Tag: ICR

  • Retrospectiva săptămânii 24/03-30/03/2013

    Retrospectiva săptămânii 24/03-30/03/2013

    Numiri la Curtea Constitutionala a Romaniei si Ministerul Justitiei



    Curtea Constituţională a României va avea, din iunie, o nouă componenţă. Seful statului, Traian Băsescu, şi cele doua camere ale Parlamentului de la Bucureşti şi-au desemnat, in aceste zile, cei 3 reprezentanţi la CCR, al caror mandat expira. Institutia a devenit, in ultimii ani, un actor important pe scena politica romaneasca, pe fondul deselor sesizări privind legalitatea unor acte normative. Dar interesul pentru Curte şi, implicit, pentru numirea membrilor acesteia a crescut si mai mult după ce instituţia a arbitrat, vara trecută, lupta politică acerbă între Putere, reprezentată de USL, şi Opoziţia democrat-liberală (de dreapta), în tandem cu şeful statului, Traian Băsescu. Cei trei judecători de la CCR care isi vor prelua, la vara, mandatele de 9 ani sunt Daniel Morar, cel care asigura interimatul funcţiei de Procuror general al României şi care, în trecut, a condus Direcţia Natională Anticorupţie (DNA), propus şi numit de şeful statului, Valer Dorneanu şi Mona Pivniceru, ambii nominalizaţi şi validaţi de Legislativ. Noile numiri au determinat o serie de schimbari. Premierul Victor Ponta, co-lider al USL (alianţă de centru-stânga) a preluat, temporar, portofoliul Justiţiei de la Mona Pivniceru, si are la dispozitie, maxim 45 de zile, pentru a face o nouă propunere pentru acest post. Ponta a spus ca priorităţile sale pe perioada interimatului sunt o reforma reala a justitiei, aplicarea noilor Coduri de procedura, dar mai ales numirea şefilor Parchetului General şi al Directiei Nationale Anticoruptie, o chestiune care treneaza de ceva vreme. Numirile sefilor celor doua institutii sunt cerinţe in ultimul raport al Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe Justiţie (MCV).



    95 de ani de la unirea provinciei istorice romanesti Basarabia cu Romania



    Pe 27 martie, Romania si Rep.Moldova, (ex-sovietica, majoritar romanofona) au aniversat implinirea a 95 de ani de la unirea provinciei istorice romanesti Basarabia (astazi, in Rep. R.Moldova vecina) cu Romania. Ministrul delegat pentru romanii de pretutindeni, Cristian David, a participat, miercuri, la Chisinau, la manifestarile organizate in tara vecina cu aceasta ocazie.. Evocand momentul Unirii, ministrul Cristian David a spus: ”Data de 27 martie poartă, pentru noi, toţi românii de pe ambele maluri ale Prutului, o încărcătură specială, reprezintă un moment cu o semnificaţie de unire, de apropiere, de speranţă şi viitor, şi nu întâmplător am ales ca primul moment al venirii mele aici să fie legat de o dată care sa poarte o astfel de încărcătura”. Oficialul roman s-a intilnit cu presedintele Nicolae Timofti si premierul in exercitiu Vlad Filat, care au multumit Bucurestiului pentru sprijinul constat acordat, in ultimii ani, Rep.Moldova in diverse domenii, dar mai ales in procesul de integrare europeana. Cristian David a subliniat inca o data relatiile privilegiate dintre cele doua tari si a reafirmat dorinta Romaniei de a intensifica şi extinde colaborarea cu Republica Moldodova.



    Romania sub zapada



    Romania, asemenea multor tari din Europa, s-a confruntat, in aceasta saptamina, cu un nou episod de iarna autentica — ninsori abundente, viscol si temperaturi scazute – desi martie este, calendaristic, o luna de primavara.. Daca saptamina trecuta, intemperiile au lovit estul tarii, in aceste zile, jumatatea de sud, inclusiv capitala, s-au aflat sub avertizari cod galben si portocaliu de ninsori viscolite. Marti, in capitala si cateva judete sudice au fost suspendate cursurile in gradinite, scoli si licee. Traficul rutier si feroviar s-a desfasurat in conditii de iarna, dar nu au fost drumuri inchise sau blocate.


    Au fost decernate Premiile Gopo care recompenseaza cele mai bune productii cinematografice romanesti



    A şaptea ediţie a Premiilor Gopo a desemnat, pe 25 martie, câştigătorii la 19 categorii, care recompensează cele mai bune producţii cinematografice româneşti din 2012. Vedeta actualei editii a fost filmul Toată lumea din familia noastră”, în regia lui Radu Jude, care a câştigat cele mai importante trofee: Cel mai bun film, Cel mai bun regizor, cel mai bun actor în rol principal – Şerban Pavlu şi premiile pentru rolurile secundare, acordate actriţei Mihaela Sârbu şi actorului Gabriel Spahiu. Totodata, pelicula a fost distinsa si cu trofeul pentru cel mai bun scenariu – Radu Jude si scriitoarea Corina Sabau, jurnalista la Radio Romania International. “Undeva la Palilula”, debutul in lungmetraj al cunoscutului regizor de teatru Silviu Purcărete, si-a adjudecat premiile pentru cele mai bune costume, decoruri, muzică originală, sunet, montaj şi cea mai bună imagine.



    România a fost invitata de onoare la Salonul Cărţii de la Paris



    La editia din acest an a Salonului Cartii de la Paris, una dintre cele mai mari manifestări internaţionale de gen,.Romania a fost invitată de onoare. Peste 50 de autori din toate genurile literare, mai mult de 1.000 de titluri în limba română şi 600 în limba franceză au fost prezentate publicului francez, care s-a aratat dornic sa cunoasca literatura romana. Dovada interesului o reprezinta vânzările de carte, care au depăşit 60.000 de euro. Standul national a fost vizitat de presedintele Frantei, François Hollande, care a declarat, cu aceasta ocazie, ca “România este o mare ţară francofonă, care iubeşte cultura franceză”. Prestaţia Romaniei la cel mai important eveniment al pieţei editoriale din Franţa a fost, oarecum, umbrită de refuzul unor cunoscuti scriitori de a lua parte la manifestare, în semn de protest faţă de noua politica a Institutului Cultural Român.

    (Andreea Bojoi)


  • Rumänien, Ehrengastland der 33. Pariser Buchmesse

    Rumänien, Ehrengastland der 33. Pariser Buchmesse


    Rumänien ist Ehrengastland der 33. Pariser Buchmesse. Das gro‎ße Kulturereignis in der französischen Hauptstadt findet dieses Jahr zwischen dem 21. und dem 25. März statt und gilt als eine der wichtigsten Buchmessen für Fachleute und Leser europaweit.


    Mehr als 50 rumänische Autoren, Vertreter aller Literaturgenres, sind dieses Jahr zu Gast auf der Pariser Buchmesse. Zu diesem Anlass, den das Rumänische Kulturinstitut in Paris als einzigartig in der Förderung Rumäniens auf internationaler Ebene bezeichnet, werden über 1000 Titel rumänischsprachiger Literatur und über 600 Übersetzungen aus rumänischer Literatur ins Französische präsentiert.


    Das Kulturereignis stellt zudem einen guten Anlass für die rumänischen Fachleute dar, mit den französichen Branchenkollegen in Kontakt zu kommen. Horia Gârbea , Vize-Vorsitzender des Rumänischen Kulturinstitus, sprach über die rumänische Präsenz auf der Pariser Buchmesse:


    Rumänien ist 2013 zum ersten Mal Ehrengastland auf der Pariser Buchmesse und ich wünche mir, dass die Schriftsteller, die unser Land dabei vertreten, einen positiven Eindruck nach dem Kontakt mit dem französischen Publikum bekommen. In Frankreich gibt es viele Liebhaber rumänischer Literatur, zahlreiche rumänische Autoren wurden bereits ins Französische übersetzt und ihre Werke wurden von prestigereichen französischen Verlagen veröffentlicht. Der Verlag »Gallimard« hat beispielsweise neulich einen Roman von Gabriela Adameșteanu auf den französischen Markt gebracht. Ich bin der Meinung, dass die Einladung Rumäniens als Ehrengastland auf der Pariser Buchmesse einen anhaltenden Nachklang auf dem europäischen Literaturmarkt mit sich bringen wird.“


    Die rumänische Präsenz auf der Pariser Buchmesse wird von einigen Autoren boykottiert, die von den französischen Veranstaltern oder vom Rumänischen Kulturinstitut nach Paris eingeladen wurden. Einige von ihnen: Mircea Cărtărescu, der rumänsiche Schriftsteller, dessen Romane weltweit übersetzt wurden, und angesehene Intellektuelle wie Gabriel Liiceanu und Andrei Pleşu, die somit gegen die aktuelle Politik des Rumänischen Kulturinstituts protestieren.


    Die Dichterin Ana Blandiana nahm hingegen die Einladung an und erkärte, sie sei nach Paris gereist, um ihre Gedichtbände zu präsentieren, und nicht als Eingeladene des Rumänischen Kulturinstituts. Ana Blandiana:


    Als ich die Einladung bekam, hatten einige Branchenkollegen bereits angekündigt, dass sie sie nicht annehmen wollen, weil sie sich vom Rumänischen Kulturinstitut nicht vertreten fühlen und weil sie ihrerseits das Rumänische Kulturinstitut nicht vertreten wollen. Ich fühle mich vom aktuellen Rumänischen Kulturinstitut auch nicht vertreten und sehe mich auch nicht als Verteterin dieser Institution. Ich will aber meine künstlerische Tätigkeit auf dieser bedeutenden Buchmesse präsentieren und die rumänische Literatur dabei vetreten. Vor einigen Jahren begann das Rumänische Kulturinstitut unter der ehemaligen Führung, alle Bemühungen zur Förderung der rumänischen Literatur zu unternehmen. Meiner Ansicht nach soll das ein Zeichen dafür darstellen, dass die rumänischen Schriftsteller die Einladung nicht ablehnen sollten“. Über 60 Diskussionen und Rundtischgespräche zu aktuellen Themen der rumänischen Literatur begleiten das Pariser Event.

  • “L’Enfance. Débris et patrimoine”

    “L’Enfance. Débris et patrimoine”


    L’Institut Culturel Roumain de Stockholm a ouvert ses portes en 2013 avec l’exposition itinérante “L’Enfance. Débris et patrimoine”. Lilla Passima et Cosmin Manolache ont proposé au public suédois un essai sur l’enfance construit à l’aide d’objets, vêtements, histoires et jeux appartenant à des collections privées ainsi qu’au patrimoine des musées. L’exposition, dont le vernissage a eu lieu le 24 janvier, dévoile quelques-uns des rituels et des seuils essentiels qui marquent et délimitent les âges du « petit être humain », soit-il citadin ou campagnard (naissance, baptême, table des fées marraines etc.).



    Les objets et les images de l’exposition racontent la langue commune de l’enfance marquant tant les différences que le vif dialogue entre les milieux urbain et rural de l’Europe Orientale. L’exposition construit un discours visuel sur le monde depuis la fin du XIX-ème siècle jusqu’à nos jours. Par des objets communs, assimilés par plusieurs espaces géographiques et transformés en différents symboles — depuis la petite bercelonnette en bois, l’escabeau et la tenue paysanne des années 1900 aux automobiles miniatures en métal de l’entre-deux-guerres, depuis les jouets en plastique de l’enfance communiste à l’attirail de la technologie post-moderne — le public est invité à recomposer sa propre enfance, redécouvrant, par la même occasion, des territoires culturels différents. Organisée par le Musée du Paysan Roumain et par l’Institut Culturel Roumain, dans le cadre du Programme CULTURE 2007-2013 en collaboration avec le ministère roumain de la Culture, le LEBORK MUSEUM de Pologne et l’Association ARTEES de France, la même exposition s’est arrêtée dans d’autres capitales européennes en 2012. Elle a pu être admirée aux filiales de l’Institut Culturel Roumain de Londres, Paris, Madrid et Rome.



    Ioana Popescu, coordonnatrice de ce projet du Musée du Paysan Roumain raconte : « L’enfance est très importante car nous n’existons pas sans elle. Elle n’a été ratée par personne, chacun a eu sa propre enfance, il est impossible de ne pas en parler car c’est à cette époque de notre vie que nous nous formons, que nous nous développons, et son empreinte est visible à un regard attentif. Je pense que c’est l’essentiel de notre vie. Nous rêvons d’un musée de l’enfance, mais nous avons un problème majeur qui est celui de l’espace. L’idée nous est venue alors d’organiser un musée virtuel de l’enfance. Lorsque nous disons « enfance », nous pensons à toute la culture de l’enfance, non seulement à ses jeux et jouets mais, aussi, aux souvenirs, au folklore, aux rituels des enfants, aux différents seuils d’âges. Nous nous sommes rendu compte qu’un tel musée n’existe pas en Europe. Pendant les deux années de vie de notre projet, nous espérons toucher tous les domaines envisagées. Nous avons choisi un projet européen car nous étions intéressés à faire des comparaisons avec d’autres pays de notre continent, car nous avons le sentiment d’avoir un fond commun de culture de l’enfance en Europe. Non seulement il existe une culture de l’enfance spécifiquement roumaine ou française ou polonaise, il existe aussi une certaine façon européenne de vivre l’enfance. C’est ce que nous voulons démontrer par ce musée virtuel de l’enfance. »





    Toutes les expositions de ce musée ont été réalisées avec l’aide de volontaires qui se sont impliqués dans la recherche et la documentation, mais aussi dans les ateliers proposés aux enfants par la Musée du Paysan Roumain. L’exposition L’Enfance. Débris et patrimoine sera présentée cette année à Varsovie et à Lebork, en Pologne. (trad.: Costin Grigore)