Radio România Internațional

Tag: ICR

  • Atelierele Brâncuși – Simpozionul Internaţional de Sculptură de la Târgu Jiu, 1-31 august

    Atelierele Brâncuși – Simpozionul Internaţional de Sculptură de la Târgu Jiu, 1-31 august

    Centrul de Cercetare, Documentare și
    Promovare Constantin Brâncuși, Institutul Cultural Român, Consiliul Local și
    Primăria Municipiului Târgu Jiu, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România, organizează în perioada 1 – 31 august 2016
    Atelierele Brâncuși, program cu o vechime de 15 ani, care are ca obiectiv
    promovarea operei marelui sculptor în ţară şi în lume.


    Pe 1 august debutează Simpozionul
    Internaţional de Sculptură de la Târgu Jiu, prima dintre cele două secțiuni
    ale atelierului, urmând ca a doua, Tabăra Internațională de Pictură de la Rânca,
    să înceapă pe 22 august. Deschiderea oficială a simpozionului va avea loc pe
    Digul Jiului, luni, 1 august, la ora 13,00, în Parcul central, care adăpostește
    celebrul Ansamblu sculptural realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu.


    Atelierul se va închide pe 31 august,
    ora 14,00, când vor avea loc festivitatea de dezvelire a lucrărilor de
    sculptură, vernisajul expoziției de pictură și închiderea oficială a
    simpozionului la Galeriile Municipale de Artă, Strada Traian, nr. 27, parter.


    La Simpozionul de sculptură participă
    șase sculptori: Antonis Myrodias – Grecia, Chiu Tai-Yang – Taiwan, Katt Latika
    – India, Nicolae Fleissig – Franța, Panaite Chifu și Vlad Ciobanu – România,
    care este și curatorul simpozionului. Materialul cu care vor lucra artiștii
    este andezitul.


    La Tabăra Internațională de Pictură de la Rânca, care se va desfășura
    în stațiunea montană Rânca, de unde începe spectaculoasa șosea Transalpina,
    participă următorii pictori: Anita Monoscalco – Italia, Lena Khvichia -
    Lituania, Florin Gheorghiu, Maria Balea, Sorin Iosub și TAJO, din România.
    Curatorul taberei este Vasile Fuiorea, președintele Filialei Târgu-Jiu a UAP
    România. Deschiderea oficială a taberei va avea loc luni, 22 august, ora 13,00,
    la Galeriile Municipale de Artă, str. Traian nr. 27, parter.


    Aceste evenimente se integrează în
    strategia Institutul Cultural Român, prin care se aduce în atenţia opiniei
    publice naţionale şi internaţionale un eveniment major: 140 de ani de la
    naşterea lui Constantin Brâncuşi.


    Centrul de Cercetare, Documentare şi
    Promovare Constantin Brâncuși şi Institutul Cultural Român au încheiat un parteneriat
    în vederea derulării comune a unui program de activităţi care a început în
    februarie cu Colocviile Brâncuşi. Programul se continuă cu Atelierele
    Brâncuși și cu Caravana Brâncuși. Caravana a presupus un ciclu expozițional fotografic
    intitulat Brâncuși la el acasă, început în martie la Târgu-Jiu (Muzeul Județean) și continuat la Craiova
    (Muzeul de Artă), Budapesta (sediul ICR), Viena (sediul ICR), München (sediul
    ICR). Caravana va atinge punctul terminus în decembrie, la Paris (sediul ICR),
    în țara adoptivă a artistului.


    Cele două instituții partenere vor
    decerna și Premiul Brâncuşi. Distincţia va fi acordată unei
    personalităţi culturale, din ţară sau din străinătate, care aduce o contribuţie
    remarcabilă în cercetarea operei şi vieţii lui Constantin Brâncuşi.




    Mai multe detalii, aici.

  • Școala de vară de la Diviaca, Albania

    Școala de vară de la Diviaca, Albania

    Institutul Cultural Român,
    prin Direcția Românii din Afara Granițelor, a deschis oficial luni, 18 iulie
    2016, cea de-a doua ediție a Școlii de vară de la Diviaca – Cultură și limbă
    română pentru tineri elevi și cadre
    didactice din Albania. Prima ediție s-a desfășurată la Corcea, în 2015.
    Anul acesta, evenimentul are loc în perioada 16-26 iulie 2016, în parteneriat cu Societatea
    Macedo-Română și Uniunea Națională a Aromânilor din Albania (Unionia Nacionala
    Armanili di Albania).




    Ediția din 2016 a fost
    deschisă prin mesajul ambasadorului României la Tirana, însărcinatul cu afaceri
    a.i. Nicanor D. Teculescu, mesaj transmis de către Doru Raul Truțescu, șeful
    secției consulare, care a subliniat sprijinul constant pe care statul român îl
    acordă comunității române/aromâne de aici pentru păstrarea identității
    naționale. Domnul Truțescu a mulțumit Institutului Cultural Român pentru
    acțiunile desfășurate, cu precădere pentru organizarea Școlii de vară. Prezent
    la deschidere, domnul Koci Janko, președintele Uniunii Naționale a Aromânilor
    din Albania, și-a exprimat bucuria de a lua parte la un asemenea proiect,
    subliniind faptul că România este țara-mamă a aromânilor, și acest lucru nu
    trebuie uitat. La rândul său, domnul Radu Baltasiu, directorul Direcției
    Românii din Afara Granițelor, din cadrul Institutului Cultural Român, a vorbit
    despre importanța caracterului sistematic al desfășurării cursurilor. La
    deschidere au fost prezenți atât cursanții, cât și reprezentanții formațiunilor
    cultural-politice aromâne și ai mass-media locale și naționale albaneze.




    Proiectul are ca obiectiv
    cultivarea identității aromânilor din Albania prin cursuri de limbă și civilizație
    românească în dialectul aromân, în regiunea Divjaka-Fier-Selenița locuind circa
    80.000 de români/aromâni. Față de ediția de anul trecut, pe lângă adulți, a
    fost adăugată, la inițiativa experților ICR, și o componentă de psihopedagogie
    dramaturgică, destinată copiilor.




    Cursurile de psihopedagogie
    dramaturgică îi au ca profesori pe Eduard Adam, actor al Teatrului Național
    București, și pe prof. univ. Manuela Nevaci de la Societatea de Cultură
    Macedo-Română. Astfel, noua ediție completează într-o formă inovativă noțiunile
    elementare din Manualul Cultură și tradiții aromâne (Carti di akeadiri)
    .




    Cursurile pentru adulți sunt
    susținute în dialect și sunt ținute de prof. univ. dr. Nicolae Saramandru
    (Institutul de Lingvistică al Academiei Române Iorgu Iordan – Al.
    Rosetti), care a continuat prelegerile în linia prezentării unitare a
    dialectului față de limba română, pe coordonatele lucrării Atlasul lingvistic
    al dialectului aromân (vol I.), al cărui autor este împreună cu doamna Manuela
    Nevaci.




    Renașterea
    națională a românilor nord-dunăreni datorează foarte mult aromânilor emigrați
    din Moscopele (Voscople), de lângă Corcea, aceștia contribuind decisiv prin
    Școala Ardeleană și ASTRA la făurirea statului național român modern.




    Conform
    liderilor asociațiilor culturale, în Albania există circa 300.000 de
    aromâni/români, dintre care aproximativ 80.000 sunt numai în zona
    Diviaca-Fier-Selenița. Singura școală în limba română/dialectul aromân se află
    la Diviaca, susținută în trecut de către Ministerul Afacerilor Externe, iar
    singura biserică cu slujba în dialect (în paralel cu limba albaneză) se află la
    Corcea (Korce). Până la 1948, Albania a fost cuprinsă în rețeaua școlară
    finanțată de către statul român (circa 120 de școli și licee), România având un
    consulat diplomatic activ la Corcea (în prezent, consulat onorific).

  • PREMII pentru proiectele organizate în diaspora română cu ocazia „Zilei Românilor de Pretutindeni“

    PREMII pentru proiectele organizate în diaspora română cu ocazia „Zilei Românilor de Pretutindeni“

    Institutul Cultural Român (ICR), Ministerul Afacerilor
    Externe, prin Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de
    Pretutindeni (DPRRP), și Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de
    pretutindeni (IEH) doresc sa premieze creativitatea acelor asociații și
    persoane care marchează, prin proiecte culturale, Ziua Românilor de
    Pretutindeni (29 mai 2016). Astfel, cele trei instituții lansează un
    program de premiere prin care se urmărește promovarea imaginii României și
    a cetățenilor români în străinătate, a valorilor autentice românești,
    tradiționale, artistice sau academice.


    Programul presupune premierea proiectelor organizate în
    diaspora având ca tematică Ziua Românilor de Pretutindeni.


    Proiectele trebuie să aibă ca obiectiv principal promovarea
    valorilor românești, integrarea românilor din diaspora în țările de reședință fără pierderea identității româneşti şi
    transmiterea unui mesaj care include valorile Uniunii Europene și comunicarea
    interculturală.


    Dosarele vor fi selectate în cadrul unei prime faze naționale,
    organizată pentru fiecare țară în parte, urmând ca dosarele desemnate
    câștigătoare la faza națională să fie înscrise în faza finală de selecție
    organizată de ICR, DPRRP și IEH la București.


    Programul are două componente și se adresează:


    1. Asociațiilor românești din diaspora, (organizații cu
    personalitate juridică de drept public sau privat,
    autorizate/înființate/înregistrate legal în statele de reședință) și
    persoanelor fizice;


    2. Mass-media de limba română din statele de reședință (presă
    scrisă sau online, canale radio și tv).


    Dosarul poate fi transmis online, până la data de 13
    iunie 2016,
    la adresa ziuaromanilor@icr.ro, şi trebuie să conţină descrierea evenimentului,
    fotografii și filmări de la eveniment.


    Pentru a fi eligibil, un proiect trebuie să îndeplinească
    următoarele condiţii cumulative:


    – să se înscrie într-unul sau mai multe din următoarele
    domenii: arte şi cultură, tradiţii şi meşteşuguri, literatură, arte vizuale,
    design, teatru, muzică, dans, prezentare de film, patrimoniu cultural, artă
    culinară, integrare socială prin cultură, educație;


    – să promoveze valorile autentice românești și imaginea
    României;


    – să se fi desfăşurat pe o perioadă cuprinsă între 27 mai
    – 3 iunie 2016;


    – să se fi desfăşurat în parteneriat sau cu sprijinul unei
    organizaţii/instituții culturale/personalități marcante din ţara de desfăşurare
    a proiectului;


    – să se adreseze publicului român dar și străin din ţara de
    reşedinţă și să se fi bucurat de audiență importantă la nivelul țării
    respective;


    – să fi fost mediatizat în presa din România și/sau țara în
    care s-a desfășurat proiectul, dar și în mediile online – bloguri, rețele de
    socializare etc.;


    – să fi beneficiat de cronici pozitive referitoare la impactul
    în comunitate.


    Dosarul trebuie să conţină:


    – prezentarea proiectului și a programului evenimentelor (formularul
    poate fi descărcat de la http://icr.ro/pagini/premii-pentru-proiectele-organizate-in-diaspora-romana-cu-ocazia-zilei-romanilor-de-pretutindeni ) ;


    – prezentarea succintă a bugetului şi a surselor de finanțare;


    – CV și scurtă descriere a persoanelor și actorilor/artiștilor
    implicaţi în proiect;


    – dosar de presă cu extrase din media, (înregistrări
    audio/video, materiale scrise etc.);


    Perioada de jurizare pentru faza pe țări: 13 – 24
    iunie 2016


    Perioada de depunere a aplicațiilor la faza finală: 4 -
    15 iulie 2016


    Anunțarea rezultatelor: 1 august 2016


    Numărul de proiecte ce pot fi desemnate câștigătoare la faza pe
    țări (ponderate în funcţie de mărimea comunităţii româneşti): Spania – un total
    de max 5 proiecte pot intra în faza finală; Italia – 5 proiecte; SUA – 5 proiecte;
    Canada – 3 proiecte; Germania, Anglia, Franța – 3 proiecte; Alte state – 2
    proiecte.


    Premii pentru faza finală:


    ICR și DPRRP vor oferi două premii:


    – un premiu oferit de ICR pentru cel mai bun
    proiect organizat de o asociație românească din diaspora/ persoană fizică din
    diaspora, în valoare de 5 000 EUR;


    – un premiu oferit de DPRRP pentru cel mai bun
    proiect de media de limba română din statele de reședință (presă scrisă sau
    online, canale audio și tv), în valoare de 5 000 EUR.


    Premiul, constând în suma de bani menționată mai sus și o
    diplomă specială, va fi acordat asociațiilor, persoanelor fizice sau canalelor
    media autori ai proiectului și va fi plătit în contul oficial al acestora.




    Detalii la http://icr.ro/pagini/premii-pentru-proiectele-organizate-in-diaspora-romana-cu-ocazia-zilei-romanilor-de-pretutindeni

  • Burse pentru studii

    Burse pentru studii

    De la început, amintim că lansarea publică a
    ofertei de burse, precum şi a modului de organizare a concursului naţional
    pentru bursele de studii acordate cetăţenilor străini este realizată de către
    Ministerul român al Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, prin
    Direcţia Relaţii Internaţionale. Rectoratele universităţilor şi potenţialii
    candidaţi sunt înştiinţaţi de această ofertă de burse atât prin adrese oficiale
    ale Direcţiei Relaţii Internaţionale către instituţiile de învăţământ superior
    de stat, cât şi prin publicare pe site-ul Ministerului Educaţiei, care are
    adresa www.edu.ro. Pentru obţinerea de burse ale
    statului român la studii universitare de licenţă pot candida studenţii cetăţeni
    străini care au absolvit cel puţin doi ani de studii, în afara anului
    pregătitor de limba română, într-o universitate de stat din România şi au
    obţinut media generală în toţi anii de studiu absolviţi în ţara noastră de cel
    puţin 8,50.

    Totodată, pentru obţinerea de burse ale statului român la studii de
    masterat, doctorat sau rezidenţiat pot candida cetăţeni străini care au
    absolvit o universitate de stat din România şi au obţinut aceeaşi medie generală
    de cel puţin 8,50. Selecţia finală a candidaţilor cetăţeni străini care
    solicită burse pentru continuarea studiilor universitare, respectiv
    postuniversitare este realizată de către Ministerul Educaţiei. Să notăm că,
    începând cu anul universitar 2008 – 2009, elevii şi studenţii primesc burse
    reprezentând echivalentul în lei al sumei de 65 de euro pe lună, masteranzii,
    medicii aflaţi la specializare şi cursanţii aflaţi la stagii de specializare /
    perfecţionare postuniversitară – 75 de euro pe lună, iar doctoranzii -
    echivalentul în lei al sumei de 85 de euro pe lună. Cheltuielile de cazare a
    studenţilor străini care beneficiază de bursă sunt asigurate prin bugetul
    Ministerului Educaţiei.


    Şi Ministerul român de Externe derulează un
    program de burse pentru cetăţenii care nu aparţin statelor membre ale Uniunii
    Europene în care sunt promovate, cu prioritate, solicitările candidaţilor care
    doresc să studieze ştiinţe politice şi administrative, ştiinţele educaţiei,
    cultură şi civilizaţie românească, jurnalism, studii tehnice, ştiinţe agricole,
    medicină veterinară, arhitectură şi arte. Informaţii suplimentare pot fi aflate
    de pe site-ul www.mae.ro, editat în engleză,
    franceză şi română.



    Burse pentru studii acordă şi Institutul Cultural
    Român. Astfel, se acordă burse românilor care trăiesc în afara ţării şi constau
    în subvenţia pentru petrecerea a trei luni într-o instituţie din România. Apoi
    există burse pentru cercetătorii străini care constau în subvenţionarea a trei
    luni de stagiu într-o instituţie de profil din România, în vederea elaborării
    unei lucrări care dezbate subiecte ce ţin de diverse sfere ale societăţii româneşti.
    ICR acordă şi burse pentru jurnaliştii străini care sunt reprezentate de subvenţionarea
    unui stagiu de documentare de o lună în România, pentru a realiza proiecte vizând
    ţara noastră şi cultura română, în scopul promovării acestora în străinătate.
    Există şi burse pentru traducători profesionişti şi rezidenţe pentru traducători
    în formare. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul Institutului
    Cultural Român, cu adresa www.icr.ro, site
    editat în engleză şi română.

  • Burse şi rezidenţe oferite de Institutul Cultural Român

    Burse şi rezidenţe oferite de Institutul Cultural Român

    Institutul Cultural Român a dat publicităţii de
    curând programul de burse şi rezidenţe pentru anul 2016. Bugetul pentru acestea
    este de aproape 160 de mii de euro, cu 17% mai mare faţă de 2015. Astfel,
    Institutul Cultural Român acordă burse pentru cercetătorii străini, burse care
    constau în sprijinul financiar pentru un stagiu de trei luni, într-o instituţie
    de profil din România, în vederea elaborării unei lucrări care dezbate subiecte
    de ţin de diverse sfere ale societăţii româneşti. Programul este dedicat
    perfecţionării academice, vizând atât doctoranzi care lucrează pe o temă
    românească, pentru pregătirea lucrărilor de doctorat, cât şi cercetători
    consacraţi. Selecţia este făcută de o comisie independentă de specialişti, în
    baza unui dosar de candidatură, care trebuie să conţină, printre altele,
    recomandarea din partea coordonatorului lucrării de doctorat. Data limită
    pentru depunerea dosarelor este 15 noiembrie 2016.

    Institutul Cultural
    Român acordă şi burse de cercetare şi documentare destinate jurnaliştilor
    culturali străini care constau în susţinerea financiară a unui stagiu de
    documentare de o lună în România, pentru a realiza proiecte vizând promovarea
    fenomenului cultural românesc în presa străină. Astfel, ICR acordă burse
    jurnaliştilor străini care propun proiecte de lucru reflectând diverse aspecte
    ale culturii româneşti. Numărul de burse acordate anual este de 10, burse
    distribuite în funcţie de perioada convenită împreună cu jurnaliştii desemnaţi
    câştigători. Data limită pentru depunerea dosarelor este 21 aprilie 2016.

    Institutul Cultural Român acordă şi burse pentru traducători profesionişti şi
    pentru traducători în formare. Programul îşi propune o colaborare cât mai
    strânsă cu traducătorii profesionişti, specializaţi în traducerea autorilor
    români în limbi străine. Candidaţilor selecţionaţi li se oferă posibilitatea de
    a traduce în România şi de a interacţiona în mod direct cu scriitorii, editorii
    şi traducătorii români, cât şi cu mediul care defineşte literatura română. Se
    oferă anual 10 burse de una până la două luni, la alegerea candidatului, în
    perioada solicitată de către acesta. Data limită pentru depunerea dosarelor
    este 30 mai 2016. Iar programul de rezidenţe pentru traducătorii în formare îşi
    propune formarea unei noi generaţii de traducători ai literaturii române
    într-un număr cât mai mare de limbi străine, precum şi o colaborare mai strânsă
    cu traducătorii profesionişti existenţi.

    În acest sens, candidaţilor
    selecţionaţi li se oferă posibilitatea de a petrece în România o perioadă care
    să le permită cunoaşterea directă a literaturii române şi a mediului care o
    defineşte. Se acordă 10 burse a câte 2 mii de euro de persoană pe lună,
    asigurându-se pentru bursieri un număr de trei cursuri pe săptămână, cu
    prezenţa obligatorie, având drept invitaţi specialişti în trei domenii
    importante pe care cei zece bursieri le vor parcurge pe durata stagiului:
    Introducere în limba română – noţiuni de gramatică şi sintaxă, Introducere în
    literatura română şi Seminarii de traductologie. Data limită pentru depunerea
    dosarelor este 15 mai 2016. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul
    Institutului Cultural Român, cu adresa www.icr.ro.

  • Ziua Culturii Naţionale

    Ziua Culturii Naţionale

    Mai multe evenimente literare, expoziţionale sau muzicale au fost
    organizate, la Bucureşti, în marile oraşe din ţară şi în străinătate, cu ocazia
    Zilei Culturii Naţionale.

    La Academia Română, instituţie care împlineşte 150 de
    ani de la fondare şi din iniţiativa
    căreia ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu a fost declarată Zi a Culturii Naţionale, a
    fost organizată o sesiune solemnă la care au participat, printre alţii,
    preşedintele Klaus Iohannis. De altfel, şeful statului a decorat o serie de
    personalităţi care şi-au adus contribuţia la cunoaşterea şi consolidarea
    spaţiului cultural românesc. Momentul de vârf al zilei îl constituie,
    însă, spectacolul de muzică tradiţională
    şi poezie La porţile Ceriului,
    organizat la Ateneul Român din
    Bucureşti şi susţinut de solistul de
    muzică populara românească, Grigore Leşe şi de invitaţii săi. Concertul se
    înscrie în proiectul Europa Season şi este transmis în direct la sediile
    Institutului Cultural Român din mai multe capitale şi oraşe europene, aşa cum
    precizează directorul instituţiei, Radu Boroianu: Acest spectacol
    bucureştean va fi transmis în cinci dintre reprezentanţele noastre europene şi,
    ca noutate absolută, în trei din comunităţile româneşti din străinătate, dintre
    care cea mai importantă e cea de la Coslada si la Madrid, celelalte fiind cu
    sprijinul excepţional al Primăriei Atenei, în Grecia.

    Manifestări
    omagiale la împlinirea a 166 de la naşterea poetului Mihai Eminescu au loc, de
    asemenea, la Chişinău, în Republica
    Moldova şi în regiunea Cernăuţi din Ucraina, unde
    trăiesc peste 200 de mii de etnici români. Relevant este faptul că Ziua
    Culturii Naţionale este marcată, din
    2010, concomitent, la Bucureşti şi la
    Chişinău, ca un semn al identităţii etnice şi lingvistice a majorităţii
    populaţiei din cele două state vecine, despărţite arbitrar, după cel de-al
    doilea Război Mondial.

    În comunităţile
    de români din intreaga lume, Ziua este sărbătorită printr-o largă paletă de
    acţiuni culturale, de la expoziţii de artă şi lecturi publice până la
    conferinţe şi comunicări stiintifice,
    evenimente cinematografice şi
    spectacole de folclor. Şi Radio România a consacrat acestui eveniment un spatiu
    radiofonic şi expoziţional generos: o expoziţie de fotografie, teatru la microfon
    şi emisiuni speciale de muzică românească, dezbateri pe marile teme culturale
    ale momentului, dar şi de transmisii în direct de la evenimentele dedicate
    acestei zile.

  • Gala premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice

    Gala premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice

    Luni, 7 decembrie 2015, de la ora 18.00, la Teatrul Naţional I. L. Caragiale” din Bucureşti (sala Pictură, intrarea dinspre Hotel Intercontinental), va avea loc prima ediție a Galei premiilor de excelență pentru etnicii români din comunitățile istorice. Aflat sub patronajul preşedintelui Institutului Cultural Român, evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Graniţelor şi Limba Română.



    Demersul vizează recunoaşterea personalităţilor şi proiectelor marcante din comunitățile românești de dincolo de graniţele ţării, din vecinătatea României și Balcani. În cadrul ceremoniei vor fi premiate personalităţi culturale, intelectuali de marcă, jurnaliști, tineri implicați în mod activ în mediul asociativ din comunitățile românești din vecinătate, vârfuri ale comunităților românești din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania și Macedonia, lideri de asociații românești care militează pentru respectarea drepturilor comunităților românești din afara hotarelor țării, contribuind astfel la strângerea legăturilor dintre românii de pretutindeni. Va fi premiată excelența în comunitățile românești şi contribuția unor personalități ale vieții socio-culturale din cadrul acestor comunități la păstrarea identității naționale, prin promovarea limbii și culturii române în țările de reședință.



    Gala va include momente artistice, susținute pro bono de artiști din România și vecinătate, etnici români, colaboratori în proiecte anterioare ale ICR: Stela Botez, interpretă de muzică populară românească din Basarabia, Lorena Oltean din România, Eliza Nirlu, interpret de muzică în dialectul aromân, grupul Trei Parale, Stefan Radovanovic, interpret român din Timoc la diverse instrumente de suflat, Cristofor Aldea Teodorovici, Mircea Baniciu & band.



    Vor fi prezentate şi o serie de piese vestimentare din colecția Fustiţe tricolor”, designer Nicoleta Sergentu (Republica Moldova) şi din colecţia Borangic”, designer Alina Mărgulescu (România).



    Amfitrionii evenimentului vor fi Marian Voicu, realizator TVR, jurnalist specializat în problematica românilor de pretutindeni, și Stela Botez, interpretă de muzică populară românească din Basarabia.



    În foaierul TNB vor fi expuse fotografii ilustrând viața românilor din comunitățile istorice, iar imagini similare (foto și video) vor rula și pe parcursul decernării premiilor, parte a expoziţiilor Cetăți nistrene” – fotografi Iulia Modiga şi Dan Barcea, Timoc. Lumea de dincolo” – fotograf Marius Olteanu, Maramureșul din dreapta Tisei” – fotograf: Gheorghe Marina, Sudul Basarabiei (Bugeac)” – fotograf Iulia Modiga, Românii din vecinătatea imediată – Ungaria” – fotografii din arhiva revistei Foaia Românească (Jula), Transnistria – temnița limbii române” – fotograf: Octavian Bâlea ș.a.. La acestea se vor adăuga secvenţe dintr-o serie de documentare realizate de TVR și de ICR pe teme legate de comunităţile din vecinătate (ex. documentarul Torna, torna, fratre! – povestea aromânilor, spusă de ei înşisi” – realizator Marian Voicu, Balkan Love Story” – despre românii din Timoc, regizor Ionuţ Piţurescu)



    Partener instituțional: Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni (Ministerul Afacerilor Externe).



    Parteneri media: TVR Internațional, TVR2, Agerpres,Observatorcultural, Historia, Radio Romania Actualități, Radio România Cultural, Radio Romania Internațional, Agenția decarte, Romania Pozitivă, Romanian Global News

  • Jurnal românesc – 24.11.2015

    Jurnal românesc – 24.11.2015

    Prima ediţie a Galei premiilor de excelenţă pentru etnicii români din comunităţile istorice, organizată de Institutul Cultural Român, se va desfăşura luni, 7 decembrie, la Teatrul Naţional din Bucureşti. Potrivit ICR, prin acest eveniment se urmăreşte recunoaşterea personalităţilor şi a proiectelor marcante din comunităţile româneşti din diaspora, din vecinătatea României şi Balcani. În cadrul ceremoniei vor fi premiate vârfuri ale comunităţilor româneşti – personalităţi culturale, intelectuali de marcă, jurnalişti şi tineri implicaţi în mod activ în mediul asociativ – din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania şi Macedonia. De asemenea, vor mai fi premiati lideri ai asociaţiilor româneşti care militează pentru respectarea drepturilor comunităţilor româneşti din diaspora, precizează ICR.




    România este ţara cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe din UE, cu mult peste media spaţiului comunitar, potrivit datelor publicate de Eurostat. Astfel, peste 96% dintre români trăiesc în locuinţa proprie, in timp ce media in Uniunea Europeana este 70%. În schimb, mai bine de jumătate din populaţia României trăieşte în locuinţe supraaglomerate, fata de 17 procente, în medie, în celelalte state comunitare. Aproape 35% dintre români locuiesc la bloc, mai relevă studiul Eurostat.




    În Camera Deputaţilor de la Bucureşti urmează să fie dezbătut proiectul de lege care prevede interzicerea fumatului în spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, în locurile de joacă pentru copii, în unităţile sanitare, de învatamânt şi cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului. Proiectul prevede interzicerea inscripţionării pachetelor cu produse din tutun şi organizarea unor campanii de informare a populaţiei. Fumatul ar urma să fie permis doar în camere special amenajate, exclusiv în zona de tranzit a aeroporturilor internaţionale. Aceste spaţii trebuie să fie dotate, între altele, cu sisteme funcţionale de ventilaţie, cu scrumiere şi cu extinctoare. Nerespectarea prevederilor legii impune sancţiuni cuprinse între 100 şi 15.000 de lei. La prima abatere, sancţiunea constă în amendă si suspendarea activităţii unităţii respective. La a doua abatere, urmează amendă şi închiderea unităţii. Camera Deputaţilor este for decizional. Senatul a adoptat proiectul de lege încă din 2011.




    Guvernul de la Bucureşti a lansat în dezbatere publică hotărârea prin care se înfiinţează şi sunt stabilite atribuţiile unui nou minister, cel pentru Consultare Publică şi Dialog Civic. Până vineri, 27 noiembrie, oricine poate să facă propuneri privind documentul, care poate fi găsit pe pagina de Facebook a Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic. Instituţia este menită, în principal, să asigure transparenţa documentelor propuse şi discutate în şedinţele de guvern, inclusiv prin redactarea de către fiecare ministru sau secretar de stat a unor rapoarte publice după întâlniri importante. De asemenea, angajarea pe criterii de performanţă a personalului în noua instituţie va fi folosită ca studiu pilot pentru un proces similar în alte instituţii publice.

  • Rumanía, invitada de honor de la Feria Internacional del Libro de Estambul

    Rumanía, invitada de honor de la Feria Internacional del Libro de Estambul



    País invitado de honor de la Feria Internacional del Libro de Estambul, organizada entre el pasado 7 y el 10 de noviembre bajo el lema Les debemos algunas palabras”, Rumanía presentó un programa diverso que incluyó algunos destacados nombres de la literatura rumana contemporánea. Gabriela Adameşteanu, Matei Vişniec, Dan Lungu, Octavian Soviany, Carmen Muşat, Daniel Cristea-Enache, Florin Bican, Lucian Dan Teodorovici, Radu Vancu, Vasile Ernu y Alexandru Matei son algunos escritores que hablaron de sus libros y contestaron a las preguntas del público en la sección dedicada a Rumanía.



    La Feria Internacional del Libro de Estambul también acogió varios debates y lanzamientos de libros como la traducción al turco de “!Soy un vejestorio comunista!” de Dan Lungu (Editorial Bence Kitap) y “Una ventana oscura” de Florin Irimia (Editorial Aylak Adam), así como algunos acontecimientos destinados a los profesionales de la cultura de Rumanía y Turquía o espectáculos para los niños, en la sede del ICR de Estambul.



    El Teatro Üsküdar Tekel Stage y el Instituto Francés Sainte-Pulchérie presentaron dos representaciones de Matei Vişniec, en la presencia del autor: Máquina Tchékhov” y La palabra progreso en boca de mi madre sonaba tremendamente falsa”. Uno de los debates que ha suscitado el mayor interés fue La literatura para los niños, una cosa seria” y contó con la participación de Oana Ispir, del Club de los Ilustradores y los escritores Florin Bican y Vasile Ernu. Vasile Ernu se ha declarado muy aficionado a los libros infantiles y ha dicho que en su opinión, hay un momento decisivo en la infancia de cada uno de nostros cuando descubrimos los libros :




    ”Empecé a estudiar el fenómeno porque me interesaba, quería entender por qué los libros para niños son importantes y admito que me puse muy nervioso porque en los años ´90 se creó una falsa apertura, que de hecho era más bien un bloqueo. Esto significa que en Rumanía todo lo que se publicaba como literatura para niños eran traducciones, nos daban la impresión de una diversidad de libros y en realidad solo había un tema único, el de tipo Disney. Y no quiero decir que no estoy de acuerdo con las historias de Disney, yo también me crié con estas historias, pero solo teníamos una versión única en aquella época. Y lo peor era que ya habían desaparecido casi todos los libros para niños firmados por autores rumanos, con dibujos realizados por autores rumanos. Creo que lo importante es contar nuestras propias historias a los niños, comunicar con elllos para que entiendan nuestras opiniones o nuestros temores”




    La periodista Carmen Muşat preguntó a los participantes si podían establecer una relación entre la imagen y el texto, o en qué medida el texto genera la imagen y viceversa. En una sola palabra, ¿qué hubo primero, el texto o la imagen? El escritor y traductor Florin Bican cree que primero fue el texto, pero que las cosas deben cambiar. Con el fin de apoyar a los escritores y los artistas, él propone una colaboración bajo el nombre “Bookătăria o la cocina de textos e imágenes. Antología de cuentos ilustrados para los niños”, publicada por la Editorial Pro Editura y Tipografie.


    Se trata de un libro manifesto, que demuestra la existencia de nuevos recursos en el ámbito de los textos originales rumanos para los niños y de la ilustración de calidad. Después del vacío que había dejado la desaparición de los libros rumanos para los niños en los años 80, Bookătăria” demuestra que se puede reanudar una tradición aparentemente perdida. El escritor Florin Bican:




    ”A iniciativa de Oana Ispir, la fundadora del Club de los Ilustradores, he propuesto a los escritores que intenten escribir libros infantiles, en los que luego los ilustradores puedan mostrar su talento e imaginación. Les puedo decir que hemos tenido una colaboración excelente, los ilustradores encantados de ilustrar los textos firmados por los escritores y a su vez los autores se han declarado encantados con las ilustraciones de sus historias. Entre los escritores participantes en la actual edición de la Feria del Libro de Estambul figuran tres de los autores incluidos en este volúmen como autores de libros infantiles: Vasile Ernu, Doina Ruşti, y el que les está hablando, Florin Bican. La idea de este libro ha sido llamar la atención de que en Rumanía hay tanto editoriales como también ilustradores de literatura para los niños.”




    Vasile Ernu también ha hablado de la literatura infantil que aborda los temas de una manera distinta :




    ”Es verdad, cuando uno es autor de literatura y comienza a escribir para los niños , se da cuenta de que las cosas son muy complicadas. Con el tiempo, he entendido que a los adultos es fácil mentir pero a los niños, resulta imposible. Si logras escribir un libro atractivo para los niños, esto sí que es un logro importante. Porque a los niños debes sorprender y los niños no entienden la mentira, la falsedad, como lo hacemos nostros. Y los libros infantiles representan un conjunto completo , el niño no sabe separar el texto de la imagen , no vé la diferencia. Por lo tanto, la palabra ilustrador me parece un poco inadecuada para describir los dibujos de los libros infantiles. La persona que escribe y la que dibuja, ambos son autores..”




    El programa de Rumanía, país invitado de honor de la Feria Internacional del Libro de Estambul, ha sido coordinado por el Ministerio de Cultura de Rumanía en cooperación con el ICR “Dimitrie Cantemir” de Estambul.



    (versión española simona sarbescu)



  • Concert al Festivalului „George Enescu“ pentru militarii români întorşi din Afganistan

    Concert al Festivalului „George Enescu“ pentru militarii români întorşi din Afganistan

    Joi, 10 septembrie 2015, in cadrul Festivalului International George Enescu, Adrian Leonard Mociulschi (pian) si Nicolae Voiculet (nai) vor sustine, la Curtea de Arges, un concert in fata militarilor Batalionului 33 Vanatori de Munte Posada, recent revenit din Afganistan. Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Roman in parteneriat cu Ministerul Apararii Nationale. Muzicienii vor interpreta lucrari de George Enescu, J.S. Bach, W. A. Mozart si Ludwig van Beethoven.

    Demersul comun al ICR si MAPN are ca premize ideea ca in actualul context international, cultura joaca un rol esential ca element pacificator, generator de identitate, ce ofera posibilitatea de dialog si de preventie a conflictelor, iar muzica se situeaza dincolo de religie sau nationalitate.

    Recitalul constituie si un prilej de a rememora gestul emotionant al lui George Enescu, din urma cu aproape 100 de ani, de a canta pentru raniţii de pe frontul Primului Razboi Mondial. In 1916, timp de trei luni, Enescu a concertat, gratuit, in spitalele bucureştene şi din provincie, aducand bucurie şi alinare soldaţilor romani raniţi in cumplitele lupte ale primei conflagraţii mondiale. Anul 1917 il va gasi continuandu-şi seria de concerte de binefacere pentru raniţii şi orfanii de razboi.

    Compozitor si scriitor, descendent al unei familii aristocratice poloneze naturalizate in Romania la inceputul secolului al XIX-lea, Adrian Leonard Mociulschi a absolvit Academia de Muzica din Bucureşti in 1997 (clasa academicianului Ştefan Niculescu) şi Institutul Teologic Romano-Catolic din Bucureşti in 2005 (unde a studiat filosofia cu academicianul Gheorghe Vladuţescu). Este Doctor in muzica, cu distincţia Cum Laude. Pentru meritele sale artistice i s-au decernat numeroase premii si distinctii internationale. A publicat, la Editura Curtea Veche, volumele Ştefan Niculescu: Poetica, matematica şi armonie muzicala (2010), Evul Mediu : Arhitectura şi Muzica (2011) si Arta si comunicare (2013). Bunicul sau, generalul Leonard Mociulschi, a luptat in cele doua razboaie mondiale, fiind rasplatit de guvernul francez cu ordinul Croix de Guerre si de guvernul regal cu Ordinul Steaua Romaniei, Coroana Romaniei in grad de cavaler, pentru contributia la reintregirea tarii. Batalionul 21 Vanatori de Munte ii astazi poarta numele.

    Nicolae Voiculet, interpret, compozitor si dirijor, a urmat Liceul de Muzica George Enescu si Academia Naţionala de Muzica, unde l-a avut ca maestru pe Gheorghe Zamfir. Abordeaza genuri muzicale variate, de la folclor, muzica clasica, muzica sacra la jazz, muzica contemporana si pop. A concertat pe scene de prestigiu din intreaga lume, fiind ovationat in Franta, Spania, Republica Ceha, Germania, Austria, Ungaria, Marea Britanie, SUA, Japonia, Thailanda si Italia. Nicolae Voiculeţ a infiinţat, in 1993, la Chicago, prima şcoala de nai din Statele Unite. A susţinut mai multe concerte caritabile, printre care unele pentru victimele uraganului Katrina si pentru supravieţuitorii cutremurului din Japonia. A fost decorat cu distincţia Meritul Cultural al Romaniei in Grad de Cavaler.

    Sursa: Comunicat ICR

  • Jurnal românesc – 10.08.2015

    Jurnal românesc – 10.08.2015

    Peste 250 de
    mii de persoane s-au aflat pe litoralul românesc în acest sfârşit de săptămână,
    cel mai aglomerat de la începutul sezonului estival. Hotelurile şi pensiunile
    au fost ocupate în totalitate. La Constanţa şi Mangalia, turiştii,
    dar şi localnicii, au putut vizita porturile militare, care şi-au deschis
    porţile pentru ca cei interesaţi să vadă o parte din dotarea Forţelor Navale
    Române. Au fost organizate expoziţii de tehnică
    militară (torpile, rachete, bombe antisubmarin, mine, sisteme de comunicaţii),
    de pictură cu tematică marină şi au putut fi vizitate navele militare. Şi
    plajele au fost luate cu asalt de turişti, dar unii dintre ei nu au respectat
    indicaţiile salvamarilor şi s-au aventurat în marea agitată. Din cauza
    valurilor mari şi a curenţilor puternici şapte oameni au murit.




    În România, mentalitatea populaţiei faţă de învăţământul
    profesional începe să se schimbe, pentru că lumea conştientizează din ce în ce
    mai mult că e mai bine să ai o meserie decât să fii şomer cu diplomă, crede
    Anca Hociotă, manager în cadrul Ca­merei de Comerţ şi In­dustrie Româno-Ger­mane. Potrivit
    Ziarului Finaciar, la Braşov, în acest an, şcoala profesională
    de stat Kronstadt reuşeşte să aibă în prezent concurenţă pe locurile scoase la
    con­curs. Dintre cei peste 100 de absolvenţi de anul trecut ai acestei şcoli
    profesionale, cei mai mulţi – dacă nu chiar toţi – termină liceul la seral şi
    îşi doresc să meargă la facultate. Companiile angajatoare îi încurajează în
    acest sens, pentru că sunt foarte buni, a mai spus Anca Hociotă. Învăţământul
    profesional din România a fost desfiinţat în 2009 şi reînfiinţat în 2012, la
    cererea angajatorilor, care nu mai găseau meseriaşi disponibili. În 2013 -
    cel mai recent an pentru care există statistici – în învăţământul profesional erau
    înscrişi mai puţin de 26.000 de elevi faţă de peste 200.000, câţi erau înscrişi
    în 1993.




    Agenţia
    Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) din Romania a început verificarea
    persoanelor fizice cu venituri mari care prezintă risc fiscal, adică a celor care
    au o avere ce nu poate fi justificată de veniturile declarate. În atenţia
    inspectorilor de la Fisc au intrat persoanele fizice cu avere semnificativă,
    constând în imobile, autoturisme de lux, alte bunuri de mare valoare, depuneri
    importante în conturi bancare din România sau din străinătate, nejustificată de
    veniturile declarate. Din
    totalul de 14,3 milioane de persoane care obţin venituri impozabile, ANAF a
    selectat circa 300 de mii, iar dintre acestia, aproape 8.000 au fost propusi pentru
    verificare amanunţită. E vorba, in principal, de interlopi, vedete din
    show-biz, dar şi patroni bogati ai unor firme sărace.
    Verificările ANAF presupun mai multe etape, care vor dura cel mult şase luni
    sau, dacă sunt necesare informaţii din străinătate, chiar un an.






    Reprezentanţi ai
    comunităţilor româneşti din diaspora, parlamentari din România şi din Republica
    Moldova, precum şi conferenţiari din principalele centre universitare din ţară
    participă la cea de-a XIII-a ediţie a Universităţii de Vară de la la Izvoru Mureşului,
    care are loc până pe16 august. ICR, prin Direcţia Români din Afara
    Graniţelor, susţine participarea la această manifestare a 80 de lideri de
    asociaţii româneşti, personalităţi marcante din comunităţile româneşti din
    vecinătatea României şi diaspora. Tema ediţiei este ‘România şi românii de la
    frontiera Uniunii Europene şi NATO’, printre subiectele dezbătute numărându-se
    cele care vizează problematica drepturilor minorităţilor româneşti din jurul
    frontierelor şi din Balcani, dar şi apropierea dintre România şi Basarabia sau
    situaţia românilor din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. Printre invitaţii
    din acest an se mai numără preşedintele României,Klaus Iohannis, premierul
    Victor Ponta dar şi reprezentanţii comisiilor care răspund de problematica românilor
    de pretutindeni în Parlamentul de la Bucureşti, miniştri, jurnalişti, studenţi.

  • Burse pentru studii

    Burse pentru studii

    De la început, amintim că lansarea publică a ofertei de burse, precum şi a modului de organizare a concursului naţional pentru bursele de studii acordate cetăţenilor străini este realizată de către Ministerul român al Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prin Direcţia Relaţii Internaţionale. Rectoratele universităţilor şi potenţialii candidaţi sunt înştiinţaţi de această ofertă de burse atât prin adrese oficiale ale Direcţiei Relaţii Internaţionale către instituţiile de învăţământ superior de stat, cât şi prin publicare pe site-ul Ministerului Educaţiei, care are adresa www.edu.ro.



    Pentru obţinerea de burse ale statului român la studii universitare de licenţă pot candida studenţii cetăţeni străini care au absolvit cel puţin doi ani de studii, în afara anului pregătitor de limba română, într-o universitate de stat din România şi au obţinut media generală în toţi anii de studiu absolviţi în ţara noastră de cel puţin 8,50. Totodată, pentru obţinerea de burse ale statului român la studii de masterat, doctorat sau rezidenţiat pot candida cetăţeni străini care au absolvit o universitate de stat din România şi au obţinut aceeaşi medie generală de cel puţin 8,50.



    Selecţia finală a candidaţilor cetăţeni străini care solicită burse pentru continuarea studiilor universitare, respectiv postuniversitare este realizată de către Ministerul Educaţiei. Să notăm că, începând cu anul universitar 2008 — 2009, elevii şi studenţii primesc burse reprezentând echivalentul în lei al sumei de 65 de euro pe lună, masteranzii, medicii aflaţi la specializare şi cursanţii aflaţi la stagii de specializare / perfecţionare postuniversitară — 75 de euro pe lună, iar doctoranzii – echivalentul în lei al sumei de 85 de euro pe lună. Cheltuielile de cazare a studenţilor străini care beneficiază de bursă sunt asigurate prin bugetul Ministerului Educaţiei.



    Burse pentru studii acordă şi Institutul Cultural Român (ICR). Astfel, se acordă burse românilor care trăiesc în afara ţării şi constau în subvenţia pentru petrecerea a trei luni într-o instituţie din România. Apoi există burse pentru cercetătorii străini care constau în subvenţionarea a trei luni de stagiu într-o instituţie de profil din România, în vederea elaborării unei lucrări care dezbate subiecte ce ţin de diverse sfere ale societăţii româneşti.


    ICR acordă şi burse pentru jurnaliştii străini care sunt reprezentate de subvenţionarea unui stagiu de documentare de o lună în România, pentru a realiza proiecte vizând ţara noastră şi cultura română, în scopul promovării acestora în străinătate. Există şi burse pentru traducători profesionişti şi rezidenţe pentru traducători în formare. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul Institutului Cultural Român, cu adresa www.icr.ro, site editat în engleză şi română.



    Şi Ministerul român de Externe derulează un program de burse pentru cetăţenii care nu aparţin statelor membre ale Uniunii Europene în care sunt promovate, cu prioritate, solicitările candidaţilor care doresc să studieze ştiinţe politice şi administrative, ştiinţele educaţiei, cultură şi civilizaţie românească, jurnalism, studii tehnice, ştiinţe agricole, medicină veterinară, arhitectură şi arte. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul www.mae.ro, editat în engleză, franceză şi română.

  • 29.04.2015

    29.04.2015

    Affaires étrangères — Le ministre roumain des Affaires étrangères, Bogdan Aurescu, fait, ce mercredi, une visite de travail à Varsovie, où il aura des consultations avec son homologue polonais, Grzegorz Schetyna. Selon le ministère, le principal objectif de la visite, c’est le renforcement du dialogue politique et de sécurité entre la Roumanie et la Pologne, afin de développer et de diversifier le Partenariat stratégique conclu par les deux Etats au plus haut niveau, tant au niveau bilatéral qu’au niveau régional et européen. A l’agenda des discussions avec les officiels polonais figurent aussi des thèmes d’actualité de l’agenda européen, dont la préparation du Sommet du Partenariat oriental de Riga, les évolutions du voisinage est, avec un accent sur la situation en Ukraine, le soutien pour le parcours européen de la République de Moldova, l’agenda de l’OTAN et la sécurité énergétique.



    Tournée — Le premier ministre roumain, Victor Ponta, fera du 30 avril au 5 mai une tournée dans les pays du Golfe, respectivement l’Arabie saoudite, le Qatar, le Koweït et les Emirats Arabes Unis. Les principaux objectifs de cette tournée sont de dynamiser le dialogue politique et diplomatique et d’approfondir les relations économiques et commerciales. Dans le cadre de ces visites, des opportunités d’affaires et d’investissements seront présentés, notamment dans des domaines tels que bâtiment, infrastructure, agriculture, industrie, énergie, TIC, tourisme et santé. Une série d’accords et de protocoles de coopération bilatérale seront signés dans les domaines des Affaires étrangères, de l’éducation et de la recherche, pour éviter la double imposition, protéger les investissements, mais aussi dans des secteurs tels que tourisme, santé, transport aérien, pétrole et gaz.



    Prêt — Le gouvernement roumain discute, aujourd’hui, de la possibilité d’accorder un crédit de 40 millions d’euros au Complexe énergétique de Hunedoara (centre-sud), avec l’aval de la Commission européenne. La variante examinée par l’exécutif présuppose, toutefois, la séparation des mines de la Vallée de la rivière Jiu des deux centrales thermoélectriques qu’elles ravitaillent en charbon. De l’avis des syndicats, cette mesure mènerait à l’insolvabilité. Ils affirment, d’autre part, que l’administration ne dispose pas de tout l’argent nécessaire au paiement des salaires des plus de 6000 travailleurs. Les leaders syndicaux avertissent qu’ils s’attendent à des protestations de grande ampleur des mineurs, qui voient leurs emplois menacés.



    Nomination – Suite au vote du Sénat de Bucarest, Radu Boroianu (72 ans) a été désigné aux fonctions de président de l’Institut culturel roumain. Il remplace à ces fonctions Lilian Zamfiroiu, qui a démissionné vendredi, estimant que les objectifs qu’il avait assumés lors de la prise de son mandat avaient été atteints. Radu Boroianu est administrateur d’une galerie d’art et un des fondateurs d’une maison de vente aux enchères renommée de Bucarest. Il est entré en politique dès le début des années ’90, en tant que membre du PNL, a été secrétaire d’Etat au ministère de la Culture, sénateur, ambassadeur en Suisse et ministre délégué. Il est à présent vice-président du Parti libéral réformateur, séparé du PNL et dirigé par le président du Sénat, Calin Popescu Tariceanu.



    Ferry — Six Roumains comptent aussi parmi les 156 personnes évacuées, mardi, d’un ferry en flammes à proximité des côtes espagnoles de la Méditerranée, a affirmé le ministère des Affaires étrangères de Bucarest. Selon les premières informations, les passagers venaient dau moins 12 pays. Tous les passagers et les membres de l’équipage ont été évacués et sont hors de danger. Le navire de 186 mètres de long peut accueillir jusquà 1.000 personnes et 150 véhicules.



    Porte-conteneurs — Le ministère roumain des Affaires étrangères a annoncé procéder à des vérifications concernant la composition de l’équipage d’un navire marchand, battant pavillon des Îles Marshall, à bord duquel se trouveraient aussi des marins roumains. Le navire a été arraisonné mardi par la marine iranienne à cause des dettes impayées par la compagnie, a déclaré un responsable iranien. Le ministère roumain des Affaires étrangères a transmis des instructions aux ambassades de Roumanie à Washington et Téhéran, qui ont demandé aux autorités compétentes des informations détaillées sur la situation du navire, mais surtout de vérifier l’existence d’un citoyen roumain à bord. Selon la télévision publique iranienne, des marins originaires de Bulgarie, du Myanmar, de Roumanie et du Royaume Uni composent l’équipage de 24 personnes du navire, sous les ordres d’un capitaine bulgare.



  • Radio România la EBU New York Meeting 2015

    Radio România la EBU New York Meeting 2015

    Confirmând rolul de important creator şi promotor de evenimente culturale în rândul radiodifuziunilor publice din media internaţionala, Radio România a iniţiat la New York organizarea unui recital ce deschide seria evenimentelor muzicale prilejuite de participarea la întâlnirile European Broadcasting Union (EBU) New York Meeting 2015, desfăşurate la New York, în perioada 29 aprilie – 3 mai. Evenimentele reunesc reprezentanţi ai radiourilor publice europene şi americane în cadrul unui program de seminarii, dezbateri, concerte şi vizite de lucru, având ca centru de interes difuzarea producţiilor muzicale, schimburile de programe muzicale, între radiourile publice şi Opera la radio.



    Între evenimentele întâlnirii, primul reper este recitalul din 30 aprilie al pianistului de origine română Matei Varga, organizat la iniţiativa Radio România de ICR New York, găzduit de The Concert Space din Manhattan şi inclus în calendarul evenimentelor EBU. Rezident la New York, cu o carieră artistică în plină ascensiune, pianistul Matei Varga a susţinut numeroase recitaluri şi concerte în SUA şi Europa şi a colaborat cu nume de primă mărime ale scenei muzicale internaţionale. Ultimul său album cuprinzând lucrări pentru pian de George Enescu a fost lansat de casa de discuri Naxos în 2010. Matei Varga a evoluat de mai multe ori pe scena Sălii Radio din Bucureşti şi va reveni în stagiunea 2015-2016 alături de Orchestra Naţională Radio. La recitalul sau de la New York vor participa membri ai delegaţiilor participante la întâlnirea EBU, reprezentanţi ai posturilor publice de radio americane şi canadiene.



    Opera la radio este tema seminarului programat pe 1 mai în cadrul European Broadcasters Day, organizat de conducerea Operei Metropolitan şi prezidat de Peter Gelb, directorul operei, în intenţia de a oferi membrilor EBU un cadru de dezbatere cu privire la istoricul şi oportunităţile de transmisie a spectacolelor oferite de celebrul teatru de operă american. Lansate în 1931, matineele de sâmbătă de la Metropolitan, transmise în toată lumea, multe dintre ele programate astfel încât să fie accesibile ca orar publicului european, reprezintă cel mai longeviv program de transmisii de muzică clasică din istoria radioului. Transmisiunile în direct ale spectacolelor de operă şi concertelor de la Metropolitan sunt un reper esenţial pentru melomanii români în programele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ultimii ani.



    Carnegie Hall va fi cel de al doilea punct pe harta prestigioaselor săli de concerte newyorkeze pe care delegaţia Radio România le va vizita, la invitaţia WFMT, postul public de radio american dedicat muzicii clasice şi artelor spectacolului, şi unde va asista, în aceeaşi seară, la concertul cu opera Orfeo de C. Monteverdi, sub bagheta dirijorului Sir John Eliot Gardiner.



    Calendarul întâlnirilor EBU va continua cu invitaţia lansată delegaţiilor prezente de către Metropolitan Opera de a participa la un tur al teatrului şi la reprezentarea spectacolului Bal mascat, de G. Verdi, dirijat de James Levine, actualul director muzical de la Metropolitan, spectacol din seria celor care pot fi ascultate sâmbăta seara şi în România, preluate în direct sau înregistrat, pe frecvenţele Radio România Muzical şi Radio România Cultural şi online pe www.radioromaniacultural.ro si www.romania-muzical.ro.

  • Jurnal românesc – 14.04.2015

    Jurnal românesc – 14.04.2015

    Vă reamintim că Institutul Cultural Român de la Tel Aviv susține prezența baritonului Sebastian Catană și a baritonului Ionuț Pascu în roluri principale din opera Nabucco de Giuseppe Verdi, pe scena Operei din Tel Aviv, Israel. Spectacolul este regizat de Stefano Mazzonis şi dirijat de Daniel Oren (Israel) și Francesco Ivan Ciampa (Italia). Din distribuția internațională mai fac parte artiști din Italia, Coreea, Rusia, Portugalia, Ucraina și Israel. Spectacolul are 14 reprezentații – începând cu 7 aprilie şi până pe 26 aprilie 2015.



    Baritonul Sebastian Catană este unul dintre cei mai buni interpreți de operă ai generației sale. Dintre colaborările sale recente amintim pe cele cu Opera din Paris, Royal Opera House Covent Garden, Opera din Leipzig, Washington Concert Opera și multe alte scene internaționale.



    Baritonul Ionuț Pascu a absolvit cursurile Universității de Muzică din București (clasa de canto) și cursurile Conservatorului G. Verdi“ din Milano (specializarea artă şi tehnică dirijorală). A făcut numeroase turnee în Olanda, Germania, Coreea de Sud, Italia, Macedonia, Ungaria și Slovenia. Ionuţ Pascu a colaborat, printre altele, cu Opera din Sydney şi cu Scala din Milano. Ionuţ Pascu a mai colaborat cu Opera Naţională Israeliană pentru producţiile internaţionale La Traviata, La bohème, Lucia di Lammermoor şi Pagliacci.



    În 24 aprilie 2015, Bucureștiul petrece o nouă Noapte Albă a Galeriilor! Patruzeci de galerii și treizeci și patru de spații alternative își vor deschide porțile în noaptea de 24 aprilie, oferind în buna tradiție a Nopții Albe a Galeriilor, un program dinamic de expoziții și evenimente dedicate artei contemporane.


    Aflată la cea de-a noua ediție, Noaptea Albă a Galeriilor, proiect inițiat și organizat de Asociația Ephemair, animă scena culturală locală alcătuind o nouă hartă a Bucureștiului, o rețea fluidă care se extinde de la o ediție la alta, incluzând noi spații și zone din oraș tot mai îndepărtate de centru. Astfel, cultura contemporană acționează nemijlocit, influențează structuri sociale, își asumă implicarea directă în schimbarea orașului – nu doar prin acțiuni pasagere, ci printr-o prezență consecventă și vie, dublată de responsabilitatea față de public


    Și în acest an publicul va fi încurajat să parcurgă traseul galeriilor pe bicicletă, susținând încă o dată prezența în oraș a unor mijloace de transport cât mai putin invazive.



    La prima ediție a NAG din 2007 au participat douăsprezece galerii din București. Ediția a doua (2008) a reunit paisprezece spații. Ediția NAG din 23 mai 2014 a înregistrat cel mai mare numar de participanți prin prezența a peste șaptezeci de galerii și spații alternative. continuăm demersul de promovare a artei contemporane și încurajarea artiștilor români emergenți.


    Anul 2015 vine și cu o mare provocare pentru Asociația Ephemair — organizatorii principali ai evenimentului: oportunitatea de a produce și promova unul dintre cele două proiecte selectate să reprezinte România la cea de-a 56-a ediții a Bienalei de la Veneția.




    Sâmbătă, 18 aprilie, va alea loc premiera oficială care marcheaza redeschiderea Sălii Mari a Teatrului Naţional. “Înșir’te mărgărite”, versiune scenică de Dan Puric după feeria–poem dramatic a lui Victor Eftimiu, este spectacolul care redeschide Sala Mare şi marchează finalizarea amplului proces de reconstrucţie, reabilitare şi modernizare a Teatrului Naţional “I.L.Caragiale” din Bucureşti.


    Spectacolul are o distribuţie impresionantă – 80 interpreţi, nume consacrate dar şi actori foarte tineri,beneficiază de 300 de costume şi o mulţime de pălării impresionante, minuţios lucrate în atelierele teatrului. Muzica originală a spectacolului este semnată de Gheorghe Zamfir.



    Coregrafia include elemente de pantomimă, step, dans popular românesc şi contemporan, balet, tango, flamenco şi mişcări inspirate din artele marţiale.


    Feeria dramatică a lui Victor Eftimiu s-a jucat pentru prima dată pe scena Teatrului Național din București în 1911. De atunci, textul a suferit modificări şi a fost montat în numeroase versiuni pe scenele ţării.