Tag: HoReCa

  • Agenda complicată a Parlamentului României

    Agenda complicată a Parlamentului României

    Se anunță o săptămână dificilă în Parlamentul de la București, pe a cărui agendă se află anchetarea presupuselor fraude la alegerile locale ce au avut loc la sfârșitul lunii trecute si eliminarea impozitelor pentru industria ospitalității. De asemenea, un alt subiect aflat în atenția parlamentarilor îl reprezintă analizarea de către conducerea Senatului a propunerii legislative privind amânarea alegerilor parlamentare până în primăvara anului viitor, în condițiile în care acestea sunt programate pentru 6 decembrie.



    Deputatul independent Adrian Dohotaru, fost membru USR, a depus la Senat o propunere legislativă privind amânarea alegerilor parlamentare pentru data de 14 martie 2021. În expunerea de motive prin care îşi motivează solicitarea, deputatul aduce ca argument creşterea alarmantă a cazurilor de infectări cu noul coronavirus şi dezvoltarea slabă a sistemului sanitar românesc. Proiectul prevede că, în condiţiile în care mandatul actualului legislativ expiră la 20 decembrie, data limită pentru organizarea următoarelor alegeri pentru desemnarea noului legislativ poate fi, potrivit Constituţiei, în cel mult trei luni de la expirarea mandatului.



    Şi Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, principalul partid din opoziție și care deține cele mai multe locuri in Parlament, a declarat că, dacă în Legislativ va fi propusă amânarea alegerilor parlamentare, este posibil ca formațiunea sa să susţină această inițiativă.



    În schimb, premierul liberal Ludovic Orban a afirmat că orice încercare de a prelungi mandatul actualului Parlament va genera consecinţe negative pentru România. El este de părere că, dacă toată lumea va respecta regulile de siguranţă sanitară, campania electorală nu va creşte riscul de răspândire a noului coronavirus. Premierul a adăugat că liberalii vor folosi toate pârghiile legale şi constituţionale pentru alegerea unui Legislativ nou care să fie o oglindă fidelă a opţiunilor politice ale cetăţenilorˮ.



    Pe agenda parlamentarilor din această săptămână se află și anchetarea presupuselor fraude la recentele alegeri locale, în contextul în care unele partide au lansat acuzații de fraudă și au cerut reluarea scrutinului. În București, Biroul Electoral Municipal a respins renumărarea voturilor în Sectoarele 1 și 5. Poliţia Bucureşti şi procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 s-au autosesizat şi fac cercetări în două dosare penale, după ce au fost invocate fraude electorale.



    Pe de altă parte, în atenția Legislativului se află și industria ospitalității, grav afectată de pandemia de coronavirus, principalele probleme cu care se confruntă acest sector fiind incertitudinea și nevoia de finanțare. Parlamentarii analizează propunerea care vizează scutirea de la plata impozitelor, atât a firmelor, cât şi a angajaţilor din industria HoReCa până la finalul anului 2022.



  • 27.08.2020

    27.08.2020

    Motion – Les bureaux permanents des deux chambres du Parlement de Bucarest ont décidé, jeudi, que la motion de censure déposée par lopposition sociale-démocrate contre le gouvernement libéral soit débattue et votée le 31 août, dernier jour de la session extraordinaire. Les sociaux-démocrates reprochent à lExécutif dirigé par Ludovic Orban la manière dont il a géré la crise provoquée par lépidémie. De son côté, le gouvernement a déposé une saisine auprès de la Cour constitutionnelle, dénonçant le fait que la motion de censure a été déposée pendant les vacances parlementaires. Le président de la Roumanie, Klaus Iohannis, a accusé le PSD de tenter de générer une instabilité politique pour des fins électorales.



    Gouvernement — Le gouvernement roumain pourrait prendre aujourdhui des décisions sur la réouverture éventuelle des théâtres, des cinémas et des restaurants. Lors de la réunion, mercredi, avec le Premier ministre Ludovic Orban, les représentants de l’HORECA ont demandé que les restaurants puissent accueillir les clients en intérieur à partir du 1er septembre. Ils sengagent à respecter les règles européennes, à savoir l’utilisation de la moitié du nombre de tables et l’obligation pour les clients de porter le masque , sauf quand ils sont assis à leur table. Le gouvernement discutera également de larrêté conjoint fixant les règles de protection sanitaire pendant la campagne électorale.



    Coronavirus — 1.504 nouveaux cas de contamination par le SRAS-CoV-2 ont été enregistrés en Roumanie, depuis le dernier rapport, suite aux tests effectués à l’échelle nationale, a fait savoir le Groupe de communication stratégique. Cest le plus grand nombre de cas recensés en une seule journée. Jeudi également, 38 nouveaux décès ont été rapportés, portant à 3.459 leur nombre total. Depuis le début de la pandémie, 83. 150 personnes ont été dépistées positives au nouveau coronavirus. 36. 677 malades ont été déclarés guéris et 10. 130 patients asymptomatiques ont quitté l’hôpital, 10 jours après le dépistage. 11.351 personnes sont isolées à domicile et 5.654 sont placées en isolement institutionnalisé. En outre, 30. 770 personnes sont confinées à domicile et 31 sont en quarantaine institutionnalisée. 492 patients sont admis aux soins intensifs.



    Diplomatie – Le chef de la diplomatie de Bucarest, Bogdan Aurescu, participe ces jeudi et vendredi, à Berlin, à une réunion informelle des ministres des Affaires étrangères de lUE. Selon un communiqué du ministère roumain des Affaires étrangères, les participants se pencheront sur bien des sujets, notamment sur des dossiers importants de la politique étrangère de lUnion. Seront également abordées la situation en Biélorussie, les relations UE-Turquie, y compris dans le contexte des tensions en Méditerranée orientale, et les relations UE-Russie. A la veille de la réunion, Bogdan Aurescu avait déclaré, au sujet de la situation au Bélarus, que la Roumanie exigerait à nouveau des sanctions à l’encontre de ceux qui ont commis des abus dans le contexte électoral et post-électoral. Les démarches condamnables du pouvoir de Minsk ne sauraient être laissées sans réponse adéquate de la part de lUnion européenne, a également déclaré le chef de la diplomatie de Bucarest. Bogdan Aurescu a fait savoir que la Roumanie allait allouer 100.000 euros daide à la société civile et aux journalistes indépendants du Belarus.



    Enquête – Plus de 45% des employés roumains qui ont des enfants souhaitent que la nouvelle année scolaire se déroule normalement, soit en présentiel, malgré le contexte épidémiologique actuel. C’est ce que révèle une enquête menée par la plate-forme de recrutement en ligne BestJobs. 29% des sondés préfèrent un système éducatif hybride qui combine les cours en classe et en ligne. Seulement 25% des répondants opteraient pour l’enseignement à distance. Cependant, près de la moitié des employés qui ont répondu à lenquête sinquiètent du manque de clarté sur le déroulement de la nouvelle année scolaire, moins de trois semaines avant la rentrée. 47% des interviewés espèrent que les écoles ne deviendront pas des foyers d’infection, tandis que 40% sinquiètent dune éventuelle contamination des petits, ce qui mettrait en danger les autres membres de la famille. Près de la moitié des personnes interrogées (48%) se disent insatisfaites de lexpérience des cours en ligne pendant létat durgence et trouvent que les élèves apprennent moins que sils continuent d’aller à lécole. Lenquête a été réalisée du 12 au 24 août 2020 sur un échantillon de 1344 utilisateurs d’Internet de Roumanie.



    Cinéma — Coup d’envoi, ce jeudi, de la 16e édition du Festival international du film de Bucarest. L’événement propose la projection, en première, du film multi-primé Pinocchio, réalisé par Matteo Garrone. A l’affiche du festival figurent aussi d’autres films portant la signature de cinéastes célèbres dont “Il ny a pas de mal”, réalisé par Mohammad Rasoulof, “Désolé, nous vous avons manqué”, de Ken Loach, et “La vérité”, réalisé par Hirokazu Koreeda. Des productions s cinématographiques de Roumanie, de Russie, de Corée du Sud et de Pologne sont en lice pour le Grand Prix, pour le Prix de la meilleure réalisation et le Prix du meilleur scénario.



    Indépendance – La République de Moldova célèbre aujourdhui 29 ans depuis la proclamation de lindépendance. Le 27 août 1991, après léchec du putsch néo-bolchevique de Moscou, le Parlement de Chisinau, devant lequel s’étaient rassemblées plusieurs centaines de milliers de personnes, a voté la séparation de lUnion soviétique, de la république formée sur une partie des territoires de lest de la Roumanie annexés par Moscou en 1940, à la suite d’un ultimatum. La Roumanie a été le premier pays au monde à reconnaître, le même jour, lindépendance du nouvel Etat.



    Football — Le champion de Roumanie de football, le CFR Cluj, s’est incliné, mercredi, à domicile, devant les Croates de Dinamo Zagreb, au deuxième tour préliminaire de la Ligue des champions. Ce jeudi, les trois clubs roumains présents dans la Ligue Europa joueront dans le premier tour préliminaire de la compétition comme suit : le FC Botoșani, en déplacement, contre le FC Ordabasy, du Kazakhstan, le FCSB, à domicile, contre les Arméniens du FC Shirak, et le CS Universitatea Craiova, en déplacement, contre le FC Locomotive Tbilissi, de Géorgie.



    Météo – Le temps en Roumanie est généralement beau et chaud. Dans les régions du sud-est, il fait très chaud, localement, et linconfort thermique est accentué. Les températures maximales de la journée iront de 24° à 35°. Il faisait 27° à midi dans la capitale, Bucarest.

  • August 19, 2020 UPDATE

    August 19, 2020 UPDATE

    HORECA. Representatives of the HoReCa field in Romania held a press conference on Wednesday and criticized the authorities for the restrictive measures imposed on them due to the pandemic. As an act of protest, they closed restaurants and beer gardens for an hour. Restaurant and pub owners are especially dissatisfied with the fact that the restaurant halls remain closed and that could cause the loss of 400 thousand jobs in the cold season, as businesses will not be able to make it. They also claim that the idea that the tourism industry is the main factor in the spread of the coronavirus is an illusion and that major outbreaks were reported in other industries and departments. Prime Minister Ludovic Orban has said that as soon as the epidemiological situation has improved in Romania, the government will allow restaurants to open. According to the Romanian official, the measure was aimed at protecting citizens and not at dealing a heavy blow to the industry, which accounts for 5% of the countrys GDP.



    COVID-19. Romania has confirmed over 73,600 infections since the beginning of the pandemic and a Covid-related death toll of 3,106. According to a report by the National Public Health Institute, the number of infections and fatalities last week slightly decreased as compared to the previous week. Almost one third of the new cases have been reported in the counties of Prahova, Arges, Bihor and Timis. Bucharest, Suceava in the north-east, and Arges in the countrys south have reported the highest number of infections since the beginning of the pandemic. Almost 95% of the deceased had at least one underlying condition, and almost 80% of the victims were over 60 years old. The Health Minister Nelu Tataru has warned that the number of young people infected with the new coronavirus is on the rise.



    PANDEMIC. The number of reported coronavirus cases in the world has exceeded 22 million, and the death toll stands at some 777 thousand, according to Worldometers.info. India performed a record 900,000 tests in one day, discovering 55,000 positive people with Sars-Cov-2. The United States, Brazil and India are in the top three in terms of the number of cases of coronavirus infection. In terms of the number of deaths, the USA ranks first with over 168 thousand, followed by Brazil with over 106 thousand and Mexico with about 56 thousand. 1.9 million cases of coronavirus infection were recorded in Europe by Tuesday, with Spain topping the list, followed by the United Kingdom, Italy and Germany. In terms of number of deaths, Great Britain ranks first with over 41 thousand, followed by Italy with over 35 thousand. Airports and airlines requested, at a meeting of a UN working group, that passenger quarantine be replaced in all countries with the obligation to take a PCR test.



    BELARUS. The EU member states do not recognize the result of the August 9 presidential election in Belarus, after which the current president Aleksandr Lukashenko was proclaimed the winner, EU leaders announced on Wednesday, at an extraordinary summit by videoconference. “The elections were neither fair nor free and did not meet international standards,” European Council President Charles Michel told a news conference at the end of the meeting. He also said the EU would adopt sanctions against the officials responsible for violence against protesters and electoral fraud. German Chancellor Angela Merkel, whose country holds the six-month presidency of the EU Council, condemned the “brutal violence” against protesters. Romanian President Klaus Iohannis, who attended the summit, stressed that the rigging of election, the violent repression of protesters, and the inhuman treatment the detained citizens were subjected to could not be left unanswered by the EU. Massive protests broke out 10 days ago in Belarus, immediately after the end of the elections in which Lukashenko, who has been president of the country for more than 25 years, was proclaimed the winner with 80% of the votes. At least two people were killed, several hundred injured and more than 6,700 arrested. The Belarusian president on Wednesday ordered the government to end the unrest in the country and strengthen its borders.



    US ELECTION. Joe Biden is the Democratic Partys nominee to challenge incumbent president Donald Trump in the US presidential election on November 3rd. Most of the Democrats endorsed the former vice-president to run for the presidential seat during the partys virtual convention in Milwaukee on Monday. The 77 year-old Joe Biden is expected to deliver his acceptance speech on Thursday. Unwilling to let the Democrats get the full attention of the media, Donald Trump has visited the states of Iowa, Arizona, Minnesota and Wisconsin and has renewed his attacks against the one he nicknamed Sleepy Joe whom he described as a helpless puppet of radical left.



    INFLATION. Romania was among the EU countries with the highest annual inflation rate in July – 2.5%, compared to 2.2% in June, Eurostat reports. According to the European Statistical Office , the member states with the highest inflation rates remain Hungary, Poland, the Czech Republic and Romania. At the opposite pole there stand Greece, Cyprus and Estonia. As against June, the annual inflation rate in July fell in 10 Member States, remained stable in three countries and rose in 14 EU countries. (M. Ignatescu)

  • 19.08.2020 (mise à jour)

    19.08.2020 (mise à jour)

    Protestations – Les représentants du secteur de l‘HoReCa de Roumanie ont tenu une conférence de presse dans laquelle ils ont critiqué les autorités pour les mesures restrictives quelles leur ont imposées en raison de la pandémie. En signe de protestation, ils ont décidé de fermer les terrasses et les restaurants pendant une heure ce mercredi et dexhorter leurs employés à sortir devant les locaux avec des panneaux. Les représentants de lindustrie de la restauration et de lhôtellerie déplorent la décision des autorités de Bucarest de les obliger à ne pas ouvrir aussi lintérieur des restos. Cest pourquoi, cet hiver 400 mille salariés pourraient se retrouver sans emploi, mettent – ils en garde. Selon eux, l’idée que l’industrie du tourisme est le principal facteur de propagation du coronavirus est une illusion et les grands foyers dinfection sont à retrouver dans d’autres industries ou domaines dactivité. Le Premier ministre Ludovic Orban a déclaré que la réouverture des restaurants serait possible dès que la situation épidémiologique saméliorerait. Et lui de souligner que la décision du gouvernement de maintenir les restrictions nétait pas une preuve de mauvaise foi, mais une action visant à protéger la santé publique. Le domaine de lhôtellerie et de la restauration contribue au PIB du pays à hauteur de 5%.



    Coronavirus en Roumanie – La Roumanie a recensé plus de 73.600 mille cas confirmés de Covid-19 depuis le début de la pandémie et 3.106 décès associés à linfection au nouveau coronavirus. Selon un rapport de lInstitut national de Santé publique, la semaine dernière le nombre de nouveaux cas de coronavirus, mais aussi celui des décès avait été inférieur, de peu, à celui de la semaine précédente. Un tiers des nouveaux cas ont été enregistrés dans les comptés de Prahova et Arges dans le sud, Bihor, dans le nord-ouest et Timis dans louest. Depuis le début de la pandémie la majorité des cas ont été recensés à Bucarest, à Suceava, dans le nord-est et dans la région dArges, dans le sud. Près de 95% des personnes décédées souffraient aussi au moins dune autre maladie et 80% des victimes étaient âgées de plus de 60 ans. Le ministre de la Santé, Nelu Tataru, a averti que le nombre de jeunes infectés par le nouveau coronavirus était en augmentation.

    Allocations familiales – La
    Chambre des députés de Bucarest, dominée par l’opposition sociale-démocrate, a
    rejeté, en tant qu’assemblée décisionnelle, l’ordonnance du gouvernement visant
    à augmenter progressivement le montant des allocations familiales. Ainsi, la
    loi initiale qui prévoit le doublement de ces montants reste en vigueur. Les
    représentants du gouvernement libéral et le président Klaus Iohannis avaient antérieurement expliqué qu’il n’y avait pas d’argent qui puisse être consacré à cette
    majoration, à cause des problèmes engendrés par la pandémie.


    Inflation – La Roumanie compte parmi les pays européens à avoir enregistré le taux d’inflation annuel le plus élevé en juillet aussi, soit 2,5%, contre 2,2% en juin, annonce Eurostat. Selon l’Office statistique européen, la Hongrie, la Pologne, la République tchèque et la Roumanie restent les États membres qui affichent les taux d’inflation les plus élevés. Au pôle opposé on retrouve la Grèce, Chypre et l’Estonie. Par rapport au mois de juin, le taux d’inflation annuel a baissé en juillet dans dix pays membres. Il sest maintenu inchangé dans trois pays et a augmenté dans quatorze autres pays de l’UE.



    Bruxelles – Les Etats membres de lUE ne reconnaissent pas le résultat de l’élection présidentielle au Belarus, ont déclaré mercredi le président du Conseil européen, Charles Michel et la chancelière allemande Angela Merkel, après un sommet extraordinaire des 27 dirigeants de l’Union, en visioconférence. Les élections n’ont été ni équitables ni libres et n’ont pas respecté les normes internationales, a déclaré Charles Michel. Il a ajouté que l’UE allait prendre des sanctions contre les dirigeants du régime d’Alexandre Loukachenko responsables de violences, de répressions et de fraudes électorales. La chancelière allemande Angela Merkel, dont le pays détient la présidence semestrielle du Conseil de l’UE, a condamné la violence brutale contre les manifestants. Le président roumain Klaus Iohannis, qui a participé au sommet, a souligné que la fraude électorale au Belarus, la répression violente des manifestants et le traitement inhumain subi par les citoyens interpellés lors des manifestations ne sauraient être laissés sans réponse. Des manifestations massives ont éclaté il y a 10 jours en Biélorussie, peu après la fin des élections qui ont reconduit Loukachenko à la tête du pays. Au moins deux personnes ont été tuées, plusieurs centaines blessées et plus de 6 700 arrêtées, dont beaucoup ont été libérées par la suite. Le président biélorusse a ordonné mercredi au gouvernement dempêcher les troubles dans le pays et de renforcer les frontières.

    Météo – Dans les prochaines 24 heures, le
    temps sera instable sur la plupart du territoire, excepté certaines régions du sud et de l’ouest. On y attend
    des épisodes d’instabilité atmosphérique accentuée. Ils se manifesteront par
    des averses qui auront également un caractère torrentiel, des phénomènes
    électriques, des intensifications du vent et des chutes de grêle. Les
    températures maximales seront comprises entre 22° et 31°, avec 28°à midi, à
    Bucarest, la capitale.

  • Controls and fines during the pandemic

    Controls and fines during the pandemic


    As Romania has recently seen a significant increase in the number of Covid infections following the latest relaxation measures, authorities have stepped up controls to see how the present health and prevention measures are being observed. They have recently focused on crowded tourist places, such as the Black Sea coast in the east of the country and the mountain resorts in the Prahova Valley, central Romania.


    Teams made up of gendarmes, police troops and representatives of several authority institutions have run checks on various businesses and individuals in the HORECA industry in Romania. The authorities have reiterated that the campaigns main objective is the prevention of future outbreaks and not the idea of applying sanctions.


    However, severe sanctions have been applied where the health and prevention rules have been blatantly violated. So, some resorts on Romanias Black Sea coast have seen fines of up to 35 thousand euros only in a night, whereas 170 HORECA locations have been checked and 100 fines have been given in the Prahova Valley. Roughly 180 people who refused to wear masks in public areas have been fined in Arges county, southern Romania. Fines of about 10 thousand euros have been applied to a company which failed to observe the prevention measures while staging a festival in Brasov, central Romania. A club has been fined and temporarily closed down in Bucharest last weekend.


    On Friday night, about 8000 Interior Ministry employees applied fines of roughly 100 thousand Euros and according to the authorities the checking operations are likely to continue all throughout the state of alert mainly on the Black Sea coast as well as in other crowded places like trade centers, outdoor restaurants and clubs and cafes.


    Interior Minister Marcel Vela has underlined that businesses refusing to comply with the prevention rules and regulations run the risk of having their license suspended. The official has informed that checking operations are to be stepped up as additional police troops have been deployed to various resorts on the Romanian Black Sea coast and voiced hope that beaches will remain open.


    A hotline was inaugurated on July 4th for people to report any violation of the aforementioned prevention rules. We recall that with some exceptions the fines given in spring this year have been ruled as unconstitutional by Romanias Constitutional Court and more legal ways have been created for their cancellation. By early May, authorities had fined 300 thousand Romanians and the total value of fines stood at more than 120 million Euros. According to the Finance Minister, the sum is not that big as people had 15 days to pay half the fine and many of them even refused to pay.


    (translated by bill)




  • Arbeitsmarkt in der Pandemie: 19% der Arbeitnehmer haben Job verloren

    Arbeitsmarkt in der Pandemie: 19% der Arbeitnehmer haben Job verloren

    Die meisten Rumänen, die während der Coronavirus-Pandemie ihren Arbeitsplatz verloren haben, sind zwischen 45 und 54 Jahre alt, kommen aus ländlichen Gebieten oder Kleinstädten und haben eine prekäre Ausbildung. Dies sind die Ergebnisse einer IPSOS-Studie, die zwischen dem 11. und 17. Mai 2020 in Rumänien durchgeführt wurde. Der Studie zufolge haben 19% der Befragten ihren Arbeitsplatz verloren, 16% wurden in die konjunkturelle Arbeitslosigkeit geschickt, 14% haben vor der Pandemie nicht gearbeitet und arbeiten auch jetzt nicht und 27% von ihnen gaben an, dass sich am Arbeitsplatz durch die Coronavirus-Pandemie nichts geändert habe.



    Viele Menschen arbeiten jetzt von zu Hause aus. Die meisten stammen aus Bukarest und haben eine höhere Ausbildung. Dabei handelt es sich hauptsächlich um Frauen, junge Menschen im Alter zwischen 18 und 34 Jahren, Menschen mit höherer Bildung. 22% der in der Studie befragten Personen arbeiten weiterhin am alten Arbeitsplatz. Die stabilsten Bereiche sind IT, Human Resources, Marketing.



    Angestellte in den Bereichen Buchhaltung, Finanzen, Transport, Tourismus, Call Center suchen aktiv nach neuen Jobs, auch au‎ßerhalb ihrer Ausbildungsbereiche. Dragoş Gheban, geschäftsführender Manager der Rekrutierungsplattform hipo.ro, fasst zusammen, wie der Arbeitsmarkt in Rumänien heute aussieht:



    Nach einer Analyse auf dem Karriereportal hipo.ro stellte sich heraus, dass die Bereiche mit den meisten Arbeitsplätzen derzeit folgende sind: an erster Stelle IT-Software und IT-Hardware, an zweiter Stelle der Finanzbereich, zu dem auch Arbeitsplätze im Banken- und Versicherungswesen gehören, an dritter Stelle Kundenbeziehungen, und hierunter haben wir die Supportleistungen, gefolgt von den Bereichen Vertrieb, der in letzter Zeit zugenommen hat, Engineering, Produktion, Beschaffung, Logistik und Personalwesen. Unsere Prognose für den nächsten Zeitraum ist, dass die Wiedereröffnung von Restaurants und Hotels, allgemein als HoReCa-Branche bekannt, die Möglichkeiten erhöhen wird. Auch im Verkaufsbereich wird der Umsatz wieder steigen und durch die Steigerung der Produktion werden sich die Unternehmen erholen.“




    Die Plattform hipo.ro hat auch eine virtuelle Jobmesse für Nachwuchskandidaten eingeführt; mehr dazu von Dragoş Gheban:



    Für Junioren gibt es gute Nachrichten. Wir haben eine virtuelle Messe gestartet, mit der wir versucht haben, viele Arbeitsmarktgelegenheiten für Junioren zu zentralisieren, und es ist uns gelungen, im Moment einige hundert Gelegenheiten anzubieten. Ich würde aber den Nachwuchskandidaten vorschlagen, mehr Zeit in den Rekrutierungsprozess zu investieren. Wir empfehlen den Junioren, sich für mehrere Programme zu bewerben, um sicher zu stellen, dass sie diesen Sommer nicht verschwenden und Zeit für ihre Karriere gewinnen.“




    Die IPSOS-Studie enthält auch Informationen über die emotionalen Reaktionen der Befragten. Nach der anfänglichen Panik entstand Besorgnis, vor allem bei den Frauen. 40% der Befragten waren optimistisch, und 38% standen unter Spannung und Stress. Männer sind gegenüber diesem emotionalen Stress widerstandsfähiger, besser informiert und pragmatischer. Frauen sind besorgter und zurückhaltender gegenüber einem Anpassungsplan. Menschen, die in der Produktion arbeiten, sind auch pragmatischer und optimistischer. Die im Dienstleistungsbereich arbeitenden Menschen sind besorgt und angespannt, aber sie fühlen sich im Vergleich zu Beschäftigten in anderen Bereichen in einer privilegierten Position.



    48% der Befragten, die von zu Hause aus gearbeitet haben, geben an, dass sie gern oder sogar sehr gern an ihren Arbeitsplatz zurückkehren möchten. 18% sagen, dass sie weniger dazu neigen, an ihren Arbeitsplatz zurückzukehren. Diejenigen, die am wenigsten an ihren Arbeitsplatz zurückkehren wollen, sind junge Menschen zwischen 25 und 45 Jahren, Personen mit Hochschulausbildung und Angestellte aus der Hauptstadt Bukarest. Und es gibt einen weiteren äu‎ßerst wichtigen Aspekt — das Lohnniveau auf dem Arbeitsmarkt. Für 39% der Befragten ist das Lohnniveau extrem wichtig. Für 38% der Befragten sind die Ausbildungs- und Weiterbildungskurse für berufliche Fähigkeiten besonders wichtig.



    Die rumänische Regierung hat durch das Arbeitsministerium konkrete Ma‎ßnahmen ergriffen, um den Arbeitsmarkt zu unterstützen. Die Arbeitsministerin Violeta Alexandru hat angekündigt, dass die Unterstützungsma‎ßnahmen für die am stärksten von der Krise betroffenen Berufskategorien beibehalten werden. Es handelt sich vor allem um Arbeitnehmer im Bereich HoReCa, im Tourismus oder im künstlerischen Bereich. Ministerin Violeta Alexandru:



    Die Regierung hat auf Initiative des Ministeriums für Arbeit und Sozialschutz vereinbart, dass die Unterstützungsma‎ßnahmen für die Beschäftigten von Unternehmen, deren Tätigkeit noch eingeschränkt ist, verlängert werden. Das gilt für Restaurants und Cafés, künstlerische Aktivitäten mit einem Publikum von über 500 Zuschauern, nämlich Aufführungen in Theatern und Kinos und andere Aktivitäten in Innenräumen. Beibehalten werden auch die Leistungen für Personen, die sich im Erziehungsurlaub befinden, sowie für Personen, die kurz vor der Beendigung der Erziehungszeit und kurz vor der Rückkehr an den Arbeitsplatz stehen. Während der Zeit der restriktiven Ma‎ßnahmen infolge der Coronavirus-Pandemie werden wir weiterhin finanzielle Leistungen gewähren, nämlich Erziehungsgeld, Unterstützung für soziale Eingliederung und Unterstützung für Adoptionsurlaub.“

  • Zboruri noi pe rute interne şi internaţionale

    Zboruri noi pe rute interne şi internaţionale

    Restricțiile de circulație
    impuse din cauza pandemiei de Covid-19 au afectat grav două mari sectoare ale
    economiei: aviația și domeniul HoReCa. Pentru a reduce efectele acestei crize,
    compania naţională aviatică română TAROM anunță introducerea unor noi rute
    interne, care să susțină repornirea turismului românesc. Astfel, românii din vestul țării vor putea
    ajunge la mare în mai puțin de o oră și în condiții de maximă
    siguranță. Noile rute operate de TAROM vor fi: Timișoara – Constanța
    – Timișoara, Oradea – Constanța – Oradea și Cluj – Constanța – Cluj. Zborurile
    vor avea ca destinație Aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanța. De aici,
    turiștii vor ajunge rapid în stațiunile de pe malul Mării Negre sau în Delta
    Dunǎrii.



    Doar 20% dintre români au intenția de a-și
    petrece concediul în afara țării, astfel că introducerea acestor rute interne e
    salutată și de operatorii din sectorul HoReCa. TAROM va anunța din timp
    orarul zborurilor şi tarifele.


    Compania aeriană Wizz Air menține suspendate
    până la 16 iunie zborurile către 9 țǎri europene: Austria, Belgia, Elveția,
    Franța, Germania, Italia, Spania, Olanda și Marea Britanie. Pasagerii care au deja rezervǎri
    vor fi informați prin e-mail sau prin aplicația de pe mobil în privința
    etapelor de parcurs pentru a-şi recupera banii. Clienții vor primi în contul de
    WizzAir 120% din valoarea achitata pentru călătorie, sumǎ pe care o pot folosi
    oricând în următorii doi ani. Dacă aleg rambursarea banilor, vor fi informați
    cu privire la pașii necesari pentru efectuarea transferului bancar. Wizz
    Air a reluat din 6 iunie zborurile de la Cluj-Napoca spre Tel Aviv. Zborurile
    vor fi operate în zilele de marţi şi sâmbătă. Din 2 iulie 2020, compania va
    introduce o cursă suplimentară în ziua de joi.


    Compania comercială
    românească Blue Air anunță zboruri noi pentru luna iunie, către și dinspre
    destinații care au eliminat restricțiile de călătorie. Zborurile active
    disponibile pentru rezervare sunt: București de la/spre: Bruxelles,
    Copenhaga, Dublin, Florenţa, Koln, Larnaca, Hamburg, Helsinki, Malaga, Stuttgart,
    Valencia, Cluj-Napoca, Iași. De asemenea vor fi zboruri operate de pe
    aeroportul din Bacău de la/spre Dublin, Londra Luton, Bruxelles,
    Torino, aeroportul din Cluj-Napoca de la/spre București Dublin, şi aeroportul din Sibiu de la/spre Stuttgart.


    Până la reluarea, la
    începutul lunii iulie, a programului de zbor regulat, Blue Air operează zboruri
    la cerere, ţinând cont de restricțiile de circulație în zonele de destinație.
    Pentru rezervarea acestor zboruri, pasagerii trebuie să acceseze secțiunea
    dedicată de pe site-ul Blue Air, Zboruri la Cerere, să identifice zborul dorit
    şi să urmeze pașii indicați pentru rezervarea zborului online. Voucherele nu
    sunt acceptate ca formă de plată. În privința igienei, şi Blue Air a implementat protocoale
    riguroase de siguranțǎ la bordul aeronavelor sale. Acestea sunt dezinfectate zilnic printr-un
    proces de nebulizare cu substanțe care sterilizeazǎ întregul spațiu în care
    sunt distribuite. Procesul de nebulizare va fi menținut pe termen nelimitat.
    Aeronavele Blue Air sunt echipate cu filtre de aer HEPA, cu performanțe similare
    celor utilizate în sălile de operații ale spitalelor.

  • S-au redeschis terasele

    S-au redeschis terasele

    Terasele,
    definite ca spaţiile special amenajate din exteriorul clădirilor unităţilor de
    alimentaţie publică, s-au redeschis odată cu sosirea verii calendaristice,
    măsură primită cu entuziasm de mulți români, în special tineri. Pentru a
    preveni răspândirea coronavirusului, autoritățile au impus, însă, o serie de
    condiții atât pentru patronii acestora, cât și pentru clienți. Astfel, la
    intrare se va face un triaj observaţional, iar accesul consumatorilor cu
    simptome vizibile de infecţie respiratorie va fi interzis.


    De asemenea,
    operatorii economici din sectorul alimentaţiei publice se vor asigura că la
    intrare şi la grupurile sanitare există dispozitive cu produse biocide avizate,
    necesare dezinfectării mâinilor. În acelaşi timp, se recomandă stabilirea de
    circuite cu sens unic ce trebuie parcurse de clienţi în interiorul terasei, în
    aşa fel încât să se minimizeze contactele între aceștia. Se interzice
    transferul meniurilor, solniţelor, olivierelor şi a altor obiecte, de pe o masă
    pe alta, acestea fiind dezinfectate după plecarea clienţilor de la o masă, iar
    acolo unde este posibil se vor folosi meniuri de unică folosinţă. În plus,
    servirea va fi efectuată de personal care va purta mască şi mănuşi, iar
    mănuşile utilizate la servire nu vor fi utilizate la pregătirea mesei.


    Totodată, se interzice consumul de produse în picioare, pentru a micşora
    circulaţia clienţilor în interiorul terasei, iar la mese sunt acceptate maximum
    patru persoane, cu condiţia respectării unei distanţe de 1,5 metri între
    ocupanţi. Fac excepţie membrii aceleiaşi familii care au acelaşi domiciliu.


    Alte măsuri de prevenire a infectărilor includ: distanţa de minimum 2 metri
    între ocupanţii meselor alăturate; ocuparea locurilor numai cu rezervare
    anterioară, astfel încât să se evite aglomerările la intrarea în unitate şi să
    se faciliteze anchetă epidemiologică în cazul apariţiei unui caz de îmbolnăvire
    între clienţii localului; existenţa unui registru de evidenţă a rezervărilor
    clienţilor cu date concrete pe baza cărora să se poată face ancheta
    epidemiologică; efectuarea dezinfecţiei meselor, după fiecare client sau grup
    cu produse biocide care necesită un timp minim de contact, avizate de Comisia
    Naţională pentru Produse Biocide.


    Peste două săptămâni situația epidemiologică
    va fi reevaluată și, în funcție de rezultate, ar putea avea loc noi relaxări
    ale restricțiilor, spun autoritățile de la București. Pandemia de coronavirus
    produce în acest an industriei hoteliere din România pierderi estimante la
    aproape un miliard de euro, afirmă Călin Ile, preşedintele Federaţiei din
    domeniu. El a explicat că, în lunile martie, aprilie și mai, s-au pierdut circa
    6 milioane de înnoptări, ceea ce echivalează cu circa 240 milioane de euro. El
    doreşte ca, în perioada următoare, statul să vină, pe lângă măsurile dedicate
    forţei de muncă şi infuziei de capital, şi cu măsuri de stimulare a circulaţiei
    turistice, care să inspire încredere.


    La rândul său, Dragoş Anastasiu,
    preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane, a precizat că este nevoie
    de măsuri extraordinar de flexibile.


    La rândul său, consultantul în turism
    Traian Bădulescu spune că este momentul ca România să-şi facă şi o campanie de
    imagine externă, pentru atragerea, pe viitor, a turiştilor străini. Putem arăta
    că totul este în regulă în România şi că aşteptăm vizitatori din alte țări, a
    subliniat specialistul.

  • Strategie pentru relansarea turismului

    Strategie pentru relansarea turismului

    Asigură 10% din locurile de muncă din lume, aproape 12 procente din slujbele din UE, iar acum are nevoie, pentru a se redresa, de un răspuns internaţional coordonat, estimat la circa 375 de miliarde de euro. Este vorba despre Turism – un sector atât de grav afectat în urma restricţiilor de călătorie şi a măsurilor de izolare socială pe care guvernele din întreaga lume au fost nevoite să le impună pentru a stopa răspândirea noului coronavirus. Afectați sunt toți cei care activează în această industrie, de la micii antreprenori până la marile lanţuri hoteliere sau operatori de turism. La nivel mondial industria turismului ar putea scădea cu 80% în acest an față de 2019, spun cei de la World Travel and Tourism Council.


    Comparativ, în timpul crizei economice din 2009, scăderea a fost de 4%. Europa dispune de un ecosistem turistic foarte activ. Călătoriile, transportul, cazarea, alimentaţia, recreerea sau cultura contribuie la aproape 10% din PIB-ul UE şi constituie o sursă esenţială de locuri de muncă şi de venituri în numeroase regiuni. 267 de milioane de europeni – adică 62% din populaţie – fac cel puţin o călătorie privată de agrement pe an, iar 78% dintre europeni îşi petrec vacanţele în ţara de origine sau în altă ţară din UE, potrivit datelor executivului comunitar. Iar vara este un anotimp crucial pentru industrie, aducând, în medie, încasări de 150 de miliarde de euro pentru sectorul turismului european şi 360 de milioane de turişti. Sunt tot atâtea argumente pentru ca scoaterea de pe hold a turismului să fie o prioritate pentru Bruxelles, care a elaborat un set de orientări şi recomandări.


    Pachetul Turism şi transport al Comisiei include o strategie globală de redresare în 2020 şi în perioada ulterioară, o abordare comună pentru restabilirea libertăţii de mişcare şi eliminarea restricţiilor la frontierele interne ale UE, în mod treptat şi coordonat. De asemenea, include un cadru de sprijinire a restabilirii treptate a transportului, asigurând în acelaşi timp siguranţa pasagerilor şi a personalului, o recomandare care urmăreşte să facă din voucherele de călătorie o alternativă atractivă la rambursarea în numerar. Sprijinul Comisiei pentru întreprinderile din domeniul turismului ar urma să vină pe mai multe direcții, prin asigurarea de lichidităţi destinate în special IMM-urilor, de exemplu, și prin salvarea de locuri de muncă cu un ajutor financiar de până la 100 de miliarde de euro prin programul SURE.


    O verigă importantă a turismului ține de transporturi. Nu se poate fixa o dată clară de reluare normală sau graduală a transporturilor, pentru că nu ştim cum va evolua pandemia, a precizat la Radio România comisarul european pentru Transporturi, românca Adina Vălean, dar regulile adoptate de Comisie arată în ce condiţii vom călători: Primesc foarte des întrebarea, Când vom călători?. Şi la această întrebare răspunsul trebuie să-l dea autorităţile fiecărui stat membru, care trebuie să ţină cont de nişte criterii legate de situaţia epidemiologică din statul respectiv, puse în evidenţă de colegii mei din domeniul sănătăţii. Apoi, trebuie să hotărâm care sunt destinaţiile pe care le acceptăm pentru transport, pentru că, sigur, nu ne aşteptăm ca la nivelul întregii Europe să avem aceeaşi situaţie, să se deschidă frontierele sau măsurile de carantinare şi izolare să fie aceleaşi în fiecare stat membru. Acestea sunt decizii pe care trebuie să le ia autorităţile naţionale.


    Ceea ce se știe este că reluarea circulaţiei se va face în mod flexibil şi coordonat între statele membre, în mai multe faze. De asemenea, pentru turism există condiţii clare de relaxare a restricţiilor într-o zonă sau stat membru, şi anume ca numărul de infectări să scadă şi să se menţină scăzut, iar statele să asigure acces la sistemul de sănătate inclusiv pentru turişti. În România, turismul a pierdut, în ultimele luni, 6 milioane de înnoptări şi aproximativ 250 de milioane de euro, potrivit preşedintelui Federaţiei Industriei Hoteliere din România, Călin Ile:

    Situaţia turismului e una foarte complicată. Noi, practic, eram o locomotivă care mergea cu viteză şi, dintr-o dată, am intrat într-un zid. Asta a creat mari probleme, situaţia în acest moment este dramatică, spune Călin Ile, care estimează că impactul total al nefuncţionării turismului în PIB-ul României va depăşi 5%.


    90% dintre hotelurile din România au fost închise pe fondul pandemiei, iar 150 de mii din cei 180 de mii angajaţi din industria HoReCa au fost trimiși în şomaj tehnic sau au fost concediaţi, precizează și Răzvan Pascu, fondator al unei companii care activează în domeniul turismului. În opinia sa, situaţia pe care o traversăm ar putea reprezenta, însă, o oportunitate pentru turismul românesc:

    Este clar, comportamentul turistului se va schimba. Cel mai probabil, nu vor mai prefera să alegă hoteluri mari, de genul all inclusive din Turcia, unde să se înghesie cu o mie de oameni la micul dejun şi, atunci, va alege alte variante de călătorie. Eu cred că în perioada următoare călătoriile cu maşina vor reveni în trend, şi călătoriile în natură, cumva comportamentul oamenilor se va schimba. Poate fi o oportunitate şi să promovăm România ca o destinaţie altfel, o destinaţie care îţi oferă variante de a călători, astfel încât să nu te aglomerezi cu toată lumea şi cred că pe un termen 2-3 ani de zile aceasta ar trebui să fie strategia României.


    Rezultatele unor studii recente relevă că oamenii vor renunţa anul acesta la vacanţele în străinătate şi vor prefera turismul de proximitate.

  • Premierul, audiat în Parlament

    Premierul, audiat în Parlament

    Guvernul
    monocolor liberal de la București pregăteşte un plan de reconstrucţie economică
    după pandemia de coronavirus – a afirmat premierul Ludovic Orban în Parlament,
    unde a fost invitat să prezinte ce măsuri a luat, până acum, echipa pe care o
    conduce.


    Chemat la ʺOra Guvernuluiʺ din Camera Deputaților, șeful Executivului
    a precizat că, în primul trimestru al acestui an, România a avut cea mai mare
    creştere economică din Uniunea Europeană.


    Ludovic Orban: ʺCea mai mare parte a
    companiilor din România, cea mai mare parte a domeniilor de activitate au rămas
    în funcţiune şi cea mai bună dovadă pentru acest lucru puteţi vedea din date.
    Iar datele arată că, pe primul trimestru, România a întregistrat cea mai mare
    creştere economică. De asemenea, veţi vedea şi din datele de pe trimestrul II,
    comparativ cu alte ţări, că situaţia economică în România este departe de a fi
    atât de gravă cum încearcă unii să o prezinte.ʺ


    Premierul a spus că
    restricţiile de activităţi din domeniul economic au fost determinate de riscul
    la adresa vieţii şi sănătăţii oamenilor, dar că acestea au fost limitate,nefiind oprit niciun şantier, lucru care se
    vede din structura creşterii economice pentru investiţiile publice. În privinţa
    sectorului HoReCa, grav afectat, Ludovic Orban a anunţat că Executivul susţine
    reluarea activităţii prin măsuri active, atunci când situaţia epidemiologică o
    va permite.


    Nu de aceeași părere este Opoziția parlamentară, care crede că
    politica economică guvernamentală de dată recentă a făcut ca zeci de mii de
    firme să nu-şi poată plăti ratele bancare, multe să riște să intre în faliment,
    iar ca programul de susţinere a IMM-urilor să se dovedească inutil.


    Liderul
    ProRomânia, de centru-stânga, Victor
    Ponta, spune că, de fapt, Cabinetul Orban nu are soluţii:

    ʺAstăzi, cred că
    Parlamentul României trebuie să suplinească lipsa de acţiune şi de măsuri a
    Guvernului. Vorbim despre economie, despre adevărata criză în care România se
    află deja şi în care, probabil, se va mai afla mult timp după ce criza sanitară
    se va încheia. Îmi permit să vă adresez doar întrebarea dacă vă daţi
    dumneavoastră demisia sau trebuie să vă dăm, iarăşi, noi, Parlamentul, jos?ʺ


    La rândul său, PSD, prin președintele său interimar Marcel Ciolacu, a cerut
    acțiuni concrete, în lipsa cărora ar putea fi pregătită o moțiune de cenzură:

    ʺAţi moştenit o economie care funcţiona, care avea o creştere de 4%, pe
    care ați pus-o pe butuci, aţi adus-o la 2%. Peste 70% dintre români mai au bani
    doar pentru o lună. Astăzi ar fi trebuit să vă daţi demisia, dar nu aveţi
    demnitatea de a vă da demisia pentru tot răul făcut acestei ţări.ʺ


    Şi alte
    grupuri parlamentare au cerut Guvernului măsuri concrete de depăşire a crizei
    economice şi au făcut apel la responsabilitate şi dialog cu partenerii
    politici.

  • Construim împreună #Viața după COVID-19

    Construim împreună #Viața după COVID-19

    În contextul
    pandemiei COVID-19, au apărut schimbări semnificative în organizarea companiilor
    și a instituțiilor. De la sistarea sau convertirea producției, la mutarea
    activității la distanță sau chiar închidere temporară, companiile a trebuit nu
    doar să găsească soluții, dar să își regândească modelul de business.

    În acest
    context, Ingenius HUB, prin Rețeaua Ingenius NET, a lansat, între 31 martie -18
    aprilie, o cercetare privind impactul COVID-19. Datele colectate urmează să fie
    utilizate pentru a fundamenta un memorandum adresat Președinției, Guvernului și
    autorităților locale, care să conțină un set coerent de măsuri necesare
    sprijinirii organizațiilor românești în contextul crizei generate de COVID-19.


    Am vorbit
    despre acest proiect cu Rodica Lupu, fondator Ingenius Hub: Prin Ingenius Hub, încă de la începutul anului trecut noi am fondat o
    reţea de stakeholderi în domeniul inovării şi transferului tehnologic, pentru
    că suntem preocupaţi în mod deosebit de inovaţie, reţea la care s-au asociat marile universităţi, companii,
    patronate şi în general mediul asociativ, asociaţii de IMM-uri, dar şi
    autorităţi publice locale. Sunt cele patru puncte ale spiralei cvadruple a
    inovării, pe care noi am respectat-o şi în care credem, prin urmare, deja prin
    această reţea putem să acţionăm la un nivel mai mare.(…) Cred că am reuşit să
    avem o înţelegere mai cuprinzătoare cu privire la dificultăţile cu care se
    confruntă diferitele tipuri de organizaţii, în general, dar cu atât mai mult
    într-o perioadă de criză.


    Ingenius Hub
    este un spaţiu de co-working şi de accelerare pentru tineri antreprenori, creat
    în 2014-2015, împreună cu ASE-ul (Academia de Studii Economice). De atunci Ingenius
    Hub a finanţat peste 200 de afaceri. Dar şi specificul acestei organizaţii a
    trebuit adaptat, după cum ne-a spus Rodica Lupu:

    În momentul
    actual, trecând printr-o criză care nu are precedent, considerăm că este
    absolut necesar să consultăm organizaţiile din toate aceste medii, pentru că nu
    putem să riscăm să ne fundamentăm deciziile pe experienţe anterioare. Şi modul
    în care organizaţiile sunt acum afectate este destul de eterogen, problematica
    este diversă şi nu cred că poate fi cuprinsă din experienţa anterioară.
    Considerăm că fără o cercetare şi o consultare publică de anvergură nu putem să
    luăm măsurile eficiente, de care avem nevoie pentru o redresare cât mai
    rapidă.


    Ingenius Hub se
    adresează tuturor industriilor, serviciilor, tehnologiei, IT-ului deopotrivă.

    Rodica Lupu: Ne
    adresăm tuturor tipurilor de organizaţii, care pot propune soluţii, cu impact
    consistent, fără să presupună investiţii disproporţionate sau pe care statul să
    nu le poată susţine. Obiectivul nostru este să înţelegem prin această cercetare
    pe care am declanşat-o în 31 martie, diversitatea problemelor şi exact impactul
    acestei crize, aşa cum îl înţelegem acum. Cu siguranţă impactul este
    greu de calculat pentru că nu ştim ce urmează şi totul este destul de
    imprevizibil, nu doar pentru noi, ci şi pentru toate statele. De aceea noi am
    inclus în chestionar şi întrebări legate de estimări cu privire la următoarele
    şase luni.

    Sigur că aceste estimări ne vor da mai curând o radiografie a stării
    de spirit a antreprenorilor, decât a impactului efectiv. Impactul va putea fi
    calculat peste alte şase luni, când poate vom relua acest demers. În al treilea
    rând, noi am inclus în chestionar, un set destul de larg de măsuri orientative.
    Sunt exemple de măsuri pe care care le putem propune, cu accent pe industriile
    care au fost afectate în primul rând şi închise, inclusiv prin act normativ. Nu
    ne adresăm doar acestor industrii, măsurile sunt gândite să acopere întregul
    spectru şi de companii şi de organizaţii.


    Demersul Ingenius Hub a avut ca punct de pornire neliniștea crescândă din
    toate zonele relevante pentru economie românească: companii, organizații
    non-profit, instituții publice sau de cercetare.

    Am
    întrebat-o pe Rodica Lupu cum crede că vom reporni motoarele: Este greu de spus. Noi considerăm că trebuie luate măsuri pe
    mai multe planuri simultan. Sunt necesare măsuri imediate şi directe pentru
    industrii care sunt afectate cel mai mult: Horeca, tot ce înseamnă turism, apoi
    formare, evenimente, educaţie privată, foarte importante în ţesătura socială.

    Pe de altă parte, sunt necesare măsuri cu caracter general, facilităţi fiscale.
    Considerăm că este esenţial să nu lăsăm companiile să se închidă sau rata de
    companii care se vor închide să fie cât mai redusă. Pe de altă parte sunt
    necesare şi măsuri sociale, pentru cei care sunt victime colaterale, în sensul
    în care deja vedem un număr foarte mare de şomeri.



    Campania Construim împreună #Viața după
    COVID-19
    a dorit obţinerea unui input real care să ducă mai departe la
    propuneri fezabile. Participanții au avut acces în final la rezulatele acestuia
    și pot face ei înșiși propuneri în cadrul memorandumului care va fi realizat.

  • Când îşi va reveni economia?

    Când îşi va reveni economia?

    Pandemia de coronavirus a
    polarizat la nivel global discuțiile în direcția găsirii unor
    rezolvări de ordin sanitar, dar, în egală măsură, și de ordin economic.
    România, unde circa un milion de contracte de muncă sunt suspendate, nu face
    excepție, iar decidenții, care au luat, deja, măsuri pentru susținerea mediului
    de afaceri și, implicit a salariaților, rămân concentraţi asupra modalităților
    de atenuare a șocului pandemic asupra economiei.


    Estimările sunt că, în prima
    lună de stare de urgență, decretată la jumătatea lunii martie, economia
    României s-ar fi contractat cu 30-40%. Invitat la Radio România pentru a face o
    radiografie a situației, ministrul de resort, Virgil Popescu, a explicat de ce,
    în opinia sa, această scădere nu reflectă situația de fapt:

    După ieşirea din această stare de urgenţă şi când avem confirmarea
    clară că suntem pe panta descendentă a acestei pandemii, putem vedea exact cum
    începe economia să îşi revină. Am spus-o, industria auto încet, încet îşi
    revine şi industria de componente auto a început să pornească din 13 aprilie.
    Companiile din domeniul textil, din zona confecţiilor, s-au mişcat foarte
    repede şi au început să producă materiale esenţiale, cum le spun eu, măşti,
    combinezoane, halate, botoşei pentru zona medicală.


    Ministrul Economiei mai
    spune că se aşteaptă ca şi alte industrii să îşi reia activitatea, iar unele
    dintre ele să se reprofileze foarte repede. Virgil Popescu: Cred că industria energetică îşi va reveni
    foarte repede. Sistemul energiei naţionale a funcţionat foarte bine, a fost
    foarte stabil, nu au fost probleme. Dar s-a văzut foarte clar o scădere a
    consumului şi acest lucru, scăderea consumului, duce, clar, şi la o scădere a
    veniturilor, a încasărilor, a rentabilităţii.

    Le-am solicitat companiilor din
    energie un program foarte clar de investiţii pe următorii cinci ani, cu termene
    foarte clare. Să nu uităm că România este angajată în acest proiect european,
    în Green Deal şi avem foarte multe investiţii de făcut şi eu preconizez
    demararea unor investiţii foarte ample în această zonă a energiei. De asemenea,
    industria de Apărare.

    În discuţiile pe care le port de două săptămâni cu MApN,
    am hotărât clar să demarăm acele proiecte strategice pe care le-am început
    înainte de această criză şi care trebuie continuate. De asemenea, urmăresc cu foarte mare interes relocarea unor industrii
    din zona asiatică, din China, nu mă voi lăsa până când nu voi reuşi să conving
    anumite companii, să le aduc să investească şi să începem o producţie nouă în
    România.


    Un alt punct nevralgic, în această perioadă, are legătură
    cu HoReCa, întreaga industrie ospitalieră fiind puternic afectată. Ministrul Virgil
    Popescu este rezervat în a da prognoze privitoare la repornirea foarte curând a
    turismului românesc, dar spune că se lucrează, în prezent, la un pachet de
    măsuri prin care hotelierii să fie ajutați să reducă, de exemplu, costurile de
    întreținere. La fel cei care au restaurante, cafenele, baruri ar urma să fie
    sprijiniți de stat să facă anumite adaptări, pentru ca, în momentul redeschiderii, clienții
    să fie în siguranţă.

  • Jurnal românesc – 30.01.2019

    Jurnal românesc – 30.01.2019

    Ambasadorul României
    în Marea Britanie, Dan Mihalache, a participat la o întâlnire organizată, la
    Londra, de Russell Group Association, un consorţiu care include reprezentanţi
    din conducerile a 24 de universităţi britanice cu rol şi influenţă
    semnificative în mediul academic din Regatul Unit. La eveniment au participat
    rectori şi pro-rectori ai unor universităţi româneşti şi britanice, iar tema a
    vizat cooperarea în cadrul unor proiecte care ar putea contribui la
    consolidarea dialogului bilateral în domeniul academic, al cercetării şi
    inovării.

    Ambasadorul Dan Mihalache a menţionat importanţa cooperării
    bilaterale în domeniul educaţiei şi al cercetării şi a afirmat că
    universităţile britanice şi cele româneşti au un dialog constant în special în
    cadrul unor proiecte de cercetare sau programe de mobilităţi. Diplomatul român
    şi-a exprimat încrederea că evoluţiile post-Brexit nu vor afecta acest dialog
    iar colaborarea româno-britanică în domeniul proiectelor educaţionale va
    continua să aducă beneficii pentru instituţiile de învăţământ superior
    implicate. 305 profesori români lucrează cu un contract permanent în cadrul
    unor universităţi membre ale Russell Group, iar din cei 8.110 studenţi români
    care învaţă în Marea Britanie, 2.780 sunt înscrişi la aceste universităţi.

    Guvernul de la
    Chişinău a aprobat Acordul privind cooperarea în domeniul turismului între
    Republica Moldova și România, semnat în 22 noiembrie 2018 la Bucureşti, cu
    ocazia şedinţei comune a celor două executive, transmite Radio Chişinău.
    Documentul prevede acordarea de ajutor reciproc în deschiderea birourilor de
    informare turistică, înfiinţarea de întreprinderi mixte în domeniul turismului
    şi schimburi de specialişti în domeniu.

    Totodată, este menţionată deschiderea
    unui traseu turistic pe ruta Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, acțiune ce
    va integra Republica Moldova în circuitul turistic european. În acest sens, un
    grup de experți din România se va deplasa în Republica Moldova, în februarie,
    pentru a începe elaborarea acestei rute care, potrivit ministrului moldovean al
    Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, ar urma să fie lansată în toamna
    acestui an. Proiectul mai prevede și constituirea unei comisii mixte care se va
    întruni cel puțin o dată pe an pentru a conveni măsurile menite să stimuleze
    cooperarea turistică. Guvernele României și Republicii Moldova au mai semnat un
    Acord în domeniul turismului în 2005, dar prevederile acestuia nu au intrat
    niciodată în vigoare, precizează Radio Chişinău.





    Românii au depus 333.000 de candidaturi pentru locuri de muncă în străinătate
    în 2018, primul trimestru al anului trecut fiind cel mai activ din acest punct
    de vedere, cu peste 30.000 de depuneri de candidaturi pe lună, scrie
    cronicaromână.net care citează platforma de recrutare eJobs. Românilor le-au
    fost puse la dispoziţie aproape 6.000 de job-uri peste hotare, cele mai multe
    în statele europene.

    Potrivit eJobs.ro, în 2018, au fost depuse, în medie, 63
    de cereri de angajare pentru fiecare job din afara României. Domeniile cu cele
    mai multe opțiuni pentru candidați au fost turismul și HoReCa, industria
    alimentară, sectorul medical și serviciile. Aproximativ jumătate din locurile
    de muncă scoase la concurs s-au adresat specialiștilor cu nivel mediu de
    experiență și celor aflați în poziții de management. Topul statelor care au oferit,
    anul trecut, cele mai multe locuri de muncă pentru români este condus de
    Germania, urmată de Marea Britanie, Olanda și Franța. CEO-ul eJobs România,
    Bogdan Badea, a explicat că preferinţele românilor s-au schimbat în ultimii doi
    ani şi că aceştia nu mai sunt atât de interesaţi de pieţele muncii din Italia
    și Spania, ci aleg acum Vestul Europei, atraşi de calitatea vieții și de
    pachetele salariale foarte competitive. Conform platformei de recrutare,
    angajatorii au postat peste 130.000 de anunțuri de angajare în 2018, iar
    numărul total de candidaturi depuse atât pentru joburile din România, cât și
    pentru cele din străinătate a fost de peste 9 milioane.

  • Kurt Riemer aus Österreich: „Die Rumänen sollten stolz auf ihr Land sein“

    Kurt Riemer aus Österreich: „Die Rumänen sollten stolz auf ihr Land sein“

    Kurt Riemer ist 2001 nach Rumänien gezogen, um ein Geschäft mit Horeca-Produkten zu verwalten. In Bukarest habe der Wiener gro‎ße Verwandlungen miterlebt:



    Ich war hier Zeuge vieler gro‎ßer Verwandlungen. Es handelt sich um schnelle und ausschlaggebende Änderungen. Dieses Land hat eine überraschende Entwicklung erlebt. Als ob man jetzt im Vergleich zu damals auf einem anderen Planeten leben würde. Und das ist ein Kompliment, das meine Freunde und ich aussprechen möchten, wir alle denken das Gleiche, wenn es um die Entwicklung Rumäniens geht. Viele Stra‎ßen wurden saniert, zuvor war es gefährlich, durch das Land zu reisen, heute ist es gefährlicher, durch Ungarn zu reisen. In Rumänien fühlt man sich in Sicherheit. Ich fühle mich sehr wohl hier.“




    In Rumänien habe er nicht wenige Freundschaften geknüpft, sagt unser Gesprächspartner:



    Hier habe ich Freunde aus Deutschland, England, Italien, Spanien. Wir treffen uns zumeist freitags, nach Feierabend. Wir sind über die Plattform Business to Business“ zueinander in Kontakt getreten und zu unseren Treffen kommen meistens 150-160 Menschen, sowohl Rumänen als auch Ausländer. Die rumänische Küche ist auch nicht schlecht, die Bukarester Restaurants finde ich sehr gut. Die einzige Sache, die ich diesbezüglich für desaströs halte, ist das Fast-Food. Aber das gilt meiner Meinung nach für alle Länder um Österreich herum. Es fällt meistens schwer, zu glauben, dass es auch gute und gesunde Fastfood-Gerichte gibt, aber in Österreich gibt’s sie schon.“




    Der Österreicher findet Rumänien ganz schön, zwei Orte liegen ihm aber besonders nah am Herzen: das Schwarze Meer und die Umgebungen von Braşov (Kronstadt). Besonders schön findet er auch den Nordwesten des Landes, die Region zwischen den Städten Satu Mare (Sathmar) und Baia Mare (Frauendorf). Wie findet er aber die Rumänen? Kurt Riemer:



    Ehrlich gesagt, wunderbar. Ich wei‎ß, dass meine Antwort einigen Klischees widerspricht. Ich werde Ihnen eine wahre Geschichte erzählen: Im Jahr 2006 habe ich als Cross-Marketing-Fachmann eine Präsentation für Ferrari gehalten. Sie wollten ihr Geschäft ausweiten und auch den rumänischen Markt erobern. So habe ich im Ausstellungsraum Romexpo an der ersten Ausgabe der Luxury Show in Rumänien teilgenommen. Dabei wurden zwei Rennwagen ausgestellt und die Party im Anschluss an dieses Ereignis war wirklich toll. Aber zurück zum Thema: Die ersten Menschen, die mich in diesem Geschäft zu betrügen versuchten, waren Österreicher, die ersten, die mir beistanden, waren Rumänen. Seit jenem Zeitpunkt stehe ich den Rumänen sehr nah und wenn ich neu anfangen sollte, würde ich dasselbe tun. Hier habe ich wunderbare Freunde und ich fühle mich sehr wohl.“




    Viele ausländische Geschäftsleute beschweren sich über zu viel Bürokratie in Rumänien. Ob es deswegen schwer ist, ein Geschäft in Rumänien zu verwalten, erläutert Kurt Riemer:



    Bürokratie gibt es überall: in Österreich, in Deutschland, in Gro‎ßbritannien. Hier lieben die Menschen das Leben und deswegen liegt auch der Verbrauch hoch, ich würde sagen, dass der Verbrauch in Rumänien auch im europäischen Vergleich sehr hoch liegt. Das hei‎ßt, dass dieses Land ein Paradies für Geschäftsleute ist. Als Anbieter von guten Produkten und Dienstleistungen kann man in Rumänien viel Erfolg genie‎ßen und sich bei den Rumänen sehr beliebt machen. Die Rumänen genie‎ßen bekanntlich die Qualität. Darüber hinaus liegt der einheitliche Steuersatz in Rumänien bei 16%, in Deutschland und Österreich bei 50%, also es ist leicht verständlich, wieso viele Geschäftsleute Rumänien bevorzugen.“




    Neben den klugen und witzigen Losungen, die er bei Protesten in Rumänien gehört hat, lernte Kurt Riemer auch andere Wörter auf Rumänisch. Was ihm neulich noch einfiel, ist, dass die Rumänen stolz auf ihr Land geworden sind:



    In den letzten Tagen habe ich eine gro‎ße Freude erlebt, als ich merkte, wie stolz die Rumänen auf ihr Land sind. Stolz auf ihre Herkunft sollten allerdings auch die Auslandsrumänen sein, weil ihr Land wunderschön ist. Derzeit ist Rumänien meiner Meinung nach eines der sichersten Länder in Europa. In Deutschland und Österreich bemerkt man derzeit, vor dem Hintergrund einer steigenden terroristischen Bedrohung, die Präsenz schwer bewaffneter Polizisten überall, und sie müssen auch in der Freizeit die Dienstwaffe tragen. Hier fühle ich mich in Sicherheit. Die Rumänen sollten stolz auf ihr Land sein, denn ihr Land ist einfach wunderbar.“