Radio România Internațional

Tag: guvern

  • Preţul carburanţilor, compensat în continuare

    Preţul carburanţilor, compensat în continuare

    În cadrul măsurilor de sprijin a populației, Executivul de la
    București a decis, joi, prelungirea termenului de acordare a compensării
    preţului la combustibili. Partenerii din coaliţia de guvernare au stabilit
    menţinerea generală a compensării prețurilor carburanților pentru încă trei
    luni, aşadar până la sfârşitul anului. Subvenţionarea va fi aplicată cu 50 de
    bani la benzină şi motorină. Ea era în vigoare de trei luni, de la 1 iulie, și
    urma să expire în ultima zi a lunii septembrie. Premierul Nicolae Ciucă a
    declarat că este nevoie de prelungirea acestei compensări, pentru a contracara
    efectele negative ale creşterii preţurilor la benzină şi motorină asupra
    nivelului de trai al populaţiei şi asupra operatorilor economici. El a mai
    spus că măsura a produs, deja, efecte, lucru care a fost vizibil în ultimele
    trei luni, reuşindu-se, practic, stabilizarea şi chiar scăderea preţului la
    combustibil. Mai mult, această decizie a produs efecte pe întregul lanţ, de la
    furnizor pană la consumator.


    Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Dan Drăgan, a declarat că operatorii
    economici care comercializează benzină şi motorină către clienţii finali,
    persoane fizice sau juridice, precum şi către operatorii economici autorizaţi
    care achiziţionează carburanţi din depozite şi din staţii de distribuţie şi
    care acordă o reducere de 0,5 lei pe litru inclusiv TVA la preţul de vânzare,
    beneficiază de la bugetul de stat de o compensare de 0,25 lei litru, inclusiv
    TVA aferentă reducerii acordate. Pe perioada de aplicare, operatorii economici
    care vând benzină şi motorină vor afişa preţul care include această reducere de
    preţ, iar, în sistemul de gestiune şi la pompă, va fi înscris preţul de vânzare
    fără reducerea comercială, a precizat Dan Drăgan. Potrivit oficialului din
    Ministerul     Energiei, pentru primele luni
    de aplicare a acestei măsuri, impactul bugetar a fost estimat la aproximativ 600
    de milioane de lei (circa 120 de milioane de euro), iar pentru următoarele trei
    luni, octombrie, noiembrie şi decembrie, autorităţile estimează acelaşi impact.


    De menționat faptul că, miercuri, preţul motorinei a scăzut sub 8 lei pe litru,
    pentru prima oară în ultimele şase luni, astfel că România are, în acest
    moment, al şaselea cel mai mic preţ din blocul comunitar. Trendul descendent
    urmează linia pe care s-a înscris, deja, şi preţul la benzină, ajuns la 7,15
    lei pe litru, în scădere cu aproape 12 % faţă de maximul atins în luna iulie a
    acestui an. În topul ţărilor cu cea mai ieftină benzină, România se află, în prezent,
    pe locul 8 în Uniunea Europeană. Când Guvernul hotărâse compensarea prețului
    carburanților, la sfârșitul lunii iunie, benzina costa 8,65 de lei/ litru, iar
    motorina mai mult de 9 lei.



  • Deficit în scădere, prognoză în creştere

    Deficit în scădere, prognoză în creştere

    Statisticienii
    livrează motive de optimism într-o perioadă profund deficitară la acest capitol.
    Primul ar fi acela că deficitul bugetar al României pe primele opt luni din an a
    scăzut faţă de aceeaşi perioadă din 2021 de la 3,3% la 2,4% din Produsul Intern
    Brut. După primele şapte luni ale anului, deficitul era de circa 2% din PIB. Veniturile
    la buget au crescut cu 20 de procente faţă de anul trecut şi au ajuns la
    aproape 300 de miliarde de lei, echivalentul a 60 de miliarde de euro. Cheltuielile
    bugetare au ajuns la circa 330 de miliarde de lei, în creştere faţă de anul
    trecut cu 17%. Potrivit Ministerului Finanţelor, creşterea provine în principal
    din majorarea cheltuielilor cu asistenţa socială, a bugetelor locale şi a
    cheltuielilor cu bunuri şi servicii. Ţinta de deficit pentru anul în curs este
    de 5,8% din Produsul Intern Brut. Un alt motiv de optimism moderat ar fi
    prognoza revizuită în sus a Fondului Monetar Internaţional cu privire la creşterea
    economică pe care o va înregistra România anul acesta. Astfel, avansul
    economiei româneşti ar putea fi de 4,8%, în creştere cu peste 2 procente faţă
    de estimarea anterioară. Noua cifră a fost comunicată după misiunea de evaluare
    derulată de Fond în vară.

    Potrivit Ministerului de Finanţe, experţii instituţiei
    financiare internaţionale au apreciat importanţa aplicării unor politici
    macroeconomice pentru asigurarea stabilităţii şi stimularea reformelor
    structurale în vederea susţinerii creşterii economice, iar corecţia ar
    reprezenta o validare a acţiunilor guvernamentale. Revizuirea în urcare a
    prognozei FMI, coroborată cu datele statistice privind evoluţia economiei
    româneşti din prima jumătate a anului şi cu alte semnale din piaţa locală şi
    internaţională, arată că impactul măsurilor luate de către executiv este unul
    corect din perspectivă macroeconomică, susţine ministrul finanţelor, Adrian Câciu.
    El adaugă, însă, că nu e suficient şi că România trebuie să promoveze, în
    continuare, o serie de reforme, între care cea a sistemului de asigurări
    sociale. Ministrul a dat asigurări că reformele cuprinse în Planul Naţional de
    Redresare şi Rezilienţă sunt în termenele stabilite şi vor contribui inclusiv
    la asigurarea stabilităţii economice, alături de investiţiile publice şi
    consolidarea bugetară.

    Pe de altă parte, e necesar ca executivul să rezolve
    inegalităţile salariale, să îmbunătăţească competitivitatea economiei şi să
    revigoreze exporturile, să contracareze creşterea inflaţiei. Pe termen scurt,
    guvernul va acţiona, promite ministrul Finanţelor, pentru protejarea
    categoriilor vulnerabile în faţa crizei energetice şi a scumpirilor. La nivelul
    coaliţiei dominate de social-democraţi şi liberali se poartă, deja, discuţii cu
    privire la majorarea pensiilor şi a salariului minim. Decizia cu privire la
    procentele de majorare va avea, anticipează analiştii, o puternică amprentă
    politică şi se va repercuta asupra deficitului bugetar la sfârşit de an.


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Rusia. Rusia easti ndreaptă s’ufilisească tuti hălăţli, nica şi nucleare, tră să s’apără”, declară ñiercuri prezidentulu rus Vladimir Putin tru un zboru televizat adresat a națiunillei a llei, dimăndă France Press. Putin, cari lu stipsi Occidintul că va s-u aspargă Rusia, diadi cumandu ti mobilizarea parțială a rezerviștilor, aţea ţi poati s’escaladiadză conflictul ditu Ucraina. Putin nica spusi că andrupaşti referendumurile di anexare cari va s’facă tru teritoriile ucrainene aputrusiti di Rusia. Autoritățli pro-ruse ditu patru regiuni ucrainene – Herson, Zaporizhzhia, Donețk și Lugansk – dimăndară referendumuri tră unirea cu Rusia, cari va s’facă tru dzălili ţi yinu. Tru Donețk și Lugansk ari republiţ separatiste proclamate ahuhrinda cu 2014, a curi indipendință fu pricunuscută di Rusia ninti di invadarea ali Ucraină. Tru Kherson și Zaporizhzhia, pi di altă parte, autoritățile pro-ruse fură instalate după ţi ună parte ditu ateali dauă regiuni fură aputrusiti dupu invazia arusă ditu şcurtu. București, premierlu Nicolae Ciucă spusi că nviţă, cu găilipseari, di diclarațiile prezidintului ali Rusie mutrinda ună mobilizare militară parțială și organizarea ași-dzăsilor referendumuri. Premierul spusi că România va ş-ţănă minduita echilibrată şi va s’monitorizeadz ma largu cu isihie, diadunu cu aliaţli a lui NATO, evoluţiile ditu viţina Ucraina.



    Ucraina. România ma largu va s’ndrupască Ucraina viţină”, invadată di askerili ruse, diclară prezidintulu Klaus Iohannis dinintea ali Adunari Generală a Națiunilor Unite di New York. El adusi aminti că România diadi asistență umanitară directă aţiloru cama di 2,3 milioane di arifugaţ ucraineni cari trec sinurli a llei di la ahuhrita a polimlui. Tru marja Adunarillei Genearale a ONU, ministrul român di externe Bogdan Aurescu lo parti la ună andamasi cu membrilli a Formatlui București 9 (B9), cari suntu state membre NATO di pe flancul estic ali Alianță. Aurescu cundille ma largu ti agiutarea multidimensională tră Ucraina și tră presiuni suplimentare tră Rusiei, inclusiv pritu nă nauă pachetă di sancțiuni. El cundille simasia ti aduţeari ali Rusie dinintea ali justiție pritu ufilisearea a instrumentelor dreptului internațional.



    Guvern. Guvernul ali României aprobă finanțare suplimentară tră industria di apărare, tră s’compenseadză creastirea a păhadzloru la materiale și servicii. Tru idyea andamasi di lucru, Executivul vulusi apofasea pritu cari s’repartizeadză sumele anănghisiti tră plata aţiloru aproapea 20.000 di persoane cari lucrară la catagrafia di estanu. Fu aprobată și Strategia Națională tră Economie Circulară, cari pruveadi nai ma hăirlătică metodă di colectare și reufiliseari a cupriiloru. Un altu document avizat marță di guvernul României mutreaşti posibilitatea ca unitățli administrativ-teritoriale s’dişcllidă consorții administrative tru cari resursa umană s’poată s’hibă ufilisită diadunu atumţea cându nu ari duri specialiști tru domenii di interes public.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Inflaţia, cote îngrijorătoare

    Inflaţia, cote îngrijorătoare

    Românii
    fac față din ce în ce mai greu creșterilor foarte mari de prețuri, cu atât mai
    mult cu cât veniturile lor – fie ele salarii sau pensii – au stagnat sau au
    fost palid indexate, cu mult sub rata inflației. Într-un raport al Băncii
    Naționale a României de acum aproximativ o lună se arăta că inflaţia şi-a
    intensificat ritmul de creştere din aprilie până în iunie şi a depășit 15
    procente, pe fondul şocurilor provocate de preţul exorbitant al energiei,
    combustibililor sau de majorarea preţului produselor alimentare. În
    perspectivă, BNR prognoza o inflație de circa 14% pentru finalul acestui an.
    Doar că, cel puțin pentru moment, în continuare, oamenii sunt nevoiți să scoată
    din buzunare – în cazul în care îi au – bani foarte mulți.


    Să spunem aici,
    pentru conformitate, că România este, alături de Bulgaria, țara cu nivelul de
    trai cel mai scăzut din Uniunea Europeană, discrepanțele dintre venituri și
    cheltuieli fiind uriașe, spre deosebire de alte state, de pildă, occidentale.
    Or, potrivit cifrelor la zipublicate
    de Institutul Naţional de Statistică, în România, rata anuală a inflaţiei şi-a
    reluat creşterea în luna august, ajungând la 15,32%, după ce în iulie scăzuse
    uşor sub 15%. Scumpirile au continuat, chiar dacă şi-au redus uşor avansul. În
    august, preţurile au fost cu 0,6% mai mari faţă de iulie, dar faţă de aceeaşi
    perioadă a anului trecut mărfurile alimentare s-au scumpit cu peste 18%, cele
    nealimentare cu aproape 16 procente și serviciile cu mai mult de 8%. Cele mai
    mari scumpiri faţă de vara trecută au fost la gaze – cu 70%, cartofi – cu 54%
    şi ulei comestibil – cu 50%.


    În privința salariilor, câştigul mediu net s-a
    redus în iulie cu 0,1%, coborând la 3.975 de lei, echivalentul a doar aproape
    800 de euro. Cele mai mari câştiguri medii din salarii au fost în domeniul IT
    şi servicii informatice, iar cele mai mici în industria HoReCa. Cât despre
    pensia medie lunară a celor circa 5 milioane de pensionari din toate
    categoriile – de asigurări sociale, invaliditate ori urmaş, aceasta a fost de
    1.851 lei, adică de numai circa 370 de euro.


    Cu aceste cifre pe masă,
    consolările venite din partea analiștilor financiari sunt foarte slabe! Banca
    Naţională estimează pentru trimestrul 3 al acestui an o perioadă de stagnare a
    inflației, apoi una de scădere. Abia din trimestrul al treilea al anului viitor
    inflaţia va coborî sub două cifre, la final de 2023 fiind estimată la 7,5%.
    Între timp, clasa politică de la București promite că încearcă să găsească
    soluții de sprijinire a persoanelor celor mai vulnerabile. USR, în opoziție,
    critică, însă, PSD, PNL și UDMR la guvernare pentru lipsa de măsuri. Uniunea, ea
    însăși la putere în 2020-2021, se declară foarte dezamăgită de lipsa de reacţie
    a Guvernului.



  • Autoritățile intervin în criza Blue Air

    Autoritățile intervin în criza Blue Air

    5 milioane de lei, adică circa 1 milion euro, a
    alocat din fondul de rezervă guvernul de la Bucureşti pentru acoperirea
    cheltuielilor de repatriere cu ajutorul Tarom a românilor blocaţi în
    străinătate în urma deciziei de marţi a operatorului aerian Blue Air de a-şi
    suspenda temporar zborurile.


    Premierul Nicolae Ciucă a convocat celula de criză
    pentru a urgenta rezolvarea situaţiei şi a dispus ca prioritară să fie aducerea
    în ţară a cetăţenilor aflaţi pe aeroporturile din afara graniţelor.

    Un prim avion
    a mers la Tel Aviv, în Israel, unde erau aproape 150 de călători. Însă foarte
    mulți români sunt încă blocaţi în toată lumea şi mai mult de 2.000 dintre ei au
    apelat la serviciile consulare pentru a fi ajutaţi de stat.

    Operatorul aerian
    şi-a motivat decizia reclamând că i-au fost blocate
    conturile pentru datorii de către     Administraţia
    Fondului pentru Mediu şi că nu mai poate să-şi îndeplinească obligaţiile
    financiare.     Miercuri, conturile au fost deblocate, iar autorităţile au stabilit ca datoria de 28 de milioane de lei
    pentru certificatele de poluare, să fie plătită eşalonat într-un an de zile.
    Compania susţine că ar putea plăti această sumă doar în condiţii normale de
    funcţionare.


    Potrivit Blue Air, suspendarea zborurilor timp de o săptămână
    înseamnă anularea a peste 400 de curse, pentru care au fost achiziţionate peste
    54.000 de bilete. Datoriile Blue Air sunt estimate la 230 de milioane
    de euro, aproximativ jumătate din totalul veniturilor realizate într-un an
    normal de operare. Potrivit companiei, numărul angajaţiilor a scăzut aproape la
    o treime faţă de perioada de dinaintea pandemiei. Flota este formată din 13
    aeronave, faţă de 32 în urmă cu trei ani, iar numărul avioanelor va ajunge la
    doar cinci în următoarele luni.


    Blue Air a fost înfiinţată în 2004, avea
    35 de angajaţi şi o aeronavă, iar ulterior s-a dezvoltat puternic. În ultimii
    ani au început însă problemele, după ce acţionarul principal a fost reţinut de
    procurorii Anticorupţie și ulterior, condamnat la închisoare cu executare. Blue Air se află pană
    în iunie 2023 în     concordat preventiv, declanșat în urmă cu doi ani, un
    mecanism de evitare a insolvenței, care permite unei companii să propună
    creditorilor săi un plan de redresare și plată a datoriilor.     Tot în 2020, în plină pandemie, compania a obţinut şi un
    împrumut cu garanţii de stat de peste 60 de milioane de euro.

    În vară, Blue Air
    a primit o amendă record de 2 milioane de euro de la ANPC, după ce, între 2021
    și 2022, a anulat peste 11 mii de zboruri, pentru care s-au efectuat plăți în valoare toatală de 66,5 de milioane de lei (cca.13,7 milioane euro).

    Foarte mulți dintre cei care au cerut returnarea banilor pentru biletele plătite nu au primit nimic înapoi. O parte dintre ei au ajuns în instanță, unde au obținut sumele cuvenite plus o dobandă simbolică pentru perioada în care banii lor au stat în conturile Blue Air.


  • Guvern: 1 milion de euro pentru repatrierea românilor afectați de suspendarea curselor Blue Air

    Guvern: 1 milion de euro pentru repatrierea românilor afectați de suspendarea curselor Blue Air

    Executivul a aprobat alocarea sumei de 5
    milioane de lei (1 milion euro) din fondul de rezervă în vederea aducerii in
    tara a românilor blocaţi pe aeroporturi din străinătate ca urmare a anulării
    zborurilor de către compania privata Blue Air.

    Ministerul Transporturilor şi
    compania de stat Tarom răspund de modul de utilizare a acestor fonduri.

    Circa
    2100 de cetăţeni români au apelat la serviciile consulare pentru a fi aduşi în
    ţară. Blue Air şi-a suspendat toate cursele interne
    şi externe până luni, 12 septembrie, după ce ministerul Mediului i-a blocat
    toate conturile. Compania are o datorie de peste 28 milioane de lei (5,6
    milioane de euro) şi este în procedură de executare silită.

    Blocarea conturilor
    operatorului aerian român Blue Air nu justifică în niciun fel suspendarea
    imediată a zborurilor    , a afirmat ministrul Mediului, Tánczos Barna.

  • Prețul carburanților parțial compensat

    Prețul carburanților parțial compensat

    Prețurile carburanților au crescut, în România, în ultima
    perioadă, constant, stârnind nemulțumirea șoferilor, care au protestat în
    benzinării. După o serie de discuții pe această temă în coaliția guvernamentală,
    premierul Nicolae Ciucă a anunțat, joi, că preţul carburantului la pompă va fi
    compensat. Astfel, de la 1 iulie, timp de trei luni, preţul ar urma să fie mai
    mic cu 50 de bani la fiecare litru. Reducerea va fi valabilă pentru toată
    lumea, particulari sau transportatori, şi va fi tipărită distinct pe bonul
    fiscal de la benzinărie. Nicolae Ciucă. Am identificat, împreună cu specialiştii, o
    soluţie de compensare în sumă fixă de 50 de bani care se va aplica direct la
    pompă. Mecanismul prin care să asigurăm stabilitatea preţurilor la combustibil
    va fi aplicat pentru o perioadă de trei luni. Compensarea va fi evidenţiată pe
    fiecare bon fiscal emis la staţiile de alimentare cu combustibil    ˮ.

    Compensarea urmează să fie aprobată de Guvern, printr-un act normativ, săptămâna viitoare. Potrivit
    premierului, Guvernul propune un mecanism care va avea un buget de două
    miliarde de lei. Un miliard de lei va proveni de la bugetul de Stat, iar
    celălalt miliard va fi dat de companiile din domeniul petrolier. Nicolae Ciucă
    a mai spus că, la finalul perioadei de compensare de trei luni, va fi analizată
    oportunitatea adoptării unui nou set de măsuri. Totodată, acesta a menţionat că
    Executivul are la îndemână un instrument utilˮ, respectiv ordonanţa de
    combatere a efectelor speculative. Prin acestea vom asigura un nivel ridicat
    de protecţie a consumatorilor împotriva creşterilor nejustificate ale preţurilorˮ,
    a susţinut Ciucă.

    Partidul din coaliția guvernamentală, PSD, susține, totuși,
    că cea mai bună soluție ar fi fost plafonarea. Respectăm decizia premieruluiˮ,
    declară social-democraţii, dar, dacă preţurile vor creşte din nou, vom reveni
    în coaliţie cu propunerea unui preţ maximal sau a limitării adaosului
    comercial. Din tabăra opoziţiei, USR a criticat decizia Guvernului şi
    pledează, în schimb, pentru reducerea TVA la combustibil de la 19 la 5%. La
    rândul său, președintele Klaus Iohannis a declarat că reducerea accizelor la
    carburanţi nu se poate face şi nu este posibilă plafonarea directă sau
    subvenţionarea preţului, menţionând că premierul Nicolae Ciucă l-a asigurat că
    suma necesară pentru compensarea cu 50 bani poate fi suportată de la buget. Reducerea
    accizelor este doar aşa, aparent, la îndemâna guvernelor, în realitate nu este,
    din cauza legislaţiei europene. Deci, la accize este uşor de umblat, dacă vrei
    să le creşti, dacă vrei să le scazi nu se prea poate sub un anumit nivelˮ, a
    precizat Klaus Iohannis.


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 12.06-18.06.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 12.06-18.06.2022

    Agiutoru european tră Ucraina


    Prezidintulu României, Klaus Iohannis, atel ali Franță, Emmanuel Macron, canaţelarul german, Olaf Scholz, și premierul Italian, Mario Draghi, eara, gioi, tru Ucraina, tru ună formulă istorică, ţi ari scupolu s’cundilleadză solidaritatea europeană cu aeastă văsilie aspartă di aputrusearea arusească. Aţelli patru lideri europeani dusiră Irpin, ningă Kiev, una ditu localităţile marcate di fănicadzlli aruseşti, iu cutugursiră traghedia umană inimaginabilă şi aspărdzerli lăhtăroasi. Vizita comună s’feaţi nintea a summitului UE di stămâna yinitoari, cari va s’aoyfusească tru ligătură cu statutlu a Ucrainăllei di candidat la adirare căftatu di autorităţile di la Kiev, tra s’ndrupască moralu ucrainenilor greu agudiţ di lăhtărli a polimlui. Atelli patru lidiri să spunu tră darea ună ş-ună, di cătră Uniunea Europeană, a statutlui oficial di candidat la adirare a Ucrainăllei – dimăndă, la Kiev, Emmanuel Macron, a curi văsilie u ari prezidinţillea semestrială a Consiliului Uniunillei Europene. Scholz, Macron, Iohannis și Draghi lu spusiră andrupămintulu tră reconstrucţia ali Ucraină. Prezidintulu francez spusi că, nica ditu ahurhita a trucă di la truceputul polimlui, văsilia a lui ş-tiñisi susta angajamentele şi agiută Ucraina tru tuti palierele. Tutunăoară, dimăndă, că Parisul va s’livreadză a Kievului nica şasi tunuri Caesar, anămusiti tră precizia a lor. Premierlu italian ş spusi agiutorlu tră anchetarea a crimiloru di polimu ditu Ucraina. Tru arada a lui, canaţelarul ali Germaniei spusi că văsilia a lui, ma largu va u agiută Ucraina, ahât kiro cătu va s’aibă ananghi.


    Prezentu la Kiev, prezidintulu Klaus Iohannis diclară că România llia parti activ la licşurarea a tranzitului exporturilor di yiptu ditu Ucraina şi cilăstăseaşti ca hub regional tră biriketea a ucraineană. Şeflu a statului feaţi cllimari tră ascumbusearea a unei coaliţii di state, cari s’agiută efortul internaţional di dişcllidiari a nîscăntoru călliuri ñirli tră transportul maritim tru siguranţă prin Amarea Neagră. Di altă parte, spusi că darea statutului di candidat tră adirarea la Uniunea Europeană Ucrainei, Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) şi Georgiei la Consiliul European di stămâna yinitoare easti esenţială. Miercuri, prezidintulu Klaus Iohannis și omologlu francez, Emmanuel Macron, s-andămusiră cu militari dislocaţi tru Baza Mihail Kogălniceanu ditu sud-estul a Româniillei. Iohannis spusi că, pe fondul crizăllei nkisită di itia a agresiunillei militară a Rusiei tru Ucraina, cooperarea ditru România şi Franţa tru domeniul securităţii cunuscu, tru kirolu ditu soni, ună intensificari ahoryea şi ghininvinită. El haristusi, disnu, tră prezenţa militarilor francezi şi tră asuamarea di către Franţa a calitatillei di lidir al gruplui di alumtă NATO tora ma ninti thimilliusitu tru România. Di altă parti, prezidinţălli român şi francez zburără cu prioritate ti ananghea anvărtuşearillei catandisea di di discurajare şi apărare pe Flancul estic, maxus la Amarea Neagră, ti noul concept strategic al Alianţei şi ti perspectivele adirării la NATO a Suediei şi Finlandăllei. Emmanuel Macron cundille că relaţiile româno-franceze, consfinţite pritu un parteneriat strategic, au la thimelliu ună sutată di dauă secole.



    Gaze naturale ditu Amarea Lae


    Tru România, ahurhi producţia di gaze naturale ditu perimetrul Midia, ditu Amarea Lae, iar protili cantităţ agiumsiră tru Sistemul Naţional di Transport. Anlu aestu, easti estimată ună producţie di giumitati di miliardu di metri cubi di gaze. Midia easti primlu proiect nou di exploatare a gazelor naturale ditu platoulu continental românesc ali Amare Lae tru 30-lli ani ditu soni şi va asigura 10% ditu căftarea internă.



    Ordonanțe di urgență adoptate di Guvernul di la București


    Un proiect di ordonanţă di urgenţă mutrinda combătearea speculei fu adoptat, gioi, di Guvernul di la Bucuresti, după ţi, stămâñili tricute, documentul fu zburătu tru prima lectură. S’mutreaşti protecţia consumatorului final şi buna funcţionare a păzărlor. Tut gioi, Guvernul nica adoptă ună ordonanță di urgență uidisitu cu atea că angajările la stat sunt curmati di la 1 alunaru. Actul normativ pruveadi că, până la bitisita a aluştui an, numata s’organizeadză concursuri. Uidisitu cu Executivlu, misura easti ananghisită tra s’hibă ñicurati născănti hărgi di funcţionare a instituţiilor publiţi.



    Fostul ministru român a Turismului, Elena Udrea, extradată di autoritățli vărgari


    Fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, fu adusă ditu Vargărie tru România, iu va s’facă ună condamnare di sase ani tru ași-număsitul dosar “Gala Bute”, tră loari aruşfeti și abuz tru serviciu. Tru apriliu, tru dzua sentinţăllei difinitive, Udrea fudzi ditu văsilie, ama fu acăţată tru Vargărie, tru ora anda vrea ta s’treacă sinurlu tu Gărţie. Pie 10 cirişaru, Curtea di Apel ditu Sofia apruke căftarea a autorităţlor române mutrinda extrădarea fostului ministru. Tru România, pi Elena Udrea nica u aşteaptă un dosar mutrinda finanţarea paranom a campaniillei electorale tră prezidinţialele ditu 2009. Lo, tru primă instanţă, opt ani di hăpsani. Udrea fu ună colaboratoare aprukeată a fostului prezidintu di dreapta a văsiliillei, Traian Băsescu, şi el confirmat, tora ma ninti, di instanţă ca fostu colaborator a Securitatillei, poliţia politică ditu comunism.



    Naţionala di fotbal a României, tru picaj


    Naționala di fotbal a României easti tu sonea a unăllei grupă condusă di Bosnia – Herțegovina, tru Liga Naţiunilor și riscă s’agioacă, di anlu ţi yini, tru treilu eşalon valoric ali competiţie. Marță seara, echipa di fotbal fu azvimtă limbidu cu 3-0, di selecţionata Muntenegrului, la București. România avea kirută și partida-tur, cu 2-0. Până tora, “tricolorii” avură trei kireri, dauă cu Muntenegru și una cu Bosnia-Herțegovina, atea ditu soni hiinda una ditu ateali nai ma serti kireri, ti li avu vărăoară, naţionala română pi terenlu a llei. Goala victorie fu atea ditu meciul di la Bucureşti, cu Finlanda, scor 1-0.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 12.06-18.06.2022

    Retrospectiva săptămânii 12.06-18.06.2022

    Sprijin european pentru Ucraina

    Președintele României, Klaus Iohannis, cel al Franței, Emmanuel Macron, cancelarul german, Olaf Scholz, și premierul Italian, Mario Draghi, s-au aflat, joi, în Ucraina, într-o formulă istorică, menită să sublinieze solidaritatea europeană cu această țară devastată de invazia rusă. Cei patru lideri europeni au mers la Irpin, lângă Kiev, una din localităţile marcate de atrocităţile ruse, unde au denunţat tragedia umană inimaginabilă şi distrugerile cumplite. Vizita comună a avut loc înaintea summitului UE de săptămâna viitoare, care va decide în privinţa statutului Ucrainei de candidat la aderare cerut de autorităţile de la Kiev, pentru a susţine moralul ucrainenilor greu încercaţi de război. Cei patru lideri se pronunţă pentru acordarea imediată, de către Uniunea Europeană, a statutului oficial de candidat la aderare Ucrainei – a anunţat, la Kiev, Emmanuel Macron, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene. Scholz, Macron, Iohannis și Draghi şi-au exprimat susţinerea pentru reconstrucţia Ucrainei. Preşedintele francez a afirmat că, încă de la începutul războiului, ţara sa şi-a respectat cu scrupulozitate angajamentele şi a sprijinit Ucraina pe toate palierele. De asemenea, a anunţat că Parisul va livra Kievului încă şase tunuri Caesar, renumite pentru precizia lor. Premierul italian şi-a exprimat sprijinul pentru anchetarea presupuselor crime de război din Ucraina. La rândul său, cancelarul Germaniei a afirmat că ţara sa va continua să sprijine Ucraina, atât timp cât va fi necesar.

    Prezent la Kiev, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România participă activ la facilitarea tranzitului exporturilor de cereale din Ucraina şi acţionează ca hub regional pentru grânele ucrainene. Şeful statului a făcut un apel pentru convenirea unei coaliţii de state, care să sprijine efortul internaţional de creare a unor coridoare albastre pentru transportul maritim în siguranţă prin Marea Neagră. Pe de altă parte, a susţinut că acordarea statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană Ucrainei, Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) şi Georgiei la Consiliul European de săptămâna viitoare este esenţială. Miercuri, președintele Klaus Iohannis și omologul francez, Emmanuel Macron, s-au întâlnit cu militari dislocaţi în Baza Mihail Kogălniceanu din sud-estul României. Iohannis a afirmat că, pe fondul crizei generate de agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, cooperarea dintre România şi Franţa în domeniul securităţii a cunoscut, în ultima perioadă, o intensificare deosebită şi binevenită. El a mulţumit, din nou, pentru prezenţa militarilor francezi şi pentru asumarea de către Franţa a calităţii de lider al grupului de luptă NATO recent constituit în România. De altfel, preşedinţii român şi francez au discutat cu prioritate despre necesitatea consolidării posturii de descurajare şi apărare pe Flancul estic, mai ales la Marea Neagră, despre noul concept strategic al Alianţei şi despre perspectivele aderării la NATO a Suediei şi Finlandei. Emmanuel Macron a remarcat că relaţiile româno-franceze, consfinţite printr-un parteneriat strategic, se bazează pe o prietenie de două secole.

    Gaze naturale din Marea Neagra

    În România, a început producţia de gaze naturale din perimetrul Midia, din Marea Neagră, iar primele cantităţi au ajuns în Sistemul Naţional de Transport. Anul acesta, este estimată o producţie de o jumătate de miliard de metri cubi de gaze. Midia este primul proiect nou de exploatare a gazelor naturale din platoul continental românesc al Mării Negre din ultimii 30 de ani şi va asigura 10% din cererea internă.

    Ordonanțe de urgență adoptate de Guvernul de la București

    Un proiect de ordonanţă de urgenţă privind combaterea speculei a fost adoptat, joi, de Guvernul de la Bucuresti, după ce, săptămânile trecute, documentul a fost discutat în prima lectură. Se urmărește protecţia consumatorului final şi buna funcţionare a pieţelor. Tot joi, Guvernul a mai adoptat o ordonanță de urgență potrivit căreia angajările la stat sunt suspendate de la 1 iulie. Actul normativ prevede că, până la finalul acestui an, nu se mai organizează concursuri. Potrivit Executivului, măsura este necesară pentru a fi reduse unele cheltuieli de funcţionare ale instituţiilor publice.

    Fostul ministru român al Turismului, Elena Udrea, extradată de autoritățile bulgare

    Fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, a fost adusă din Bulgaria în România, unde va executa o condamnare de sase ani în așa-numitul dosar Gala Bute, pentru luare de mită și abuz în serviciu. În aprilie, în ziua sentinţei definitive, Udrea a părăsit ţara, dar a fost prinsă în Bulgaria, în timp ce încerca să ajungă în Grecia. Pe 10 iunie, Curtea de Apel din Sofia a admis cererea autorităţilor române privind extrădarea fostului ministru. În România, pe Elena Udrea o mai aşteaptă un dosar privind finanţarea ilegală a campaniei electorale pentru prezidenţialele din 2009. A primit, în primă instanţă, opt ani de închisoare. Udrea a fost o colaboratoare apropiată a fostului preşedinte de dreapta al ţării, Traian Băsescu, şi el confirmat, recent, de instanţă ca fost colaborator al Securităţii, poliţia politică din comunism.

    Naţionala de fotbal a României, în picaj

    Naționala de fotbal a României este ultima într-o grupă condusă de Bosnia – Herțegovina, în Liga Naţiunilor și riscă să joace, de anul viitor, în al treilea eşalon valoric al competiţiei. Marți seara, echipa de fotbal a fost învinsă clar, cu 3-0, de selecţionata Muntenegrului, la București. România pierduse și partida-tur, cu 2-0. Până acum, tricolorii au suferit trei înfrângeri, două cu Muntenegru și una cu Bosnia-Herțegovina, cea din urmă fiind una dintre cele mai severe înfrângeri suferite, vreodată, de naţionala română pe teren propriu. Singura victorie a fost cea din meciul de la Bucureşti, cu Finlanda, scor 1-0.



  • Măsuri sociale în România

    Măsuri sociale în România

    Deși există tendința de a justifica situația economică și socială din România prin prisma exclusiv a conflictului din Ucraina vecină, cauzele actualelor probleme cărora trebuie să le facă față românii sunt mai numeroase și de dată mai îndepărtată! Să amintim, aici, doar cei doi ani de pandemie în care economia mai mult a stagnat decât a funcționat, presărați de prelungirea odată la trei luni a stărilor de urgență sau de alertă. Ori liberalizarea, de unii analiști considerată nu tocmai îndelung chibzuită, a pieței energiei, cu repercusiuni negative serioase în special asupra cetățenilor celor mai defavorizați. Inflația bate record după record, iar magazinele sau piețele agro-alimentare au devenit, pentru unii oameni, locuri doar de contemplare a etichetelor ce frizează, adesea, absurdul. Considerată una din păturile sociale tăcute ale României, prin imposibilitatea de a interveni în vreun fel pentru a-și corecta situația materială la capătul unei vieți de muncă, pensionarii din sistemul public de pensii trebuie să se mulțumească cu ce le oferă lunar Statul, în foarte multe cazuri sub minimul necesar unei existențe decente.


    Pensionarii stau în ceea ce primesc şi mi se pare rezonabil ca nivelul acestei pensii să fie adaptat situaţiei – spunea, recent, președintele țării Klaus Iohannis, care adăuga că ar fi incorect ca preţul unor crize să fie plătit numai de pensionari. Or, Guvernul de la București a decis să le acorde seniorilor cu venituri lunare cumulate mai mici de 2.000 de lei (circa 400 de euro) un ajutor unic de 700 de lei.

    De acest sprijin material vor beneficia doar pensionarii cu domiciliul în ţară, nu şi cu reşedinţa obişnuită în străinătate – după cum a precizat Ministerul Muncii.


    Pe de altă parte, Senatul, ca primă cameră sesizată, a adoptat ordonanţa de urgenţă a Guvernului prin care sunt acordate tichete sociale tuturor românilor cu venituri reduse: este vorba de aproape 3 milioane de cetățeni. Tichetele, echivalentul a circa 50 de euro, vor putea fi folosite doar pentru cumpărarea de produse alimentare de bază. Distribuţia prin poștă a cardurilor prin intermediul cărora va fi acordat ajutorul financiar va începe săptămâna viitoare, apoi acestea vor fi alimentate din două în două luni cu suma promisă.


    Dacă senatorii Puterii au salutat decizia, cei ai Opoziției au apreciat că suma e derizorie sau că, prin această măsură, Executivul nu face decât să dea înapoi românilor o prea mică parte din banii pe care îi ia prin taxe, preţuri la utilităţi, alimente sau combustibili. Toți aleșii au votat, însă, pentru.


    În fine, Camera Deputaților s-a pronunțat în favoarea majorării valorii unui tichet de masă pentru angajați de la 20 la 30 de lei, astfel încât să fie compensată măcar parţial creşterea preţurilor. A fost, totodată, de acord ca taberele din țară ale copiilor să poată fi achitate cu voucherele de vacanţă ale părinţilor.


  • Noi măsuri sociale

    Noi măsuri sociale

    Peste 3 milioane
    de pensionari cu venituri mici vor beneficia de un ajutor de la stat pentru a
    face faţă scumpirilor în cascadă din ultima perioadă. Potrivit deciziei de joi
    a executivului, 3,3 milioane de persoane ale căror pensii nu depăşesc 2000 de
    lei (circa 400 de euro) vor primi, luna viitoare, o singură dată, un ajutor de
    700 de lei (140 de euro).

    Secretarul de stat Cristian Vasilcoiu a precizat că
    măsura va avea un impact de 2% din totalul bugetului de pensii pentru acest an.
    Cristian Vasilcoiu, despre beneficiarii acestui nou ajutor de stat:

    Guvernul
    a adoptat ordonanţa de urgenţă care prevede acordarea acestui ajutor de 700 de
    lei o singură dată, în luna iulie, pentru pensionarii care au venituri de sub
    2.000 de lei, şi vor beneficia atât pensionarii sistemului public de pensii,
    cât şi pensionarii care au pensii militare de stat, dar şi veteranii, urmaşii,
    soţii supravieţuitori, persecutaţii etnic şi politic şi persoanele care au
    făcut muncă forţată în regimul comunist.

    Guvernul mai are în vedere
    majorarea valorică a bonurilor de masă, pentru care e necesară, însă, decizia
    politică a coaliţiei PSD – PNL- UDMR care-l sprijină. USR, opoziţia
    democratică, consideră că măsurile anunţate de guvern vin târziu şi sunt
    departe de a acoperi nevoile pensionarilor cu venituri scăzute. Uniunea pledează
    în favoarea reducerii cheltuielilor publice, acordării de ajutoare celor mai
    vunerabili dintre români şi reducerii TVA la energie.

    Coordonatorul
    Departamentului de Politici Publice al Uniunii, Cristian Ghinea: Bătaie
    de joc pentru oameni, dată fiind inflaţia, dată fiind creşterile de preţuri la
    orice, să vii cu atât de mare întârziere şi cu nişte sume care sunt ridicole,
    până la urmă, şi nici măcar acestea nu sunt sigure. Facem din nou un apel la
    reducerea cheltuielilor publice şi ajutoare sociale ţintite către oamenii care
    au nevoie, o dată, şi măsuri reale de scădere a preţurilor. Cea mai bună metodă
    de a scădea preţurile la energie este să scădem TVA la energie, aşa cum am
    propus încă din toamna anului trecut, pentru că cea mai mare parte din
    scumpirile astea merg către stat sub formă de taxe şi statul poate pur şi
    simplu să lase aceşti bani la oameni astfel încât să fim cu toţii mai puţin
    afectaţi de creşterea preţurilor la energie.

    De la 1 iulie, intră în
    vigoare şi alte măsuri economice şi sociale menite să uşureze viaţa românilor. Între acestea se numără amânarea, pentru
    nouă luni, a ratelor la bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă
    cu dificultăţi financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă. Pe
    de altă parte, analiştii îşi pun întrebarea cât va mai rezista România sub presiunea
    deficitului bugetar şi a unei datorii guvernamentale mari. Guvernul
    promite, însă, că va lua măsuri pentru consolidarea fiscală şi respectarea
    angajamentelor privind deficitul public.


  • Bilanţ la 6 luni, al coaliţiei la guvernare

    Bilanţ la 6 luni, al coaliţiei la guvernare

    Până nu demult inamici politici jurați, Partidul Național Liberal și Partidul Social-Democrat au fost ʺcondamnațiʺ, acum șase luni, să guverneze împreună. Și-au asumat să facă parte, alături și de Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, dintr-o coaliție care, prin armonizarea doctrinelor, să gestioneze treburile țării până la următoarele alegeri parlamentare. Și-au împărțit, de altfel, portofoliile din Guvern după multe și foarte atente negocieri, convenind inclusiv ca, până spre finele lui noiembrie 2023, premierul să fie dat de PNL, în persoana lui Nicolae Ciucă, apoi un altul, propus de PSD, să se afle la conducerea Executivului până la scrutinul general din 2024. Contextul în care cele două formațiuni trebuie să conlucreze la guvernare nu este, la ora actuală, deloc simplu – efectele pandemiei, invazia rusă din Ucraina vecină cu tot cortegiul de probleme aferente, prețuri exorbitante la energie și gaze care au antrenat creșteri la toate produsele și serviciile și au generat o inflație-record, cu repercusiuni serioase asupra calității vieții românilor…

    Cum parlamentarele sunt, încă, departe, cel puțin deocamdată, colaborarea dintre PNL și PSD este bună. De remarcat, însă, că prezentarea bilanțului celor șase luni de guvernare comună a fost făcută, e drept!, în aceeași zi, dar în ședințe separate. Liberalii, prin liderul lor și premier Nicolae Ciucă, declară că, treptat, se apropie de atingerea rezultatelor propuse în programul de guvernare. Şeful Executivului susţine că ministerele au lucrat intens pentru a nu irosi şansele unice ale țării din acest moment. România are cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană şi peste 90 de miliarde de euro la dispoziţie pentru dezvoltare şi modernizare, precum și cele mai importante garanţii de securitate conferite de apartenenţa la Uniunea Europeană şi NATO – precizează Nicolae Ciucă.

    De partea lor, social-democrații, prin președintele PSD, Marcel Ciolacu, pun accentul, în prima jumătate de an de guvernare, pe măsurile sociale şi economice de sprijin pentru populaţie şi mediul de afaceri. Ei amintesc de majorarea salariului minim, a pensiilor şi alocaţiilor pentru copii, de sprijinul financiar de iarnă acordat pensionarilor cu venituri mici, dar şi de prelungirea acordării şomajului tehnic. Opoziţia creionează, însă, un tablou complet diferit, desigur la polul opus! După ce, toamna trecută, USR a decis să iasă de la guvernarea pe care și-o asumase alături de PNL, acum susţine că România se îndreaptă către catastrofă: se împrumută pe pieţele de capital la cea mai mare dobândă din ultimii 20 de ani, datoria publică a depăşit 50% din produsul intern brut, are o inflaţie-record, preţurilecresc necontrolat, românii sunt sărăciți, în timp ce clientela de partid se îngraşă. La rândul lor, naționaliștii de la AUR sunt de părere că PSD şi PNL au falimentat România prin dublarea preţurilor la carburanţi sau prin vânzarea gazelor naturale care urmează să fie extrase din Marea Neagră. Concluziile finale vor fi trase, însă, de români, în 2024, la urne!


  • Un nou pachet de măsuri sociale

    Un nou pachet de măsuri sociale

    Executivul de la București a anunțat, luni, un nou pachet
    de măsuri sociale şi economice
    convenit de coaliţia de guvernare, în condițiile în care un val de scumpiri
    fără precedent afectează populația țării. Acest pachet, în valoare de 1,1
    miliarde de euro, urmează să intre în vigoare de la 1 iulie. Între aceste
    măsuri se numără amânarea, pentru nouă luni, a ratelor la bănci pentru
    cetăţenii şi companiile care se confruntă cu dificultăţi financiare din cauza
    crizelor multiple din ultima perioadă. S-a hotărât, de asemenea, acordarea unui
    sfert din diferenţa de salariu, în conformitate cu legea salarizării unitare
    cuvenită salariaţilor din sistemul public, precum şi acordarea unui sprijin
    unic de 700 de lei (140 de euro) pentru toţi pensionarii cu pensii sub 2.000 de
    lei (400 de euro).


    În același timp, Guvernul va lua măsuri pentru consolidarea
    fiscală şi respectarea angajamentelor privind deficitul public. Este vorba
    despre diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puţin 10%, cu excepţia celor cu
    investiţiile, salariile, pensiile şi asistenţa socială, suspendarea angajărilor
    la stat începând cu 1 iulie, precum şi creşterea
    colectării veniturilor la bugetul general consolidat al statului cu 10 miliarde
    de lei (2 miliarde de euro).


    Totodată, liderii coaliţiei de guvernare îşi
    propun accelerarea absorbţiei fondurilor europene din cadrul programelor
    operaţionale şi al Planului Național de Redresare și Reziliență. În acest sens,
    coaliţia va face o evaluare lunară a stadiului atragerii acestor fonduri.


    Tot
    luni, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a anunțat
    că marea majoritate a voucherelor pentru persoanele vulnerabile vor fi
    distribuite către beneficiari în luna iunie, iar restul în prima parte din
    iulie. El a menţionat că voucherele care se distribuie până în data de 10 iunie
    se vor încărca în 2-3 zile, conform mecanismului specific de plată a banilor,
    care presupune deschiderea de credite bugetare şi apoi viramentul pe care îl
    face unitatea emitentă.


    Amintim că, pe 9 mai, Guvernul
    a aprobat măsura referitoare la tichetele sociale care vor fi acordate mai
    multor categorii de persoane care se află în risc de deprivare materială şi de
    sărăcie extremă. Peste trei milioane de români vor beneficia, o dată la două
    luni, de un voucher social în valoare de 250 de lei (50 de euro). Guvernul
    a luat aceste măsuri, în condițiile în care scumpirile din energie şi războiul
    din Ucraina au dus la cele mai mari majorări de preţuri din ultimele două
    decenii.


    Potrivit Institului Național de Statistică, gazele costă cu 85% mai
    mult, iar carburanţii cu 35%, situaţie care a dus la o explozie a preţurilor la
    alimente. Cartofii şi uleiul s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, cu
    aproximativ 40%, majorări semnificative fiind înregistrate şi la legume şi
    pâine. Motivele care generează aceste evoluţii sunt de aşteptat să persiste,
    spun specialiştii, care mai estimează şi că perioada de greutăţi va continua
    cel puţin până la vară.

  • Vouchere pentru persoanele vulnerabile

    Vouchere pentru persoanele vulnerabile

    Guvernul
    de la București a
    aprobat, luni, acordarea tichetelor sociale pentru hrană, destinate persoanelor
    cu venituri mici. Jumătate din ajutorul total de 3,1 miliarde
    de lei (circa 620 milioane de euro) va fi suportat din fonduri europene
    nerambursabile, iar restul de la bugetul de stat. Banii vor fi daţi pe un card
    ce va fi încărcat o dată la două luni cu 250 de lei (50 euro). Distribuirea
    cardurilor va începe la 1 iunie, iar valabilitatea lor va fi până la sfârșitul
    acestui an.




    Ministrul
    Investiţiilor, Marcel Boloş, a atenționat populația că distribuirea cardurilor
    s-ar putea să dureze, având în vedere că este vorba despre circa trei milioane
    de beneficiari și a explicat cum vor intra oamenii în posesia acestor drepturi.


    Marcel
    Boloș: Distribuţia va avea loc prin intermediul Companiei Naţionale
    Poşta Română. Sunt emise de unităţile autorizate de către Ministerul Finanţelor
    Publice, se trimit aceste carduri către Poşta Română şi apoi, prin intermediul
    poştaşului, ajung la beneficiarul final, deci omul nu trebuie să facă nimic    .




    Pensionarii
    care au un venit net lunar sub 1.500 de lei (300 de euro) reprezintă categoria
    cea
    mai numeroasă care va beneficia de acest ajutor – circa 2,3 milioane de oameni.
    Și persoanele cu dizabilităţi, cu același venit net lunar, vor primi vouchere,
    de asemenea familiile cu cel puţin doi copii în întreţinere sau familiile
    monoparentale cu venit net lunar pe membru de familie sub 600 de lei (120 de
    euro), precum și familiile care au drept la ajutor social potrivit Legii
    privind ajutorul social şi persoanele fără adăpost.

    Conform proiectului,
    persoanele care se încadrează în mai multe categorii beneficiază de sprijinul
    aferent unei singure categorii. Tichetele sociale pe suport electronic vor
    putea fi folosite, pe baza actului de identitate, doar pentru achiziţia
    produselor alimentare și plata meselor calde. Nu beneficiază de tichetele
    sociale acordate de Guvern persoanele care, chiar dacă aparţin categoriilor de
    beneficiari, la data acordării sprijinului se află în perioada de satisfacere a
    stagiului militar, execută pedepse privative de libertate, au domiciliul sau
    reședința în străinătate.




    Pe
    agenda Executivului de la București s-au aflat, luni, şi măsuri de sprijinire a
    investiţiilor. Creşterea aproape necontrolabilă a preţurilor la materialele de
    construcţii din ultima perioadă a determinat Guvernul să ajusteze preţul la
    proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile.




    Potrivit
    ministrului Marcel Boloş, măsura este necesară pentru salvarea proiectelor
    aflate în derulare, fie că este vorba de infrastructura de transport, de
    proiectele privind reţelele de apă, canalizare sau deşeuri.



  • Măsuri de gestionare a crizei energetice

    Măsuri de gestionare a crizei energetice

    În Romania, facturile la gaze și energie electrică au explodat în ultimele luni, dupa liberalizarea pieței si creșteri
    importante la nivel global. Multe dintre ele s-au dublat, iar în unele cazuri
    au crescut și de 4-5 ori, asta desi există o lege prin care prețurile la aceste
    utilități sunt compensate și plafonate în perioada 1 noiembrie 2021- 30 martie
    2022.

    În acest context, Guvernul
    de la București a decis noi măsuri de
    protejare a populaţiei şi a firmelor faţă de efectele creșterii preţurilor la
    energie şi gaze. Măsurile vor fi aplicate timp de un an de zile, vor garanta
    predictibilitatea şi stabilitatea de care cetăţenii şi mediul de afaceri au
    nevoie.

    Astfel, de la 1 aprilie, vor fi aplicate tarife unice pentru
    consumatorii casnici si noncasnici. În ceea ce privește consumatorii casnici, cei vor folosi până la 100 de
    kilowaţi pe luna curent electric vor avea un tarif fix de 0,68 de lei / kwh. În
    prezent, sunt peste 4 milioane de gospodării care se incadrează în acest tip de
    consum, conform autorităților. În schimb, cei care vor consuma între 100 şi 300
    de kilowaţi pe lună vor plăti puțin mai mult,
    adică 0,8 lei kilowatul.     Potrivit datelor, și aici sunt alte 4 milioane de gospodării.

    Pentru
    clienţii noncasnici – IMM-uri, instituţii publice, spitale, şcoli, grădiniţe,
    lăcaşuri de cult, primării, universităţi, ONG-uri, precum şi alte astfel de
    instituţii – va fi un tarif unic de un leu/kwh.

    La
    gaze naturale, clienţii casnici care vor avea un consum anual de până la 1.200
    mc vor beneficia de un tarif de 0,31 lei/kw. Pentru consumatorii noncasnici
    costul gazului natural va fi de 0,37 lei/kw. În cazul marilor consumatori de energie,
    facturile la curent vor fi reduse cu 20 de procente, iar pentru gazele naturale
    vor fi adoptate alte scheme de ajutor.


    Impactul bugetar pentru energia
    electrică şi gazele naturale va fi de aproximativ 14,5 miliarde de lei (2,93
    miliarde euro) până la sfârşitul acestui an. Toate aceste tarife ar putea să fie adoptate de guvern săptămâna viitoare.


    Pe de
    altă parte, autoritățile au mai decis şi o serie de măsuri suplimentare, fără a
    încălca regulile europene, care ar expune România unor proceduri de
    infringement. Astfel, rata profitului pe costul de furnizare va fi de maxim 5%
    pentru furnizori și este introdus un impozit suplimentar pentru activitatea de
    trading pe piaţa din România, pentru a descuraja tranzacţiile repetate care pot
    conduce la creşterea preţurilor.


    Totodată, vor fi suspendate certificatele
    verzi până la sfârşitul anului 2022 şi va fi prelungită valabilitatea lor cu
    perioada suspendată, măsură ce va reduce temporar presiunea fiscală asupra
    bugetului, care va putea astfel suporta mai bine măsurile de protejare a
    populaţiei şi economiei.


    Potrivit
    Guvernului, implementarea noilor măsuri după 1 aprilie va permite continuarea
    sustenabilă a eforturilor statului de a oferi protecţie populaţiei
    şi mediului afaceri, care, timp, de un an, vor avea o stabilitate a preţurilor
    cu respectarea pieţei libere.