat că nu vor fi transferate autorităţilor locale nici porturile, nici clădirile cinematografelor.




    Acţiunile companiei Romgaz au fost listate, în paralel, la Bursa de la Londra şi cea de la Bucureşti



    Acţiunile companiei Romgaz – cel mai mare producător şi furnizor de gaze naturale din România – au fost listate, la începutul acestei săptămâni, pentru prima dată, în paralel, la Bursa de la Londra şi cea de la Bucureşti. La evenimentul din capitala Marii Britanii a participat şi premierul Victor Ponta care şi-a exprimat speranţa că şi alte companii de stat româneşti vor putea fi tranzacţionate pe piaţa internaţională. Victor Ponta: Bazându-ne pe această poveste de succes, sper ca la anul să revenim aici şi cu Hidroelectrica, Electrica şi alte companii publice româneşti. Şi sper că acest lucru le va da investitorilor străini cel mai important mesaj, că România este deschisă către lume şi suntem gata să ne folosim potenţialul care nu a fost valorificat până acum.”




    Proiectul privind Roşia Montană a primit aviz negativ din partea comisiei parlamentare speciale



    Proiectul de lege privind exploatarea auriferă cu cianuri de la Roşia Montană, iniţiat de guvern, va fi trimis plenului, după ce a primit aviz negativ din partea comisiei parlamentare speciale. Proiectul minier din Apuseni se va face printr-o nouă lege, care va stabili criterii generale pentru exploatările miniere din România. În pofida avizului negativ, raportul comisiei este apreciat de compania Roşia Montană Gold Corporation, care doreşte dezvoltarea proiectului, într-un comunicat de presă investitorul canadian exprimându-şi speranţa că noile prevederi vor fi adoptate cât mai repede. Comisia parlamentară specială a fost înfiinţată în urma protestelor de stradă organizate luni de zile, în fiecare duminică, de militanţii ecologişti, care au avertizat asupra efectelor pe care le-ar avea pentru mediu tehnologia cu cianuri.




    Nemulţumiri în sistemele Educaţiei, respectiv Sănătăţii



    Câteva mii de studenţi au ieşit în stradă în mai multe centre universitare din România cerând alocarea a 6% din PIB pentru învăţământ, creşterea subvenţiei pentru cămine şi cantine cu 30% şi creşterea fondului de burse. Studenţii spun că universităţile, în contextul unei subfinanţări a educaţiei din România, au fost nevoite să crească o serie de taxe, să comaseze grupe şi facultăţi. Mulţi dintre profesori le susţin revendicările, iar o parte dintre elevi au susţinut protestul prin purtarea unor banderole la orele de curs. Nemulţumiri sunt şi în sistemul de sănătate. Federaţia sindicală SANITAS a anunţat că pe 25 noiembrie va fi grevă de avertisment, iar din 28 noiembrie grevă generală pe termen nelimitat. Sindicaliştii cer, printre altele, alocarea a cel puţin 6 procente din PIB pentru sănătate, o lege a salarizării specifică sistemului, asigurarea unor servicii prompte şi de calitate pentru pacienţi, dar şi demisia ministrului Eugen Nicolăescu. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate susţine că bugetul pe anul 2014 va permite buna funcţionare a sistemului şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor către pacienţi.

  • Primele 100 de zile ale guvernului de la Chişinău

    Primele 100 de zile ale guvernului de la Chişinău

    Premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, a evitat declaraţiile triumfaliste în raportul prezentat, joi, la împlinirea a 100 de zile de la preluarea guvernării. Totuşi, în ciuda situatiei interne si a provocarilor din regiune, în special în relatiile cu Federatia Rusa, şeful executivului moldovean a apreciat drept pozitivă evolutia ţării si a promis continuarea reformelor si a parcursului european. Crearea de locuri de muncă si lupta împotriva coruptiei ramân pe lista priorităţilor guvernamentale, deoarece în aceste domenii mai sunt destule de făcut.



    Iurie Leanca: Mi-as fi dorit sa avem un numar mai mare de locuri de munca, mi-as fi dorit sa fi obtinut mai multe rezultate în lupta împotriva coruptiei. Contextul în care am lucrat în ultimul timp a devenit mult mai complicat, cu mult mai multe provocări. Aţi fost si sunteţi martori la recentele evoluţii sau am putea sa le calificăm drept involuţii pe plan regional”.



    Provocările vin, cum altfel, de la Est. Iritată de paşii fermi pe care Moldova, sprijinită de România, îi face spre Uniunea Europeană, Rusia a suspendat, recent, importurile de vinuri moldoveneşti, invocând calitatea lor scăzută.



    Aceasta este o problema de natură mai degrabă politică decât tehnica si anulează 30% din totalul exportului de vin al Republicii Moldova, declara premierul Leancă. El nu a exclus şi alte măsuri de acest gen, cum ar fi posibila sistare a exporturilor de gaze către Moldova, sugerata chiar de catre vicepremierul rus Dmitri Rogozin, cu ocazia recentei sale vizite la Chisinau. Contractul cu Gazprom pentru importul gazelor naturale a expirat în 2011 si a fost prelungit pâna la 31 decembrie 2013.



    Substratul unor astfel de gesturi este limpede. Moscova face presiuni asupra Chişinăului pentru a-i frâna mersul spre Uniunea Europeană, iar această politică de presiune şi şantaj a fost amendată ca atare într-un proiect de rezoluţie al Parlamentului European. Cu toate acestea, nimic nu va abate Republica Moldova din traseul ei european, a promis şeful guvernului. Acordul de liber schimb cu UE va fi parafat în noiembrie, cu ocazia summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius. Semnarea acordului de asociere si liberalizarea regimului de vize ar putea să se producă în prima jumatate a anului 2014, a mai anuntat Iurie Leanca.



    Un proiect important este gazoductul Iasi-Ungheni, realizat cu partea română şi esenţial în asigurarea securităţii energetice a ţării.



    Nu în ultimul rând, guvernul republicii Moldova va continua tratativele cu separatiştii transnistreni din estul teritoriului, dosar nerezolvat de peste 2 decenii.

  • O afacere de sute de milioane

    O afacere de sute de milioane

    Guvernul României poate răsufla uşurat după ce a reuşit să găsească un investitor dornic şi, aparent, potent financiar care să preia pachetul majoritar de acţiuni la CFR, a cărei privatizare a ţinut capul de afiş al săptămânii. Licitaţia a fost câştigată de singura companie rămasă în cursă, una autohtonă, care, în schimbul a 51% din acţiuni, s-a angajat să vireze circa 200 de milioane în conturile statului şi să investească, cam tot atât, în CFR Marfă.



    Pentru executiv, miza privatizării transcende interesul de a scăpa de o companie care se afla, oricum, sub linia de plutire. Privatizarea CFR Marfă trebuia bifată de guvern, consideră analiştii economici, pentru că este o precondiţie fermă în semnarea, în această vară, a unui nou acord cu FMI, care, de ceva ani încoace, are un cuvânt greu de spus în deciziile cu impact economic major luate la Bucureşti.



    Pentru angajaţii CFR, însă, cam 10 mii la număr, privatizarea, una de succes, după cum o prezintă autorităţile, în frunte cu premierul Victor Ponta, este un motiv de îngrijorare. Istoricul marilor privatizări făcute în România postcomunistă demonstrează că, în cele mai multe cazuri, fostele companii de stat, proaspăt trecute în patrimoniul privat, au decis, sub pretextul economic perfect — eficientizarea activităţii -, să concedieze din angajaţi. Însă, convins sau, poate, doar prevăzător, actualul guvern, spre deosebire de predecesoarele sale, a anunţat că va lua o hotărâre prin care aproximativ o mie de angajaţi ai CFR Marfă vor putea beneficia de plăţi compensatorii.



    Până la prezumtivele concedieri, salariaţii îşi continuă protestele în fata Ministerului Transporturilor, pe care îl acuză de lipsă de transparenţă în respectarea procedurilor de privatizare. Dacă tranzacţia în sine nu ridică susupiciuni legate de corectitudine, ascensiunea formidabilă pe care noul acţionar principal a reuşit s-o aibe pe piaţa transportului feroviar de mărfuri din România este, de mult timp, în vizorul presei.



    Înfiinţată undeva pe la începutul anilor 2000, compania, condusă de un controversat om de afaceri, Gruia Stoica, a reuşit, in mod miraculos, să preia, pas cu pas, aproape totul de la CFR Marfă, de la contracte şi angajaţi, inclusiv directori, până la material rulant. Şi, astfel, micuţa firmă a lui Stoica, peştişor de acvariu la înfiinţare, a reuşit, până la urmă, să înghită CFR Marfă, fosta balena albastră a transportului feroviar de mărfuri. Dacă, până acum, compania privată deţinea circa 30% din piaţă, ponderea va ajunge pe la 70-80%. Practic, o piaţă care, şi aşa, era una de tip oligopol, s-ar putea transforma într-una de monopol. Tocmai de aceea, privatizarea a intrat, deja, in atenţia Consiliului Concurenţei.

  • Modificarea Constituţiei, într-o nouă etapă

    Modificarea Constituţiei, într-o nouă etapă

    Cele mai multe din modificările de substanţă aduse legii fundamentale a României privesc relaţiile dintre principalele instituţii — Parlament, Preşedinţie, Guvern. Potrivit proiectului adoptat, miercuri, de comisia parlamentară creată ad-hoc, marii câştigători ai procesului de revizuire sunt cetăţenii, graţie întăririi drepturilor şi libertăţilor individuale, dar şi legislativul, ale cărui putere şi autoritate se vor consolida, în raport mai ales cu Preşedinţia. Este opinia exprimată de şeful Comisiei de revizuire a Constituţiei, liberalul Crin Antonescu.



    În privinţa atribuţiilor prezidenţiale, s-a simţit nevoia unor clarificări pentru a evita crizele politice şi instituţionale. Principalele forţe ale opoziţiei, PDL şi PP — DD, au părăsit lucrările comisiei, nemulţumite că proiectul de revizuire nu respectă, aşa cum a cerut şi preşedintele Traian Băsescu, referendumul consultativ din 2009, la care majoritatea românilor s-au pronunţat pentru introducerea unui Parlament unicameral, limitat la 300 de membri. PDL — spun reprezentanţii săi — refuză să gireze ceea ce ei numesc încălcarea suveranităţii poporului şi a statului de drept, prin ignorarea rezultatelor acelui referendum.



    Principalul aliat al PDL în această bătălie, dar şi în cea legată de intenţia USL de a limita prerogativele prezidenţiale, este şeful statului, Traian Băsescu. În scopul de a-i obliga pe legiuitori să respecte voinţa populară, acesta a declanşat procedura pentru un nou referendum pe aceeaşi temă, a unicameralului.



    Pe de altă parte, reprezentanţii Uniunii Social-Liberale, pot invoca la rândul lor – şi o şi fac – voinţa populară exprimată, clar, în favoarea USL, la alegerile din decembrie trecut, când electoratul a oferit o majoritate zdrobitoare unei alianţe care nu a ascuns niciodată că doreşte menţinerea bicameralismului.



    Dezbaterea este abia la început, iar până în luna septembrie, când este aşteptat votul asupra proiectului, este destulă vreme pentru clarificări şi amendare, dacă aceasta se va impune. Deocamdată, proiectul merge spre avizare la Consiliul Legislativ şi la Curtea Constituţională, după care va reveni în Parlament pentru dezbatere şi aprobare.



    Un punct de vedere important va fi şi cel exprimat de Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei. Crin Antonescu a anunţat că reprezentanţi ai acesteia vor veni, la începutul lunii iulie, la Bucureşti, pentru discuţii lămuritoare pe tema modificărilor aduse legii fundamentale.

  • Retrospectiva săptămânii 07/08-12/08/2013

    Retrospectiva săptămânii 07/08-12/08/2013


    Premierul român, Victor Ponta, a prezentat principalele elemente ale proiectului de buget pe 2013





    Premierul român, Victor Ponta, a prezentat liniile principale ale proiectului de buget pe 2013. Astfel, construcţia bugetară are la bază o creştere economică de 1,8%, un deficit bugetar de 2,15% din PIB şi un curs valutar de 4,5 lei/euro. Potrivit lui Ponta, România va avea, anul acesta, un PIB de circa 140 de miliarde de euro. Veniturile statului vor ajunge la 46 de miliarade de euro, iar cheltuileile vor fi de 49 de miliarde de euro. Dincolo de cifre, guvernul de centru-stânga de la Bucureşti va încerca — susţine Ponta — să închidă, în 2013, cercul de patru ani extrem de dificili, între care doi de recesiune severă. Anul acesta nu vor fi posibile noi creşteri ale salariilor bugetarilor sau ale pensiilor, a mai spus premierul.


    Pe de altă parte, executivul intenţionează să continue, în perioada 2013–2016, reforma personalului bugetar, a salarizării, a sistemului fiscal şi de colectare a taxelor. “Avem oameni în birouri care care câştigă de cinci ori cât un medic, profesor sau poliţist”, a subliniat Ponta. Varianta finală a proiectului de buget va fi, fără îndoială, rodul discuţiilor pe care reprezentanţii executivului le vor avea, săptămâna viitoare, la Bucureşti, cu delegaţia FMI. De altfel, în ultimii ani, Fondul a avut un cuvânt greu de spus în deciziile cu impact major luate de autoritălile române.


    În 2013, românii ar putea plăti taxe şi impozite majorate





    Guvernul de la Bucureşti a aprobat o ordonanţa care permite in acest an autoritatilor locale să majoreze sau nu, taxele si impozitele cu 16% – rata inflaţiei în România în ultimii trei ani. Până acum, ajustarea taxelor locale era o obligaţie impusă de la nivel central. Premierul Victor Ponta, a atras atentia ca in cazzul in care autorităţile locale vor mentine taxele si impozitele la nivelul celor din 2012, vor trebuie sa se descure singure, pentru ca nu vor primi bani suplimentari de la guvern.


    BNR îndeamnă la prudenţă în privinţa cheltuirii banilor publici





    În timp ce executivul pregăteşte bugetul, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, atrage atenţia că, in 2013, este nevoie de o cheltuire prudentă a banilor publici. Totuşi, anticipează Isărescu, politica fiscală din acest an nu va mai fi una de austeritate, ci de consolidare. Guvernatorul BNR: Politica fiscală din acest an cred că va fi una normală, în sensul că nu va fi dedicată continuării unei ajustări, unei strângeri masive a deficitului, cum s-a întâmplat în anul precedent, ci mai degrabă consolidării. Cred că printr-o disciplină financiară adecvată -şi aceasta înseamnă o cheltuire cu prudenţă a banului public- nu este nevoie de austeritate. Şi politica monetară din acest an va fi una normală, în sensul că va urmări cu mare atenţie ce se întâmplă cu inflaţia şi va calibra toate instrumentele de care dispunem. Cadrul general rămâne cel al acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale”.


    Romania ar putea beneficia, din nou, de banii alocaţi prin POSDRU





    Comisia Europeana va relua plăţile către România pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), cel mai probabil, în februarie, a declarat comisarul european pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale, Laszlo Andor. Autorităţile de la Bucureşti au făcut progrese importante privind trasparenţa proiectelor derulate prin POSDRU, însă acestea trebuie confirmate de misiunea de audit de la sfarşitul lunii, a precizat oficialul european. Plăţile prin POSDRU – unul din cele mai importante programe cu finantare comunitara de care beneficiază România – au fost oprite încă din vară, din cauza gravelor nereguli constatate în acordarea şi derularea proiectelor.


    Intemperiile afectează România





    Gerul şi viscolul s-au instalat, în această săptămână, în Romania. Cel mai afectat a fost nord-estul ţării, unde mai multe drumuri naţionale şi judeţene au fost închise, iar mai multe localităţi au rămas fără energie electrică. Minimele termice au coborat pâna la minus 30 de grade C. Si poleiul a dat batai de cap atat soferilor cat si pietonilor.


    Românii merituoşi care studiază în străinătate, premiaţi la Bucureşti





    Liga Studenţilor Români din Străinătate a acordat, în cadrul unei gale organizate la Bucureşti, Premiile pentru Excelenţă Academică în anul universitar 2011-2012. Concursul, la care s-au inscris 200 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi a fost jurizat de personalităţi ale lumii academice, culturale şi publicistice. Marele premiu — “Studentul Român al Anului din Străinătate” — i-a fost acordat lui Sergiu Paşca (30 ani), cercetător la Universitatea Stanford din SUA. La actuala editie a Galei, a fost lansata strategia SMART Diaspora,(Strategia Multidimensională de Atragere în România a Tinerilor din Diaspora) menită să faciliteze revenirea în ţară a absolvenţilor români din străinătate.

  • Proiecţii bugetare 2013

    Proiecţii bugetare 2013


    Guvernul de la Bucureşti condus de premierul Victor Ponta a propus, pentru 2013, disciplină bugetară, sprijinirea mediului privat şi echitate socială, după ce, în ultimii patru ani, principalele elemente de politică fiscală şi bugetară au fost, potrivit actualului executiv, austeritatea, subdezvoltarea şi inechitatea. Guvernul estimează, pentru anul acesta, venituri bugetare de 46 de miliarde de euro şi cheltuieli de 49 de miliarde, ceea ce reprezintă un deficit bugetar de 3 miliarde. În ceea ce priveşte categoriile de cheltuieli, premierul Victor Ponta a declarat:


    Avem de plătit 10,2 miliarde de euro salarii pentru personalul bugetar. Adică: medici, profesori, poliţişti, pompieri, funcţionari publici, parlament, administraţie locală, judecători, tot ceea ce înseamnă personal plătit din ban public. Pensii 11,1 miliarde de euro, în condiţiile în care avem 4,5 milioane de angajaţi, peste 6 milioane de pensionari. Investiţii 7,8 miliarde de euro, cheltuieli cu bunuri şi servicii, adică funcţionarea instituţiilor statului, 7,6 miliarde. Cheltuieli cu asistenţa socială 4,4 miliarde, dobânzile 2,5 miliarde, subvenţii 1,1 miliarde, contribuţia României la bugetul UE 1,4 miliarde, alte transferuri şi cheltuieli 2,9 miliarde de euro.”


    Pentru 2013, Executivul român şi-a fixat o ţintă prudentă de creştere economică de 1,8% din PIB. Proiectul de buget este construit pe un PIB de 140 miliarde de euro, un sistem fiscal bazat pe cota unică de impozitare şi un curs valutar de 4,5 lei pentru un euro. Proiecţia bugetară nu permite majorarea salariilor şi pensiilor, însă sunt prevăzuţi bani pentru aducerea salariilor la nivelul din iunie 2010 şi indexarea pensiilor cu 4%. Pentru a se încadra în ţinta de deficit bugetar convenită cu FMI, executivul român şi-a propus reorganizarea sistemului de colectare a taxelor, combaterea evaziunii fiscale şi, nu în ultimul rând, reducerea cheltuielilor. Referindu-se la cheltuieli, Victor Ponta a explicat:


    Anunţ decizia guvernului ca în 2013 parlamentul să rămână la nivelul de buget din 2012, chiar dacă numărul parlamentarilor a crescut. Practic, suma alocată pentru fiecare parlamentar va fi mai mică şi este un semn de responsabilitate şi un exemplu pe care îl dai, că începi de acolo de unde trebuie început când faci reduceri de cheltuieli”. Despre apropiata evaluare a delegaţiei FMI, premierul spune că vor fi constatate lucruri pozitive, dar şi restanţe.


    Victor Ponta: Avem şi realizări, cele care ţin de ajustarea fiscal-bugetară, avem şi restanţe, în special la companii. Dacă avem, în acest moment, manageri privaţi doar la TAROM, la CFR Infrastructură, trebuie să avem şi să accelerăm procedura şi în celelalte companii de stat”. Primul ministru a adăugat că nu se poate vorbi de un nou acord cu FMI, până când nu se finalizează cu bine cel actual.