Radio România Internațional

Tag: guvern

  • Jurnal românesc – 16.12.2014

    Jurnal românesc – 16.12.2014

    Angel Tîlvăr este noul ministru delegat pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni în Cabinetul Ponta IV. Ieri, la audierea în Comisiile de specialitate, deputatul PSD a subliniat că printre priorităţile sale se numără organizarea, pe 30 noiembrie, la Bucureşti, a Congresului românilor de pretutindeni. De asemenea, Angel Tîlvăr a adăugat că proiectele pe care le are în vedere vizează următoarele direcţii – cultură, educaţie, spiritualitate şi tradiţie, mass-media, şi societatea civilă. Nu în utimul rând, el şi-a exprimat deschiderea faţă de un sistem de vot care să permită tuturor românilor să îşi exercite dreptul de a alege, fără îngrădire. Noul guvern condus de Victor Ponta a fost validat, luni, de Parlament. Executivul este format din reprezentanţi ai alianţei PSD-UNPR-PC şi ai PLR, formaţiune care înlocuieşte UDMR, care s-a retras de la guvernare.



    Senatul de la Bucureşti a adoptat, luni, un proiect de lege iniţiat de Guvern prin care indemnizaţiile acordate persoanelor persecutate politic de dictatura comunistă instaurată în 6 martie 1945 se vor dubla de anul viitor. Cei persecutaţi din motive politice, deportaţi în străinătate sau foştii prizonieri vor primi 400 lei pentru anul de detenţie/prizonierat/deportare/ şi 200 lei pentru fiecare an de internare abuzivă în spitale psihiatrice sau de domiciliu obligatoriu. De asemenea, soţii sau soţiile urmaşe vor primi o indemnizaţie lunară de 400 lei. Potrivit datelor Ministerului Muncii, numărul beneficiarilor este de 45.280.



    Majoritatea românilor cred că, la 25 de ani de la căderea comunismului, ţara trebuie să se îndrepte politic şi militar înspre Vest şi indică Statele Unite ca fiind ţara care a influenţat cel mai mult în bine evoluţia României. Remus Ştefureac, directorul INSCOP, cel care a realizat barometrul, apreciază că alături de adeziunea faţă de democraţie, opţiunea consolidată a imensei majorităţi a românilor pentru Occident în dauna Eurasiei reprezintă marele câştig al ultimilor 25 de ani. Din punctul de vedere al valorilor şi al reperelor de civilizaţie modernă, românii nu mai au dubii. Atât populaţia, cât şi conducerea politică rezonează în aceeaşi direcţie – Vest, ceea ce face din România unul dintre cei mai puternici piloni occidentali în această parte a lumii. Barometrul a fost realizat pe un eşantion de 1.076 de persoane reprezentative pentru populaţia României de 18 şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă este de +/- 3%.



    La Bucureşti a fost programată, marţi, reinaugurarea Templului Coral, cel mai important lăcaş de cult mozaic din România. Monument istoric şi de arhitectură al patrimoniului evreiesc naţional şi internaţional, Templul Coral împlineşte 150 de ani. Timp de 8 ani, acesta a fost intens consolidat şi restaurat funcţional şi artistic. La reinaugurarea de marţi au fost invitate să participe personalităţi de nivel înalt, autorităţi de stat şi locale, membri ai Corpului Diplomatic acreditat în România, reprezentanţi ai Casei Regale, ai Bisericii Ortodoxe Române şi ai celorlalte culte religioase, lideri şi membri ai Comunităţii Evreieşti din Bucureşti şi din ţară, mass-media. Evenimentul coincide cu intrarea evreilor din toată lumea în sărbătoarea de Hanuca, a Luminii şi Reînoirii.



    Românca Simona Halep, numărul trei mondial, a fost clasată pe primul loc între tinerele vedete din tenisul feminin mondial, într-o ierarhie alcătuită de reputatul portal american Bleacher Report. Halep este urmată de Eugenie Bouchard, din Canada, şi de elveţianca Belinda Bencic. Picioarele şi mâinile iuţi îi oferă o combinaţie puternică de mişcare pe teren şi lovituri defensive. Halep returnează continuu cele mai bune lovituri ale adversarului, iar simţul său de anticipaţie este cel mai bun din circuitul WTA” — se arată în caracterizarea făcută Simonei Halep. “Aceste instincte — mai spune Bleacher Report — au avut câştig de cauză destul de des în 2014, când Halep a obţinut 46 de victorii, titluri la Doha şi Bucureşti şi a ajuns pe locul doi în ierarhia WTA.” Halep a jucat primul sfert de finală de Mare Şlem, la Australian Open, a ajuns până în semifinalele de la Wimbledon şi până în finala de la Roland Garros. În faza grupelor la Turneul Campioanelor, ea a învins-o categoric pe numărul 1 mondial, Serena Williams.

  • Jurnal românesc – 11.12.2014

    Jurnal românesc – 11.12.2014

    În România, preşedinţia se plasează pe prima poziţie în clasamentul încrederii în instituţiilor politice, în topul instituţiilor executive pe primul loc se află Armata, iar în ierarhia instituţiilor sociale sau private conduce Biserica. UE se bucură de cea mai multă încredere din zona instituţiilor internaţionale, alături de NATO şi ONU, potrivit unui sondaj recent. Barometrul relevă faptul că alegerile prezidenţiale au avut un impact puternic asupra încrederii românilor în instituţii. În categoria celor politice, Preşedinţia este creditată cu 43,9% încredere, fiind urmată de primării (37,9%) şi Curtea Constituţională (36,4%). Armata conduce în ierarhia încrederii privind instituţiile executive cu 76,1%, secondată de Jandarmerie (65,3%) şi Direcţia Naţională Anticorupţie (55,8%), în timp ce Biserica domină topul încrederii în instituţiile sociale sau private, cu 60,6% încredere, alături de universităţi (43,8%) şi organizaţiile societăţii civile (28,6%).




    “Recviem pentru Dominic”, un documentar nominalizat la Globul de Aur, în 1990, nedifuzat vreodată pentru publicul din România, ascunde una dintre cele mai terifiante poveşti din timpul Revoluţei din 1989, de la Timişoara. Inginerul martir Dominic Paraschiv, supranumit pe nedrept Măcelarul de la Timişoara” şi teroristul”, care a murit împuşcat de soldaţi, este eroul filmului semnat de un celebru regizor austriac, Robert Dornhelm, născut în capitala Banatului. Pelicula, care a trecut cu greu de filtrele celor care au condus România în primul an de democraţie, a rulat în mai multe ţări ale lumii şi abia acum, după 25 de ani de la căderea regimului Ceauşescu, va fi difuzată, în 19 decembrie, în oraşul în care a pornit revoluţia anti-comunistă. Cazul Dominic Paraschiv” este una dintre întâmplările inexplicable, soldate cu morţi, din Timişoara.





    Guvernul român a convenit cu negociatorii FMI, ai Comisiei Europene şi Băncii Mondiale principalele prevederi ale bugetului pe 2015. După mai multe zile de negocieri cu instituţiile creditoare internationale, acesta va fi construit pe o creştere economică prognozată de 2,5% şi un deficit bugetar de 1,83% din PIB. Măsuri deja anunţate, precum reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, indexarea pensiilor şi creşteri ale veniturilor pentru cei din sănătate şi educaţie sunt cuprinse, de asemenea, în buget. În plus, în 2015 vor fi plătite şi drepturile salariale câştigate în instanţă care urmau a fi achitate în 2016.



    Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară, Mişu Negriţoiu, a declarat că nu a renunţat la impunerea comisionului de intermediere de până la 10% pentru asigurările de răspundere civilă auto (RCA) şi că va introduce un “sistem continuu” prin care poliţa dintr-un an va putea fi prelungită în anul următor. El a mai spus că preţul mediu al unei poliţe de răspundere civilă auto RCA ar putea să se majoreze cu 3% de anul viitor. Potrivit unui studiu recent realizat de o firma de consultanţă, aproape două treimi dintre români deţin o poliţă de asigurare. Dintre aceştia, cei mai mulţi (58%) deţin o poliţă RCA, 42% o asigurare de locuinţă, iar 28% o asigurare de pensie privată.

  • Între guvernul Ponta III şi guvernul Ponta IV

    Triumful de la prezidenţiale împotriva stângii nu a condus, aşa cum s-ar fi aşteptat, poate, analiştii politici, la creşterea apetitului liberalilor români pentru preluarea guvernării. PNL dă viitorul preşedinte, în persoana lui Klaus Iohannis, dar nu intenţionează, cel puţin pe termen scurt, să debarce PSD şi pe aliaţii acestuia din executiv. Schimbări în cabinetul de la Bucureşti vor avea, totuşi, loc, deoarece UDMR a decis să se retragă, ca răspuns la votul covârşitor al electoratului maghiar în favoarea lui Iohannis.



    Chiar şi aşa, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, promite că formaţiunea sa va acorda votul de încredere noului guvern. Kelemen Hunor: “Sunt convins că, în acest moment, trebuie să meargă mai departe acest guvern, sigur, nu ştim cu cine, cu ce miniştri şi cu ce partide în continuare, mai puţin UDMR, dar, în principiu, nu avem nici un motiv să nu dăm un vot pentru a învesti Guvernul Ponta 4”.


    Kelemen Hunor a adăugat că UDMR va intra în opoziţie, dar va vota proiectele importante pentru România, legate de economie, locuri de muncă, stat de drept.



    Din cea de-a patra formulă de guvern Victor Ponta va lipsi UDMR, dar în componenţa ei se vor afla aliaţii mai vechi ai social-democraţilor, cei de la Uniunea Naţională pentru Progresul României şi Partidul Conservator, care au fost alături de PSD în bătăliile electorale din acest an, adică la europarlamentare şi prezidenţiale.



    Celor două formaţiuni li se adaugă, acum, Partidul Liberal Reformator, o grupare liberală dizidentă creată în jurul preşedintelui Senatului, fostul premier PNL Călin Popescu Tăriceanu. Acesta declara, recent, că PLR — formaţiune deocamdată neînregistrată juridic, dar de voturile căreia depinde soarta majorităţii guvernamentale – nu va fi un substitut pentru UDMR, care a deţinut portofoliile Culturii şi Mediului, ci îşi doreşte ministere mai grele, din zona economico- financiară. Negocierile asupra portofoliilor şi asupra unui program de guvernare valabil până în 2016, anul alegerilor legislative, sunt în derulare.



    Priorităţile cabinetului Ponta 4 ar fi, potrivit premierului, revizuirea Constituţiei, Codul electoral, descentralizarea şi organizarea administrativ-teritorială. În pofida primelor pronosticuri de după pierderea alegerilor prezidenţiale, sunt toate şansele ca PSD să rămână la cârmă, cu Victor Ponta în fruntea executivului. Un respiro politic la care, în primele zile după înfrângerea în lupta pentru funcţia supremă, liderul social-democrat abia dacă îndrăznea să spere.

  • Negocieri pentru un nou guvern la Chişinău

    Negocieri pentru un nou guvern la Chişinău

    La Chişinău, se discută despre viitorul program de guvernare, după ce Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat şi cel Liberal au decis crearea unei coaliţii majoritare. Urmează negocieri legate de împărţirea funcţiilor între cele trei formaţiuni dar, deocamdată, nu este clar cum vor fi acestea partajate în viitoarea coaliţie. Cel mai probabil, Partidul Liberal Democrat, care a obţinut şi cele mai multe voturi dintre partidele proeuropene, va pretinde să păstreze funcţia de prim-ministru deţinută de Iurie Leancă. Fiecare partid şi-a delegat câţiva reprezentanţi care vor elabora viitorul program de guvernare, ale cărui priorităţi vor fi integrarea europeană, reformarea justiţiei şi combaterea corupţiei.



    În urma scrutinului legislativ de duminică, partidele proeuropene au obţinut o majoritate de 55 din cele 101 fotolii ale Parlamentului unicameral de la Chişinău. Celelalte mandate sunt împărţite între Partidul Socialiştilor din Republica Moldova şi Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, care solicită revizuirea acordului privind asocierea cu UE. Partidul Socialiştilor, formaţiune susţinută de Moscova, se va afla în opozitie, în ciuda scorului neaşteptat de bun obţinut la alegeri. Liderul său, Igor Dodon, a dat, deja, asigurări Kremlinului că va insista asupra organizării de alegeri parlamentare anticipate în Rep. Moldova.



    MAE rus semnalase, miercuri, că, în condiţiile deschiderii a doar cinci secţii de votare, sute de mii de cetăţeni moldoveni aflaţi pe teritoriul rus au fost lipsiţi de posibilitatea de a-şi folosi dreptul constituţional.



    Pe de altă parte, Camera Reprezentanţilor a Congresului SUA a aprobat, joi, cu o majoritate covârşitoare de voturi, o rezoluţie care condamnă ferm acţiunile Rusiei împotriva Ucrainei, Georgiei şi Rep Moldova, calificându-le drept o agresiune politică, economică şi militară. Parlamentarii americani au cerut, între altele, Moscovei să îşi retragă trupele desfăşurate în prezent în Ucraina, Georgia şi Republica Moldova şi l-au îndemnat pe preşedintele Barack Obama să ajute, militar, Ucraina.



    Negocierile pentru formarea unui nou guvern pe care le poartă cele trei partide proeuropene din Republica Moldova a fost şi unul dintre subiectele discutate de ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, la Basel, cu secretarul de stat al SUA, John Kerry. Prezenţi la Consiliului Ministerial al OSCE, cei doi au subliniat importanţa formării, cât mai curând, a unui guvern proeuropean la Chişinău.

  • Negocieri pentru un nou guvern Ponta

    Negocieri pentru un nou guvern Ponta

    La fel cum s-a întâmplat după europarlamentarele din mai, când principalele partide de opoziţie, PNL şi PDL (ambele de centru-dreapta), au fuzionat, şi de această dată, după prezidenţialele din noiembrie, o schimbare majoră se prefigurează pe scena politică românească. Premierul social-democrat Victor Ponta a confirmat, deja, că garnitura sa va suferi modificări, odată cu venirea oficială în barca puterii a Partidului Liberal Reformator (PLR), în care, recent, s-au regrupat dizidenţii din PNL.



    Recrutarea PLR este menită să umple golul pe care ar urma să-l lase UDMR, care, chiar dacă de la mijlocul anilor ’90 respiră aproape neîntrerupt aerul rarefiat al puterii, a decis să iasă de la guvernare. Asta pentru că la alegerile prezidenţiale etnicii maghiari au votat, într-o proporţie covârşitoare, cu reprezentantul Opoziţiei, ceea ce, în calculele liderilor Uniunii, invalidează implicarea în actul de guvernare. Aşadar, din noul executiv, ce va fi prezentat Parlamentului la mijlocul lunii, ar urma să facă parte PSD şi asociaţii săi juniori, UNPR şi PC, plus PLR.



    Printre obiectivele asumate ale viitorului cabinet, a precizat premierul Ponta, se va număra continuarea proiectelor în domenii considerate fundamentale – economie, agricultură, fonduri europene sau proiecte sociale. În privinţa marilor proiecte, cele de interes naţional, cum sunt modificarea Constituţiei şi organizarea administrativ-teritorială a României, premierul a spus Puterea va colobora cu Opoziţia. Nu fiindcă, tradiţional, în astfel de situaţii, Puterea ţine cont de părerea Opoziţiei, comentează observatorii, ci pentru că la adoptarea marilor proiecte este nevoie de o majoritate parlamentară largă, de două treimi, ceea ce noua coaliţie guvernamentală, în termenii cunoscuţi acum, nu va avea.



    Mai interesantă, cred observatorii, este discuţia despre numărul şi portofoliile pe care ar urma să le ocupe PLR. De altfel, liderul PLR, Călin Popescu Tăriceanu – fost premier liberal, la mijlocul anilor 2000, şi actual preşedinte al Senatului, cu sprijinul PSD -, a lăsat să se înteleagă că doreşte ca formaţiunea să gestioneze domenii-cheie, cum ar fi finanţele, economia, transporturile ori educaţia. Printr-o simplă comparaţie, pretenţiile PLR par infinit mai mari ca cele avansate, într-un şablon devenit obositor, de UDMR, cu mediul şi cultura.



    Opoziţia, la rându-i, nu stă cu mâinile în sân. Prin co-liderul său, Vasile Blaga, PNL a anunţat că, anul viitor, şi-a propus să preia puterea, eventual, în urma unor alegeri anticipate. Visul de ajunge la guvernare înainte de legislativele din 2016 nu pare irealizabil, în măsura în care PNL ar putea profita de valul de simpatie populară de care se bucură Klaus Iohannis, cel care, în calitate de candidat al formaţiunii, a căştigat prezidenţialele de luna trecută.

  • Rectificare bugetară

    Guvernul României va aproba, marţi, cea de-a doua rectificare bugetară din 2014, care este, în ansamblu, una pozitivă, la fel ca cea din vară. Totuşi, vor fi şi tăieri de fonduri la unele instituţii şi ministere. Conform proiectului de ordonanţă de urgenţă cu privire la rectificarea bugetului de stat postat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, cei mai mulţi bani îi va primi Ministerul Muncii (1,2 miliarde de lei) pentru plata unor drepturi salariale şi prestaţii sociale. Ministerul Dezvoltării Regionale va beneficia de o suplimentare de aproape 600 de milioane de lei, iar Internele vor primi 250 de milioane lei.



    Şi ministerul de Externe va beneficia de fonduri suplimentare (96 de milioane de lei) pentru întreţinerea şi funcţionarea misiunilor diplomatice, precum şi pentru programele de asistenţă pentru dezvoltare. Vor primi, de asemenea, bani în plus Senatul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Avocatul Poporului şi serviciile speciale. In schimb, Guvernul va tăia aproape 4 miliarde lei (circa 900 de milioane euro) din cheltuielile bugetului de stat prin care sunt cofinanţate proiecte care beneficiază de fonduri externe nerambursabile postaderare.



    Din aceasta suma, peste miliard de lei reprezintă reduceri de la Secretariatul General al Guvernului, care gestionează, prin Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, marile proiecte de infrastructură, în principal construcţia de autostrăzi. Ministerele Finanţelor şi Agriculturii vor pierde şi ele câte un miliard de lei, iar Sănătatea, care la rectificarea de la jumătatea anului a primit un miliard, va trebui acum să renunţe la aproape 300 de milioane de lei.


    Totuşi, executivul va aloca circa 120 de milioane lei pentru programele naţionale de sănătate (HIV, oncologie, TBC), pentru plata drepturilor salariale ale personalului din spitalele aflate în reţeaua administraţiei publice locale, pentru activitatea serviciilor de ambulanţă, reabilitarea unor maternităţi, finanţarea centrelor de permanenţă şi pentru măsuri de prevenire a EBOLA.



    Sume mai mici, de ordinul milioanelor de lei, vor fi tăiate de la Administraţia Prezidenţială, Academia Română, educaţie, sport şi cultură. In schimb autoritatile locale vor primi la cea de a doua rectificare peste 1,16 miliarde lei, la care se adaugă încă 1 miliard lei prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Opoziţia susţine că banii primiti de primari la rectificarea bugetară, care are loc cu puţin timp inaintea alegerilor prezidenţiale din noiembrie, au conotaţie electorală.

  • Măsuri economice ale Guvernului României

    Măsuri economice ale Guvernului României

    În România, Executivul se gândeşte să reducă Taxa pe Valoare Adăugată şi pentru alte produse alimentare, după cele de panificaţie.



    În ultima şedinţă de Guvern, premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, să analizeze următoarea ţintă de reducere a TVA la alimente, în condiţiile în care, susţin autorităţile, la pâine această măsură s-a dovedit a fi una benefică din punct de vedere fiscal.



    În urmă cu un an, pentru a combate evaziunea fiscală din sector, Guvernul a decis să scadă această taxă de la 24% la 9% pentru pâine, făină şi grâu, impactul negativ al măsurii asupra încasărilor fiind compensat prin creşterea accizelor la alcool şi introducerea de accize la bunuri de lux.



    Pe lângă scăderea TVA la produsele alimentare, Victor Ponta consideră că România are nevoie de găsirea unor noi pieţe de desfacere şi surse de investiţii pentru a continua creşterea economică.



    Recent întors dintr-o vizită la Beijing unde s-a întâlnit cu reprezentanţii companiilor chineze interesate să investească în România, el a spus că statul îşi va completa veniturile bugetare şi ceea ce primeşte din fonduri europene cu proiectele în energie şi infrastructură, finanţate de China, în valoare de peste 6 miliarde de euro. Victor Ponta: Dacă noi reuşim să avem investiţii, să creăm locuri de muncă şi să fim independenţi energetic, e un lucru important, cu atât mai mult cu cât România susţine şi crede că sunt necesare noi sancţiuni economice împotriva Federaţiei Ruse. Asta înseamnă că pentru toţi producătorii români, pentru economia românească, trebuie să găsim noi pieţe de desfacere, trebuie să găsim noi investiţii.”



    Şeful Executivului a mai anunţat că taxa pe construcţiile speciale va fi redusă de la 1,5 la 1%, iar toate veniturile colectate vor rămâne la autorităţile locale şi nu vor mai merge la bugetul de stat. Victor Ponta: “În acest fel, localităţile au şanse mai mari de dezvoltare. Este vorba despre şcoli, despre spitalele pe care le au municipiile, despre drumuri.”



    Taxa pe construcţii speciale, denumită generic “taxa pe stâlp” de către mediul de afaceri, vizează numai persoanele juridice. Aceasta se aplică pentru construcţiile care nu intrau în sfera de impozitare, cum ar fi stâlpi, rampe, platforme betonate, altele decât imobilele de producţie sau birouri, care erau deja impozitate.



    Introducerea taxei şi creşterea accizelor la carburanţi au reprezentat principalele argumente ale autorităţilor române în negocierile cu FMI şi CE pentru ca instituţiile internaţionale să accepte creşterea cheltuielilor bugetare pentru acest an.

  • O decizie controversată

    Nici măcar îngrijorarea Statelor Unite ale Americii nu a determinat Guvernul de la Bucureşti să revină asupra unei decizii vehement contestate — aceea de a legifera, prin ordonanţă de urgenţă, traseismul politic al aleşilor locali! Ei au la dispoziţie 45 de zile pentru a putea schimba formaţiunea politică din care fac parte, fără să-şi piardă mandatul obţinut pe listele acesteia.



    Pe de o parte — spun americanii — legiferarea unor chestiuni complexe prin ordonanţe de urgenţă este extrem de păguboasă. Ar trebui, în schimb, discutate în cadrul unui proces legislativ deschis şi transparent care permite organizarea unei dezbateri la care să poată participa liber toate partidele politice, societatea civilă şi toate părţile interesate. Pe de altă parte, momentul pe care Executivul român l-a ales pentru a lua o astfel de decizie este cum nu se poate mai neinspirat: în luna noiembrie, în România vor fi alegeri prezidenţiale.



    Sondajele îl creditează cu cele mai multe şanse pe actualul premier social-democrat Victor Ponta. Or, nu puţini sunt cei care cred că, prin ordonanţa de urgenţă, acesta nu face decât să-şi asigure o bună susţinere în teritoriu în perspectiva importantului scrutin. Cât despre aleşii locali, nu ar fi prima dată când aceştia, îndrăgostiţi de putere, şi-ar schimba carnetele de partid ca pe cămăşi. Traseismul politic a devenit, de-a lungul anilor, o tară a multor politicieni români.



    Cu aerul unor oameni afectaţi la despărţirea de partidul care i-a adus în funcţii importante, ei au trecut în barca puterii momentului fără nicio tresărire de câte ori au întrezărit vreun avantaj. Pendularea lor de la dreapta la stânga sau de la stânga la dreapta eşicherului politic a fost calificată de unii drept “lipsă de moralitate”, de alţii — drept “prostituţie”.



    Premierul Victor Ponta spune, însă, că prin adoptarea ordonanţei de urgenţă se va face “un pic” de dreptate pentru cei care nu se mai regăsesc politic în Alianţa pe care democrat-liberalii au creat-o, recent, cu liberalii, după ce aceştia au părăsit Uniunea pe care o formau cu social-democraţii. Partidele care nu sunt, la ora actuală, la putere au anunţat că vor ataca ordonanţa Guvernului în toate modurile permise de lege.



    Nou formata Alianţă Creştin Liberală, al cărei candidat la prezidenţiale, liberalul Klaus Iohannis, se anunţă principalul contracandidat al lui Victor Ponta, spune că nu va primi în rândurile sale niciun traseist. La rândul său, europarlamentarul democrat-liberal, Monica Macovei, şi ea candidată la preşedinţie, i-a cerut Avocatului Poporului să conteste la Curtea Constituţională actul normativ, explicând că există, deja, o lege privind statutul aleşilor locali, pe care practic noua ordonanţă de urgenţă o suspendă pentru 45 de zile.

  • Prima rectificare bugetară

    Prima rectificare bugetară

    Prima rectificare pe acest an a bugetului României este pozitivă. Cu alte cuvinte, nu au fost tăiaţi bani de la nimeni. Inclusiv ministerul Mediului, care iniţial urma să piardă 25 de milioane de lei (echivalentul a aproximativ 5,5 milioane de euro), va primi 50 de milioane de lei pentru lucrări de combatere a inundaţiilor. Suma ar putea fi chiar majorată în funcţie de evaluările făcute în judeţele afectate, zilele acestea, de ploi torenţiale.



    Bani mai mulţi primeşte şi Sănătatea, în contextul în care nu puţini sunt cei care incriminează sub-finanţarea cronică ce s-ar face vinovată de lentoarea reformei din acest sector. Concret, Ministerul Sănătăţii va primi aproape 500 de milioane de lei pentru cheltuieli privind programele naţionale şi sistemul de intervenţii de urgenţă, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate — circa 170 de milioane de lei.



    Vor mai beneficia de fonduri în plus Ministerele Educaţiei şi al Apărării, Ministerul Economiei, al Transporturilor şi al Muncii, precum şi Autoritatea Electorală Permanentă, pentru organizarea alegerilor prezidenţiale din luna noiembrie.



    Tocmai pentru că scrutinul se apropie cu paşi rapizi, opoziţia de centru-dreapta susţine că prin această primă rectificare, actuala coaliţie la putere dominată de social-democraţi nu are la bază o strategie economică solidă, ci face doar un joc electoral. Guvernul susţine, în schimb, că a luat în considerare o creştere economică de 2,8 faţă de 2,2%, cât s-a avut în vedere la elaborarea bugetului de stat pe anul 2014, încasări mai mari la buget şi o creştere a produsului intern brut nominal estimat de la aproape 660 miliarde lei la peste 662 de miliarde.



    În aşteptarea următoarei rectificări a bugetului, probabil la finele lunii septembrie, autorităţile centrale şi locale continuă să îşi concentreze atenţia şi asupra combaterii şomajului. Rata din luna iunie a acestui an este estimată la 7,1%, în uşoară scădere atât faţă de luna precedentă, cât şi faţă de perioada similară a anului trecut.



    Potrivit Institutului Naţional de Statistică, care ia în calcul persoanele de peste 15 ani aflate în căutarea unui serviciu şi gata să muncească în termen de două săptămâni, la ora actuală, în România, numărul estimat al şomerilor este de 700 de mii. Dintre aceştia, în jur de 8% sunt absolvenţi de facultate. Pe sexe, rata şomajului în rândul bărbaţilor este mai mare decât cea în rândul femeilor — 7,7 faţă de 6,4%. În fine, numărul şomerilor în vârstă de peste 25 de ani reprezintă 74,3% din cel total.

  • De la creditorii internaţionali, la fondurile europene

    De la creditorii internaţionali, la fondurile europene

    Jalonată de consultări cu responsabili guvernamentali, lideri ai opoziţiei, bancheri, reprezentanţi ai cercurilor de afaceri, vizita de evaluare la Bucureşti a delegaţiei comune a FMI, CE şi BM s-a finalizat fără semnarea unei noi scrisori de intenţie. Creditorii şi Guvernul nu s-au pus de acord asupra reducerii cu cinci procente a contribuţiilor de asigurări sociale ale angajatorilor.


    Anunţată de multă vreme de Executiv şi preconizată iniţial pentru 1 iulie, măsura, de altfel aşteptata cu nerăbadare de patroni, va fi aplicată abia de la 1 octombrie. Aceasta va fi stipulată într-un proiect de lege, ce va fi analizat, miercuri, în şedinţa de guvern, şi va fi trimis apoi Parlamentului. Premierul Victor Ponta susţine că la buget există banii necesari şi că nu va fi nevoie nici de mărirea deficitului bugetar, nici de inventarea unor taxe sau impozite noi.



    Ponta speră că, pentru plusul de legitimitate pe care i-l conferă consensul politic, această reducere a fiscalităţii muncii va fi votată în Parlament şi de Opoziţie. Premierul a insistat că acordul stand-by, de tip preventiv, încheiat cu instituţiile financiare internaţionale, rămâne valabil. Următoarele discuţii cu partenerii internaţionali vor fi în noiembrie, când, potrivit premierului, va fi analizat proiectul de buget pentru 2015. Ponta spune că nu este nevoie de reînnoirea acordului în valoare de 4 miliarde de euro, din care România oricum nu intenţionează să acceseze fonduri. Analistul economic Aurelian Dochia e de un optimism mai curând prudent:



    “Dacă nu mai avem acordurile cu Fondul, evident că rămân semne de întrebare cu privire la politicile economice pe care guvernele le vor adopta în lipsa constrângerilor pe care de obicei le au din partea Fondului. Istoria noastră de vreo 20 de ani ne spune că există unele riscuri în această privinţă, dar până la urmă cred că depăşirea acestor acorduri trebuie să se întâmple şi trebuie să stăm pe picioarele noastre.”



    Şi mai retincenţi, comentatorii politici notează riscurile pe care le implică adoptarea, într-un an în care vor avea loc alegeri prezidenţiale, a unor astfel de măsuri exuberante, cu străvezii resorturi electorale: deşi nici măcar nu şi-a oficializat candidatura, primul ministru e, potrivit sondajelor privind intenţiile de vot, marele favorit al scrutinului.



    Replica echipei guvernamentale a fost promptă: România nu va duce, oricum, lipsă de bani, fiindcă acordul de parteneriat al României cu Comisia Europeană privind alocarea de noi fondurilor comunitare va putea fi semnat până la sfârşitul acestui an. Potrivit ministrului de resort, Eugen Teodorovici, banii aferenţi exerciţiului bugetar 2007 – 2014 vor fi cheltuiţi în proporţie de 80% la finalul anului viitor, când se va încheia şi actualul cadru financiar comunitar.

  • Economie şi energie

    Economie şi energie

    Banca Mondială a revizuit în scădere estimările privind ritmul de creştere care va fi înregistrat de economia mondială în acest an. În ceea ce priveşte România, a îmbunătăţit, însă, prognoza de creştere, de la 2,5%, cât estima în ianuarie, la 2,8%, urmând ca avansul economic să fie mai mare anul viitor, de 3,2%. Cifrele sunt similare în cazul regiunii Europei Centrale şi de Est.



    Potrivit unui raport al instituţiei financiare internaţionale, cererea externă mai puternică este cea care va duce la o îmbunătăţire a situaţiei pe piaţa muncii din România şi la revenirea consumului. În acelaşi timp, inflaţia redusă va permite Băncii Centrale să aibă o politică monetară de sprijinire a refacerii economiei.



    Guvernul de la Bucureşti şi Fondul Monetar Internaţional, ai cărui reprezentanţi se află în aceste zile în România pentru o nouă evaluare a acordului stand-by încheiat în toamna anului trecut, se bazează pe o creştere a PIB în 2014 între 2,2% şi 2,5% şi de 2,5% anul viitor. Autorităţile române au încercat, în principal, să le demonstreze creditorilor internaţionali că există resurse pentru a lua măsura reducerii contribuţiilor de asigurări sociale – CAS – cu 5% de la jumătatea anului.



    Guvernul vrea, pe de altă parte, să obţină minimum 435 de milioane de euro pentru 51% din acţiunile Electrica, pe care le va lista la bursă. Conform programului convenit, până pe 26 iunie ar trebui încheiate pregătirile de listare la bursă, urmând ca pe 3 iulie să înceapă tranzacţionarea acţiunilor Electrica. Premierul Victor Ponta este încrezător în succesul acestei operaţiuni şi spune că sumele obţinute vor fi direcţionate către investiţii: Sunt convins, o să fie o listare de succes, aşa cum a fost şi la Romgaz, şi la Transelectrica, şi la Transgaz şi tot capitalul privat pe care-l atragem va fi păstrat pentru investiţii în infrastructura de energie.”



    Ministrul delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu, a anunţat că este vorba despre cel mai mare proces de listare pe piaţa de capital din România, iar preţul unei acţiuni va fi cuprins între 11 şi 13,5 lei. 85% din numărul acţiunilor vor putea fi cumpărate de marii investitori, iar 15% revin micilor investitori. În cazul în care va exista un interes sporit din partea acestora din urmă, alocarea va creşte de la 15% la 22% şi, pentru toţi, vor putea exista anumite discounturi. Răzvan Nicolescu a subliniat, pe de altă parte, că de la 1 iulie producătorii de gaze naturale vor fi obligaţi să tranzacţioneze o parte din producţia proprie pe bursă, iar din 2015 această măsură se va aplica şi furnizorilor de gaze naturale.

  • Fonduri europene pentru cercetătorii români

    Fonduri europene pentru cercetătorii români

    Mai multe universităţi româneşti şi 5.600 de cercetători vor beneficia de contracte de finanţare din fonduri europene, în valoare de 300 de milioane de euro.



    La guvern au fost semnate, joi, contractele cu beneficiarii proiectelor “Sprijin pentru doctoranzi şi cercetători postdoctorat” şi “Bursa Tânărului Cercetător”. Au mai fost semnate contractele cu beneficiarii proiectelor de cercetare finanţate din Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, care presupun dezvoltarea infrastructurii de Cercetare – Dezvoltare precum şi crearea de noi infrastructuri, constând în laboratoare şi centre de cercetare. Este vorba despre 35 de proiecte cu o durată de 18 luni. Vor fi sprijiniţi peste 3.700 de doctoranzi şi peste 1.900 de cercetători postdoctoranzi. Cuantumul lunar al bursei care va fi acordată unui doctorand va fi de 1.800 de lei (circa 400 de euro), iar celor care fac cercetări post-doctorat le va reveni suma de 3.700 de lei (circa 820 de euro).



    Tot cu bani europeni vor fi amenajate laboratoare şi centre de cercetare. Premierul Victor Ponta a declarat că alocarea fondurilor europene pentru cercetare şi pentru sprijinirea activităţii tinerilor doctoranzi şi post doctoranzi reprezintă cea mai bună investiţie pentru viitor.



    Tot joi 14 olimpici premiaţi la concursuri internaţionale au semnat contractul de finanţare pentru “Bursa tânărului cercetător”, al cărei cuantum total este de 15 mii de euro, acordat pentru o perioada de 24 de luni. Ionuţ Budişteanu, student la matematică, fost olimpic la informatică şi inventator, câştigator în 2013 al unui mare premiu la concursul Intel din SUA, spune că astfel de programe îi încurajează pe tineri să studieze cu seriozitate. Ionuţ Budişteanu: Această bursă, “Bursa tânărului cercetător”, încearcă să încurajeze studenţii să înveţe, să se ocupe de şcoală, de universitate, de educaţie şi nu să mai împartă pliante pe la gura de metrou sau să vândă pe la terasă. Este un pas foarte important, este o iniţiativă şi sper că se vor vedea rezultatele”.



    Potrivit ministrului delegat pentru Învătământ Superior, Cercetare Ştiintifică si Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, cercetarea românească nu a beneficiat de atenţia corectă şi echilibrată pe care o merită, dar contractele semnate acum încurajează acest domeniu. Zilele trecute, Costoiu a anunţat, la o întâlnire cu membrii Comitetului Director al Consiliului Investitorilor Străini, că guvernul de la Bucureşti va încuraja întreprinderile să se apropie de cercetare prin finanţarea directă a activităţilor acestora. El a mai spus că, provocarea majoră pentru România în viitorul apropiat este să stimuleze inovarea în sectorul privat, să sprijine dezvoltarea resurselor umane, cu orientare spre cercetare – dezvoltare pentru sectoarele cu potenţial de creştere.

  • Provocările noului guvern de la Bucureşti

    La Bucureşti, disensiunile între social-democraţi şi liberali, câştigători împreună ai alegerilor din 2012, au dus în cele din urmă la o ruptură concretizată prin ieşirea PNL de la guvernare.



    Schimbarea structurii cabinetului, format acum din PSD, UNPR, PC şi UDMR, a impus şi asumarea unor obiective — cele mai multe dintre acestea preluate din programul de guvernare al precedentului executiv.



    Mai rezervat în promisiuni ca data trecută, premierul Victor Ponta a precizat că programul adoptat de guvern şi pentru care şi-a angajat răspunderea în Parlament respectă principiile care au stat la baza bugetului votat anul trecut în Parlament. Faţă de documentul defunctei Uniuni Social Liberale, actualul program prevede revenirea la o taxă pe valoarea adăugată de 19%, de la 24 cât este acum, reducerea CAS cu 5% la angajator sau reducerea TVA la produsele agro-alimentare de bază, pe măsură ce cadrul fiscal o va permite. TVA-ul şi CAS-urile sunt cele mai importante surse de venituri, asigurând împreună 55% din bugetul consolidat, bani din care se finanţează sănătatea, educaţia, armata, salariile bugetarilor, şomajul, ajutoarele sociale şi pensiile.



    Efectele diminuării TVA şi CAS ar fi pozitive asupra mediului de afaceri, spun analiştii, la fel şi măsurile privind impozitarea progresivă asupra celor cu venituri mici, dar, spun tot ei, astfel de măsuri ar afecta serios veniturile bugetare şi ar trebui să fie însoţite, cel mai probabil, de majorarea altor taxe sau impozite. Este şi opinia preşedintelui Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, care spune însă că aplicarea acestor măsuri este oricum condiţionată de spaţiul fiscal disponibil: Acele măsuri sunt la stadiul de intenţie. Aţi văzut formularea, în măsura în care cadrul fiscal ne va permite”. Adică, în momentul de faţă practic ele în proiecţiile bugetare nu există. Ele vor putea fi implementate în măsura în care se găsesc soluţii de compensare. Dacă vrem să reducem o taxă, legea responsabilităţii fiscale spune că trebuie să găseşti o soluţie de compensare tot pe partea de venituri bugetare.”



    Cota unică de 16% rămâne în vigoare în noul program, iar ca priorităţi rămân reducerea contribuţiilor de asigurări sociale şi scutirea de impozit al profitului reinvestit. Ionuţ Dumitru consideră că reducerea CAS ar avea un impact benefic dar, atrage el atenţia, ea trebuie compensată cu lărgirea bazei de impozitare prin eliminarea excepţiilor în vigoare pentru anumite tipuri de venituri: Din punct de vedere al mediului economic, fără îndoială că e măsura cea mai potrivită. Problema este să găsim soluţii de compensare a efectului, adică dacă nu reuşim să extindem baza de impozitare, nu cred că putem s-o implementăm. Cinci puncte procentuale înseamnă un impact mai mult decât semnificativ asupra veniturilor bugetare. Discutăm de poate 0,7 – 0,8 până în 1 punct procentual din PIB.”



    Conservarea creşterii economice se numără printre obiectivele noului guvern de la Bucureşti. PIB-ul real al României a crescut în 2013 cu 3,5%, datorită rezultatelor bune la export determinate de randamentul industrial solid şi de recolta abundentă. În 2014 creşterea va fi de 2,3%, iar în 2015 de 2,5%, se arată în cele mai recente previziuni ale Comisiei Europene, iar motoarele creşterii ar urma să se schimbe de la exporturi, la cererea internă. Deficitul bugetar se estimează că a fost redus la 2,6% din PIB în 2013, de la 3% în 2012. Acesta este mai mare decât se estima iniţial, respectiv 2,5%, din cauza asigurării unei confinanţări mai mari pentru absorbţia de fonduri UE. În 2014 deficitul ar urma să fie de 2,2% din PIB, faţă de 2% estimat în toamnă, din acelaşi motiv, iar în 2015 să scadă la 1,8%, pe fondul accelerării din activitatea economică şi a stabilităţii.



    Institutul Naţional de Statistică a anunţat, însă, că indicatorii care urmăresc evoluţia activităţii industriale au înregistrat şi în ianuarie 2014 scăderi comparativ cu luna precedentă – a treia reducere consecutivă consemnată în privinţa cifrei de afaceri şi a comenzilor noi.



    Analiştii economici cred că evoluţia din ultimele luni ar trebui să se constituie într-un semnal de alarmă, chiar dacă faţă de începutul anului trecut datele sunt în creştere. Aurelian Dochia, analist economic: Faptul că aceşti indicatori sunt în scădere pe o perioadă de trei luni consecutive începe să aibă o semnificaţie ceva mai largă şi înseamnă că anul 2014 nu începe foarte, foarte bine, dar, evident, trebuie să ţinem seama şi de faptul că a fost o perioadă de iarnă, au fost şi condiţii meteorologice mai dificile care ar putea să aibă un impact conjunctural asupra activităţii economice. Eu sunt convins că şi în 2014 industria va rămâne cel mai important contributor la formarea PIB şi, evident, exporturile care şi ele, în mare măsură, sunt determinate de industrie.”



    În opinia lui Aurelian Dochia, într-un an în care agricultura se poate ridica cel mult la nivelul din 2013, creşterea economică a României va continua să se bazeze în mare măsură pe industrie.

  • Noul guvern Ponta

    Validat, recent, de Parlament, Guvernul Ponta 3” se poate apleca, acum, cu temeinicie asupra programului politic actualizat pentru care şi-a angajat răspunderea. Diferenţe mari faţă de cel asumat de guvernul Ponta 2”, în decembrie 2012, după legislative, nu sunt, deşi în actualul executiv a fost cooptată Uniunea Democrată a Maghiarilor din România în locul liberalilor, care s-au retras pe fondul neînţelegerilor pe care le aveau cu social-democraţii.



    Pentru următorii doi ani şi jumătate, cabinetul din care mai fac parte, pe lângă PSD şi UDMR, şi reprezentaţi ai Partidului Conservator şi Uniunii Naţionale pentru Progresul României, va respecta principiile care au stat la baza bugetului votat în 2013: va menţine cota unică de impozitare de 16%, iar printre priorităţile sale vor figura reducerea contribuţiilor de asigurări sociale şi scutirea la impozit a profitului reinvestit.



    Potrivit primului-ministru Victor Ponta, se preconizează reducerea cu 5% a contribuţiei plătite de angajator la asigurările sociale, revenirea taxei pe valoare adăugată de la 24 la 19% şi o cotă mai redusă la produsele agroalimentare de bază, toate, însă, pe măsură ce cadrul fiscal o va permite. Şeful guvernului a făcut şi un apel la parlamentari ca în acest an electoral să nu cadă în capcana adoptării unor măsuri populiste. Victor Ponta: În 2014 să nu facem greşeala pe care am făcut-o cu toţii în 2009, precedentul an electoral pentru alegerile prezidenţiale, să mărim nivelul de aşteptare al populaţiei, să purtăm o adevărată cursă, cine promite mai mult şi să ne pregătim practic pentru un dezastru, aşa cum a fost cel din 2010.



    Vag şi electoral — a caracterizat, în schimb, liderul liberal Crin Antonescu programul guvernului Ponta 3”: O declaraţie fie şi de principii şi de intenţii a unui guvern trebuie să conţină lucruri foarte concrete. Deci nu ştim dacă se va putea, nu ştim când se va putea. “Dacă o va permite cadrul bugetar”. Păi, fă-ţi cadrul bugetar, în aşa fel încât să-ţi permită nişte lucruri pentru care ai făcut nişte opţiuni politice. Liberalii au anunţat, totuşi, că nu vor iniţia o moţiune de cenzură în viitorul foarte apropiat.



    În schimb, Partidul Democrat Liberal a finalizat, deja, textul. Preşedintele Vasile Blaga: Dacă l-aţi urmărit pe premier, el nu face altceva decât să promită lucruri puţine, de data asta. Da, deci va face de toate, dacă va avea susţinerea necesară. Pleacă exact invers, adică nu îşi face o analiză a resurselor şi pornind de la resurse să îşi prezinte obiectivele în toate zonele, investiţii, scăderea CAS, scăderea TVA. Toate sunt cu “poate”.



    Democrat-liberalii nu au, însă, semnăturile necesare nici măcar pentru intrarea moţiunii în dezbaterea Parlamentului fără un sprijin al liberalilor, care vor aştepta, în ceea ce îi priveşte, până în luna mai pentru a decide ce vor face.


  • Noi miniştri în Guvernul României

    Noi miniştri în Guvernul României

    Noii membri ai guvernului român, format din PSD, PC, UNPR şi UDMR, au depus miercuri jurământul în faţa preşedintelui Traian Băsescu. Se încheie, astfel, o perioadă de tensiuni şi incertitudine politică, generate, în principal, de ieşirea PNL din guvern şi denunţarea USL.



    Înaintea ceremoniei, preşedintele a anunţat că a ajuns la un acord verbal cu primul-ministru, care a promis că Executivul urmează să-şi asumea răspunderea în Parlament pe noul program de guvernare, dupa cooptarea în executiv a UDMR. Traian Băsescu: Sper ca, aşa cum eu îmi respect partea din acord, şi partea din acord care revine guvernului să fie respectată, în termenii pe care i-am stabilit. Ce vreau să se înţeleagă foarte bine, sesizarea făcută de parlamentarii PDL şi parlamentarii Partidului Mişcarea Populară va continua să producă efecte, dacă nu cumva o retrag ei. Mie mi se pare extrem de important ca, în această situaţie, Curtea Constituţională să se pronunţe, pentru că este o situaţie absolut nouă.”



    Băsescu le-a urat succes noilor membri ai guvernului şi s-a arătat impresionat de numărul mare al miniştrilor tineri din cabinetul Ponta, care în opinia sa vor aduce mai multă fantezie în exerciţiul guvernamental. El a salutat si revenirea la guvernare a celor de la UDMR, pe care i-a numit vechi aliati, intotdeauna aliati de nadejde atunci cand te-ai inteles cu ei”.



    Premierul a confirmat că va trimite Parlamentului un program politic pentru a actualiza programul de guvernare: În termenii prevăzuţi de regulamentul celor două Camere, în mod sigur săptămâna viitoare prezint Parlamentului aceste updatări ale programului de guvernare. În acest fel, obiectul contestării la Curtea Constituţională dispare şi Guvernul poate să-şi desfăşoare activitatea în stabilitate”.



    Acum, atât şeful statului, cât şi democrat-liberalii care au contestat, alături de cei din Partidul Mişcarea Populară, la Curtea Constituţională legitimitatea noului Guvern, aşteaptă răspunsul Curţii. CCR trebuie să clarifice dacă într-adevăr, era absolut necesar ca Executivul Ponta 3 să vină cu un nou program de guvernare, dupa ieşirea din executiv a PNL şi cooptarea UDMR. Preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, recunoşte şi el ineditul situaţiei care face obiectul sesizării.