Radio România Internațional

Tag: guvern

Consultări pentru un nou guvern

Structura
Guvernului de la Bucureşti va rămâne aceeaşi, dar titularii portofoliilor nu
vor fi purtători de carnet de partid, fiindcă tehnocratul Dacian Cioloş preferă
să lucreze cu specialişti asemenea lui.

Atât învestirea Guvernului, cât şi
validarea proiectelor sale legislative depind, însă, de sprijinul
Parlamentului. Astfel că premierul desemnat a purtat consultări cu liderii
tuturor partidelor politice şi formaţiunilor reprezentate în parlament. Joi,
ultimii săi interlocutori au fost ex-preşedintele Traian Băsescu, acum şef al
Mişcării Populare, fostul şef al PSD, Mircea Geoană, care conduce azi Partidul
Social Românesc, şi Daniel Fenechiu, de la Partidul Naţional Democrat, apărut
pe ruinele fostei formaţiuni populiste PP-DD. Ponderea acestor formaţiuni pe
băncile Parlamentului e mai curând neînsemnată, dar, în perspectiva învestirii,
Cioloş nu poate ignora niciun vot. El explică: Am avut discuţii cu partidele ca
să le prezint priorităţile mari, pentru că nu o să intrăm în detalii în
programul de guvernare şi, pe de altă parte, am vrut să văd şi care sunt
sensibilităţile partidelor politice, fiind conştient în acelaşi timp că nu o să
putem include toate lucrurile precis în programul de guvernare. Eu lucrez
acuma, în paralel, pe programul de guvernare şi pe identificarea viitorilor
miniştri, deci este firesc că va trebui să las timp miniştrilor, după ce îşi
preiau portofoliile să vadă ce se poate face. Pe de altă parte, sunt conştient,
fiind un guvern de tehnocraţi, că, dincolo de votul de învestitură,
majorităţile se vor constitui în parlament şi vor trebui negociate pentru
fiecare proiect major în parte.

Băsescu şi Geoană au anunţat că
deputaţii şi senatorii lor vor vota pentru instalarea viitorului guvern Cioloş,
iar Fenechiu a spus că este foarte posibil să-l susţină.

Formaţiunile mari
şi-au exprimat încă de miercuri poziţia. Cioloş poate conta pe voturile PNL,
pro-prezidenţial şi, până săptămâna trecută, principala formaţiune din Opoziţia
faţă de Guvernul demisionar al social-democratului Victor Ponta, ale UNPR, fost
partener junior la guvernare, precum şi ale celor 18 deputaţi ai minorităţilor.

PSD, vioara-ntâi a fostului Guvern, şi aliata sa, ALDE, precum şi UDMR, din
opoziţie, au precizat că, înainte de a decide cum vor vota, aşteaptă lista
noului Cabinet, programul de guvernare şi modul în care miniştrii propuşi se
vor prezenta la audierile din Parlament.

Analiştii se declară convinşi ca
Guvernul Cioloş va trece şi amintesc că România are experienţe pozitive cu
premierii neînregimentaţi politic. Amândoi contabili riguroşi, Teodor Stolojan
şi Mugur Isărescu au condus cu brio, în anii 90, guverne ce au asigurat
stabilitatea economică şi au organizat corect alegeri generale, înainte de a le
preda înapoi ştafeta politicienilor. E ceea ce va trebui să facă, în 2016, când
sunt programate atât alegeri locale, cât şi parlamentare, şi echipa de
tehnocraţi a lui Dacian Cioloş. Oferind, astfel, un răgaz pentru resetarea,
reinventarea şi reabilitarea unei clase politice integral discreditate în ochii
românilor.

13 November 2015
Fost comisar european, desemnat premier

Numele
posibilului premier desemnat al României era vehiculat, de zile bune, pe surse.
Marţi după-amiază, relativa incertitudine legată de această nominalizare a luat
sfârşit: preşedintele ţării, Klaus Iohannis, l-a însărcinat pe Dacian Cioloş să
formeze un nou Cabinet, după demisia social-democratului Victor Ponta. I-a fost
cerută, vă reamintm, în stradă, de zeci de mii de români, animaţi de
acelaşi gând: corupţia este duşmanul comun, iar schimbarea trebuie să aibă loc
fără întârziere, în special prin desemnarea unui Guvern de tehnocraţi. Or,
propunerea preşedintelui Iohannis, după consultări cu partidele parlamentare şi
cu societatea civilă, a fost Dacian Cioloş, neînregimentat politic.

Partidele – a punctat şeful ţării – nu trebuie
să mai promoveze în poziţii publice persoane suspectate sau implicate în acte
de corupţie. Pentru îmbunătăţirea clasei politice este nevoie de oameni noi,
iar noul guvern tehnocrat trebuie să fie format din miniştri performanţi,
asupra cărora nu planează nici un dubiu. Klaus
Iohannis: « În această etapă, pentru a rezolva problema
guvernării, pentru a avea garanţia că vom avea o îmbunătăţire netă a performanţei
clasei politice, este nevoie de un prim-ministru independent sau tehnocrat, o
persoană curată, o persoană integră, o persoană care a dovedit, practic, că ştie
să gestioneze sisteme în situaţii complicate. »

Odată propus, Dacian Cioloş are la dispoziţie 10 zile pentru a-şi alcătui şi
prezenta în Legislativ echipa, care să asigure guvernarea până la alegerile
parlamentare de anul viitor. « Un an de zile este o perioadă lungă, dar
în acelaşi timp scurtă, este o perioadă lungă, în sensul că n-o să ne putem
limita doar la anumite acţiuni şi la anumite decizii strict administrative. Pe
de altă parte, este o perioadă prea scurtă pentru a declanşa şi pentru a
finaliza reformele pe care foarte mulţi din societate le aşteaptă. »

Francofon fie şi numai prin căsătoria cu Valérie, cetăţean francez, Dacian
Cioloş are 46 de ani. A absolvit Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină
Veterinară din Cluj-Napoca, din vestul României, apoi a urmat cursuri de
specializare în Franţa. Actualmente consilier special pentru securitate
alimentară al preşedintelui Comisiei Europene, el a fost, pe rând, între 2007
şi 2008, ministru al agriculturii, şi între 2010 şi 2014, comisar european
pentru agricultură.

Într-o ţară în care nu puţini sunt
miniştrii implicaţi sau bănuiţi de implicare în afaceri de corupţie, Dacian
Cioloş se bucură de reputaţia unei probităţi morale şi profesionale fără pată.
După desemnarea sa ca premier, elşi-a
anunţat intenţia să se consulte cu societatea civilă, iar dacă Parlamentul îl
va vota, să lucreze strâns cu grupurile politice din Legislativ. PNL, UDMR,
UNPR şi ALDE au declarat că sunt de acord cu desemnarea lui ca premier. Cât
despre PSD, acesta a anunţat că va decide dacă îl susţine pe Dacian Cioloş, după
ce acesta îşi va prezenta echipa şi programul de guvernare.

11 November 2015
Retrospectiva săptămânii 25.10 – 31.10.2015

Legea votului prin corespondenţă adoptată

Cetăţenii
români cu domiciliul în străinătate vor putea folosi votul prin corespondenţă,
dar doar la alegerile parlamentare de anul viitor. Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat, miercuri, o lege în aces sens.
Măsura se impunea după ce, anul trecut, la scrutinul prezidenţial, mii de
cetăţeni din diaspora au stat cu orele la coadă pentru a vota, iar unii dintre
ei nu au putut, din cauza organizării deficitare. Social-democraţii, la putere,
spun că legea votată miercuri este un proiect-pilot, urmând ca, în funcţie de
ce se va întâmpla la parlamentarele din toamna anului viitor, să se discute şi
despre extinderea lui la prezidenţiale şi europarlamentare. Liviu Dragnea, preşedintele PSD: Fiind proceduri puţin diferite, fiind nevoie
de o analiză mult mai serioasă pentru cele două tururi de scrutin, din punct de
vedere logistic şi al infrastructurii, nu s-a dorit ca să se mai găsească încă
un motiv pentru ca legea de astăzi să mai fie amânată. Se
va vedea că toţi cei care nu au avut încredere că vor fi aceleaşi prevederi şi
la alegerile prezidenţiale ori s-au înşelat, ori intenţionat încearcă să
umbrească acest succes al tuturor. PNL, în opoziţie, a votat în favoarea
legii cu speranţa ca, după parlamentarele din 2016, aceasta să fie extinsă. Deputatul liberal Mihai Voicu: Avem un pas făcut prin
adoptarea votului prin corespondenţă pentru alegerile parlamentare, dar nu este
întregul salt. Atât se poate cu
această majoritate parlamentară. Sperăm că o altă majoritate parlamentară, după
alegerile din 2016, va extinde această lege.

Continuă ofensiva
împotriva corupţiei

Gheorghe Nichita,
primarul suspendat al Iaşiului, cel mai important oraş din estul României, şi
Tiberiu Urdăreanu, preşedintele unui important grup de firme, UTI au fost reţinuţi,
joi seară, pentru luare, respectiv dare de mită. Potrivit DNA, Gheorghe Nichita
ar fi pretins şi primit foloase necuvenite pentru atribuirea, în favoarea
firmelor UTI, a unui contract de peste 69 de milioane de lei finanţat din fonduri europene. Contractul viza
fluidizarea traficului rutier şi pietonal, precum şi scăderea gradului de
poluare în Iaşi. Pe de altă parte, abia ieşită din arest şi aflată sub control
judiciar, fostul ministru al dezvoltării, Elena Udrea, este, din nou, luată la
bani mărunţi de Direcţia Naţională Anticorupţie într-un nou dosar. În prezent
deputat, dna Udrea este acuzată că, în perioada în care a fost ministru, ar fi
primit aproape 4 milioane de dolari mită de la un om de afaceri, pentru a-i înlesni
semnarea unui contract. Colegii din Parlament ai
Elenei Udrea au încuviinţat, săptămâna aceasta, urmărirea penală şi reţinerea
acesteia, dar au respins măsura arestării
ei preventive.

Măsuri şi
performanţe economice

Guvernul a aprobat, în şedinţa de
marţi, mai multe modificări la Codul Fiscal, printre care reducerea TVA la apă
la 9%, schimbarea regimului de impozitare a microîntreprinderilor, scutirea de
impozit pe profit pentru unităţile din învăţământul preuniversitar şi
diminuarea impozitelor pe dividende de la 16% la 5%. Mediul de afaceri românesc a salutat această din urmă
măsură, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016 şi se va aplica
dividendelor distribuite persoanelor române, fizice şi juridice, precum şi
celor obţinute, din România, de persoane nerezidente.Tot săptămâna aceasta, Guvernul a aprobat şi noul pachet legislativ privind
achiziţiile publice, care transpune cele mai recente norme europene în domeniu
şi prin care se doreşte îmbunătăţirea infrastructurii.
Pachetul va fi transmis în procedură de urgenţă
Parlamentului pentru dezbatere şi vot. Analist de politici economice în cadrul
reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Carmen Mărcuş, citând specialişti
români şi specialişti străini, a declarat că România nu a stat niciodată mai
bine din punct de vedere macroeconomic, în urma programelor de asistenţă
financiară cu creditorii externi. Totodată, într-un clasament întocmit de Banca
Mondială, România ocupă locul 37, din 189 de ţări, în privinţa mediului de
afaceri, urcând 11 poziţii şi devansând state precum Italia, Ungaria, Rusia,
Croaţia şi Grecia.

Republica Moldova, fără Guvern

Preşedintele
român, Klaus Iohannis, a luat notă de demiterea, joi, a Guvernului tripartit,
declarat pro-occidental, al Republicii Moldova şi a subliniat
că este necesară formarea grabnică a unui Executiv stabil, deoarece parcursul
european al statului ex-sovietic, majoritar românofon, trebuie să continue. Potrivit preşedintelui Iohannis, România îşi
reafirmă hotărârea de a acorda republicii vecine întregul sprijin în acest
sens. Cât despre şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan
Aurescu, acesta a punctat: Este extrem de important ca întreaga
clasă politică responsabilă de la Chişinău, mai ales partidele pro-europene
care au fost votate ca atare de către cetăţenii Republicii Moldova în noiembrie anul
trecut, vot care ar fi fost reconfirmat prin opţiunea pro-europeană la
alegerile locale care au avut loc în luna iunie, să înţeleagă că este nevoie de
stabilitate, că este nevoie de o coaliţie pro-europeană şi că este nevoie de o
reformă în spirit european. Guvernul moldovean condus de liberal-democratul Valeriu Streleţ a fost
demis de Parlament în urma unei moţiuni de cenzură iniţiate de opoziţia
socialistă şi comunistă pro-rusă. În favoarea moţiunii au votat inclusiv
membrii Partidului Democrat, parte a arcului guvernamental, care, ca şi
iniţiatorii, îl acuză pe Valeriu Streleţ de incompetenţă şi corupţie. Acesta a
afirmat că, prin iniţierea moţiunii, stânga încearcă să destabilizeze republica
şi să o deturneze de la ţinta integrării europene.

31 October 2015
Guvernul îşi continuă mandatul

Instalat
la şefia Executivului de la Bucureşti în primăvara lui 2012, social-democratul
Victor Ponta a supravieţuit, marţi, fără emoţii, celei de a patra moţiuni de
cenzură depusă împotriva sa de Opoziţie. A fost, de data aceasta, o moţiune mai
curând atipică, menită să sancţioneze nu atât erorile tehnice ale guvernării,
ci problemele penale ale premierului însuşi.

Iniţiatorii liberali au afirmat că
acuzaţiile procurorilor DNA la adresa lui Ponta – fals în înscrisuri,
complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani – nu-i mai permit acestuia
să semneze acte normative sau să gireze bugetul ţării şi că trimiterea în
judecată a primului-ministru afectează grav credibilitatea României. Alături de
fostul senator PSD Dan Şova, Ponta e acuzat de implicarea, pe cand era avocat,
în ilegalităţile prin care statul a fost
prejudiciat cu peste 16 milioane de euro la companiile energetice de la
Rovinari şi Turcen. Dar,
de pe 5 iunie, când DNA a anunţat public începerea urmăririi penale, premierul
a respins categoric atât acuzaţiile procurorilor, cât şi cererile repetate ale
Opoziţiei şi ale preşedintelui Klaus Iohannis de a-şi da demisia.

De altfel
previzibil şi anticipat de mai toţi comentatorii, eşecul moţiunii intitulate
‘Alege între România şi Ponta, un premier compromis. Demite-l pe Victor Ponta!’
îi acordă acestuia un răgaz confortabil să-şi continue mandatul. Fiindcă
Opoziţia nu va mai putea depune un document similar decât în sesiunea
parlamentară din primăvara anului viitor. Pentru a fi adoptată de Parlament,
moţiunea avea nevoie de votul favorabil exprimat de cel puţin 276 de senatori
şi deputaţi, adică jumătate plus unu din
numărul total al aleşilor. N-a adunat decât 207 sufragii pentru şi 8
împotrivă, fiindcă, după ce şi-au reiterat
susţinerea pentru echipa executivă, parlamentarii arcului guvernamental,
PSD-UNPR-ALDE, au rămas rămas în bănci, refuzând să voteze.

Odată confirmată menţinerea miniştrilor în funcţii,
titularul de la Finanţe, Eugen Teodorovici, a anunţat că România va cere în mod
oficial FMI încheierea unui nou acord de împrumut. Negocierile, a precizat el,
se vor concentra asupra reformelor structurale şi nu a menţinerii deficitului
bugetar.Ultimul acord, de tip preventiv, încheiat de România cu FMI în
2013, în valoare de două miliarde de euro, a
expirat sâmbătă. Scopul acestuia a fost de a proteja
economia românească de eventuale şocuri pe pieţele externe.

De la declanşarea
crizei economice, în 2009, şi până în prezent, România a încheiat trei acorduri
consecutive de împrumut cu FMI şi UE, care au servit ca o ancoră pentru
politicile guvernamentale în domeniile bugetului, privatizării companiilor de
stat şi stabilităţii macroeconomice. În prima parte a acestui an, autorităţile
române au adoptat, însă, un amplu pachet de reduceri de taxe prin noul Cod
Fiscal, iar atât banca centrală de la Bucureşti şi Consiliul Fiscal, cât şi
reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale au criticat acest
demers, ceea ce a provocat o anumită răceală în relaţiile dintre Guvern şi
Fond.

30 September 2015
Rectificare bugetară pozitivă

Guvernul de la Bucureşti a aprobat
prima rectificare bugetară din acest an şi a distribuit astfel veniturile
suplimentare strânse în prima jumătate a anului. Potrivit autorităţilor, s-au
adunat peste 4 miliarde de lei (0,9 miliarde euro), iar principalul beneficiar
al fondurilor este Ministerul Muncii.

Potrivit premierului social-democrat
Victor Ponta, rectificarea este una pozitivă, iar drepturile fundamentale
constituţionale sunt acoperite inclusiv pentru 2016. Victor Ponta: Avem
asigurate absolut toate drepturile constituţionale fundamentale:salarii,
pensii, alocaţii, ajutoare de şomaj, disponibilizări. De trei ani şi jumătate
ne-am obişnuit că e normal, dar să nu uităm când nu era normal şi nu erau bani
de pensii şi salarii, până pe 31 decembrie 2012; sigur, şi după aceea, dar
vorbim pe anul 2016, nu există nici un fel de dificultate şi de problemă pentru
drepturile fundamentale.

Surpriza primei rectificări bugetare din acest an este
tăierea unor fonduri importante de la Ministerul Transporturilor, care
gestionează investiţiile majore de infrastructură, în vreme ce partea de
protecţie socială, reprezentată de Ministerul Muncii, primeşte cei mai mulţi
bani, pentru plata alocaţiilor majorate pentru copii, a pensiilor şi
indemnizaţilor.Sume importante au primit şi Finanţele, Internele,
Apărarea, Educaţia, Mediul, Agricultura
şi Serviciile speciale (SRI şi SIE). Cum era de
aşteptat, opoziţia a criticat guvernul
pentru modul în care a împărţit sumele în proiectul de rectificare.

Liberalii
acuză executivul că a alocat bani pe criterii politice administraţiilor locale
conduse de social-democraţi. Prim-vicepreşedintele Eugen Nicolăescu consideră
că premierul încearcă astfel să-şi asigure susţinerea politică a PSD. Eugen
Nicolăescu: Este prima oară după ’90 încoace când o rectificare
bugetară se discută la sediul unui partid, la PSD, şi după aceea guvernul
execută ceea ce spune partidul. La o primă vedere asistăm la o alocare de
fonduri, în special către Administraţia Publică Locală, ceea ce, eu traduc că
este frica lui Victor Ponta de marele partid din care el face parte. Şi dacă
mai dă nişte bănuţi la baronii locali are şi el o linişte mai mare ca
prim-ministru.

Proiectul de ordonanţă privind rectificarea bugetară cuprinde şi
banii necesari creşterii salariilor înalţilor demnitari, măsură care se va
aplica începând cu 1 august. Consiliul Fiscal
a avizat rectificarea şi apreciază că încadrarea în ţinta de deficit pe anul în
curs, în contextul menţinerii parametrilor actuali ai politicii
fiscal-bugetare, va fi posibilă.

Pentru acest an, Guvernul ia în calcul o
creştere economică de 3,3%, faţă de 2,5% cât se estima la elaborarea bugetului
de stat pe anul 2015.

29 July 2015
Republica Moldova, între riscuri şi aspiraţii

Instalarea, în
februarie, a noului Guvern minoritar al Republicii Moldova (ex-sovietică,
majoritar românofonă), inclusiv cu voturile deputaţilor comunişti, tradiţional
filoruşi, a aruncat o umbră de îndoială asupra angajamentului european al
echipei lui Chiril Gaburici.
Creat, în cele din urmă, mult după alegerile legislative de pe 30 noiembrie, de
coaliţia minoritară dintre liberal-democraţi şi democraţi. Cabinetul condus de
tânărul om de afaceri e, potrivit analiştilor, fragil politic şi confuz
geopolitic.

Liberalii, care sunt promotorii cei mai decişi ai apropierii de
Bucureşti şi Bruxelles, au rămas in opoziţie. Gaburici trebuie, aşadar,
să demonstreze că va putea continua traseul inaugurat de predecesorii săi la
şefia Executivului, pro-occidentalii Vlad Filat şi Iurie Leancă. Reformele
promovate de ei au permis încheierea acordurilor de asociere şi liber-schimb
dintre Chişinău şi Bruxelles şi au alimentat speranţele că Republica Moldova ar
putea deveni membră a UE în 2020. Acum, Leancă nu ezită să afirme că republica e asemenea unei
corăbii în derivă. Dincolo de explicabila doză de ranchiună a cuiva care n-a
mai fost păstrat în funcţie, evaluarea fostului prim-ministru e împărtăşită şi
de experţi.

Apropierea de Uniunea Europeană a fost umbrită de situaţia
politică şi, mai ales, de faptul ca nivelul de corupţie s-a dovedit mai mare
decât credea Bruxellesul – diagnostichează sever analistul Nicu Popescu, de la
Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene, cu sediul la Paris.
El acuză, în special, faptul că nu a fost formată o majoritate proeuropeană
fermă, precum şi dispariţia unor sume fabuloase de bani din sistemul bancar -
aproape un miliard de dolari ajunşi la firme-fantomă -, ce a ridicat semne de
întrebare faţă de funcţionalitatea instituţiilor de stat în ansamblu. Republica
Moldova, conchide Popescu, trece printr-o criză gravă de credibilitate în faţa
propriilor cetăţeni şi a cancelariilor occidentale.

Susţinător consecvent, în
numele comuniunii de limbă, istorie şi cultură, al cooptării statului vecin pe
orbita occidentală, România nu şi-a ascuns, la rându-i, preocuparea faţă de
ezitările contraproductive ale clasei politice de la Chişinău. Consilier de
specialitate al fostului preşedinte Traian Băsescu, căruia nici măcar
adversarii nu i-au negat pasiunea faţă de Republica Moldova, Iulian Chifu
constată: România îşi joacă rolul pe care l-a jucat întotdeauna, acela de avocat
al Republicii Moldova în interiorul UE. De asemenea, există toată deschiderea
la Bucureşti pentru toate categoriile de solicitări, de asistenţă, de sprijin
pe care Republica Moldova le-ar putea formula. Pe de altă parte, suntem
realişti, suntem membri ai Uniunii Europene şi orice sprijin se obţine având la
bază nişte argumente. Ca de obicei, venim la Chişinău şi le cerem – faceţi
reformă, daţi-ne argumente ca să vă putem sprijini în mersul spre UE. Deci,
până la urmă, greutatea rămâne tot la Chişinău, în măsura în care se fac
reformele, se întăreşte statul de drept, independenţa justiţiei şi se combate
corupţia la Chişinău – acestea sunt principalele criterii.

Momentan,
avertizează analistul Nicu Popescu, contraperformanţele guvernării
pro-occidentale erodează popularitatea ideii de integrare europeană şi o
alimentează pe aceea a unor politicieni populişti sau proruşi. Fraţi inamici,
comuniştii şi socialiştii din opoziţia parlamentară îşi dispută atât favorurile
Moscovei, cât şi alegătorii cu nostalgii sovietice, care însumează cam jumătate
din electorat. În plus, suveranitatea Chişinăului va rămâne discutabilă cât
timp acesta nu-şi poate restaura autoritatea asupra regiunii separatiste
pro-ruse Transnistria, independentă de facto încă din 1992, după un conflict
armat tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea secesioniştilor.

Azi revenit în funcţia de preşedinte al Centrului de Prevenire a Conflictelor
şi Avertizare Timpurie, fostul consilier prezidenţial Iulian Chifu crede că, pe
fondul fragilităţii instituţiilor de la Chişinău, riscul ca Republica Moldova
să se confrunte cu un scenariu similar celui din Ucraina nu poate fi exclus: Autorităţile legitime ale Republicii Moldova nu au capacităţi
militare, capabilităţi care să facă faţă concentrării de armament, de trupe, de
resurse care există în zona separatistă, iar acele debarcări pe Nistru, de pe
un mal pe altul, nu ar trebui decât să alerteze Chişinăul, iar modul în care
îşi gestionează astăzi bugetul nu este unul care să îmi arate că există o
preocupare reală.

Prin emisari de prim rang de la Bruxelles şi
Washington, Occidentul şi-a afirmat mereu sprijinul pentru independenţa,
suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. Puţine sunt
însă vocile din spectrul politic de la Chişinău dispuse să renunţe la tabu-ul
constituţional al neutralităţii şi să pledeze pentru admiterea în NATO. Iulian
Chifu subliniază: Evident că şi Republica Moldova trebuie să
îşi facă propriile calcule. Opţiunea de securitate a Republicii Moldova nu
poate fi stabilită nici la Bucureşti, nici la Washington, nici la Bruxelles, ci
se stabileşte la Chişinău.

Din niciun punct de vedere – geopolitic,
militar, economic – Republica Moldova nu e Elveţia, avertizează analiştii, care
califică drept caduc principiul neutralităţii într-o epocă în care Rusia
încearcă să îşi satisfacă ambiţiile expansioniste şi revanşarde în statele din
spaţiul post-sovietic.

22 May 2015
Noi programe naționale de sănătate

Guvernul României a aprobat programele naționale de sănătate pentru 2015 și 2016. Conform documentului, ministerul Sănătății va deula, începând de la 1 aprilie, 15 programe naționale cu impact major asupra sănătății publice. Pintre acestea se numără: programul naţional de imunizare, cel de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare, programul naţional de prevenire, supraveghere şi control ale infecţiei HIV și programul naţional de depistare precoce activă a cancerului prin screenig organizat.

De asemenea, Casa Națională de Asigurări de Sănătate va derula și finanța 14 programe națianale de boli cardiovasculare, oncologie, diabet zaharat, de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine uman, de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică ș.a.

Noutățile aduse de hotărâtea emisă de executivul de la București sunt derualarea, de la 1 mai 205, a unor noi activități precum: subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice, subprograme pilot destinate depistării precoce active a cancerului colo–rectal și a cancerului de sân, după aprobarea Planului Naţional de Control al Cancerului, vaccinările cuprinse în calendarul național de vaccinare, precum și a vaccinării la grupele la risc, vor fi asigurate exclusiv de către medicii de familie.

25 March 2015
Republica Moldova – cât de aproape de Europa?

Fragil politic şi confuz geopolitic — astfel au calificat majoritatea analiştilor noul Guvern al Republicii Moldova. Cabinetul minoritar, condus de tânărul om de afaceri Chiril Gaburici, depinde de susţinerea comuniştilor pro-ruşi, ceea ce amplifică incertitudinile asupra viitorului european al Chişinăului. Guvernul a fost învestit abia în a doua jumătate a lui februarie, la aproape trei luni după alegerile legislative de pe 30 noiembrie, la care electoratul privilegiase calea occidentală.

După scrutin, scenariul continuităţii părea deja scris. Cele trei componente ale coaliţiei guvernamentale tripartite declarat pro-occidentale, partidele Liberal-Democrat, Democrat şi Liberal, îşi adjudecaseră 55 din cele 101 de mandate de deputaţi. Venită la putere în 2009, după un interludiu de opt ani, în care fosta guvernare comunistă pro-rusă se exersase în corupţie, abuzuri şi derapaje antidemocratice, Alianţa pentru Integrare Europeană părea condamnată să continue în aceeaşi formulă. În plus, premierul şi fostul ministru de Externe liberal-democrat Iurie Leancă, de al cărui mandat e legată încheierea, anul trecut, a acordurilor de asociere şi liber-schimb cu Bruxellesul şi care promitea să conducă republica în Uniunea Europeană în 2020, părea, pe mai departe, prima opţiune pentru şefia Guvernului.

Dar, nemaiputând trece peste idiosincraziile care-i despărţeau de parteneri, tocmai liberalii, cei mai decişi promotori ai orientării spre Vest, au preferat să rămână în opoziţie. Creat de coaliţia minoritară PLDM-PD, noul Cabinet Leancă a fost respins de Parlament, iar echipa executivă a lui Gaburici a avut nevoie, pentru învestire, de voturile deputaţilor comunişti. În România vecină, în mod tradiţional susţinătorul cel mai consecvent şi energic al aspiraţiilor europene ale Chişinăului, noul preşedinte liberal Klaus Iohannis nu şi-a ascuns decepţia faţă de această formulă, dar nici dorinţa ca Guvernul Gaburici să nu abdice de la opţiunea pro-europeană:

Eu îmi voi exprima speranţa ca acest nou guvern, cu un prim-ministru tânăr, antreprenor, va duce Moldova mai departe în direcţia Vest. Cred că orice guvern responsabil îşi dă seama că dacă o majoritate a votat proeuropean şi există această posibilitate, aceea trebuie să fie, pentru viitor, şi direcţia predilectă.”

Primele reacţii ale Guvernului şi ministerului de Externe de la Bucureşti au fost uşor contradictorii. Premierul Victor Ponta a salutat numirea unui nou omolog la Chişinău. Cu evidentă prudenţă, diplomaţia de la Bucureşti, condusă de Bogdan Aurescu, s-a mulţumit să anunţe că a luat act de instalarea acestuia. Analistul Robert Schwartz, şeful secţiei române de la Radio Deutsche Welle, nu şi-a cenzurat nici nemulţumirea, nici epitetele. Într-un interviu pentru Radio România, el a afirmat:

Ceea ce se întâmplă acum la Chişinău e din nou o farsă tipică pentru scena politică din Republica Moldova – îmi permit să o spun atât de clar, pentru că alegătorii care au votat pe 30 noiembrie în alegerile parlamentare şi-au imaginat cu totul altceva. Au votat partide proeuropene, acum Parlamentul a învestit noul guvern cu votul comuniştilor. E un guvern contestat de societatea civilă şi mi se pare şi simptomatică reacţia dinspre Uniunea Europeană: o reacţie foarte reţinută. Nici Statele Unite nu s-au grăbit să salute ceea ce s-a întâmplat acum la Chişinău. Interesant e şi faptul că premierul României, Ponta, a salutat învestirea guvernului şi a noului premier Gaburici.

Mult mai reţinut a fost Ministerul român de Externe. Ministrul Aurescu ştie despre ce e vorba mult mai bine probabil decât primul ministru Ponta, atunci când ia notă de ceea ce se întâmplă acolo, şi nu se aventurează să salute rapid evoluţiile de acolo, pentru că putem să ne aşteptăm acum la o cotitură mai vizibilă spre politica dinspre Moscova. Cu alte cuvinte, Chişinăul rămâne o zonă gri, cu un conflict îngheţat în Transnistria şi o soluţie pentru europenizarea Moldovei cred că a devenit oarecum mai îndepărtată după învestirea acestui guvern.”

Ulterior, Ponta însuşi a declarat că, de fapt, nu-l bucură situaţia din Republica Moldova, unde există un guvern minoritar care depinde de comunişti, şi a amintit că în 2014 a lucrat excepţional cu Cabinetul Leancă, susţinut de toate cele trei partide pro-europene. Departe de a împărtăşi optimismul predecesorului său, premierul Gaburici a avertizat că Republica Moldova, săracă, prost administrată, minată de corupţie şi politicianism, e, încă, foarte departe de standardele comunitare: Este un nonsens să vorbeşti despre integrarea europeană într-o ţară zguduită timp de mai mulţi ani de scandaluri, privatizări netransparente, fără ca să fie adusă normalitatea statului de drept. Toată vorbăria despre perspectiva europeană este o demagogie sterilă.”

Cert e, totuşi, că Gaburici a făcut la Bruxelles prima sa vizită externă. După întânirea cu el, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini, a apreciat că învestirea noului guvern de la Chişinău e un semnal de reluare a angajamentelor faţă de principiile europene. Avem încredere că executivul de la Chişinău va spori eforturile în realizarea reformelor-cheie, în special a celor din sectoarele justiţiei şi financiar, precum şi în domeniul combaterii corupţiei, în interesul tuturor cetăţenilor Republicii Moldova — a mai spus doamna Mogherini.

6 March 2015
Un nou premier

Parlamentul
Republicii Moldova a evitat alegerile anticipate, acordând un vot de încredere
guvernului condus de omul de afaceri Chiril Gaburici, învestit cu susţinerea
deputaţilor din alianţa minoritară formată din două partide pro-europene, PLDM
şi PD, dar şi cu sprijinul comuniştilor. Gaburici a fost propus la funcţia de
prim-ministru de Partidul Liberal Democrat, după ce, săptămâna trecută,
ex-premierul Iurie Leancă nu a reuşit să obţină majoritatea voturilor
deputaţilor. Noul cabinet, aprobat cu 60 de voturi din 101 posibile şi în care
se regăsesc majoritatea miniştrilor din executivul precedent, a depus
jurământul în faţa preşedintelui Nicolae Timofti, potrivit căruia, Parlamentul
a dat un semnal puternic că Republica Moldova intră într-o perioadă de
stabilitate politică. Premierul Chiril Gaburici, despre obiectivele pe care şi
le-a asumat noul guvern :

Va asigura continuitatea proceselor de
democratizare, reformare şi integrare europeană. Consolidarea statului de drept
va fi o prioritate absolută pentru cabinetul de miniştri pe care-l voi conduce.
Eliminarea constrângerilor ce împiedică buna funcţionare a mediului de afaceri
va fi un alt obiectiv. Lupta cu corupţia, de asemenea, va fi o prioritate
pentru guvernul pe care-l voi conduce.

Chiril Gaburici a vorbit despre
îmbunătăţirea climatului de afaceri şi înlăturarea practicilor care împiedică
dezvoltarea economiei. El a punctat şi necesitatea continuării apropierii
Republicii Moldova de UE, dar a menţionat şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale
cu partenerii tradiţionali, precum şi continuarea negocierilor privind
reglementarea conflictului transnistrean şi retragerea armatei ruse de pe
teritoriul ţării. Iurie Leancă, membru al PLDM, nu a votat pentru guvernul
condus de Gaburici pentru că, spune el, un guvern minoritar, bazat pe o alianţă
cu comuniştii, va afecta angajamentul pentru integrarea europeană şi reforme
veritabile.

Iurie Leancă: Astăzi este o zi care înseamnă un pas
înapoi în parcursul nostru european, un guvern minoritar construit pe o
coaliţie cu Partidul Comuniştilor, formaţiune a cărei aliere la principiile
democraţiei şi ale statului de drept sunt cel puţin discutabile, la fel cum e
discutabil angajamentul acestei formaţiuni pentru integrare europeană şi
reformele veritabile. Votarea guvernului a survenit într-un context
economic destul de complicat, în condiţiile în care importurile şi exporturile
scad, iar situaţia de pe piaţa financiar-bancară este tot mai instabilă. Leul
moldovenesc s-a depreciat cu peste 30% faţă de dolar şi euro de la începutul
acestui an, iar preţurile au crescut.

19 February 2015
Oficialii români salută învestirea noului guvern al Republicii Moldova

Învestirea noului guvern al Republicii Moldova a fost salutată, miercuri, de oficialitățile de la București. Prim-ministrul Victor Ponta i-a urat succes noului premier moldovean, Chiril Gaburici și l-a felicitat și pe fostul șef al Executivului de la Chișinău pentru reformele realizate până la încheierea mandatului. “Îmi doresc să lucrăm împreună pentru binele cetățenilor de pe cele două maluri ale Prutului, cel puțin la fel de bine cum am lucrat în 2014 cu Guvernul Leancă”, a afirmat premierul român într-un mesaj postat pe rețelele sociale.

Diplomația de la București și-a exprimat dorința ca noul govern al Republicii Moldova să continue parcursul pro-european și eforturile de întărire a statușui de drept. “Responsabilitatea asigurării unei guvernări eficiente, stabile, care să țină cont şi să respecte aceste așteptări ale cetățenilor revine tuturor forțelor care au dat votul pentru învestirea Guvernului. Din acest punct de vedere, urmărirea strictă a obiectivului integrării europene, respectiv al realizării reformei conform standardelor europene va constitui un test de încredere pentru aceste forte”, se arată în comunicatul de presă emis de MAE.

18 February 2015
Difficulties in setting up a new Government in Chisinau

As anticipated by most political analysts in Chisinau, the Moldovan Prime Minister Iurie Leanca failed to win parliament’s vote of confidence on Thursday. Only 42 members of the minority coalition made up of the Liberal Democratic Party and the Democratic Party in the 101-seat parliament voted for the new coalition government, though the votes of at least 51 MPs were needed for the new government to be sworn in. The two parties hoped until the very last minute that they would win the support of the Liberals, their former partners in the Alliance for the European Integration, and even counted on the votes of the pro-Russian communists, who had suggested they might support a Cabinet that did not include them. Taking responsibility for the failure, PM Leanca defined it as the most embarrassing political moment in the last six years, since the pro-Europeans took over power from the Communists. The Moldovan PM also said it was important to resume negotiations with the Liberals, to forge a functional alliance.

Iurie Leanca: “Today’s result proves that this game, by no means transparent, with the communists, is not working. It’s clear that there is no real support on their part and no chance for this minority alliance to be effective.”

The leaders of the Liberal Democratic Party and the Democratic Party, Vlad Filat and Marian Lupu, respectively, have accused the Liberals headed by the former interim President Mihai Ghimpu, of acting irresponsibly when refusing to back the new Cabinet. Nevertheless, pundits speculate that the two party leaders, Filat and Lupu, would have probably liked to share with the Liberals only the investiture votes and not the ministerial portfolios.

Judging by their main goals, the Liberals are far from being the ideal allies. They want their country to join not only the EU but also NATO, they see Moldova’s reunification with Romania as a viable solution and want their country’s general prosecutor to be brought from Romania. On behalf of Romania, which has been a staunch supporter of Moldova’s EU accession, the Foreign Ministry has again called on the pro-Western forces in the former Soviet republic to act in a responsible manner and form a solid alliance able to take the country to the EU.

At the moment, the Parliament elected on November 30th has only 45 days to endorse a new Cabinet. If it fails to do so, it will be dissolved. Early parliamentary elections might be catastrophic for the three pro-European parties in Chisinau, which last year managed to sign association and free trade agreements with the EU and pledged to bring their country into the EU in 2020.

13 February 2015
Concluziile misiunii FMI

În ultimii ani, în plină şi în post criză economico-finaniciară, finanţatorii externi ai României — FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană — au avut un cuvânt greu de spus în reformele promovate de guvernele ce s-au succedat la Bucureşti. Nu puţini sunt analiştii care susţin că, în lipsa obligaţiilor pe care România şi le-a asumat în faţa troicii, multe dintre măsurile luate, deopotrivă, necesare şi impopulare, nu ar fi căpătat concreteţe. Au fost, totuşi, şi destule situaţii în care părţile nu au ajuns la un numitor comun.

Este şi cazul misiunii ce s-a încheiat marţi. Astfel, compromisul nu a fost posibil, cel puţin deocamdată, în cazul liberalizării preţului la gaze şi al privatizării unor companii energetice — măsuri cerute insistent de FMI, dar respinse categoric de executivul de stânga. Premierul Victor Ponta a declarat că liberalizarea ar însemna o creştere prea mare a tarifelor la gaze, atât pentru populaţie, cât şi pentru agenţii economici.

Victor Ponta: ”Solicitarea delegaţiei Comisiei Europene – Fondului Monetar Internaţional se referea la o creştere, din 1 aprilie, destul de abruptă, de la 53,3 lei pe megawatt la 62, o creştere pe care noi o considerăm nesustenabilă. Al doilea punct asupra căruia nu ne-am înţeles, şi anume, la cele două companii pe care le mai avem: Compania Naţională Hunedoara şi Compania Oltenia, solicitarea celor de la Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială era a unor restructurări masive şi radicale, care din punctul nostru de vedere nu salvează industria producătoare de energie pe cărbune şi locurile de muncă, ci practic îi trimit într-o spirală care în termeni de câţiva ani va duce la reducerea semnificativă a acestui sector în România.”

În termeni pragmatici, disensiunile se traduc prin încheierea misiunii fără obişnuita scrisoare de intenţie, urmând ca discuţiile pe cele două teme restante să fie reluate în aprilie. Preşedintele Comisiei de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor, Viorel Ştefan, explică: ”Acordul în sine rămâne în vigoare. Faptul că nu se semnează o scrisoare de intenţie înseamnă o suspendare temporară, până când experţii guvernului, cu experţii instituţiilor internaţionale se vor pune de acord asupra problemelor care n-au fost armonizate în interiorul acestei misiuni”.

Din opoziţie, PNL consideră că negocierile cu FMI au fost un eşec. Deputatul libral Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru de finanţe: ”FMI ne spune că actualul guvern n-a făcut nimic legat de ceea ce s-a angajat, iar guvernul ne spune că totul este roz. Deci suntem într-o situaţie delicată, într-un impas. Este o incertitudine şi pentru mediul de afaceri”.

România are în derulare cu FMI un acord stand-by de două miliarde de euro, din care, până în prezent, autorităţile nu au accesat fonduri.

10 February 2015
Priorităţile guvernului Ponta

Domeniul economic şi cel fiscal, alături de măsurile sociale, se vor afla în mod deosebit în atenţia Executivului de la Bucureşti în actuala sesiune legislativă, care a debutat în această săptămână. 12 sunt priorităţile anunţate de premierul social-democrat Victor Ponta, între acestea numărându-se menţinerea măsurilor de echilibru social care vizează indexarea pensiilor, a alocaţiilor pentru copiii din familiile defavorizate şi a indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi.

Legea Falimentului Personal, o nouă legislaţie privind redevenţele, noi programe în domeniile educaţiei şi sănătăţii se află, de asemenea, pe lista Guvernului. Aceste priorităţi pornesc de la premisa unei stabilităţi şi colaborări Parlament — Guvern. Acestea au făcut ca în ultimii trei ani să avem creştere economică, o reducere a şomajului şi o inflaţie de 1%, anul trecut, a subliniat Victor Ponta în cadrul Orei prim-ministrului” — iniţiativă în premieră, care constă în prezentarea priorităţilor legislative de către şeful Executivului, în Camera Deputaţilor, la începutul fiecărei luni calendaristice.

Potrivit premierului, o parte cât mai importantă din creşterea economică ar urma să ajungă la cetăţeni printr-o distribuţie mai echitabilă şi păstrând echilibrele sociale. Guvernul urmează să prezinte Parlamentului noul proiect al Codului fiscal şi de procedură fiscală, prevăzut să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016 şi care are ca obiectiv o legislaţie mult mai clară, mult mai predictibilă într-un domeniu fundamental – cel al fiscalităţii. Între prevederile avute în vedere se numără menţinerea CAS reduse, a TVA scăzut la pâine, a cotei unice, a scutirii impozitului pe profitul reinvestit şi crearea condiţiilor de combatere a evaziunii fiscale — prioritatea absolută anunţată de premier.

În domeniul sănătăţii, Ponta este încrezător că scopul pentru care programul privind cardul de sănătate a fost adoptat, acela de a asigura transparenţă, de a opri fraudele şi de a avea un mod predictibil de administrare, să producă efecte în perioada imediat următoare. Premierul a subliniat, pe de altă parte, sprijinul Executivului pentru adoptarea unei legi a insolvenţei persoanelor fizice în spirit european, care să asigure o protecţie a acestora în faţa crizelor financiare.

Creşterea economică e deocamdată pe hârtie, nu se simte în buzunarele românilor”, a venit, din opoziţie, replica liderului grupului PNL. Ludovic Orban a criticat acţiunile Guvernului, pe care l-a acuzat că a preferat să guverneze prin ordonanţe de urgenţă şi nu prin dezbateri transparente în Parlament. În opinia sa, Executivul trebuie să fie preocupat nu doar de măsurile în plan economic şi social, ci şi de adoptarea noului cod electoral şi de modificarea Constituţiei.

3 February 2015
Formulă guvernamentală la Chişinău

Două dintre cele trei partide parlamentare declarat pro-europene, liberal-democraţii şi democraţii, au anunţat, vineri, constituirea, pe ruinele fostei Alianţe pentru Integrare Europeană, a unei alte coaliţii, numită Alianţa pentru o Moldovă Europeană. Aceasta îşi va asuma sarcina de crea o garnitură executivă, cel mai probabil condusă tot de premierul în exerciţiu, Iurie Leancă, de la PLDM. În contrapartidă, PD şi-a apropriat deja preşedenţia Parlamentului, funcţie în care a fost ales Andrian Candu, fost ministru al economiei.

Diferenţa faţă de guvernele ultimilor cinci ani este că din formula Cabinetului dispare a treia forţă pro-occidentală, Partidul Liberal, iar viitorul executiv bicolor, minoritar în Parlament, va avea nevoie de susţinerea comuniştilor pentru a se instala şi a-şi aplica politicile. PLDM şi PD deţin împreună doar 42 dintr-un total de 101 mandate de deputaţi. Fără cele 13 voturi ale liberalilor, care i-ar fi asigurat o majoritate relativ confortabilă, Guvernul Moldovei europene e, practic, dependent de bună-voinţa bolşevicilor ex-sovietici, mult mai ataşaţi de Moscova decât de Bruxelles.

Liderul acestora, Vladimir Voronin, fost preşedinte autocrat al republicii între 2001 şi 2009, fost general de Miliţie de la sfârşitul anilor 80, e, pentru adepţii integrării europene, personificarea răului. Plecarea lui din fruntea statului s-a produs, în aprilie 2009, după proteste masive, reprimate violent de poliţie. Cel puţin un om a fost atunci ucis şi câteva zeci maltraţi grav.

Sub deviza, devenită celebră atunci, “Refuz, rezist, sunt anticomunist!”, duminică, sute de oameni au ieşit, din nou, în stradă în centrul Chişinăului. Protestatarii au cerut excluderea comuniştilor din noua formulă politică, crearea unei coaliţii autentic proeuropene, reformarea justiţiei, combatarea corupţiei inclusiv prin numirea unui procuror general dintr-o ţară membră UE, de preferat din România vecină. Agenda protestatarilor coincide, în mare măsură cu aceea a Partidului Liberal, care a ales să treacă în opoziţie.

Liderul liberalilor, fostul şef interimar al statului Mihai Ghimpu, a precizat este pregătit să reia discuţiile cu PLDM şi PD, dacă acestea vor renunţa la acordul semnat vineri şi vor ţine cont de recomandările liderilor europeni, care au încercat, până în ultima clipă, să salveze formula guvernamentală tripartită. Săptămâna trecută, preşedintele României, Klaus Iohannis, a promis să viziteze iarăşi Republica Moldova, imediat după instalarea unui nou guvern.

În timpul campaniei electorale din noiembrie, el a mers la Chişinău pentru a-i susţine explicit pe pro-europeni. Acum, Iohannis şi-a reiterat speranţa ca noul Parlament să voteze în cel mai scurt timp un executiv puternic, reprezentativ şi cu o agendă europeană fermă. Momentan, noua coaliţie PLDM-PD nu îndeplineşte niciuna dintre aceste condiţii.

26 January 2015
Remaniere guvernamentală la Bucureşti

Surpriza nu şi-a făcut loc la votul din Parlamentul de la Bucureşti asupra noului guvern, format din alianţa de stânga PSD-UNPR-PC şi noul sosit PLR (centru—dreapta), un aspirator de cadre din PNL (centru-dreapta), principala formaţiune de opoziţie. Cabinetul, în structura propusă de premierul Victor Ponta, lider al PSD, a primit 377 de voturi ”pentru” şi doar 134 ”împotrivă”. Pe lângă firescul gir venit din partea parlamentarilor celor patru formaţiuni, proaspăta garnitură a primit şi voturile reprezentanţilor unor partide care, teoretic, ar trebui să îngroaşe rândurile Opoziţiei – PP-DD (populist) şi UDMR, abia retrasă de la guvernare.

Premierul Ponta a declarat că, în plan economic, vor fi menţinute acele măsuri care fac ca mediul de afaceri să fie stabil şi predictibil: “Dorim să menţinem toate acele măsuri care fac ca mediul de afaceri privat să fie stabil şi predictibil. Mă refer, în special, la cota unică de 16%, la scutirea de impozit a profitului reinvestit, la scăderea CAS (pentru angajator, n.red) şi propunerea de a scădea în continuare, pentru diverse categorii de produse agricole, taxa pe valoare adăugată. Un 2015 fără niciun fel de creştere de taxe şi impozite, dar cu măsuri de sprijin pentru economie, dar şi de sprijin social, care ne arată că ceea ce se obţine în plus în România poate fi folosit sau redistribuit într-un mod european”.

Tot ca priorităţi pe agenda cabinetului, a precizat premierul, sunt proiectele asociate fondurilor europene, infrastructurii de transport, justiţiei, educaţiei, agriculturii ori mediului. La rându-i, PNL, cel care, practic, se confundă cu Opoziţia, susţine că actuala coaliţie de guvernare nu şi-a asumat eşecul politic de la prezidenţialele de luna trecută, alegeri câştigate de candidatul liberal Klaus Iohannis, în detrimentul lui Victor Ponta. Eugen Nicolăescu, deputat PNL: ”Coaliţia de guvernare, aşa cum o fi ea concepută, cu sau fără acord politic, nu a învăţat nimic din votul cetăţenilor din 16 noiembrie, nu a asumat un eşec politic atât al lui Victor Ponta, cât şi al executivului domniei sale. Populaţia a spus nu, domnule Ponta”.

De altfel, PNL nu şi-a ascuns intenţia de a prelua puterea în 2015, eventual, în urma unor alegeri anticipate – un scenariu posibil, dar, totuşi, puţin probabil, apreciază observatorii. Cei care consideră şi că perioada imediat următoare, odată cu preluarea oficială a mandatului prezidenţial de către Klaus Iohannis, este demnă de urmărit din perspectiva relaţiei instituţionale Preşedinţie — Guvern. Chiar dacă are un profil ce-l recomandă drept un politician echilibrat, Iohannis intră în scenă după câţiva ani în care actualul şef al statului, Traian Basescu, şi cel al guvernului, Victor Ponta, au tot cultivat relaţii conflictuale, în care s-au consumat multe energii.

16 December 2014