Tag: HoReCa

  • Muncind în România

    Muncind în România


    Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a lansat Programul anual de burse oferite de România cetăţenilor străini din statele non-UE, pentru anul universitar 2024-2025. MAE transmite că programul urmăreşte dezvoltarea şi aprofundarea pe termen lung a relaţiilor bilaterale cu statele de provenienţă a studenţilor, precum şi promovarea mai eficientă a instituţiilor de învăţământ superior româneşti la nivel global. Candidaţii îşi pot depune dosarele de înscriere online în perioada 16 ianuarie – 16 martie. Rezultatele selecţiei vor fi anunţate în jurul datei de 15 iulie. Detalii privind condiţiile de eligibilitate, nivelurile de studii acoperite şi documentele necesare pentru depunerea candidaturilor se găsesc pe site-urile studyinromania.gov.ro, scholarships.studyinromania.gov.ro sau pe site-ul mae.ro, la secţiunea Burse oferite cetăţenilor străini de statul român. Pentru anul universitar anterior, pe platforma online au fost depuse peste 50.000 de candidaturi, pentru 500 de burse.



    Piaţa muncii din România a înregistrat, anul trecut, două recorduri: cel mai mare număr de contracte individuale de muncă, peste 6,7 milioane, şi cel mai mare număr de salariaţi, aproape 5,7 milioane, potrivit ministerului român al Muncii. Instituţia arată că cifrele nu-i include pe angajaţii din Apărare, din ordine publică, din Magistratură şi pe funcţionarii publici. Domeniile cu cele mai multe angajări noi au fost, în 2023, au fost comerţul, reparaţiile auto, construcţiile şi industria prelucrătoare. După Bucureşti, aflat pe primul loc cu peste 1,4 milioane de contracte, judeţele cu cele mai multe contracte de muncă active la sfârşitul anului trecut erau Cluj şi Bihor, în nord-vest, Timiş, în vest, Ilfov, Prahova şi Argeş, în sud, Braşov, în centru, Iaşi, în nord-est, şi Constanţa, în sud-est.



    Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Buzău, în sud-est, atrage atenţia cu privire la adâncirea crizei de personal în majoritatea sectoarelor economice. Potrivit instituţiei, zilnic la nivelul judeţului sunt disponibile peste 100 de locuri de muncă vacante. Cu toate acestea, angajatorii încadrează personal din afara spaţiului intracomunitar, pe fondul lipsei forţei de muncă locale. Penuria de personal, spune şeful AJOFM Buzău, Ionel Tociu, se regăseşte, predominant, în industria grea prelucrătoare, urmată de HORECA, construcţii şi zona agricolă. El arată că, în domeniul agricol se caută lucrători pe utilaje moderne care nu sunt doar mecanici, ci au cunoştinţe avansate de cadastru şi IT. La sfârşitul lunii decembrie 2023, numărul total de şomeri în judeţul Buzău a fost de aproape 8.000 de persoane, iar rata şomajului, calculată la o populaţie activă de peste 145.000 persoane, a fost de 5,47%, în creştere cu 0,15 procente faţă de luna noiembrie a anului trecut.



    Un grup de 11 cetăţeni vietnamezi, care aveau vize de muncă în România, dar nu erau mulţumiţi de salarii, au fost prinşi în timp ce încercau să treacă ilegal din România în Ungaria, informează Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră. Străinii au fost depistaţi în noaptea de 18 spre 19 ianuarie de poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Berveni, judeţul Satu Mare, în nord-vestul României. În urma audierilor s-a stabilit că vietnamezii, cu vârste cuprinse între 22 şi 48 de ani, voiau să ajungă în Austria. În demersul lor au fost ajutaţi de alţi doi cetăţeni vietnamezi, care i-au transportat cu maşinile până în apropierea frontierei de stat. Cei 11 cetăţeni sunt acum cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat, iar cei doi şoferi au fost arestaţi preventiv pentru 30 zile, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de migranţi.






  • „Bacșișul” pe nota de plata

    „Bacșișul” pe nota de plata

    De la 1 ianuarie 2023, o nouă lege reglementează impozitarea plăților informale oferite de clienți pentru diverse servicii. Cea mai cunoscută plată de acest tip — celebrul bacșiș – este cea lăsată la restaurant. De acum încolo, statul oprește 10% din valoarea bacșișului care rămâne voluntar, dar apare pe nota de plată. Ca procedură, înainte de emiterea bonului fiscal, se va înmâna clientului o notă de plată, iar clientul decide valoarea bacșișului, fie sub formă de procent, fie în sumă fixă sau, dacă dorește, va opta să nu-l ofere. Înainte de intrarea în vigoare a legii, decizia oficializării bacșișului a stârnit discuții în opinia publică. Pe de o parte, clienții se temeau că vor fi cumva obligați să-l dea chiar dacă nu ar dori, iar pe de altă parte, prestatorii de servicii credeau că, în urma impozitării, vor rămâne în mână cu o sumă mai mică decât înainte.



    Dar din punctul de vedere al patronilor din industria ospitalității, adoptarea acestei legi are doar urmări benefice pentru toată lume, după cum declară Dragoș Anastasiu, purtătorul de cuvânt al Alianței pentru Turism: Eu aș vrea să punctez doar faptul că bacșișul nu este obligatoriu. Bacșișul este o chestiune voluntară. A fost, este și va fi o acțiune a oricărui client care este mulțumit și dorește să onoreze serviciile pe care le-a primit. Dar ce a făcut legea asta? Prin ea, am trecut din zona de cutumă în zona de reglementare și ea a fost în special necesară, pentru că mai mult de 50% din clienții care merg astăzi în restaurante și hoteluri plătesc cu cardul și mai mult de 50% din acești 50% doresc să lase bacșiș pe card. Or, până în momentul de față, dacă se întâmpla lucrul ăsta în mod transparent, lucrurile erau foarte complicate și la angajații noștri le ajungeau mai puțin de 40% în buzunar. Astăzi ajung 90% în buzunar. Iată cum, de exemplu, angajații noștri o să aibă un câștig.



    Plecând de la această realitate tristă — a unor patroni care opreau o parte din bacșișul angajaților — Ioan Biriș, patron de restaurante și preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România, salută transparentizarea adusă de fiscalizarea plăților până acum informale. Ioan Biriș: Principalul câștigător al acestei legi este cel care lucrează în industrie, pentru că el este beneficiarul unui venit care exista și până acum. Dar, din ipocrizia cu care ne-am obișnuit, el întotdeauna era trecut sub preș. Iar noi, în momentul de față, am transparentizat toată această relație dintre noi și angajații noștri. Foarte mult timp industria noastră a fost criticată pentru salariile foarte mici pe care le oferă. În realitate, venitul lucrătorilor din industria noastră, pe lângă salariu, în mare parte este asigurat de acest bacșiș. Toată lumea știa deja asta. Nefiind o chestie legală, nu aveai cum s-o promovezi, nu aveai cum să o cuantifici. În momentul de față lucrurile au intrat în normalitate. În momentul în care un tânăr își dorește să se îndrepte către o carieră în această industrie, are posibilitatea să-și cuantifice foarte clar veniturile reale pe care el le va avea. Aceste venituri probabil că vor face ca numărul de tineri care se vor îndrepta către această industrie să crească.



    Din punct de vedere financiar, beneficiile au fost evidente la scurt timp după 1 ianuarie. În prima săptămână de la aplicarea legii, 50% din bacșiș a fost plătit cu cardul, deci printr-o modalitate foarte ușor de înregistrat și impozitat. De asemenea, beneficii par să aibă de-acum încolo și cei care oferă cazare, nu doar restaurantele. Printre plățile înregistrate de hoteluri, bacșisul ocupă doar între 3% și 5% din total din mai multe considerente: se fac mai multe plăți cu cardul și firmele care-și cazau angajații la hotel erau în imposiblitatea legală de a lăsa bacșiș. Dar recent, prin această lege, lucrurile s-au schimbat, după cum aflăm de la Călin Ile, preşedinte Federaţia Industriei Hoteliere din România.



    Această lege, prin forma ei, prin deductibilitatea fiscală, îi lasă pe patronii de firme sau pe decidenții din companii să poată susține activitatea din unitățile pe care le frecventează. La noi sunt foarte mulți clienți din sfera aceasta a companiilor care vin în teambuilding-uri sau care au delegați de business. Drept urmare, în industria hotelieră e clar că suma care va fi alocată ca bacșiș pentru salariații din domeniul nostrum va fi mult mai mare. Un alt lucru important pe care noi îl așteptăm: creșterea calității serviciilor, adică o legătură mai strânsă între prestația acelui om care așteaptă un bacșiș pentru pentru munca lui și serviciile pe care le prestează. Bacșișul este opțional, va fi dat numai în măsura în care acel beneficiar al serviciului va fi mulțumit de serviciu. Nu credeți că această corelație va duce la creșterea calității serviciilor, lucru pe care-l așteptăm cu toții de atâta timp, adică creșterea serviciilor din turismul românesc? În calitate de client, vom fi în măsură să îi premiem pe cei care prestează bine. Iar prestatorul de servicii va zice hai să-mi fac bine treaba” pentru că ea va fi legată direct de venitul net.



    În plus, oficializarea plăților care până acum erau informale va reduce elanul celor dispuși să-și însușească incorrect anumiți bani. Călin Ile: Doream să fac referire la teama pe care unii angajați din turism au vehiculat-o cel mai des în spațiul public: că vor fi proprietari de unități care nu vor aloca bacșișul angajaților. Menționez că acest lucru este ilegal și cred că ar trebui să dăm un semnal către cei angajați care vor fi nedreptățiți că au toate motivele să reclame dacă acest lucru se întâmplă și pot să reclame chiar la autoritatea fiscală din unitatea administrativ teritorială unde activează. Nu putem lăsa ca această lege să fie prejudiciată de anumiți patroni care nu vor respecta legea. Dar marea majoritate vor încerca să respecte legea și să distribuie tot bacșișul, așa cum prevede legea și cum am insistat.”



    Aceasta este una dintre marile speranțe ale patronilor din industria ospitalității dornici să atragă cât mai multă forță de muncă într-un domeniu care duce o lipsă acută în această privință.






  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 31.07 – 06.08.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 31.07 – 06.08.2022

    Năi alăxeri la Codlu Fiscal


    Acă stuhinaţ di ună inflație ţi năstricu di multu dauă ţcifre tu hăvaia a criştearillei cabaia multu a păhadzloru la gaze naturale și energie, româñilli lipseaşti s’ţănă keptu a născăntoru năi scunkiri. Aeastia hiinda spusi, dupu apofasili loati di Guvernul di coaliție PNL-PSD-UDMR, di la 1 august să scunkescu produsele ditu tătumi, s’ñicureadză plafoanele tră niscănti scutiri di taxe şi creasti impozitul tră mintatiţli ditu agiocurli cu tihi. Cama pi largu! Că bea tătumi clasică ică electronică, di la 1 agustu, românii va s’păltească ma multu di itia a criştearillei acciza la tătumi. Apofasea – spun autorităţile — fu loată tra s’hibă afirită diclanşaria acţiunillei di infringement contra ali României tră alinierea la legislaţia europeană tru domeniu. Și păhălu la biuturli alcooliţi creasti. Uidisitu cu ministrulu a Finanţelor, Adrian Câciu, nivelu a accizelor tră aesti produse nu mata eara actualizat ditu 2015. Tru ţi mutreaşti agiocurli cu şcurtica, va s’llia, andicra di amintaticu, un impozit ma mari, anamisa di 3% până la 40%. Tiñiili ditu construcţii, agricultură şi industria alimentară sunt şi eale vizate di alăxeri, pritu scădirea di la 30.000 (6 mii di euro) la 10.000 di lei (2 mii di euro) pe lună a plafonului până la cari s’bagă scutiri fiscale. Tut di la 1 august, tră un contract di lucru part-time, angajatorlu va s’lipsească s’păltească taxe la nivelu a tinîillei di cafi mesu minimă, atea ti aduţi găilipseri că multe firme ñiţ pot s’hibă ncllisi ică poati s’crească lucurlu paraomou. Nai ma multi alăxeri fiscale va s’bagă tru lucru, ama, di la 1 yinaru 2023, cându va s’crească TVA-ul la serviciile oferite tru industria HoReCa şi la biuturile cu adaos di zahari. Va s’alăxească, tutunăoară, turlia ti făţeari isapi a impozitului pe clădiri.



    Romgaz bati palma


    Compania di stat Romgaz dimăndă, luni, că bitisi achiziţia acţiunilor pe caru americanii di la ExxonMobil li avea tru proporție di 50% tru proiectul Neptun Diep di exploatari a gazelor ditu Amaria Lae. România, multu puțăn dipendintă di gazul rusesc, ari cantităț mări di gaze naturale neexploatate tru Amarea Lae. Volumul estimat a dzăcămintilor easte di 200 di miliardi di metri cubi. Nai ma mari cantitate easti tru perimetrul Neptun Diep, pi cari Romgaz va-lu exploateadză diadunu cu OMV Petrom, primili gaze hiinda scoasi di aclo tu inşita a anlui 2026 ică ahurhita a anlui 2027. Tru aestu kiro, tru perimetrul Midia, la aproapea 120 di kilometri di litoralu ali Românie, lucrărli di exploatari fapti di compania Black Sea Oil&Gas ahurhiră, iara protili cantităţ fură livrate, tru sistemlu naţional. Săptămâna aesta, ministrul Energiei, Virgil Popescu, diadi asigurări că, la iarnă, România nu va s’aibă probleme tru ţi mutreaşti asigurarea a gazelor naturale și că easte piste graficul loatu dinintea ali Comisie Europene tru ligătură cu stocurli. Cara, la 1 august, ținta era di 46%, iar la 1 yismăciuni di 57%, România ari, tu aestu kiro, tru magăzii piste 59% ditu anănghiseari.



    Nai ma mari contractu tră un lot di autostradă ditu România


    La Ministerul Transporturilor di București fu simnat, stămâna aesta, nai ma mari contract tră un lot di autostradă ditu România. Easti zborlu di lotlu 3 ali autostradă A1 anamisa di căsăbadzlli Sibiu, tru centru, și Piteşti, tru sud. Contractul ari ună valoari di 5,3 miliardi di lei (piste 1 miliard di euro), proiectarea ţăni 12 di meşi, iara lucrărli aproapea patru añi. Unăoară cu aestă simnari, tuti aţeali ţinţi loturi ale autostradă Sibiu-Pitești sunt tru fază di proiectari ică di şantier. Autostrada A1 easti minduită s’leagă Bucureștiul di Nădlac, la sinurlu ditu ascăpitata ali Românie cu Ungaria, ca parte a Coridorului IV pan-european di transportu.



    Catagrafia tru bitisită


    18.150.000 di persoane s-nregistrară până dumănica tricută, tru dzua ditu soni a catagrafiillei ti bănători şi casi, dimi pisti 95% ditu populaţia rezidintă estimată ali României, indiferent di cetățenie ică etnie. Amănată cu un an di itia ali pandimie, catagrafia – eveniment di anvergură dizvărtitu unăoară la dzaţi añi — ahurhi pi 1 di şcurtu. Dupu prota etapă, logistică, vini diapoa aţea ali autorecenzari, a diapoa aţea ditu soni etapă s’hibă rezevată ti adunarea a datilor pritu interviuri oclli ntroclli. Tru premieră tră statistica ditu România, adunarea şi prilucrarea a datelor fură acutortalui informatizate, cu alti zboară, să scoasi catea ditu lucru. Dupu ntribărli mutrinda studii, zănati, amintatiţi, religie, etnie ică casa, profilul ali populației rezidinte ditu România va s’hibă zugrăpsitu tru ditaliu. Scupolu easti tra s’da informaţii esenţiale tră politiţli publiţi, sociale ică economiţi, tră dizvoltarea durabilă a comunităţlor, tră mediul acadimic ică tră oamiñilli di afaceri. Protili rezultate, parţiale, ale catagrafie va s’hibă prezentate tu bitisita a anlui 2022. Aţeali finale va s’hibă cunuscuti tru inşita a anlui 2023.



    Untold, la a şaptea ediţie


    Festivalu di muzică electronică Untold di la Cluj-Napoca ş’dişcllisi, gioi porţile tră atea di a şaptea ediţie. Tru kirolu a aţiloru 4 dzăli di dizvărteari, anamisa di 4 şi 7 august, pe scenele a festivalului suntu călisiţ s’alină pisti 200 di artişti români şi xeni, ntră cari J Balvin, David Guetta, Hardwell ică Vini Vici. Organizatorii au nădie că va s’aibă un record di spectatori. Untold easti lugursitu nai ma mari festival di muzică electronică ditu România şi unu ditu protili ţinţi ditu lumi.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 31.07 – 06.08.2022

    Retrospectiva săptămânii 31.07 – 06.08.2022

    Noi modificări la Codul Fiscal


    Deși împovărați de o inflație ce a depășit de mult două cifre pe fondul majorării foarte mari a prețurilor la gaze naturale și energie, românii trebuie să facă față unor noi scumpiri. De la 1 august au intrat în vigoare modificări ale Codului Fiscal prin care s-au scumpit produsele din tutunși băuturile alcoolice. Jocurile de noroc vor fi impozitate, în funcţie de câştig, cu 3 până la 40%. Salariile din construcţii, agricultură şi industria alimentară sunt şi ele vizate de modificări, prin scăderea de la 30.000 (6 mii de euro) la 10.000 de lei (2 mii de euro) pe lună a plafonului până la care se aplică scutiri fiscale. Tot de la 1 august, pentru un contract de muncă part-time, angajatorul trebuie să achite taxe la nivelul salariului minim. Cele mai multe modificări fiscale se vor aplica, însă, de la 1 ianuarie 2023, când va creşte TVA-ul la serviciile din industria HoReCa şi la băuturile cu adaos de zahăr. Se va modifica, totodată, modalitatea de calcul a impozitului pe clădiri. Pe de altă parte, cei care au credite la bănci scot tot mai mulți bani din buzunar pentru a-și plăti ratele. Indicele Robor la trei luni în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă a ajuns la 8,11% pe an. Un nivel mai mare a fost înregistrat la 1 februarie 2010 – 8,15%. La începutul lui 2022, indicele era puțin peste 3% pe an. Aproape jumătate din creditele în lei acordate în România sunt calculate, în prezent, în funcţie de Robor.



    Romgaz bate palma


    Compania de stat Romgaz a anunțat, luni, că a finalizat achiziţia acţiunilor pe care americanii de la ExxonMobil le dețineau în proporție de 50% în proiectul Neptun Deep de exploatare a gazelor din Marea Neagră. România, foarte puțin dependentă de gazul rusesc, are cantități mari de gaze naturale neexploatate în Marea Neagră. Volumul estimat al zăcămintelor este de 200 de miliarde de metri cubi. Cea mai mare cantitate se află în perimetrul Neptun Deep, pe care Romgaz îl va exploata alături de OMV Petrom, primele gaze urmând să fie obținute de acolo la sfârşitul anului 2026 sau începutul lui 2027. Între timp, în perimetrul Midia, la aproximativ 120 de kilometri de ţărmul României, lucrările de exploatare efectuate de compania Black Sea Oil&Gas au început, iar primele cantităţi au fost livrate, deja, sistemului naţional. Săptămâna aceasta, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a dat asigurări că, la iarnă, România nu va avea probleme în privinţa asigurării gazelor naturale și că este peste graficul asumat în faţa Comisiei Europene în privința stocurilor. Dacă, la 1 august, ținta era de 46%, iar la 1 septembrie de 57%, România are, deja, înmagazinat peste 59% din necesar.



    Cel mai mare contract pentru un lot de autostradă din România


    La Ministerul Transporturilor de la București a fost semnat, săptămâna aceasta, cel mai mare contract pentru un lot de autostradă din România. Este vorba de lotul 3 al autostrăzii A1 cuprins între orașele Sibiu, în centru, și Piteşti, în sud. Contractul are o valoare de 5,3 miliarde de lei (peste 1 miliard de euro), proiectarea durează 12 luni, iar lucrările aproape patru ani. Odată cu această semnare, toate cele cinci loturi ale autostrăzii Sibiu-Pitești sunt în fază de proiectare sau de şantier. Autostrada A1 este gândită să lege Bucureștiul de Nădlac, la granița de vest a României cu Ungaria, ca parte a Coridorului IV pan-european de transport.



    Recensământul la final


    18.150.000 de persoane s-au înregistrat până duminica trecută, în ultima zi a recensământului populaţiei şi locuinţelor, adică peste 95% din populaţia rezidentă estimată a României, indiferent de cetățenie sau etnie. Întârziat cu un an din cauza pandemiei, recensământul – eveniment de anvergură desfășurat o dată la zece ani – a debutat pe 1 februarie. Prima etapă, logistică, a fost urmată de cea a autorecenzării, pentru ca ultima etapă să fie rezevată colectării datelor prin interviuri faţă în faţă. În premieră pentru statistica din România, culegerea şi prelucrarea datelor au fost complet informatizate, cu alte cuvinte, s-a scos hârtia. În urma întrebărilor referitoare la studii, ocupație, venituri, religie, etnie ori locuință, profilulpopulației rezidente din România va fi creionat în detaliu. Scopul este de a oferi informaţii esenţiale pentru politicile publice, sociale sau economice, pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor, pentru mediul academic sau pentru oamenii de afaceri. Primele rezultate, parţiale, ale recensământului vor fi prezentate spre sfârşitul anului 2022. Cele finale vor fi cunoscute la sfârșitul lui 2023.



    Untold, la a şaptea ediţie


    Festivalul de muzică electronică Untold de la Cluj-Napoca şi-a deschis, joi, porţile pentru cea de-a şaptea ediţie.Pe parcursul celor 4 zile de desfășurare, între 4 şi 7 august, pe scenele festivalului au fost invitați să urce peste 200 de artişti români şi străini, între care J Balvin, David Guetta, Hardwell sau Vini Vici. Organizatorii speră că vor avea un record de spectatori. Untold este considerat cel mai mare festival de muzică electronică din România şi unul dintre primele cinci din lume.





  • Änderungen im Steuerrecht: Koalitionsregierung will leere Staatskassen füllen

    Änderungen im Steuerrecht: Koalitionsregierung will leere Staatskassen füllen





    In Krisenzeiten sollten Steuern und sonstige Abgaben nicht erhöht werden. Das sagen in der Regel Wirtschaftsexperten und oft auch Politiker, solange sie die Oppositionsbank drücken. Doch wenn es darum geht, etwas Geld in die leeren Staatskassen zu spülen, vergessen die zuletzt Genannten oft, was sie vor den Wahlen versprochen haben. Die Rumänen haben allerhand Gründe, mit Sorge in die Zukunft zu blicken. Die Inflation liegt seit geraumer Zeit im zweistelligen Bereich, und die horrenden Preise für Gas und Energie haben eine beispiellose Teuerungswelle mit sich gebracht. Unter diesen Umständen bangen viele, dass sie ihre Rechnungen für Strom und die Heizkosten im kommenden Winter nicht mehr werden bezahlen können. Steuererhöhungen und zusätzliche Abgaben wirken da alles andere als stimmungsfördernd.



    Staatspräsident Klaus Johannis stellt sich indessen uneingeschränkt hinter die Regierungskoalition, in der sich Sozialdemokraten und Liberale in der Frage der Steuererhöhungen bislang seltsam einig waren. Auf die Frage, was er von den ab 1. August in Kraft tretenden Steuerbestimmungen halte, antwortete der Staatschef, dass es sich nicht um neue Abgaben für den Durchschnittsbürger handle, sondern um eine Korrektur bisheriger Missstände. Es sei allgemein bekannt, dass in der Vergangenheit eine Reihe von Gebühren und Steuern unter anderen Umständen als den heutigen eingeführt worden sind, die damals auch nicht genügend begründet worden waren. Nun sei es an der Zeit, die einschlägige Gesetzgebung zu modernisieren, um Transparenz zu schaffen und letztendlich die Effizienz des Staates bei der Einnahme von Geldern für den Staatshaushalt zu erhöhen. Mit einer effizienteren Verwaltung der Staatskasse könne auch die Steuerhinterziehung besser eingedämmt werden, so der rumänische Präsident.



    Konkret werden ab 1. August Tabakprodukte teurer, die Schwelle für die steuerfreie Entlohnung in bestimmten Wirtschaftszweigen wird heruntergeschraubt und Glücksspielgewinne werden höher versteuert. Raucher werden durch die Erhöhung der Verbrauchssteuer kräftig zur Kasse gebeten, dabei werden nicht nur herkömmliche Zigaretten oder Drehtabak verteuert, sondern auch die nikotinhaltigen Flüssigkeiten zum Verdampfen in sogenannten E-Zigaretten. Die Behörden begründen diesen Schritt mit der Anpassung an die europäische Gesetzgebung im Bereich, andernfalls drohe Rumänien ein EU-Vertragsverletzungsverfahren. Höhere Verbrauchssteuern und damit auch höhere Preise gelten ab heute auch für alkoholische Getränke. Finanzminister Adrian Câciu sagt dazu, dass die Verbrauchssteuern für diese Produkte seit 2015 nicht mehr aktualisiert worden seien.



    Gewinne aus Glücksspielen werden je nach Höhe des Betrags mit 3 % bis 40 % besteuert. Im Baugewerbe, in der Landwirtschaft und in der Lebensmittelindustrie gelten ab dato neue Lohnsteuersätze. Die Obergrenze für steuerfreie oder steuerbegünstigte Entlohnung in diesen Wirtschaftszweigen wird von aktuell umgerechnet 6.000 Euro auf 2.000 Euro gesenkt — wohlgemerkt geht es dabei um Spitzenverdiener in den Vorständen, denn sonst beklagen sich Unternehmer beispielsweise in der Bauindustrie, dass qualifizierte Arbeitnehmer nur noch schwer zu finden sind und dass sie deshalb vermehrt auf Bauarbeiter aus Drittstaaten — vornehmlich aus Asien — zurückgreifen müssen.



    Für Arbeitnehmer in Teilzeitarbeit müssen Arbeitgeber nun Sozialabgaben auf Niveau des gesetzlichen Mindestlohns entrichten, was für herbe Kritik aus der Branche sorgte. Kleinere Unternehmen würden dadurch vor dem Aus stehen, au‎ßerdem werde dadurch die Schwarzarbeit ermutigt, hie‎ß es.



    Weitere Steuererhöhungen sollen ab 1. Januar 2023 in Kraft treten. Die Umsatzsteuer im Hotel- und Gastgewerbe wird dann von aktuell 5 % auf 9 % erhöht. Auch zuckerhaltige Limonaden und und selbst alkoholfreies Bier sollen dann teurer werden. Und schlie‎ßlich soll die Besteuerung von Immobilien und Eigentumswohnungen um bis das Vierfache erhöht werden, was in einem Land der Wohnungseigentümer sicherlich für politischen Zündstoff sorgen wird — möglicherweise auch für Zoff in der sich derzeit einig zeigenden Koalition.

  • Industria ospitalității în căutare de angajați tineri

    Industria ospitalității în căutare de angajați tineri

    Pe cât de importantă este dezvoltarea turismului în România, unde în ultimii ani s-au înregistrat progrese majore, dar încă insuficiente, pe atât de acută devine criza personalului din acest domeniu. Nevoia de cât mai mulți angajați pe măsura progresului, dar și lipsa acestora din turism au determinat Federația Industriei Hoteliere din România să organizeze recent Zilele Porților Deschise în industria ospitalității, pentru a atrage tinerii către meseriile din domeniu. Mai concret, organizatorii au dorit ca un numâr cât mai mare de tineri să ajungă să facă practică în hotelurile românești și, de asemenea, au urmărit dezvoltarea educației duale de specialitate.



    În România, prin învățământ dual se înțelege parteneriatul dintre diverse sectoare economice și licee tehnice în vederea angajării absolvenților cât mai repede în companii din domeniul în care se pregătesc. Despre situația ocupării locurilor de muncă în turism, dar și despre cooperarea dintre HoReCa și instituțiile de învățământ, ne vorbește acum Camelia Ghețău, reprezentanta Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic:



    Numărul de locuri alocat pentru domeniul de pregătire profesională în turism și alimentație care susține domeniul HoReCa, deși este generos, nu este întotdeauna acoperit de cererile de înscriere ale elevilor. Totuși, este unul din domeniile cu cea mai bună pondere de ocupare a locurilor și anume de 82,9%. Există un procent de aproape 17% locuri neocupate. Deci trebuie ca împreună sistemul de educație și mediul economic să atragem elevi pentru a completa toate locurile pe care Ministerul Educației le pune la dispoziție pentru calificări în domeniul turism și alimentație.



    În afară de aceasta Ministerul Educației, respectiv Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, este deschis tuturor ofertelor și solicitărilor. Dacă operatorii economici din turism constată că acele calificări pe care le dezvoltăm noi astăzi nu mai sunt potrivite din punct de vedere al programei școlare cu evoluțiile din sector, atunci vă stăm la dispoziție pentru a interveni pentru a actualiza și a moderniza curriculumul actual. Nu este nicio problemă să facem acest lucru întrucât există un instrument foarte flexibil numit Registrul Național al Calificărilor Profesionale care permite în orice moment introducerea de noi calificări.



    Care este punctul de vedere al potențialilor angajatori din turism? Marius Băzăvan, manager al unui lanț hotelier și membru in Comitetul Director al Federației Hotelierilor, consideră că formarea tinerilor în meseriile ospitalității reprezintă și o îndatorire a firmelor din domeniu. Chiar înainte de Zilele Porţile Deschise, Marius Băzăvan declara:



    Trebuie să realizăm că, dacă nu avem tinerii educați, nu o să avem un turism așa cum ne dorim în viitor. Turismul din România se dezvoltă pe zi ce trece, dar avem nevoie, pe lângă oamenii cu experiență, și de tinerii dedicați și educați, care să vină cu entuziasm. Acest această interacțiune cum este Ziua Porților Deschise ne ajută foarte mult și pe noi ca industrie să înțelegem mai bine care sunt nevoile tinerilor, care sunt așteptările lor pentru că este foarte important ca ei să aleagă în cunoștință de cauză meseria și cariera pe care doresc să o urmeze. Noi, hotelierii, avem și învățământ dual. Este a doua generație de învățământ dual, dacă aș putea să o numesc așa, cu două clase de bucătari și ospătarii a câte 14 elevi. Compania noastră și-a pus la dispoziție locațiile din Băile Herculane pentru că în zonă există doar un singur liceu cu calificarea de tehnician în turism. Mai exact, am ales să închiriem două autocare și astfel vom transforma această acțiune și într-o mică excursie. Elevii vin din Craiova și se duc către Băile Herculane. Petrec o zi în Băile Herculane. Acolo ar trebui ca fiecare hotelier să aibă workshop-uri cu tematică pentru ca elevii să vadă exact ce se întâmplă într-un departament de marketing și vânzări, precum și partea mai puțin văzută a meseriei, dar foarte frumoasă. Noi încurajăm astfel de acțiuni și cu siguranță ne vom concentra din ce în ce mai mult pe interacțiunea cu tinerii și cred că vor găsi un loc cu adevărat frumos în această industrie.



    Dar ce părere au chiar cei direct vizați la Zilele porților deschise din industria ospitalității? Să-l ascultăm pe unii din ei: Mă numesc Marin Cristian Alexandru. Sunt practicant în domeniul ospitalității, mai la bucătărie. Și mi se pare o idee foarte bună practica în hoteluri pentru că deschide noi orizonturi, dar și stimulează copilul să fie mai creative, mai disciplinat și să aibă o gândire mai bună decât ar avea dacă ar face doar teorie, la școală. În principiu, sunt de părere că, cel puțin pe mine, învățământul dual m-a ajutat să fiu mult mai disciplinat mult mai creativ.



    Iar colega lui a adăugat: Mă numesc Cosmina. Iar pentru mine practica și turismul, în general, înseamnă cea mai frumoasă meserie pe care o știu. M-a ajutat să descopăr foarte multe avantaje și să-mi deschid foarte multe orizonturi. Ce pot să spun eu? Tot ce-am învățat în acești trei ani de practică m-a ajutat foarte mult să îmi dau seama ce îmi doresc cu adevărat. Și eu îmi doresc foarte mult să ajung să ajung director de hotel. Mi se pare o meserie foarte frumoasă.



    Și pentru că educația presupune și elevi, și dascăli, profesorilor din învățământul dual au, de asemenea, responsabilitatea lor în atragerea tinerilor către meseriile ospitalității, după cum spune profesoara Larisa Ilea: Ei sunt prima generație de învățământ dual care s-a format și datorită acțiunilor de deschidere a porților în hotelurile din București și din țară. Pe parcursul activității mele, mi-am dat seama că putem să facem mai mult și de aceea noi suntem și asociați, pe de-o parte în calitate de profesori de turism, într-o asociație a profesorilor și mentorilor de turism, pe de altă parte într-o asociație a liceelor hoteliere și de turism din România. Asociația s-a înființat datorită inițiativei Federației Hotelierilor, dar și Institutului Francez din România. Împreună facem parteneriate puternice pentru a valoriza meseriile din turism și pentru a oferi hotelierilor și operatorilor economici din turism o resursă umană de calitate care se formează începând de la 15 ani și nu se mai oprește din formare niciodată pentru că turismul este acel domeniu care se transform o dată la șase lună. Cam la șase luni aflăm ceva nou.



    Criza forței de muncă a revenit în forță în României după ridicarea restricțiilor impuse de pandemia. Iar în turism, ea se simte mai acut ca niciodată, căci aici salariile mici și condițiile de lucru mai precare i-au făcut pe mulți să se reorienteze fie spre alte domenii, fie spre alte țări. În plus, pentru revigorarea turismului românesc și pentru a face față cererii, și oferta industriei ospitalității trebuie să fie pe măsură. Iar pentru asta e nevoie de angajați.




  • Perspectives économiques en 2022

    Perspectives économiques en 2022

    Si lors des crises précédentes, qu’il s’agisse de celle
    de 1996 à 1997, ou encore de celle de 2008 à 2009, l’économie roumaine avait eu
    besoin de 5 à 6 années pour se redresser, cette fois le PIB est parvenu à regagner
    son niveau d’avant la pandémie bien plus rapidement, soit juste après un an et
    demi depuis le début de la crise. En effet, après une baisse de 3,7 % en 2020,
    l’économie roumaine a connu une reprise dynamique, enregistrant une croissance
    de 6,3 % à la fin de l’année dernière.






    Cependant, si la reprise économique est particulièrement
    rapide, elle s’accompagne d’une montée des pressions inflationnistes, dont les
    causes sont à trouver aussi bien en interne que dans la conjoncture externe. C’est
    pour cette raison que les analystes semblent vouloir tenir à l’œil le niveau de
    l’inflation, une inflation dopée en outre par la hausse des prix de l’énergie
    et par des exigences salariales, deux phénomènes qui ne font qu’augmenter les
    pressions inflationnistes. Par ailleurs, plombée par un déficit commercial chronique,
    tout comme par un déficit budgétaire à la hausse, la tendance inflationniste
    semble avoir encore de beaux jours devant elle. Et il est vrai que la Roumanie se
    trouve depuis 2019 sur la sellette de la Commission européenne, en procédure de
    déficit excessif.








    L’année 2022 devrait être dès lors l’année des réformes
    structurelles, censées endiguer les déséquilibres macroéconomiques qui tendent
    à se creuser. Pourtant, 2022 se dessine plutôt comme l’année des contrastes, marquée
    par un approfondissement des déséquilibres économiques, comme nous l’annonce une
    analyse récemment publiée par un cabinet de conseil. L’analyse fait en effet
    état d’un écart croissant entre la hausse des prix à la consommation et la
    hausse des salaires, ce qui ne manquera pas d’entraîner la baisse de la
    consommation et celle du niveau de vie, tout comme un écart croissant entre les
    sphères publique et privée, entre les promesses et la réalité, entre les riches
    et les pauvres.








    Voici l’avis d’Adrian Negrescu, consultant économique : «
    Ce sera une année faite de contrastes, marquée par un écart grandissant entre l’augmentation
    des prix et le niveau des revenus, entre l’évolution de différents secteurs de
    l’économie, dont certains vont engranger des bénéfices, alors que d’autres
    seront en chute libre. Les plus touchés seront le plus probablement les entreprises
    exportatrices, plombées par une demande à la baisse, à cause de cette terrible
    crise sanitaire qui semble ne plus vouloir nous quitter. Ce sera aussi l’année
    des contrastes entre les revenus du secteur public et ceux du secteur privé
    car, ne l’oublions pas, dans le public, alors même que les salaires sont gelés,
    ce qui s’apparente à une baisse de fait du pouvoir d’achat sur fond
    d’inflation, les salaires sont tout de même garantis, ce qui est loin d’être le
    cas dans le secteur privé. Les chances
    de retrouver un meilleur emploi dans ce secteur, ou de percevoir une
    augmentation salariale, en 2022, s’amenuisent, me semble-t-il, de jour en jour,
    au vu des défis posés par l’inflation, et à cause de l’impasse financière.
    »








    Alors que 2021 aurait dû être l’année des réformes
    structurelles dans l’administration, dans les entreprises publiques, mais aussi
    dans les domaines des retraites, de la santé, de l’éducation et, plus
    largement, dans le domaine de l’assainissement budgétaire, pour diverses
    raisons le calendrier des réformes a été envoyé aux calendes grecques ou, plus
    précisément, repoussé jusqu’à la mise en application des réformes arrêtées dans
    le plan national de redressement et de résilience, convenu avec la Commission
    européenne. La seule « réforme » menée à bien l’année passée, soit la
    libéralisation complète du marché de l’énergie, s’est malheureusement traduite
    par une augmentation significative des prix, de l’inflation, et par les effets économiques
    indésirables qui en découlent.








    Y a-t-il malgré tout des raisons d’espérer en 2022
    ? Certes, le domaine du commerce en ligne, des affaires connexes, ou encore
    l’essor de la médecine privée semblent avoir de beaux jours devant eux, selon
    l’analyste Adrian Negrescu : « Pour ma part, je m’attends à une
    augmentation significative même dans le domaine agricole. Si nous allons
    bénéficier d’une bonne année climatique, nous pourrions enregistrer une
    production agricole similaire à celle de l’année dernière, soit l’une des plus importantes
    jamais enregistrées durant ces dernières années. En revanche, je mise sur un
    accroissement du déficit de notre balance commerciale, sur fond de baisse de
    l’exportation des produits manufacturés. Le secteur de l’informatique, des
    nouvelles technologies, va quant à lui poursuivre sa croissance. Mais beaucoup
    d’entreprises auront un accès de plus en plus difficile à la capitalisation, à
    l’argent frais et, par voie de conséquence, à la croissance et aux bénéfices.
    Dans le domaine de l’HORECA, je suppose que les acteurs économiques vont
    continuer à vivoter, à la limite de la survie, à l’instar de ce qu’ils ont
    connu en 2020 et 2021. Alors, voyez-vous, certains secteurs connaîtront sans
    doute la croissance, d’autres vont en revanche rester ou entrer dans le rouge.
    Nous verrons se développer une économie à plusieurs vitesses, et il est à
    parier que de très nombreuses entreprises seront obligées à déposer le bilan. En
    2021, nous avons eu près de 100.000 entreprises qui l’ont fait, mais je
    m’attends à un nouveau record en 2022. Evidemment, les plus touchées seront les
    PME. »









    La bonne nouvelle est tout de même que la plupart des acteurs
    économiques roumains semblent avoir tiré des leçons de la pandémie, en
    restructurant leurs activités et en débutant l’année de façon plus réaliste, nous
    rassure le même Adrian Negrescu. D’autre part, selon les analystes, les
    principaux défis auxquels le milieu d’affaires se verra confronter cette année demeurent
    la capacité du marché de travail à fournir des employés qualifiés, au même
    titre que la capacité des employeurs à proposer des salaires compétitifs.
    (Trad. Ionuţ Jugureanu)

  • Tur turistic virtual Timiş

    Tur turistic virtual Timiş


    Astăzi vă invităm să descoperim, pentru început, virtual, judeţul Timiș. Un județ așezat în partea de vest a României, în (provincia istorică) Banat, municipiul de reşedinţă fiind Timișoara. Timiş este cel mai vestic județ al țării.


    Pornim în această descoperire, pentru că la sfârşitul anului trecut, Consiliul Judeţean Timiş a lansat un tur turistic virtual interactiv, prin care prezintă lumii principalele destinaţii ale judeţului, în care sunt incluse monumente, conace, castele, muzee, case memoriale sau cascade, lacuri şi alte comori ale naturii. Iniţiativa este menită să stimuleze turismul, prin atragerea de vizitatori din ţară sau de peste graniţă.



    Ruxandra Adam, coordonatorul compartimentului pentru dezvoltarea turismului din cadrul CJ Timiş ne-a spus mai multe despre traseele turistice virtuale prezentate:


    “Ele, dacă deschideţi turul, sunt împărţite pe diferite categorii, şi chiar şi pe hartă este o împărţire geografică, astfel încât să fie cât mai uşor şi cât mai la îndemâna utilizatorului. Am încercat să facem un inventar complet al resurselor turistice din judeţ, iar ulterior le-am identificat pe cele mai importante, pe care le-am şi ales pentru a fi incluse în acest tur virtual. Vedem de la monumente, conace, castele, muzee, cae memoriale, cascade, lacuri şi tot felul de alte comori ale naturii, pe care le prezentăm într-o manieră cât mai realistă şi, în aceeaşi măsură, profesionistă, oricărui potenţial vizitator. Turul e disponibil şi în engleză şi în germană, noi ne adresăm atât turiştilor din ţară, cât şi celor din străinătate.”



    Am invitat-o pe Ruxandra Adam să ne tenteze cu obiective prezentate în acest tur:


    “Pentru început, poate că niciodată nu am luat în calcul Jimbolia, ca o destinaţie turistică. Dar dacă ne uităm pe acest tur şi vedem că are nu mai puţin de trei muzee şi case memoriale, cu siguranţă aceasta devine o posibilă destinaţie pentru o zi sau pentru un weekend petrecut în zona de deal a judeţului. Dacă intrăm pe categoria de cadru natural, la fel, o să vedem că Timişul este de fapt foarte ofertant din punct de vedere turistic. Scopul acestui tur este de fapt acesta: să încercăm să intensificăm promovarea judeţului din punct de vedere turistic, pentru că drept destinaţie experenţială avem foarte multe de arătat.”



    Am întrebat-o pe Ruxandra Adam, coordonatorul compartimentului pentru dezvoltarea turismului din cadrul CJ Timiş, cât timp putem să ne “plimbăm” online prin judeţ acum:


    “Dacă începem să intrăm prin toate obiectivele, să le observăm, cu siguranţă o oră-două avem ce vedea. Este un produs făcut foarte profesionist, calitatea fotografiilor şi a filmărilor te face să te concentrezi şi să pătrunzi în locurile pe care ţi le prezintă, este şi foarte intuitiv şi uşor de folosit. Pe viitor, turul se va dezvolta, vor fi adăugate şi principalele obiective din oraşul Timişoara şi sunt destul de sigură că şi principalele instituţii de cultură, cum sunt muzeele, vor face propriile lor tururi virtuale, care ne vor permite să le vizităm şi în mediul online, iar acestea, la rândul lor, vor fi integrate în acest tur virtual. Totodată capitolul HORECA ce apare acum pe tur se va dezvolta şi va fi completat cu imagini şi filmări, astfel încât să poţi programa un sejur complet, care să împlice atât vizitarea unor obiective, cât şi stabilirea locului unde vei mânca sau unde te vei caza peste noapte, dacă vrei să mergi mai departe în judeţ.”



    O aplicaţie cu atât mai utilă cu cât, nu trebuie uitat, Timişoara se pregăteşte pentru anul 2023, an în care va fi Capitală culturală europeană, un titlu pe care l-ar fi avut încă din 2021, dacă nu apăreau restricţiile de călătorie impuse de pandemie.






  • Jurnal Românesc – 29.07.2021

    Jurnal Românesc – 29.07.2021

    Este
    datoria noastră să-i onorăm pe toţi înaintaşii care s-au sacrificat pentru
    realizarea unităţii şi păstrarea identităţii şi demnităţii naţionale şi să
    cinstim cu onoare Imnul, expresie a celor mai pure sentimente patriotice ale
    poporului român
    , a transmis preşedintele Klaus Iohannis cu ocazia Zilei
    Imnului Naţional marcată pe 29 iulie. Versurile lui Andrei Mureşanu au
    căpătat în timp o încărcătură emoţională aparte şi au insuflat demnitate,
    patriotism şi curaj unor întregi generaţii în ultimii 173 de ani. (…)
    Intonarea sa spontană în timpul Revoluţiei Române din decembrie 1989 a readus
    în actualitate mesajul peren al acestui vechi cântec al tuturor românilor şi a
    fundamentat decizia de instituire a acestuia drept Imn Naţional al
    României
    , a mai spus preşedintele.

    Imnul Deşteaptă-te,
    române! trezeşte încrederea că avem puterea de a ne solidariza pentru
    interesul comun, acela de a trăi într-o Românie democratică, modernă şi
    dezvoltată, în care fiecare român să se simtă împlinit,
    a declarat la
    rându-i prim-ministrul Florin Cîţu. El a adaugat că pentru generaţia din care
    face parte, Deşteaptă-te, române! înseamnă, în primul rând, căderea
    regimului comunist şi recâştigarea libertăţilor fundamentale. Simbol al
    unităţii Revoluţiei Române de la 1848, Deşteaptă-te, române! a fost
    cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi, din Râmnicu Vâlcea, la 29 iulie 1848.
    Prin Constituţia din anul 1991 Deşteaptă-te, române! a devenit
    Imnul Naţional al României.




    Neimpozitarea
    salariului minim ar putea fi o soluţie pentru păstrarea forţei de muncă în
    ţară, iar această măsură va începe la 1 ianuarie 2022 într-un sector privat,
    care ar putea fi HoReCa, a declarat ministrul Economiei, Claudiu Năsui.
    Penuria de forţă de muncă a fost o problemă veche a României, de dinainte
    de pandemie. Românii muncesc, sunt harnici, doar că pleacă din România, nu
    muncesc în România. Nu o fac din lipsă de patriotism, trimit banii înapoi în
    ţară. Economisesc bani şi investesc, îşi fac o casă la noi, fac un business
    înapoi în ţară, dar munca efectivă nu o desfăşoară în ţară, a spus
    ministrul. Potrivit acestuia, soluţia neimpozitării salariului minim ar
    reprezenta un scut fiscal care ar avea efecte sociale
    extraordinare, ar reduce sărăcia, ar încuraja munca, ar activa forţa de muncă,
    ar ţine oamenii în România.

    De ce pleacă oamenii la muncă în altă
    ţară?(…) din cauza diferenţei de salariu, mai ales când vorbim de forţa de
    muncă slab calificată, necalificată, sau la început de drum. (…) Exact pe oamenii
    aceia noi îi impozităm cel mai dur, le luăm cele mai multe taxe din UE (…)
    Când munceşti 48 de ore pe săptămână să fii în sărăcie e o chestie clară de
    economie bolnavă, a apreciat Năsui. El a adăugat că mai există şi
    opţiunea ca această măsură să nu fie aplicată în sectorul HoReca, dar a fost
    luată în calcul şi varianta îngheţării salariului minim brut şi implementarea
    unor tranşe de neimpozitare. În prezent, în România salariul minim brut este de
    2.300 de lei.




    Un consorţiu
    format din Banca Naţională a României, Banca Centrală a Olandei şi Banca
    Lituaniei a câştigat procesul de selecţie pentru proiectul Consolidarea
    supravegherii, guvernanţei corporative şi gestionării riscurilor în sectorul
    financiar din Republica Moldova, transmite Delegaţia Uniunii Europene la
    Chişinău. Proiectul, finanţat de Uniunea Europeană în cadrul programului
    EU4Moldova, se va derula pe o perioadă de 24 de luni şi vizează consolidarea
    cadrului macroprudenţial pentru prevenirea acumulării riscurilor sistemice,
    alinierea cadrului legal al supravegherii sectorului de asigurări şi asigurări
    auto de răspundere civilă la cerinţele acquis-ului european, elaborarea unui
    nou cadru legal pentru consolidarea supravegherii instituțiilor financiare
    nebancare şi pregătirea pentru aderarea la SEPA – Zona Unică de Plăţi în Euro.
    Implementarea proiectului va fi realizată de BNR în colaborare cu Autoritatea
    de Supraveghere Financiară şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia
    Consumatorilor din România.




    Muzeograful
    Alina-Ruxandra Mircea, din cadrul Muzeului Brăilei Carol I a
    susţinut pe 28 iulie workshop-ul online
    Forța de nebiruit a vieții noi: Note despre iconografia electrificării în
    arta românească postbelică. Evenimentul, organizat în limba engleză, a
    fost găzduit de Muzeul de Artă Modernă din Varșovia și s-a desfășurat pe
    platforma Zoom. Reprezentanţa Institutului Cultural Român în capitala Poloniei
    transmite că workshop-ul a fost un un eveniment asociat expoziției Planul
    de o mie de ani a artistei Agnieszka Polska, expoziţie ce poate fi văzută
    la Muzeul de Artă Modernă din Varșovia până pe 19 septembrie.


  • Starea de alertă, prelungită din nou

    Starea de alertă, prelungită din nou

    Ca în majoritatea statelor europene, pandemia de COVID-19
    îşi menţine trendul descendent și în România. Aproape toate județele țării sunt
    în zona verde, cu o incidență a cazurilor de coronavirus mai mică de 1,5 la mia
    de locuitori. Numărul de cazuri noi şi de pacienţi în stare gravă continuă să
    scadă, iar campania de vaccinare merge în direcția bună, consideră
    autoritățile. Chiar și în aceste condiții, premierul Florin Cîţu a anunţat că
    starea de alertă va fi prelungită, de joi, cu încă o lună, pentru a ține
    pandemia sub control, totuşi vor fi eliminate unele măsuri restrictive care nu
    mai au sens. În ceea ce priveşte posibilitatea de a se renunţa la masca
    sanitară în spaţii deschise sau de a se reduce restricţiile pentru persoanele
    vaccinate, şeful executivului a precizat că se va ţine cont de recomandările
    specialiştilor.

    Florin Cîţu: Sunt unele măsuri care nu îşi mai au
    sensul. De exemplu, în ceea ce priveşte staţiunile montane, vom scoate acele
    restricţii pentru schi. Erau nişte restricţii pe care le-am introdus acum două
    luni, acelea nu vor mai exista, că nu mai au sens. Va trebui să avem discuţii
    cu specialiştii şi, în funcţie de recomandările acestora, vom veni cu un
    răspuns. Eu am spus din punctul meu de vedere, persoanele care s-au vaccinat şi
    nu mai reprezintă un risc în societate ar trebui să beneficieze sau să se
    bucure de o viaţă normală
    .

    Și secretarul de stat Raed Arafat a
    declarat că trebuie în continuare respectate măsurile de protecție sanitară și
    a anunțat noi relaxări faţă de măsurile de până acum. Potrivit acestuia, a fost
    eliminată restricţia privind participarea la procesiuni sau pelerinaje
    religioase, iar joi va fi permisă circulaţia persoanelor și pe timpul nopții,
    pentru sărbătoarea musulmană de Ramadan. În plus, se vor putea organiza
    evenimente sportive şi culturale test. Este vorba de evenimente cu
    depășirea a jumătate din capacitate, în cadrul cărora va fi permis accesul
    persoanelor care sunt vaccinate, au un test negativ de COVID-19 sau au trecut
    prin boală în ultimele trei luni.

    Raed Arafat: Participarea va fi
    permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate sau pentru persoanele care
    se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 90-a zi ulterioară
    confirmării infectării cu SARS-CoV-2 sau a persoanelor care prezintă rezultatul
    unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore. S-a mai adăugat, la solicitarea
    Ministerului Sănătăţii, şi testul antigen, nu mai vechi de 24 de ore, cu
    condiţia prezentării unui rezultat certificat, un certificat de rezultat
    negativ
    .

    Cât privește domeniul HoReCa, Raed Arafat a declarat că o
    eventuală deschidere a restaurantelor la capacitate maximă va presupune anumite
    condiţii de acces, o decizie finală în acest sens urmând a fi luată până la 1
    iunie. În prezent, în zonele cu incidenţa sub 1,5 îmbolnăviri la mia de
    locuitori este permis un grad de ocupare în restaurante de 50%, cu acces
    necondiţionat. Se menține, însă, interdicția desfășurării de reuniuni cu
    prilejul unor sărbători, aniversări, petreceri publice sau private în spații
    închise sau deschise.


  • Vaccinarea – şansă pentru relaxare

    Vaccinarea – şansă pentru relaxare

    În urmă cu un
    an, peste tot în lume, mai puţin în ţările conduse de lideri pe cât de vocali
    pe atât de iresponsabili, restricţiile au devenit noua normalitate. Însoţite de
    măsuri sanitare draconice şi de efortul autorităţilor de a convinge populaţia
    că igiena şi distanţa fizică sunt obligatorii, nu doar necesare, măsurile restrictive
    au fost modalitatea de a limita numărul îmbolnăvirilor, al deceselor şi colapsul
    sistemelor sanitare.


    Ce s-a schimbat radical în ultima jumătate de an a fost
    apariţia vaccinurilor, văzute ca şansa revenirii la viaţa dinaintea pandemiei. Pledoaria
    pentru vaccinare este, şi în România, pledoaria pentru o viaţă normală şi a
    devenit leitmotivul mesajelor publice lansate de autorităţi.


    Relaxarea
    măsurilor anti-COVID, mergând până la eliminarea obligativităţii măştii în aer
    liber, nu mai devreme însă de luna august, depinde de rata de vaccinare
    , a declarat
    premierul Florin Cîţu. El a amintit că ţinta este de 5 milioane de persoane
    vaccinate până la 1 iunie, dată de la care o parte dintre restricţii vor fi
    eliminate dacă lucrurile merg bine. În discuţie va fi o relaxare a
    restricţiilor pentru perioada estivală în turism şi industria HoReCa, în
    funcţie de ritmul vaccinării, iar beneficiari principali vor fi românii
    vaccinaţi.


    Florin Cîţu: Este clar că putem vorbi de fără mască pe
    plajă, de exemplu, fără mască dacă mergem la munte, într-o drumeţie, dar putem
    să vorbim şi de facilităţi pentru persoane vaccinate. Putem să vorbim, de
    exemplu, de restaurante, care pot să ajungă la capacitate 100% cu persoane
    vaccinate, la interior; sau hoteluri pe litoral, capacitate 100% cu persoane
    vaccinate. Putem să vorbim de evenimente private care pot fi deschise doar
    pentru persoane vaccinate. Vom avea aceste evenimente pilot în Bucureşti şi în
    Cluj şi eu sunt sigur că rezultatele vor fi bune.


    Autorităţile de la
    Bucureşti lucrează la o strategie prin care şi copiii între 12 şi 15 ani se vor
    putea vaccina, odată aprobat vaccinul Pfizer pentru această grupă de vârstă. Prima
    ţintă de vaccinare pentru adulţi, de 5 milioane până pe 1 iunie, este posibilă,
    consideră şeful campaniei naţionale de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiţă.
    Pledoaria sa în favoarea imunizării este dublată de un apel la prudenţă.


    Valeriu
    Gheorghiţă: Orice măsură de relaxare este important să vină la pachet cu o
    supraveghere foarte atentă din punct de vedere epidemiologic, o monitorizare de
    cel puţin două săptămâni, pentru a evidenţia eventualul impact, şi progresiv se
    pot relaxa şi alte măsuri. Din acest motiv, este important ca un număr cât mai
    mare de persoane să fie vaccinate, pentru că o persoană vaccinată este o
    persoană mult mai bine protejată şi receptivitatea scade
    .


    În marile
    oraşe, vaccinarea decurge bine. Campioane sunt Bucureştiul şi Clujul.
    La nivel naţional, aproape 3,5 milioane de oameni au primit cel puţin o doză,
    iar mai bine de 2 milioane ambele doze necesare imunizării. România este acum
    pe locul şase în Europa la vaccinare şi pe locul 18 la nivel global.



  • La semaine du 12 au 17 avril 2021

    La semaine du 12 au 17 avril 2021

    La destitution du ministre de la Santé a engendré des tensions dans la coalition gouvernementale de Roumanie

    Alors que la Roumanie enregistre un pic de la pandémie de Covid-19, le ministre de la Santé de Bucarest, Vlad Voiculescu, proposé par l’Alliance Union Sauvez la Roumanie-Plus, a été révoqué par le premier ministre libéral Florin Cîtu. Après le refus de Dan Barna, co-président de l’Alliance USR-Plus, d’assumer ce portefeuille, c’est le premier ministre qui est devenu ministre de la Santé par intérim. La décision du chef du cabinet de Bucarest de destituer M Voiculescu a provoqué des tensions au sein de la coalition au pouvoir, constituée par le Parti national libéral, l’Union Sauvez la Roumanie-Plus et l’Union démocrate magyare de Roumanie. Le chef du cabinet de Bucarest a justifié sa décision affirmant qu’il avait souhaité maintenir la confiance dans les institutions de l’Etat afin de pouvoir dépasser la période difficile générée par la pandémie.

    En revanche, Dan Barna a annoncé que le premier ministre roumain ne disposait plus de l’appui politique de l’Alliance USR-Plus. Enfin, le vice-premier ministre Kelemen Hunor, président de l’Union démocrate magyare de Roumanie, affirme que la décision de Dan Barna de retirer l’appui politique au gouvernement Cîtu a été hâtive et il a appelé les leaders de la coalition de faire preuve de maturité politique. Du côté de l’opposition, le président du PSD, Marcel Ciolacu, a déclaré que « la révocation de Vlad Voiculescu est arrivée beaucoup trop tard pour nombre de Roumains qui ont perdu la vie ou qui ont vu leur santé ruinée. »

    Depuis plusieurs semaines déjà, la destitution du ministre de la Santé a été intensément demandée tant par l’opinion publique que par les acteurs politiques, y compris par des responsables de la coalition gouvernementale. D’ailleurs, les restrictions censées limiter la propagation de l’infection au nouveau coronavirus, promues par l’ancien ministre de la Santé et par l’ancienne secrétaire d’Etat Andreea Moldovan, sont de plus en plus contestées par certains Roumains, qui ont même protesté dans plusieurs villes roumaines. Enfin, des centaines de membres des cinq confédérations syndicales de Roumanie ont participé à Bucarest à une protestation antigouvernementale. Ils demandent la démission de l’Exécutif, la majoration du salaire minimum à un niveau qu’ils appellent décent, des retraites équitables, des services publics de qualité et le déblocage des négociations collectives.

    Coup d’accélérateur de la campagne de vaccination anti-Covid en Roumanie

    En Roumanie, le nombre de malades de Covid est à la baisse : environ 13 000 personnes. Par contre, le nombre des patients atteints du Covid-19 en soins intensifs est toujours élevé – plus de 1 500 personnes, alors que le nombre de lits disponibles en soins intensifs pour ces malades est de plus en plus bas sur l’ensemble du pays. Une situation à laquelle les autorités roumaines tentent de remédier au plus vite. En même temps, le rythme de la vaccination anti-Covid s’est accéléré en Roumanie. Le nombre total des personnes qui ont reçu au moins une dose a dépassé les 2 millions et demi. Les listes d’attente sont plus courtes, actuellement près de 350 000 personnes y figurent, soit moins de la moitié par rapport à la semaine dernière. Les autorités exhortent la population à se faire vacciner, vu que c’est la seule solution pour surmonter cette période difficile et retrouver la normalité. D’autant plus qu’à compter de ce vendredi, il est possible de se faire vacciner sans rendez-vous préalable avec le produit AstraZeneca, dans les centres où il y a des places disponibles. Enfin, jeudi, le gouvernement roumain a approuvé un mémorandum portant sur l’achat de vaccins anti-Covid Pfizer-BioNTech supplémentaires, à hauteur de 4,2 millions de doses.

    Nouvelles lois adoptées par le gouvernement de Bucarest.

    Cette semaine, l’exécutif de Bucarest a adopté le projet de loi sur les communications 5G, qui accroît d’une manière significative la vitesse d’internet des dispositifs portables. Cette disposition normative a demandé une attention particulière, parce que selon le ministre de l’Intérieur, Lucian Bode, la nouvelle technologie risque de permettre des menaces complexes à l’adresse de la sécurité nationale par l’accès à des infrastructures informatiques sensibles. L’appel d’offres pour l’allocation du spectre 5G en Roumanie, déjà ajournée à deux reprises, pourrait avoir lieu dans la deuxième moitié de cette année. Jeudi également, le gouvernement a décidé des principes du nouveau système de rémunération des personnels publics. Les employés qui occupent un poste identique devraient recevoir la même rémunération, quelle que soit l’institution où ils travaillent. Tant le premier ministre que la ministre du Travail ont assuré que les revenus des salariés de l’Etat n’allaient pas diminuer. Ce qui plus est, les ministres ont examiné en première lecture deux décrets d’urgence qui simplifient les relations de travail par la numérisation et par la réduction de la bureaucratie.

    Aide financière pour le secteur de l’HoReCa

    La Commission européenne a approuvé le schéma de 500 millions d’euros par lequel le gouvernement de Bucarest souhaite appuyer les compagnies roumaines activant dans le tourisme et l’hôtellerie, dans le domaine des services alimentaires et les agences de tourisme dont l’activité a été affectée par la pandémie de coronavirus. Cette aide qui sera accordée sous forme de subventions directes servira à couvrir jusqu’à 20 % du manque à gagner enregistré de janvier à décembre 2020 par rapport à l’année 2019. L’aide sera accordée jusqu’au 31 décembre 2021 et 73 000 sociétés devraient en bénéficier.

    La Roumanie devra retirer ses forces déployées en Afghanistan dans le cadre de la mission de l’OTAN

    Le retrait des troupes roumaines d’Afghanistan démarrera le 1er mai, aux côtés de tous les autres alliés de l’OTAN. En vertu des décisions adoptées durant la réunion extraordinaire des ministères des Affaires étrangères et de la Défense des Etats membres d’Alliance, la mission sur ce théâtre d’opérations s’achèvera lorsque tous les militaires roumains déployés en Afghanistan rentreront en Roumanie, a déclaré le ministre roumain de la Défense, Nicolae Ciuca : « La Roumanie a décidé il y a deux décennies de participer à la coalition qui lutte contre le terrorisme et de rejoindre ses alliés stratégiques dans les efforts internationaux de combattre un ennemi qui a menacé la tranquillité et la sécurité des citoyens. Au cours de ces 20 dernières années, des dizaines de milliers de militaires roumains ont assuré des missions sur le théâtre d’opérations d’Afghanistan, ayant contribué de manière significative à l’amélioration de la situation sécuritaire dans la zone. Nous rendons hommage aux 27 héros de la Roumanie qui ont payé le prix suprême au nom de notre liberté. Nous sommes également reconnaissants aux plus de 200 militaires blessés au cours de ces missions. »

    A présent, 649 militaires roumains participent à la mission Resolute Support d’Afghanistan sous l’égide de l’OTAN.

  • Retrospectiva săptămânii 11.04 – 17.04.2021

    Retrospectiva săptămânii 11.04 – 17.04.2021

    Demiterea ministrului Sănătăţii provoacă
    tensiuni în coaliţia la guvernare în România


    Intr-un moment de vârf al pandemiei în România,
    ministrul Sănătăţii de la Bucureşti, Vlad Voiculescu, propus de USR-PLUS, a
    fost revocat din funcţie de premierul liberal Florin Cîţu. Ulterior, prim-ministrul
    a preluat interimatul la Sănătate, după ce vicepremierul Dan Barna a refuzat
    propunerea. Decizia premierului de
    a-l demite pe Voiculescu a provocat tensiuni în sânul coaliţiei la putere
    PNL-USR-PLUS-UDMR. Şeful guvernului şi-a argumentat decizia revocării
    afirmând că a dorit să menţină încrederea în instituţiile statului, pentru a
    putea depăşi perioada dificilă generată de pandemie. În schimb co-preşedintele Alianţei USR-PLUS, Dan Barna, a anunţat că premierul nu mai are susţinerea Alianţei. Vicepremierul Kelemen Hunor, preşedinte UDMR,
    susţine că Dan Barna s-a pripit cu retragerea sprijinului politic pentru Florin
    Cîţu şi cere maturitate politică din partea liderilor Coaliţiei.

    Din opoziţie, preşedintele PSD, Marcel
    Ciolacu, a declarat că revocarea lui Vlad Voiculescu a venit ‘mult prea târziu
    pentru mulţi români care şi-au pierdut viaţa sau şi-au distrus sănătatea’
    . În
    ultimul timp, demisia ministrului
    Sănătăţii a fost intens cerută atât
    de opinia publică, cât şi de factorii politici, inclusiv din coaliţia la putere.
    De altfel, restricţiile pentru limitarea, în România, a răspândirii noului
    coronavirus au continuat să fie contestate în stradă.

    În plus, sute de membri ai celor mai mari cinci
    confederaţii sindicale din România au participat, la Bucureşti, la un miting împotriva
    întregului guvern. Aceştia au cerut demisia Executivului, majorarea salariului
    minim la un nivel decent, pensii echitabile, servicii publice de calitate şi deblocarea
    negocierii colective.



    Campania de vaccinare anti-Covid 19 se
    accelerează în România


    Numărul de
    cazuri noi de COVID-19 a scăzut uşor în această săptămână în România. În schimb
    situaţia este gravă în secţiile de terapie intensivă, unde numărul celor
    internaţi a depăşit 1.500, iar locurile disponibile sunt tot mai puţine.
    Autorităţile încearcă să găsească soluţii pentru suplimentarea numărului de
    paturi la ATI. În paralel, ritmul Campaniei naţionale de imunizare a crescut în
    ultimele zile România, iar listele de aşteptare s-au scurtat, în prezent fiind
    înscrise aproape 350.000 de persoane, mai puţin de jumătate faţă de săptămâna
    trecută. Românii sunt încurajaţi să meargă să se vaccineze, pentru autorităţi
    fiind singura soluţie de a depăşi această perioadă şi de a reveni la
    normalitate. De vineri a început şi vaccinarea anti-COVID-19 cu serul produs de
    AstraZeneca fără programare în centrele care au locuri disponibile. Pe de altă
    parte, Executivul a aprobat joi, un memorandum privind achiziţionarea unor
    cantităţi suplimentare din vaccinul anti-COVID-19 de la Pfizer-BioNTech – peste
    4,2 milioane de doze.



    Acte normative adoptate în şedinţa
    guvernului de la Bucureşti


    Executivul de la
    Bucureşti a adoptat proiectul legii privind comunicaţiile 5G, care măreşte
    semnificativ viteza de internet pentru dispozitivele mobile. Actul normativ a
    cerut o atenţie specială, pentru că, potrivit ministrului de Interne, Lucian
    Bode, noua tehnologie poate face loc şi la ameninţări complexe la adresa
    securităţii naţionale prin accesul la infrastructuri informatice sensibile.
    Licitaţia pentru alocarea spectrului 5G în România, amânată, deja, de două ori,
    s-ar putea desfăşura în a doua jumătate a acestui an. Tot joi, guvernul a
    stabilit principiile pentru noul sistem de salarizare a angajaţilor de la stat.
    Persoanele cu aceeaşi funcţie ar urma să primească aceiaşi bani indiferent unde
    lucrează, iar sporurile ar urma să fie limitate. Atât primul ministru, cât şi
    ministrul Muncii au dat asigurări că veniturile salariaţilor nu vor scădea. De
    asemenea, miniştrii au analizat în primă lectură două ordonanţe de urgenţă care
    simplifică relaţiile de muncă prin digitalizare şi debirocratizare.



    Sprijin pentru industria HoReCa din România
    în contextul pandemiei


    Comisia
    Europeană a aprobat o schemă de 500 de milioane de euro de sprijinire, de către
    Guvernul de la Bucureşti, a sectorului HoReCa din România, grav afectat de
    pandemia de coronavirus. Măsura va acoperi până la 20% din pierderile de venituri în perioada 1
    ianuarie – 21 decembrie 2020, comparativ cu perioada similară din 2019.
    Ajutorul va fi acordat cel târziu până la 31 decembrie 2021. De el ar urma să
    beneficieze peste 73.000 de companii din sectorul HoReCa.



    România îşi va retrage trupele din
    Afganistan, alături de aliaţii din NATO


    România va începe,
    la 1 mai, alături de ceilalţi aliaţi din cadrul NATO, retragerea trupelor din
    Afganistan. Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, afirmă că, în baza deciziilor
    luate la reuniunea extraordinară a miniştrilor de Externe şi ai Apărării din
    statele membre ale Alianţei, misiunea din acest teatru de operaţiuni se va încheia
    când toţi militarii români vor veni acasă.

    Nicolae Ciucă: România a luat
    decizia acum două decenii să facă parte din coaliţia de luptă împotriva
    terorismului şi să se alăture aliaţilor săi strategici în efortul internaţional
    de combatere a unui inamic care a ameninţat liniştea şi securitatea
    cetăţenilor. Pe parcursul celor aproape 20 de ani, zeci de mii de militari
    români au îndeplinit misiuni în teatrul de operaţii afgan, contribuind
    semnificativ la schimbarea în bine a situaţiei de securitate din zonă. Ne
    plecăm frunţile în memoria celor 27 de eroi ai României care au plătit cel mai
    greu preţ în numele libertăţii noastre. Un gând de recunoştinţă şi celor peste
    200 de militari răniţi în aceste misiuni
    .

    649 de militari români participă, în prezent,
    la misiunea ‘Resolute Support’ din Afganistan, sub egida NATO.


  • 16.04.2021

    16.04.2021

    Vaccination -
    Le rythme de la vaccination anticovid s’est accéléré en Roumanie. Jeudi, plus
    de 80.000 doses ont été administrée pour la 2e journée consécutive.
    Ce vendredi, le nombre total des personnes qui ont reçu au moins une dose a
    dépassé les 2 millions et demi. A compter de ce vendredi, il est possible de se
    faire vacciner sans rendez-vous préalable avec le sérum Astra Zeneca, dans les
    centres où il y a des places disponibles. Par ailleurs, le nombre des patients
    en soins intensifs est toujours élevé en Roumanie – soit environ 1500
    personnes. En revanche, le nombre des patients hospitalisés est à la
    baisse : environ 13 000 personnes

    Le nombre des décès associés à la
    Covid-19 reste élevé, ce vendredi on a rapporté 137 décès recensés en 24 heures.
    Ce vendredi encore, 3264 nouveaux cas de coronavirus dépistés en 24h ont été
    rapportés, sur près de 36.500 tests effectués au niveau national.












    Aide financière
    – La Commission Européenne a approuvé le schéma de 500 millions d’euros par
    lequel le Bucarest souhaite appuyer les compagnies roumaines activant dans le tourisme
    et de l’hôtellerie, dans le domaine des services alimentaires et les agences de
    tourisme dont l’activité a été affectée par la pandémie de coronavirus. Cette
    aide qui sera accordée sous forme de subventions directes, servira à couvrir
    jusqu’à 20% des pertes de revenus enregistrées entre janvier de décembre 2020
    par rapport à l’année 2019. L’aide sera accordée jusqu’au 31 décembre 2021 et
    73 000 sociétés devraient en bénéficier.






    OTAN – Le
    retrait des troupes roumaines d’Afghanistan démarrera le 1er Mai,
    aux côtés de tous les autres alliés de l’OTAN. Le ministre roumain de la
    Défense, Nicolae Ciuca, a rappelé que la Roumanie avait pris il y a deux
    décennies la décision de faire partie de la coalition de lutte contre le
    terrorisme et de se joindre à ses alliés stratégiques dans l’effort
    international de lutter contre un ennemi qui a menacé la tranquillité et la
    sécurité des citoyens. Au cours de ces 20 dernières années, des dizaines de
    militaires roumains ont rempli des missions dans le théâtre d’opérations
    d’Afghanistan, ayant contribué de manière significative à l’amélioration de la
    situation de sécurité dans la zone. 27 en ont perdu la vie et plus de 200 ont été
    blessés dans ces missions. A présent 649 militaires roumains participent à la
    mission Resolute Support d’Afghanistan sous l’égide de l’OTAN.






    Communication 5G -
    L’exécutif de Bucarest a adopté le projet de la loi sur les communications 5G
    qui augmente significativement la vitesse de la connexion internet des dispositifs
    mobiles. L’acte normatif a demandé une attention particulière, parce que selon
    le ministre de l’Intérieur, Lucian Bode, la nouvelle technologie risque de
    permettre des menaces complexes à l’adresse de la sécurité nationale par
    l’accès à des infrastructures informatiques sensibles. Les autorités de
    Washington avertissent que l’avancée du géant chinois des télécoms Huawei dans
    ce domaine constitue un risque sécuritaire, à cause de l’implication de l’Etat
    chinois, alors que la Roumanie et les Etats-Unis ont signé l’année dernière un
    mémorandum décidant d’introduire des règles dans l’autorisation des
    fournisseurs de technologies 5G. L’appel d’offres pour l’allocation du spectre
    5G en Roumanie, ajournée déjà à deux reprises pourrait se dérouler durant la
    deuxième moitié de cette année.








    Automobile – Les ventes de voitures
    Dacia en Roumanie ont enregistré en mars dernier une avancée de 67,4%, alors
    que le part de marché du producteur roumain d’automobiles a progressé de 2,4% à
    2,5% durant la même période de l’année 2020, selon les chiffres publiées
    aujourd’hui par l’Association des constructeurs européens d’automobiles. Les
    statistiques sont valables aussi pour les Etats de l’UE, le Royaume Uni et les
    Etats membres de l’Association européenne de libre-échange, à savoir l’Islande,
    le Liechtenstein, la Norvège et la Suisse. Les usines Dacia ont été rachetées
    par le Groupe Renault en 1999. Relancé en 2004 grâce à la Logan, Dacia est
    devenu une marque d’envergure présente non seulement en Europe, mais aussi sur
    d’autres continents.








    Tennis – La Roumanie
    rencontre l’Italie dans les play-offs du Groupe Mondial de la competion Billie
    Jean King Cup qui se tient ces vedredi et samedi à Cluj Napoca (nord-ouest). Ce
    vendredi, la Roumaine Irina Maria Bara affrontera l’Italienne Elisabetta
    Cocciaretto. Ensuite, Mihaela Buzărnescu aura pour adversaire Martina Trevisan.
    Samedi, ce sera à Irina Bara d’affronter Martina Trevisan, alors que Mihaela
    Buzărnescu jouera contre Elisabetta Cocciaretto. Dans la
    compétition de double, la paire roumaine formée de Monica Niculescu et Elena-Gabriela
    Ruse rencontrera le duo italien Jasmine Paolini / Giulia Gatto-Monticone. Les
    deux équipe se sont déjà affrontées deux fois, l’Italie ayant un score de 2-1
    dans les matchs directs. La Roumanie ne peut pas compter cette fois-ci sur Simona
    Halep, ni sur Patricia Ţig, les deux joueuses étant accidentées. Prévue intialement pour avril 2020, cette
    compétition a été reportée en raison de la pandémie. L’équipe gagnante jouera
    dans les qualifications pour l’édition 2022 du Groupe Mondial, alors que les
    perdants joueront dans le Groupe I de la Zone euro-africaine.






    Météo – Les températures sont à la
    baisse en Roumanie et le ciel est couvert notamment sur l’ouest, le centre et
    le nord où il pleut, voire il neige ou il y a de la giboulée par endroits. Les
    montagnes sont sous la neige et le vent y souffle avec 60+-70 km/h. Les maxima
    de la journée iront de 5 à 15 degrés. 11 degrés et du soleil à midi à Bucarest.

  • Comment appuyer l’industrie du tourisme et de la restauration ?

    Comment appuyer l’industrie du tourisme et de la restauration ?

    Fortement
    touché par la pandémie de Covid-19, le secteur de l’HoReCa de
    Roumanie compte sur une relance au cours de cette année. Récemment,
    la Fédération des Patronats de l’industrie de l’hospitalité a
    demandé au gouvernement de la coalition de centre-droit de Bucarest
    de permettre le fonctionnement de ce secteur à partir du 1er juin
    sans prendre en compte le taux d’incidence de l’infection au
    Sars-Cov-2. Jusqu’à cette date, 90% des salariés seront déjà
    immunisés, alors qu’au niveau national quelque 5 millions de
    Roumains devraient recevoir leur vaccin, soulignent les
    professionnels du secteur. Aux dires de la présidente de la
    fédération, Corina Macri, l’HoReCa passe actuellement par un
    véritable tournant : « Après l’échec enregistré quant à
    l’appui de ce secteur après la période de confinement et les
    restrictions imposées d’une manière discrétionnaire durant une
    année entière, il est très important pour les entrepreneurs que la
    réouverture se fasse dans les meilleures des conditions »,
    dit-elle.

    C’est
    pourquoi, la fédération des patronats du secteur propose aussi
    d’autres mesures. Parmi elles, un programme de fonctionnement limité
    à l’intérieur des restaurants, cafés et terrasses à hauteur de
    50% du nombre des tables disponibles ou encore l’imposition d’un
    nombre maximum de 6 personnes à la même table. Les professionnels
    du secteur proposent l’élaboration d’un guide stricte recueillant
    toutes les conditions de fonctionnement durant la pandémie. La
    Fédération s’obligé à faire circuler ce guide parmi toutes les
    entreprises du secteur et à recommander fermement qu’il soit
    respecté à la lettre. Une autre proposition vise la mise en œuvre,
    à nouveau, de la mesure d’appui financier visant à rembourser aux
    patrons 41,5% du salaire brut d’un travailleur en chômage partiel
    qui recommence son activité. Les patrons du domaine souhaiteraient
    que des aides fiscales aux salaires soient introduites ou bien que
    les salaire minimum soit majoré sur l’ensemble du secteur.

    De
    son côté, le ministère de l’Economie, de l’entrepreneuriat et du
    tourisme a déjà annoncé que plus de 73 mille entreprises du
    secteur de l’HoReCa à travers la Roumanie, dont l’activité a été
    perturbée par la pandémie, pourraient bénéficier bientôt d’un
    schéma d’aide d’Etat, selon un projet d’ordre qui fait l’objet d’un
    débat public. Le montant alloué est estimé à 500 millions
    d’euros, provenant de fonds publics nationaux ainsi que de fonds
    extérieurs. Le programme se déroulera jusqu’au 31 décembre, alors
    que les paiements se feront jusqu’au 30 juin 2022 dans la limite des
    ressources disponibles. La valeur maximum de l’aide d’Etat qui pourra
    être allouée à un bénéficiaire s’élève à 800 mille euros,
    lit-on dans le document publié par le ministère de l’Economie, de
    l’entrepreneuriat et du tourisme de Bucarest. (Trad. Alex Diaconescu)