Radio România Internațional

Tag: guvern

  • Guvernul plafonează prețul asigurărilor auto obligatorii

    Guvernul plafonează prețul asigurărilor auto obligatorii

    Ministerul
    Finanţelor de la Bucureşti a publicat proiectul de hotărâre privind plafonarea
    şi îngheţarea preţurilor poliţelor RCA pentru o perioadă de şase luni. Este
    soluţia temporară identificată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF),
    după ce a decis retragerea autorizaţiei companiei Euroins, care deţinea o
    treime din piaţa asigurărilor auto obligatorii. Această decizie a fost luată
    pentru a-i proteja pe şoferi de scumpiri semnificative ale poliţelor. Practic e
    o încercare de a se evita o criză asemănătoare celei provocate în urmă cu doi ani de situaţia similară în
    care a ajuns o altă companie – City Insurance, tot din postura de lider de
    piaţă.

    Ministrul Finanţelor, Adrian
    Câciu: Va fi hotărâre de Guvern şi cred că cel mai târziu săptămâna viitoare
    va fi aprobată. Hotărârea de Guvern vine să protejeze consumatorul pe o
    perioadă temporară, timp în care ASF-ul trebuie să vină cu un plan de acţiuni
    astfel încât la finalul acestei intervenţii, piaţa să funcţioneze în beneficiul
    consumatorului.


    Hotărârea
    privind plafonarea şi îngheţarea preţurilor poliţelor RCA va intra în vigoare
    la cinci zile după publicarea în Monitorul Oficial. Mai exact, firmele de
    asigurări îşi vor putea vinde poliţele RCA la nivelul de la 1 martie 2022, cu
    condiţia ca atunci să nu fi fost mai scumpe decât cele practicate în prezent.
    În acest caz, va fi valabil preţul mai mic. În nota de fundamentare a
    proiectului de hotărâre de Guvern sunt prezentate date care ilustrează impactul
    pe care l-a avut episodul anterior de gravă perturbare a pieţei. Astfel, în
    medie, preţurile au crescut cu o treime în cursul lui 2022, faţă de anul
    anterior, pentru persoanele fizice. Diferenţa este mult mai mare când se
    compară nivelul mediu din februarie 2023, faţă de primul semestru al lui 2021,
    adică perioada de dinainte de retragerea autorizaţiei de funcţionare a
    societăţii City Insurance – statisticile consemnează, în acest caz, o creştere cu 98%, deci,
    practic, dublarea preţurilor.


    Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan
    Chiriţoiu, atrage, însă, atenţia
    că, în cele şase luni în care ar urma să se aplice plafonarea, trebuie luate
    măsuri care să facă funcţională piaţa asigurărilor obligatorii de răspundere
    civilă auto. În opinia sa, legislaţia în domeniu are probleme cunoscute care
    trebuie corectate, dar că pentru remedierea lor este nevoie de curaj. Printre
    aceste probleme se numără, de pildă, faptul că asiguratorul trebuie să acopere
    costurile reparaţiilor, indiferent de nivelurile de preţuri practicate de către
    service-urile auto, dar şi că reglementările în vigoare nu stabilesc tarife de
    referinţă inclusiv pentru componentele care determină costul poliţei RCA. Bogdan
    Chiriţoiu a precizat că instituţia pe care o conduce a dat cele mai multe
    sancţiuni companiilor din zona de asigurări, ultimele chiar în decembrie anul
    trecut, toate companiile care vând RCA fiind amendate – suma totală s-a ridicat
    la peste 20 de milioane de euro.


  • Noi investiții aprobate de guvern

    Noi investiții aprobate de guvern

    Guvernul de la Bucureşti a aprobat, miercuri,
    lista celor 27 de unităţi medicale sau spitale publice care vor fi construite,
    renovate şi dotate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) – peste
    2,1 miliarde de euro puşi la dispoziţia României de Comisia Europeană.

    Potrivit
    unui comunicat al Executivului, este vorba despre investiţii care vizează
    asigurarea de noi servicii medicale, îmbunătăţirea calităţii serviciilor
    existente, precum şi investiţii în echipamente medicale pentru infrastructura
    sanitară nou construită sau renovată. Proiectul include aproape 3.000 de paturi
    în unităţi medicale cu eficienţă energetică sporită şi peste 10.000 de paturi
    dotate inclusiv cu echipamente digitalizate. Guvernul precizează că un o parte
    importantă din obiectivele de investiţii nou construite vor înlocui clădiri
    existente cu risc seismic ridicat, cum este cazul Institutului C.C Iliescu
    din Bucureşti, ce va fi reconstruit în întregime. Cele 27 de obiective de
    investiţii selectate au fost stabilite în urma evaluării operate de ministerul
    Sănătăţii, pe baza unor criteriile de eligibilitate şi de ierarhizare pe care
    guvernanţii le consideră riguroase. Între unităţile medicale care au întrunit
    criteriile necesare pentru includerea pe această linie de finanţare se regăsesc
    Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş, noi
    secţii la Spitalul Nr. 2 din Vaslui, precum şi Spitalul Judeţean de
    Urgenţă din Bistriţa. Termenul asumat de Guvern pentru realizarea
    acestor obiective e vara anului 2026.

    Executivul a alocat, tot în şedinţa de
    miercuri, 51 de milioane de lei (echivalentul a peste 10 milioane de euro) pentru
    reabilitarea şcolilor din judeţul Gorj, afectate de cutremurele cu
    magnitudinea peste 5 de săptămâna trecută, care au provocat avarii majore şi o
    panică acută, dar nu s-au soldat cu victime.

    Şcoli sigure şi sănătoase
    este noul program prin care Guvernul intenţionează să consolideze cele 39 de
    unităţi şcolare încadrate în prima clasă de risc seismic, precum şi alte
    obiective educaţionale.

    Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, precizează că noul
    program prevede reducerea termenelor pentru eliberarea certificatului de
    urbanism, a avizelor şi acordurilor, precum şi autorizaţiei de construire.
    Ministrul mai spune că beneficiarii acestui program sunt unităţile
    administrativ-teritoriale care deţin în proprietate clădirile şcolare şi tot
    acestea vor fi cele care vor începe proiectele de investiţii.

    Până atunci,
    premierul Nicolae Ciucă a cerut ministerului Educaţiei să vină cât mai
    repede cu soluţii în sprijinul autorităţilor locale, astfel încât copiii să
    poată fi relocaţi în spaţii sigure.


  • România 43

    România 43

    Componenţa
    celor două comisii pentru românii de pretutindeni, cea din Senat şi cea din
    Camera Deputaţilor, la începutul primei sesiuni parlamentare din 2023.



  • Începe distribuirea cardurilor de energie

    Începe distribuirea cardurilor de energie

    De la 1 februarie, în România a început
    distribuirea cardurilor pentru plata facturilor la energie. În şedinţă de Guvern,
    premierul Nicolae Ciucă i-a cerut ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene
    să continue să se coordoneze cu colegul de la Cercetare, astfel încât, prin intermediul
    Poştei Române, să existe garanţia că tot ceea ce a decisExecutivul pe hârtie se şi realizează în
    practică.

    Concret, Guvernul de la Bucureşti a hotărât să acorde, anul acesta,
    un ajutor de 1.400 de lei (echivalentul a 280 de euro) persoanelor care au greutăţi în a-şi achita facturile la curent electric şi
    căldură, sub toate formele ei de producere. Ajutorul se dă în două tranşe egale
    – una luna aceasta, cealaltă
    în septembrie. Cu acest card, peste 4 milioane de români vor putea să facă
    plăţi către furnizoride electricitate, gaz, energie termică în sistem
    centralizat, butelii, lemn de foc, păcură, peleţi şi alte materiale de
    încălzire. Este vorba despre facturi curente sau restante, care vor viza doar
    locul de consum de la domiciliul beneficiarilor.

    Ministrul Investiţiilor şi
    Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a explicat că vor fi trei modalităţi de
    efectuare a plăţilor: prima,
    prin prezentarea la un oficiu poştal, a doua – direct la poştaş şi a treia
    modalitate – prin intermediul serviciilor electronice, mai precis alunei aplicaţii
    informatice simple.

    Marcel Boloş: Vor
    putea accesa aplicaţia informatică prin introducerea seriei pe care o are
    cardul de energie şi apoi cele trei documente cu care ne-am obişnuit pentru
    efectuarea plăţilor şi care sunt necesare pentru a putea deconta banii pe care
    îi are alocaţi din ajutorul de încălzire, respectiv, cartea de identitate,
    cardul de energie şi factura justificativă privind datoria faţă de furnizorul
    de energie.

    Cardul de energie nu poate fi vândut sau
    donat, iar cei care vor încerca să încalce aceste reguli riscă amenzi de mii de
    lei. Cu un card se pot face mai multe plăţi către mai mulţi furnizori, până la
    epuizarea sumei. Tot în sprijinul populaţiei, pe fondul scumpirilor foarte mari
    la curent şi gaze naturale este şi decizia Guvernului român de a suplimenta
    fondurile alocate programului destinat instalării de panouri fotovoltaice. Banii
    ar urma să fie de ajuns pentru de patru ori mai multe proiecte, adică pentru
    aproape 190.000 de gospodării. Totodată, procedurile de accesare a fondurilor au
    fost simplificate, iar dosarele ar urma să fie aprobate mai repede.

    Ministrul
    Mediului, Tanczos Barna: Va
    fi nevoie de carte de identitate, extras de carte funciară, dovada că persoana
    beneficiară nu are datorii la stat sau la bugetul local şi, la sfârşitul
    instalării sistemului fotovoltaic, de certificatul de racordare în calitate de
    prosumator.

    Suma acordată ca ajutor este de 20.000 de
    lei (circa 4 mii de euro), suficientă pentru un sistem care să producă 3.3 kilowaţi
    oră. Cei care vor mai multe panouri trebuie să plătească diferenţa din buzunar.


  • Digitalizarea şi securitatea a datilor personali

    Digitalizarea şi securitatea a datilor personali

    Guvernul di București aprobă sistemlu di management a datilor personale a cetăţenilor cari va s’hibă stocate tru yinitoarili ţentri di date guvernamentale. Eara apufusiti politiţ di securitate cari s’garanteadză că vărnu niautorizat nu va s’aibă izini la datile personale a românilor.


    Ministrul a digitalizarillei, Sebastian Burduja, exighisi că oamiñilli va s’hibă informaț atumţea cându autoritățli au ananghi di datili a lor. Stocarea va s’facă tru ună platforma di cloud guvernamental (servere), a deapoa până tru 2026 nai ma pţănu 30 di instituţii să s’integreadză tru aestu, cundille ministrul. Proiectul ari un buget total di pisti 561 di milioane di euro. Ministrul exighisi că dateili a cetăţenilor va s’hibă tu un loc sigura și viglleatu, aeşti deapoa va s’hibă notificaţ câti ori ună instituţie le acceseadză datili.


    Sebastian Burduja: “Tiñisimu criteriul di suvearanitate a datilor a românilor şi tuti ţentrili di date aferente cloudului guvernamental suntu şi va s’hibă pi teritoriul ali Românie. Tutunăoară, zburămu tru premieră di reglementarea accesului şi di jurnalizarea a lui. Datili suntu băgati tru cloudul guvernamental şi jurnalizăm accesul la aesti, aţeaturlie că el s’nu poată shibă aspartu. Dimi iţi accesare a datilor va s’hibă jurnalizată, auditată, iara cetăţeañilli români va s’hibă notificaţi cu privire la accesul statului român la datele lor.”


    SRI va s’asiguripsească securitatea cibernetică, iara STS implementarea, administrarea tehnică și operațională, securitatea cibernetică, mentenanța, cum și dezvoltarea a infrastructurăllei di bază a cloud-ului guvernamental. Ună hălati ţi easti ananghi ti accesarea tru format electronic a lenu turlii di serviţii easti şi naua carti di iditutitate cari, până la bitisita a aluştui an, va s’poată s’hibă elibearată la nivel naţional. Protili 5 milioane di cărţă va s’hibă adrati ditu fondurile Planului Național di Redresare și Reziliență, exighisi chestorul di poliţie Cătălin Giulescu. Uidisitu cu aestu, un altu obiectiv vrea s’hibă simplificarea a procedurilor.


    Cătălin Giulescu: “Ahât cartea electronică di identitate, ama şi cartea di identitate simplă va s’hibă emisi tru un format. Easti zborlu ti formatlu a actualui permis di conduţeri I a cardului bancar, dimi, easti zborlu ti ună dimensiune nicurată a documentului. Elementili di securitate băgati tru aesti dauă documente suntu uidisiti cu era tehnologică tru cari bănămu, ase că va s’hibă eliminate actualili riscuri di securitate, pi cari actualili documente tru circulaţie le prezintă. Easti zborlu di cartea di identitate pi cari u avem adză tru circulaţie şi cari fu emisă ahurhinda cu anlu 1997.”


    Părinţălli va s’poată s’caftă eliberarea di cărţă di identitati tră minori. Ma multu, cetăţeañilli pot s’opteadză cata cum pănă tora, nica spusi chestorlu, anamisa di cartea electronică di identitate şi cartea di iditutitate simplă, dimi atea ţi nu ari suport electronic di stocari, andicra di interesili ică credinţa a cathiunlui ihnsu.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Digitalizarea şi securitatea datelor personale

    Digitalizarea şi securitatea datelor personale

    Guvernul de la București a aprobat sistemul de
    management al datelor personale ale cetăţenilor care vor fi stocate în
    viitoarele centre de date guvernamentale. Au fost stabilite politici de
    securitate care să garanteze că nimeni neautorizat nu va avea acces la datele
    personale ale românilor.

    Ministrul digitalizării, Sebastian Burduja, a
    explicat că oamenii vor fi informați atunci când autoritățile au nevoie de
    datele lor. Stocarea se va face într-o platforma de cloud guvernamental
    (servere), urmând ca până în 2026 cel puţin 30 de instituţii să se integreze în
    acesta, a precizat ministrul.
    Proiectul are un buget total de peste 561 de milioane de euro. Ministrul a explicat că datele cetăţenilor vor
    fi într-un loc sigur și protejat, aceştia urmând să fie notificaţi ori de câte
    ori o instituţie le accesează datele.

    Sebastian Burduja: Respectăm
    criteriul de suveranitate a datelor românilor şi toate centrele de date
    aferente cloudului guvernamental sunt şi vor fi pe teritoriul României. De
    asemenea, discutăm în premieră de reglementarea accesului şi de jurnalizarea
    lui. Datele sunt puse în cloudul guvernamental şi jurnalizăm accesul la acestea,
    astfel încât el să nu poată fi şters. Deci, orice accesare a datelor va fi
    jurnalizată, auditată, iar cetăţenii români vor fi notificaţi cu privire la
    accesul statului român la datele lor.

    SRI va asigura securitatea cibernetică, iar STS
    implementarea, administrarea tehnică și operațională, securitatea cibernetică,
    mentenanța, precum și dezvoltarea infrastructurii de bază a cloud-ului guvernamental. Un instrument necesar pentru accesarea în format
    electronic a diferitelor servicii este şi noua carte de identitate care, până
    la finalul acestui an, va putea fi eliberată la nivel naţional. Primele 5
    milioane de cărţi vor fi suportate din fondurile Planului Național de Redresare
    și Reziliență, a explicat chestorul de poliţie Cătălin Giulescu. Potrivit
    acestuia, un act obiectiv l-ar reprezenta simplificarea procedurilor.

    Cătălin
    Giulescu: Atât cartea electronică de identitate, cât şi cartea
    de identitate simplă vor fi emise într-un format. Este vorba de formatul
    actualului permis de conducere sau al cardului bancar, deci, e vorba de o
    dimensiune redusă a documentului. Elementele de securitate cuprinse în aceste
    două documente sunt adecvate erei tehnologice în care trăim, astfel încât vor
    fi eliminate actualele riscuri de securitate, pe care actualele documente în
    circulaţie le prezintă. Este vorba de cartea de identitate pe care o avem
    astăzi în circulaţie şi care a fost emisă începând cu anul 1997.

    Părinţii
    vor putea solicita eliberarea de cărţi de identitate pentru minori. În plus,
    cetăţenii pot opta, ca şi până acum, a mai spus chestorul, între cartea
    electronică de identitate şi cartea de identitate simplă, adică, cea fără
    suport electronic de stocare, în funcţie de interesele sau credinţa fiecăruia.

  • Absorbție-recordu di fonduri europeane

    Absorbție-recordu di fonduri europeane

    România aprăftăsi, anlu ţi tricu, ună absorbţie di fonduri europeani di pisti 11 miliardi di euro, dimăndă premierlu Nicolae Ciucă. Șeflu a Executivului spusi că easti nai ma analtu livel agiumtu di cându ari acces la aesti finanţări europeani, iara tră 2023 ari naeti ţănearea ică năstritearea a lui. Tru dişcllidearea a protăllei andamasi di guvern ditu aestu an, el nica spusi că România avu ună execuţie bugetară bună şi că s-ncadră tru deficitu. Tru minduita a lui, Guvernul aprăftăsi realizarea a unei creaştiri economică pi cari nu u avea pruvidzută tu ahurhita a anlui tricutu, maxus după declanşarea a polimlui tru Ucraina şi după efectele pi cari li adusiră creastirea a păhadzloru la energie şi la gaze. Păradzlli europeañi cari intră tru România lipseaşti s’ndrupască, prota ş-prota, investiţiile, spuni premierul Nicolae Ciucă, aţea turlie că economia naţională s’poată s’ţănă keptu la provocărli ică efectili cari s’dukescu ică va s’dukească la nivelu a economiillei europeani ică mondiale.


    Nicolae Ciucă “Tră văsilia a noastră predicţia easti una pozitivă şi România acă numata va s-aibă idyiulu nivel di creaştere, va s’aibă ună creastire economică şi ea lipseaşti s’hibă ndrupătă pritu misuri la nivelu a Guvernului şi pritu misuri di agiutari a mediului di afaceri, a mediului antreprenorialu aşi cum u feaţimu şi anlu aestu, vahi ma multu di ahăntu, tră atea că avem ma largu la dispoziţie fonduri di garantari, garanţii di stat. Păradzlli pi cari lli-avemu la dispoziţie anlu aestu sunt 112 miliardi di lei ( cca. 22,7 miliardi euro) pruvidzuţ tră investiţii, cari să s’ducă concret tru investiţii.”


    Premierlu adusi aminti că nai ma mulţă păradz eara ahărdziţ şi anlu aestu ti investiţii, ama tră realizarea a ţintilor pripuse easti ananghi di solidaritate, empatie la nivel naţional, dialog cu partenerllii sociali, coordonari anamisa di ministere şi, nu dipu tru soni, di stabilitate politică. El nica spusi că şi tru aestu an va s’hibă promovate proiectele ţi eara tru akicăseari cu partenerii di coaliţie, s’hibă că aestea mutrescu educaţia, sănătatea, ică ti sturlli şi ţintele ditu Planul Naţional di Redresari şi Rezilienţă.


    Nicolae Ciucă “Avemu faptă muabeti tra s’bitisimu şi s’agreăm ma largu paketa di nomuri ali educaţie, s’deapoa unăoară ţi va s’ahurhească naua sesiune parlamentară s’avem asigurată pacheta di nomuri cari va s’intra tru debatu tru Parlament. Pi domeniul a sănătatillei avem tutunăoară apufusiti proiectele şi misurli cari mutrescu fătearea ma cu hăiri sistemlu medical ditu văsilia a noastră, suntu proiectili di modernizari a spitalelor pritu PNRR şi ateali pritu proiectili europeani.” Di altă altă parte, premierlu cundille că ari duri fonduri și tra s’ăltească di cu kiro ndrepturli ţi lă si cadu a pensionarilor ică ti alti categorii di cetăţeañi.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Absorbție-record de fonduri europene

    Absorbție-record de fonduri europene

    România a reuşit, anul trecut, o absorbţie de fonduri europene de peste 11 miliarde de euro, a anunţat premierul Nicolae Ciucă. Șeful Executivului a precizat că este cel mai înalt nivel atins de când are acces la aceste finanţări europene, iar pentru 2023 se intenţionează păstrarea sau chiar depăşirea lui. În deschiderea primei şedinţe de guvern din acest an, el a mai spus că România a avut o execuţie bugetară bună şi că s-a încadrat în deficit. În opinia sa, Guvernul a reuşit realizarea unei creşteri economice pe care nu o prevăzuse la începutul anului trecut, mai ales după declanşarea războiului în Ucraina şi după efectele pe care le-au produs creşterea preţurilor la energie şi la gaze. Banii europeni care intră în România trebuie să susţină, în primul rând, investiţiile, afirmă premierul Nicolae Ciucă, astfel încât economia naţională să poată rezista provocărilor sau efectelor care se resimt sau se vor resimţi la nivelul economiei europene sau mondiale.

    Nicolae Ciucă Pentru ţara noastră predicţia este una pozitivă şi România chiar dacă nu va mai avea acelaşi nivel de creştere, va avea o creştere economică şi ea trebuie susţinută prin măsuri la nivelul Guvernului şi prin măsuri de sprijinire a mediului de afaceri, a mediului antreprenoriala aşa cum am făcut-o şi anul acesta, poate mai mult decât atât, pentru că avem în continuare la dispoziţie fonduri de garantare, garanţii de stat. Banii pe care îi avem la dispoziţie anul acesta sunt 112 miliarde de lei ( cca. 22,7 miliarde euro) prevăzuţi pentru investiţii, care să se ducă concret în investiţii.

    Premierul a amintit că cei mai mulţi bani au fost direcţionaţi și anul trecut tot spre investiţii, însă pentru realizarea ţintelor propuse este nevoie de solidaritate, empatie la nivel naţional, dialog cu partenerii sociali, coordonare între ministere şi, nu în ultimul rând, de stabilitate politică. El a mai spus că şi în acest an vor fi promovate proiectele deja agreate cu partenerii de coaliţie, fie că acestea se referă la educaţie, sănătate, fie la jaloanele şi ţintele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    Nicolae Ciucă Am discutat deja să finalizăm şi să agreăm în continuare pachetul de legi ale educaţiei, urmând ca odată ce va începe noua sesiune parlamentară să avem asigurat pachetul de legi care va intra în dezbatere în Parlament. Pe domeniul sănătăţii avem de asemenea stabilite proiectele şi măsurile care vizează îmbunătăţirea sistemului medical din ţara noastră, sunt proiectele de modernizare a spitalelor prin PNRR şi cele prin proiectele europene. Pe de altă parte, premierul a subliniat că există fonduri suficiente și pentru plata la timp a drepturilor care se cuvin pensionarilor sau altor categorii de cetăţeni.


  • Măsuri în domeniul energiei

    Măsuri în domeniul energiei

    Războiul din Ucraina vecină şi criza energetică pe care a
    generat-o în întreaga Europă i-a obligat, de-a lungul întregului an, şi pe
    decidenţii de la Bucureşti să găsească, în regim de urgenţă, soluţii
    legislative care să garanteze livrarea de electricitate, gaz şi căldură,
    deopotrivă pentru populaţie şi actorii economici. Cum actele normative n-au
    fost întodeauna coerente, n-a fost domeniu în care regulile jocului să se
    schimbe mai frecvent. Guvernul a adoptat, în şedinţa de miercuri, ultima din
    acest an, un nou proiect de ordonanţă, prin care este eliminată declaraţia pe
    proprie răspundere privind consumul de energie electrică. Aceasta trebuia
    completată de către clienţii casnici cu mai multe case sau apartamente. Cerinţa
    era stipulată într-o lege nouă, ce a provocat confuzie în rândul persoanelor
    fizice, precum şi al distribuitorilor de energie electrică. Din acest motiv,
    coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR a decis ca declaraţia să fie eliminată,
    printr-un act normativ adoptat de Executiv.


    Tot miercuri, Guvernul a decis
    că măsura compensării preţului la carburanţi, cu 50 de bani (echivalentul a 10
    eurocenţi) pe litru, nu se va mai aplica de la 1 ianuarie 2023. Premierul
    Nicolae Ciucă spune, însă, că autorităţile sunt pregătite să recurgă din nou la
    această soluţie, în cazul în care preţurile vor avea o evoluţie care să
    depăşească puterea de cumpărare a cetăţenilor.


    Executivul a mai anunţat ca va
    impune impozite suplimentare firmelor din energie care au avut câştiguri
    substanţiale în contextul crizei din ultima perioadă. Actul normativ
    supraimpozitează cu 60% profiturile foarte mari pe care le-au realizat anul
    acesta companiile din domeniile petrol, gaze naturale, cărbune şi rafinăriile.
    Secretarul de stat în ministerul de Finanţe, Mihai Diaconu, a explicat că baza
    impozabilă este reprezentată de ceea ce depăşeşte cu mai mult de 20% media
    profiturilor pe ultimii patru ani. Cea mai mare parte a sumelor astfel obţinute
    vor fi direcţionate către finanţarea investiţiilor – promit guvernanţii.
    Reprezentanţii companiilor din domeniu consideră, însă, că procentul
    supraimpozitării e prea mare şi afirmă că măsura le va bloca propriile
    investiţii. Operatorii din energie susţin că 33% ar fi fost un cotă adecvată de
    supraimpozitare.


    În sfârşit, Guvernul amână până pe 31 octombrie 2023
    închiderea grupurilor energetice pe bază de lignit Rovinari şi Turceni din
    cadrul Complexului Energetic Oltenia, precum şi a exploatărilor
    miniere aferente. Potrivit angajamentelor asumate de România prin Planul
    Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), acestea ar fi trebuit închise până
    la finalul acestui an. Guvernul a motivat amânarea invocând situaţia energetică
    extrem de dificilă din ţară şi din întreaga Europă, inclusiv din cauza
    atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.



  • Bugetlu di stat, adoptat di Parlamentu

    Bugetlu di stat, adoptat di Parlamentu

    Ti ma pţănu di ună stămănă di la aprobarea tru Executiv, bugetlu di Stat şi aţelu a asigurărlor sociale di Stat fură adoptate di Parlamentul di București tru ună turlie multu aprukeată di varianta a Guvernului. Procedura legislativă s-dizvărti ntrăoară, cu andruparea a deputaţlor şi a senatorlor ditu coaliţia di guvernare. Fură aprukeati maş ndauă amendamente, kiro tru carir pripunirli ali Opoziţie, cari nsimna alocări suplimentare mări di fonduri, nu eara aprukeati.



    Easti un buget realistu, cari elimină vulnearabilităţli ditu economie şi ahărdzasti paradz cabai ti investiţii – spunu reprezentanţăllii a partidilor aflate la Puteari. Investiţiile suntu ună prioritate, cu ună alocari di 7,2% ditu PIB, easti un buget construit pi cota unică şi nu pi impozit progresiv, iara pritu aestu buget, spun libearalii, tuţ româñilli suntu agiutaţ s’treacă ma lişoru pritu iarnă, pritu criză. Premierlu liberal Nicolae Ciucă: “Va s’avemu ngătanu ma largu tut atea ţi poati s’simneadză andruparea a mediului di afaceri, investiţii, protejarea a cetăţenilor, protejarea a cetăţenilor vulnearabili.”



    Easti un buget echilibrat, un buget cari ari ună creastire economică şi un deficit tru scădeari, un buget pritu cari sunt prognozate investiţii recordu, spunu și social-democrațlli. Suntu pruvidzuti hărgi sociale tră persoanele vulnearabile, compensări tră păhadfzlli la energie, programe tră tiniri, ama și creastiri la tiñiili di cafi mesu şi pensii, adavgă elli. Liderul PSD, Marcel Ciolacu: “Avem un buget, tră prima oară adratu ninti di bitisita-a anlui, aţea turlie că, ditu aestă oară, tuti autorităţli locale pot să-şi pruveadă investiţiile, ahurhinda cu 1 di yinaru.”



    Ditu Opoziție, lucărli s’vedu altă turlie, reprezentanţălli a partidilor di aaoa cutugursinda bugetlu, pi cari lu yilipseaşti ca hiinda cu ixiki di vizie și nirealistu. “Easti un buget cari nă arădi, tamam cumu nă arăsi anlu ţi tricu, când băgatu idyea, cumu tru anlu aestu, venituri supraevaluate tra s’alasă loc a născăntoru creastiri exagearate di hărgi”, spun atelli di la USR. Liderul USR, Cătălin Drulă: “Un buget arădocicu, inflaţionist cari va s’bagă gaz pe foclu a scunkerloru cari s’facu dzuuă di dzuuă. Votămu cu seati contra a aluştui buget a specialilor.”



    Ditu videala ali AUR, actualu buget nu easti unu di dezvoltare şi redresare a văsiliillei, ama easti un buget di supravieţuire, un buget di anvăleari a deficitlui. Liderul AUR, George Simion: “Npidipsimu s-dăm nica ndoi lei la pensie, un leu la tiñia di cafi mesu şi să znuimu ditu 100 di apunţă, ună ică dauă. Niţiun leu tră reindustrializarea a văsiliillei, niţi leu tră năi facilităţ energhetiţi.”



    Bugetlu di Stat tră anlu yinitoru pruveadi ună creastire economică di 2,8% ditu Produslu Internu Brut şi ună rată anuală a inflaţiillei di 8% la bitisita a anlui 2023. Deficitlu public va s’hibă tru scădeari, di la 80 di miliardi di lei (aproapea 16 di miliardi di euro) tru aestu an la 68,2 miliardi di lei. Suntu pruvidzuti inclusiv criştearea a pensiilor cu 12,5%, creastirea a tiñiillei di cafi mesu minimă pi economie la 3.000 di lei (aproapea 600 di euro) şi darea di agiutoari financiare ti persoanili cu amintatiţi ñiţ.




    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Bugetul de stat, adoptat de Parlament

    Bugetul de stat, adoptat de Parlament

    La mai
    puţin de o săptămână de la aprobarea în Executiv, bugetul de Stat şi cel al
    asigurărilor sociale de Stat au fost adoptate de Parlamentul de la București
    într-o formă foarte apropiată de varianta Guvernului. Procedura legislativă s-a
    derulat rapid, cu susţinerea deputaţilor şi senatorilor din coaliţia de
    guvernare. Au fost admise doar câteva amendamente, în timp ce propunerile Opoziţiei,
    care presupuneau alocări suplimentare mari de fonduri, au fost respinse.


    Este
    un buget realist, care elimină vulnerabilităţile din economie şi alocă sume considerabile
    pentru investiţii – spun reprezentanţii partidelor aflate la Putere. Investiţiile
    reprezintă o prioritate, cu o alocare de 7,2% din PIB, este un buget construit
    pe cota unică şi nu pe impozit progresiv, iar prin acest buget, spun liberalii,
    toţi românii sunt ajutaţi să treacă mai uşor prin iarnă, prin criză.     Premierul
    liberal Nicolae Ciucă:     Vom
    continua să ne focalizăm atenţia pe tot ce poate să însemne susţinerea mediului
    de afaceri, investiţii, protejarea cetăţenilor, protejarea cetăţenilor
    vulnerabili.


    Este un buget echilibrat, un buget care are o creştere
    economică şi un deficit în scădere, un buget prin care sunt prognozate
    investiţii record, spun și social-democrații. Sunt prevăzute cheltuieli sociale
    pentru persoanele vulnerabile, compensări pentru preţurile la energie, programe
    pentru tineri, dar și creșteri de salarii şi pensii, adaugă ei. Liderul PSD,
    Marcel Ciolacu: Avem un buget,
    pentru prima oară înainte de sfârşitul anului, astfel încât, din acest moment,
    toate autorităţile locale pot să îşi prevadă investiţiile, începând cu 1
    ianuarie.


    Din Opoziție, lucrurile se văd altfel, reprezentanţii partidelor
    de aici criticând bugetul, pe care îl cataloghează drept lipsit de viziune și
    nerealist. Este un buget care ne minte, fix cum ne-aţi minţit anul
    trecut, când aţi pus, la fel ca anul acesta, venituri supraevaluate ca să facă
    loc unor creşteri exagerate de cheltuieli    , spun cei de la USR. Liderul USR,
    Cătălin Drulă: Un buget
    mincinos, inflaţionist care va pune gaz pe focul scumpirilor care se întâmplă
    în fiecare zi. Am votat cu sete împotriva acestui buget al specialilor.


    Din
    perspectiva AUR, actualul buget nu este unul de dezvoltare şi redresare a
    țării, ci este un buget de supravieţuire, un buget de acoperire a deficitului.     Liderul AUR, George Simion: Ne
    chinuim să mai dăm doi lei la pensie, un leu la salariu şi să reparăm, din 100
    de poduri, unul sau două. Niciun leu pentru reindustrializarea ţării, niciun
    leu pentru noi facilităţi energetice.


    Bugetul de Stat pentru anul viitor
    prevede o creştere economică de 2,8% din Produsul Intern Brut şi o rată anuală
    a inflaţiei de 8% la finalul lui 2023. Deficitul public va fi în scădere, de la
    80 de miliarde de lei (circa 16 miliarde de euro) în acest an la 68,2 miliarde
    de lei. Sunt prevăzute inclusiv majorarea pensiilor cu 12,5%, creşterea
    salariului minim pe economie la 3.000 de lei (circa 600 de euro) şi acordarea
    de ajutoare financiare persoanelor cu venituri mici.



  • Guvernul a aprobat Bugetul pe 2023

    Guvernul a aprobat Bugetul pe 2023

    Bugetul de stat şi bugetul asigurărilor de
    stat sunt în aceste zile în dezbătare în Parlamentul de la București, după ce au
    fost adoptate de Guvern. Finanţele statului se bazează anul viitor pe o
    creştere economică de 2,8% şi o creştere de venituri de 14% care, la rândul ei,
    se bazează pe expansiunea PIB-ului. Deficitul bugetar este prognozat să
    crească cu aproape 4,4% din PIB. Principala noutate este creşterea la 2,5%
    a bugetului apărării. Proiectul va permite şi majorarea pensiilor cu
    12,5%, un salariu minim pe economie de 3.000 de lei (cca.610 euro) şi acordarea
    unui ajutor financiar celor cu pensii de până la 3.000 de lei.


    Ministrul de
    finanţe, Adrian Câciu, a anunţat care ministere au primit mai mulţi bani şi
    care mai puţini. Instituţii care au alocări
    mai mari faţă de anul 2022, avem Ministerul Agriculturii 25,2 miliarde de lei (5,1
    miliarde euro), Ministerul Afacerilor Interne 25,5 miliarde de lei, Ministerul
    Antreprenoriatului şi Turismului 4 miliarde de lei (0,8 miliarde euro), Ministerul
    Apărării 35,2 miliarde de lei (7,1 miliarde euro), Ministerul Cercetării 3,2
    miliarde de lei (0,65 miliarde euro), Ministerul Culturii 1,2 miliarde de lei
    (0,2 miliarde euro), Ministerul Dezvoltării 13,6 miliarde de lei (2,7 miliarde
    euro), având în vedere şi implementarea programelor naţionale finanţate de
    la bugetul de stat. Ministerul Familiei 620,7 milioane de lei (126
    milioane euro), Ministerul Educaţiei, cu o anvelopă totală de 37 de miliarde de
    lei (7,5 miliarde euro). Educaţia, ca acţiune, primeşte 3,2% din PIB. Ministere
    care, într-adevăr, au reducere de buget: Ministerul Energiei, care va avea
    un buget de 3 miliarde de lei (0,6 miliarde euro) şi Ministerul
    Muncii, care va avea o reducere de 4% a bugetului. La Ministerul
    Justiţiei, unde la fel apare o reducere importantă, aparentă, de 51%, respectiv
    un buget de doar 2,9 miliarde de lei (0,59 miliarde euro). Acest
    lucru se datorează intrării în vigoare a unei noi legi privind salarizarea
    magistraţilor, care prevede ca salarizarea să nu se mai facă de Ministerul
    Public şi să se facă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.


    Consiliul
    Fiscal, al cărui aviz e doar consultativ, avertizează asupra excesului de
    optimism din proiectul de buget. Pe scurt, Guvernul ar conta pe venituri
    mai mari de peste 11 miliarde de lei (2,2 miliarde euro), când ar urma să
    colecteze cu aproape 2,5 miliarde lei ( 0,5 miliarde euro) mai puţin. În ceea
    ce priveşte deficitul bugetar, în loc de 4,4% din PIB,
    cât e ţinta Executivului, Consiliul crede că e de aşteptat un deficit în jurul
    a 5,7%. În fine, instituţia spune că Guvernul pare să fi uitat să ţină cont de
    cheltuielile cu cofinanţarea proiectelor europene, de creşterea investiţiilor
    în apărare sau de împrumuturile prin PNRR. Un reproş similiar a făcut şi
    Uniunea Consiliilor Judeţene – Guvernul nu alocă suficienţi bani pentru
    cofinanţarea proiectelor europene nerambursabile şi a proiectelor locale de
    investiţii, care riscă să fie astfel blocate.



  • Deputaţii plafonează preţul curentului electric

    Deputaţii plafonează preţul curentului electric

    De
    luni bune, de când conflictul Rusia – Ucraina a escaladat, Europa se confruntă
    cu o criză energetică fără precedent. Piața energiei electrice din România,
    precum majoritatea piețelor europene, resimte efectele negative ale acestei
    crize, de la consumatori la furnizori, distribuitori sau producători.

    Pentru a
    ameliora efectele pe care creșterea alarmantă a prețurilor energiei electrică
    le produce, autoritățile de la București au adoptat mai multe măsuri menite să
    protejeze participanții vulnerabili, cu precădere clienții finali. Ultima
    decizie a fost luată de Camera Deputaţilor care a adoptat, miercuri, în
    calitate de for decizional, proiectul de modificare a actualei ordonanţe
    privind energia.

    Potrivit actului normativ, sunt menţinute plafoanele actuale
    pentru populaţie de maxim 0,80 lei (16 eurocenți) pentru un consum de până la
    255 de kWh. Şcolile, grădiniţele, creşele şi spitalele vor fi taxate cu un leu
    pe kWh (circa 20 de eurocenți), în timp ce gospodăriile cu un consum mare şi
    consumatorii industriali cu 1,30 lei pe kWh (circa 26 de eurocenți). Totodată,
    un client nu va avea consum plafonat decât pentru un singur loc de consum.
    Aceste plafoane se vor aplica de la 1 ianuarie anul viitor până la 31 martie
    2025.

    Au fost dezbateri aprinse şi contradictorii în Camera Deputaților de la
    București. Toţi deputaţii au spus că se gândesc la români şi la cum să le scadă
    cât mai mult facturile. Liberalii (la coguvernare) consideră că noua formă a
    ordonanţei de urgenţă este benefică pentru consumatorii casnici şi industriali.

    Florin Roman, deputat PNL: În forma adoptată, cei care au anunţat,
    astăzi, un vot împotrivă vor vota, de exemplu, împotriva celui mai scăzut preţ
    pentru familiile monoparentale, şcoli, grădiniţe, creşe, spitale care riscau să
    se închidă.


    Proiectul de lege a fost vehement criticat de parlamentarii
    USR, în opoziţie, care acuză actuala coaliţie la putere de sabotare a economiei
    şi a sistemului energetic. Deputatul AUR Lucian Puşcaşu, tot din opoziţie, consideră
    că, prin noile reglementări aprobate în proiectul de lege, piaţa de energie va
    fi, din nou, bulversată, iar facturarea consumului de energie va fi aplicată
    discreţionar.

    Lucian Puşcaşu: Guvernul reiterează categorii
    sociale, profesionale sau folosind alte criterii, cărora le acordă, într-o
    totală lipsă de demnitate, sub forma unor pomeni de la stăpânire, preţuri
    subvenţionate pentru energie după criterii nefundamentate şi folosind reguli
    complexe, greu de implementat.

    Și la nivel european, țările UE lucrează
    împreună pentru a găsi un răspuns la problema prețurilor ridicate și pentru a
    asigura aprovizionarea cu energie a europenilor. După mai multe luni
    de dispute, Comisia Europeană a propus un mecanism pentru plafonarea preţului
    gazelor naturale, materie primă din care se produce şi curent
    electric. Cele 27 de state membre şi-au exprimat, însă, dezacordul faţă de
    propunerea Executivului comunitar.

  • Îngrijorări privind preţul combustibililor

    Îngrijorări privind preţul combustibililor

    Guvernul
    de la București continuă, săptămâna aceasta, să analizeze legislaţia privind
    energia, în încercarea de a controla creşterea preţurilor în domeniu, și pregăteşte
    strategia pentru resurse minerale neenergetice. Totodată, Ordonanţa privind
    plafonarea preţului la lemnul de foc revine în atenţia senatorilor din
    comisiile de specialitate, după ce documentul elaborat de guvern a dus la o
    criză pe piaţă. În ceea ce privește energia, executivul analizează proiectul
    unui act normativ, elaborat de ministerul de resort, care să reglementeze, în
    anumite condiţii, piaţa internă.


    Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Dan
    Drăgan, declară că piaţa a fost oarecum reglementată, dar că se caută noi
    măsuri şi pentru viitor. În acest moment, analizăm
    toate oportunităţile, toate opţiunile şi toate scenariile care pot fi pregătite
    în cazul în care va fi necesară o asemenea măsură. Deja piaţa este oarecum
    reglementată, prin plafoanele care au fost instituite şi pentru energie
    electrică, şi pentru gaze naturale. Aşa cum am spus, suntem în evaluarea unor
    anumite scenarii pe care am putea să le implementăm şi suntem în discuţii
    inclusiv cu partenerii din guvern, respectiv Ministerul Finanţelor, pentru a
    vedea şi sursele necesare pentru aceste plăţi.


    Tot săptămâna aceasta,
    guvernul de la București pregăteşte strategia pentru resurse minerale
    neenergetice – Orizont 2035. Actul normativ are ca obiective găsirea de resurse
    minerale care pot fi exploatate, realizarea unei industrii naţionale a
    cuprului, care să realizeze produse finite cu valoare adăugată mare şi
    asigurarea exploatării superioare a grafitului, pentru producerea pe teritoriul
    ţării a bateriilor. În ceea ce privește criza de pe piața lemnului din România,
    după plafonarea preţului la 400 de lei metrul cub (circa 80 de euro), lemnul de
    foc şi produsele derivate au dispărut de pe piaţă. În acest context, specialiştii
    în domeniu atrag atenţia că preţul plafonat nu este realist, pentru că nu
    acoperă costuri precum prelucrarea sau transportul. În plus, reprezentanţii
    Asociaţiei ProLemn cer reducerea TVA la 5% pentru toate produsele din lemn
    destinate încălzirii locuinţei, în condiţiile în care plafonarea preţului a
    creat blocaje severe în piaţă. Potrivit acestora, nu poate exista un preţ unic
    valabil pe toate lanţurile de distribuţie a lemnului de foc.

    Cel mai probabil, Ordonanţa
    privind plafonarea preţului la lemnul de foc va fi amendată de senatori astfel
    încât categoriile vulnerabile să fie sprijinite în perioada de iarnă. Senatorul
    USR, Aurel Oprinoiu, explică în ce va consta acest sprijin: Să
    venim cu un sistem de vouchere, în care să ajutăm acele persoane vulnerabile,
    aşa cum am venit către ceilalţi cetăţeni ai României în această perioadă de
    criză, cu o plafonare şi, evident, cu o susţinere a energiei electrice sau a
    gazului.


    Senatorii trebuie să vină cu o soluţie în aceste zile, altfel
    ordonanţa trece tacit în forma actuală de Senat, care este primă cameră
    sesizată.


  • Păhălu a carburanţălor, compensat ma largu

    Păhălu a carburanţălor, compensat ma largu

    Tru cadrul a misurlor di agiutari a populațillei, Executivlu di București apufusi, gioi, prilundzirea a vadilui tra s’da compensari tră păhălu la combustibili. Partenerlli ditu coaliţia di guvernare apufusiră ţănearea generală a compensarillei ti păhadzlli a carburanților ti nica trei meşi, dimi până la bitisita a anlui. Sumvenţionarea va s’hibă băgată tru lucru cu 50 di bani la naftă şi motorină. Ea eara tru lucru di trei meşi, di la 1 alunaru, și vrea s’bitisea tru dzuua ditu soni a meslui yismăciuni. Premierul Nicolae Ciucă diclară că easti ananghi di prilundzirea a aliştei compensari, tră s’contracariadză efectele negative a creaştirillei păhadzloru la naftă şi motorină ti nivelu di bană ali populaţie şi ti opearatorlli economiţ. El nica spusi că misura, ari adusă efecte, lucru cari fu vizibil tru treilli mesi ditu soni, di aprăftăsi, practic, stabilizarea nica şi scădirea a păhălui la combustibil. Ma multu, aestă apofasi adusi efecte pi tut şingirlu, di la furnizor pană la consumator.



    Secretarlu di stat tru Ministerul Energiei, Dan Drăgan, diclară că operatorlli economiţ cari vindu nafta şi motorină cătră muştiradzlli finali, persoane fiziţi ică juridiţi, cata cum şi cătră operatorlli economiţ autorizaţ cari ancupără carburanţă ditu dipozite şi ditu staţii di distribuţie şi cari da ună ñicurari di 0,5 lei pe litru inclusiv TVA la păhălu di vindiari, au hăiri di la bugetlu di stat ti ună compensare di 0,25 lei litru, inclusiv TVA aferentă ti ñicurarea faptă. Tru kirolu di băgari tru lucru, operatorlli economiţ cari vindu naftă şi motorină va lu afişeadză păhălu cari includi aestă ñicurari di păhă, iara, tru sistemlu di gestiune şi la pompă, va s’hibă angrăpsitu păhălu di vindiari fără ñicurarea comercială, cundille Dan Drăgan. Uidisitu cu oficialu ditu Ministerlu ali Energie, tră proţlli meşi ti băgari a aliştei misură, impactul bugetar fu estimat la aproapea 600 di milioane di lei (circa 120 di milioane di euro), iara tră yinitorlli trei meşi, sumedru, brumaru şi andreu, autorităţli estimeadză idyiulu impactu.



    S-cundillemu că, ñiercuri, păhălu ti motorină scădzu sum 8 lei pi litru, tră prota oară tru şasilli meşi ditu soni, ase că România ari, tru aestă oară, şasilu nai ma ñîcu păhă ditu bloclu comunitar. Trendul discendint acaţă linia pi cari s-angrăpsi, şi păhălu la naftă, agiumsi la 7,15 lei pi litru, tru scădiare cu aproapea 12 % andicra di maximul agiumtu tru meslu alunaru a aluştui anu. Tru toplu a văsiliiloru cu nai ma ieftină naftă, România easti, tru kirolu di tora, pi loclu 8 tru Uniunea Europeană. Cându Guvernul avea apufusită compensarea păhălui a carburanților, la bitisita a meslui cirişaru, nafta custusea 8,65 di lei/ litru, iara motorina ma multu di 9 lei.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala