Radio România Internațional

Tag: ICR

  • Burse oferite de Institutul Cultural Român

    Burse oferite de Institutul Cultural Român

    Astfel, bursele pentru românii din străinătate constau în sprijinul financiar pentru un stagiu de două luni într-o instituţie din România. Acest program este dedicat exclusiv perfecţionării academice, adresându-se studenţilor masteranzi şi doctoranzi, pentru pregătirea lucrărilor de masterat / doctorat. Bursele, în număr de trei, se acordă, aşadar, cetăţenilor de origine română care trăiesc în afara ţării. Valoarea unei burse este de 2.000 de euro, data limită pentru depunerea dosarelor fiind 10 iulie.



    Bursa destinată cercetătorilor străini constă din sprijinul financiar pentru un stagiu de trei luni într-o instituţie de profil din România, în vederea elaborării unei lucrări de cercetare asupra unei problematici care vizează societatea românească. Bursa este destinată doctoranzilor care lucrează pe o temă care priveşte spaţiul românesc şi vizează perfecţionarea academică pentru pregătirea lucrărilor de doctorat. Suma acordată este de 3.000 de euro pentru o bursă, iar data limită pentru depunerea dosarelor este 15 noiembrie.



    Bursele de cercetare şi documentare destinate jurnaliştilor culturali străini constau în susţinerea financiară a unui stagiu de documentare de o lună în România, în vederea promovării fenomenului cultural românesc în presa străină. Se acordă burse jurnaliştilor străini care propun proiecte reflectând diverse aspecte ale culturii româneşti. Numărul de burse acordate anual este de 10, distribuite în funcţie de perioada convenită împreună cu jurnaliştii selectaţi, până la sfârşitul anului calendaristic. Data limită pentru depunerea dosarelor este 21 aprilie, iar suma acordată este de 1.500 de euro pentru o bursă.



    Pe de altă parte, programul de burse pentru traducători profesionişti îşi propune o colaborare cât mai strânsă cu aceştia. Candidaţilor selecţionaţi li se oferă posibilitatea de a traduce în România şi de a interacţiona în mod direct cu scriitorii, editorii şi traducătorii români, precum şi cu mediul care defineşte literatura română. Suma acordată este de 2.000 euro pentru două luni. Data limită pentru depunerea dosarelor este 30 iunie.



    Iar programul de rezidenţe pentru traducătorii în formare vizează noua generaţie de traducători ai literaturii române într-un număr cât mai mare de limbi străine, precum şi o colaborare mai strânsă cu traducătorii profesionişti existenţi. În acest scop, candidaţilor selecţionaţi li se oferă o rezidenţă de o lună în România. Se asigură trei cursuri pe săptămână, timp de trei săptămâni, având ca invitaţi profesori consacraţi în trei domenii importante, pe care bursierii le vor studia pe durata stagiului: Introducere în limba română – noţiuni de gramatică şi sintaxă, Introducere în literatura română şi Seminarii de traductologie.



    Se asigură cazarea pentru cei zece bursieri pe toată durata stagiului de o lună la complexul Palatele Brâncoveneşti din Mogoşoaia, precum şi transportul pentru cursuri între Mogoşoaia şi Bucureşti. Valoarea unei rezidenţe este de 1.000 de euro de persoană, iar numărul de rezidenţe acordate anual este de 10. Data limită pentru depunerea dosarelor este 15 august.

  • Jurnal românesc – 17.12.2014

    Jurnal românesc – 17.12.2014

    Preşedintele României, Traian Băsescu a semnat, marţi, decretul de promulgare a legii prin care 24 ianuarie este declarată zi de sărbătoare naţională, potrivit unui anunţ al Administraţiei Prezidenţiale. “Se declară ziua de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, ca zi de sărbătoare naţională. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza si sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile”, stipulează textul legislativ.



    Preşedintele ales al Romaniei, Klaus Iohannis a pledat, marţi, la Timişoara, pentru construirea unui “mare muzeu naţional al comunismului, care să inspire proiecte educaţionale mari”. El susţine că “de prea multe ori” românii au arătat că nu au învăţat nimic din istorie şi au ignorat “lecţiile trecutului”. Preşedintele a participat, la Timişoara, la evenimentele dedicate împlinirii a 25 de ani de la Revoluţia Română.



    Noul ministru al Românilor de Pretutindeni este Angel Tîlvăr, 52 de ani, vicepreşedinte al PSD Vrancea şi parlamentar la al treilea mandat. Din septembrie, el deţine funcţia de preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene, iar anterior a condus Comisia de Învăţământ din Camera Deputaţilor. În CV-ul postat pe site-ul Camerei, el notează, la capitolul “studii şi specializări”: Facultatea de limbi străine; SNSPA – post universitar; Colegiul Naţional de Apărare – post universitar; Academia Naţională de Informaţii “Mihai Viteazul” – post universitar; Institutul Diplomatic Român – post universitar. La capitolul “activitate publicistică, ştiinţifică, în foruri academice”, el menţionează calitatea de doctor în ştiinţe umaniste.Tîlvăr este membru în delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO şi face parte din grupurile parlamentare de prietenie cu Marea Britanie, cu Sultanatul Oman şi cu Irak.





    Bugetul Institutului Cultural Român (ICR) a primit, marţi, aviz favorabil din partea Comisiilor de cultură şi media ale Parlamentului, cu o suplimentare de un milion de lei. ICR avea alocată, pentru 2015, suma de 28,2 milioane de lei, cu 0,7% mai mult decât în 2014. Preşedintele ICR, Lilian Zamfiroiu, a precizat că Institutul ar avea nevoie de mai mulţi bani, în condiţiile inaugurării unei noi reprezentanţe, la Beijing, în care vor fi organizate, în 2015, peste 1.000 de programe, ceea ce înseamnă în jur de 75-80 de evenimente lunar, şi organizării altor acţiuni, precum Bienalele de Artă de la Milano şi Beijing. De asemenea, Zamfiroiu a amintit extinderea cursurilor de limba română ca limbă străină pentru copiii românilor din diaspora. El a menţionat că ICR doreşte să organizeze un concurs de proiecte, pentru care solicită încă un milion de lei, iar pentru activităţile dedicate românilor din afara graniţelor şi mai ales a celor jurul României, din aşa-zisele comunităţi istorice, încă 500.000 de lei.

  • Jurnal românesc – 1.12.2014

    Jurnal românesc – 1.12.2014

    Institutul Cultural Român de la New York celebrează Ziua României printr-o serie de patru concerte susţinute de renumitul violonist român Alexandru Tomescu la New York, Washington DC și Chicago. Turneul nord-american al violonistului Alexandru Tomescu a [nceput pe 25 noiembrie. De Ziua Națională a României, pe 1 decembrie, Alexandru Tomescu va concerta în celebra de la Carnegie Hall, prezentând sub titlul Paganini — înger sau demon?, versiunea integrală a Capriciilor.



    Institutul Cultural Român de la Praga organizează, în colaborare cu Ambasada României în Republica Cehă, o recepție diplomatică și un recital de chitară clasică susținut de Trio Zamfirescu (Georgeta, Ionuț și Stan Zamfirescu), în data de 1 decembrie 2014, la Sala Coloanelor din cadrul Filarmonicii Republicii Cehe — Rudolfinum.



    În perioada 1-5 decembrie 2014, Palatul Arhiepiscopului (Primaciálny Palác) din Bratislava găzduie ;te expoziția de pictură semnată Ioan Popei.



    Institutul Cultural Român de la Tel Aviv propune expoziţia de artă plastică, România și Israel în culorile naturii“, dedicată Zilei Naţionale a României, la sediul Institutului, în perioada 1 decembrie 2014 — 31 ianuarie 2015. Lucrările au fost realizate de membrii asociaţiei israeliene “Culoare în natură”– în tabere de creaţie pentru lucrări en plein air în Israel, România și alte ţări.




    Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția organizează în perioada 3-20 decembrie 2014, la sediul Institutului, o conferinţă şi o expoziţie multimedia, care marchează o dublă aniversare: Ziua Națională a României și împlinirea a 160 de ani de la naşterea arhitectului Anghel Saligny (1854-1925), una din cele mai semnificative personalităţi în domeniul ingineriei şi arhitecturii veacului al XIX-lea. Expoziţia va cuprinde fotografii inedite aparţinând colecţiei curatorului, alături de alte imagini obţinute de la Arhivele Statului, prin colaborarea cu Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția. Conferinţa de prezentare a personalităţii lui Anghel Saligny va fi susţinută de arh. dr. Irina Băldescu de la Superintendenţa Bunurilor Culturale Veneţia.



    Cu ocazia Zilei Naționale a României, luni, 1 decembrie 2014, la Museo Centrale del Risorgimento — Complesso del Vittoriano din Roma are loc inaugurarea expoziției foto-documentare cu titlul Românii și Marele Război”. Expoziţia Românii și Marele Război” reunește peste 40 de panouri foto-documentare menite să prezinte publicului implicarea românilor și a României în Primului Război Mondial, pe baza documentelor de arhivă, a fotografiilor, ilustrațiilor contemporane și a documentelor de presă.



    Institutul Cultural Român de la Viena împreună cu Ambasada României la Viena organizează trei concerte de colinde susținute de Corul de cameră Emil Montia“, cu ocazia Zilei Naţionale a României. Corul de cameră Emil Montia“ a concertat în data de 29 noiembrie la Primăria oraşului Viena, pe 30 noiembrie la Biserica Ortodoxă Română din Viena și astăzi pe 1 decembrie îi va bucura pe cei aflaţi la Ambasada României de la Viena.



    Ambasada României la Berlin organizează un eveniment de degustare a produselor agroalimentare românești, în cadrul unei recepţii la care sunt invitaţi peste 600 de reprezentanţi ai Guvernului german, precum şi ai instituţiilor federale şi landurilor din Germania, ai cercurilor de afaceri interesate să dezvolte relaţii comerciale cu România –alături, fireşte, de diplomaţi şi reprezentanţi mass-media



    Seul, Coreea de Sud: Ambasada României la Seul, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, organizează la sediul Centrului Cultural Dondaemon din Seul un concert extraordinar de pian şi fagot, susţinut de pianista Ilinca Dumitrescu şi invitatul special Vasile Macovei După recital, urmează o recepţie în cinstea Zilei Naţionale a României

  • Burse pentru studii

    Burse pentru studii

    De la început, amintim că lansarea publică a ofertei de burse, precum şi a modului de organizare a concursului naţional pentru bursele de studii acordate cetăţenilor străini este realizată de către Ministerul român al Educaţiei Naţionale, prin Direcţia Relaţii Internaţionale. Rectoratele universităţilor şi potenţialii candidaţi sunt înştiinţaţi de această ofertă de burse atât prin adrese oficiale ale Direcţiei Relaţii Internaţionale către instituţiile de învăţământ superior de stat, cât şi prin publicare pe site-ul Ministerului Educaţiei, care are adresa www.edu.ro. Pentru obţinerea de burse ale statului român la studii universitare de licenţă pot candida studenţii cetăţeni străini care au absolvit cel puţin doi ani de studii, în afara anului pregătitor de limba română, într-o universitate de stat din România şi au obţinut media generală în toţi anii de studiu absolviţi în ţara noastră de cel puţin 8,50. Totodată, pentru obţinerea de burse ale statului român la studii de masterat, doctorat sau rezidenţiat pot candida cetăţeni străini care au absolvit o universitate de stat din România şi au obţinut aceeaşi medie generală de cel puţin 8,50. Selecţia finală a candidaţilor cetăţeni străini care solicită burse pentru continuarea studiilor universitare, respectiv postuniversitare este realizată de către Ministerul Educaţiei Naţionale. Să notăm că, începând cu anul universitar 2008 — 2009, elevii şi studenţii primesc burse reprezentând echivalentul în lei al sumei de 65 de euro pe lună, masteranzii, medicii aflaţi la specializare şi cursanţii aflaţi la stagii de specializare / perfecţionare postuniversitară — 75 de euro pe lună, iar doctoranzii – echivalentul în lei al sumei de 85 de euro pe lună. Cheltuielile de cazare a studenţilor străini care beneficiază de bursă sunt asigurate prin bugetul Ministerului Educaţiei.



    Burse pentru studii acordă şi Institutul Cultural Român. Astfel, bursele “Nicolae Iorga” sunt acordate românilor care trăiesc în afara ţării şi constau în subvenţia pentru petrecerea a trei luni într-o instituţie din România. Bursele “Seton-Watson” se acordă cercetătorilor străini şi constau în subvenţionarea a trei luni de stagiu într-o instituţie de profil din România, în vederea elaborării unei lucrări care dezbate subiecte ce ţin de diverse sfere ale societăţii româneşti. Bursele “Europa” se adresează jurnaliştilor străini şi sunt reprezentate de subvenţionarea unui stagiu de documentare de o lună în România, pentru a realiza proiecte vizând ţara noastră şi cultura română, în scopul promovării acestora în străinătate. Iar bursele “Univers” sunt împărţite în două secţiuni – pentru traducători profesionişti şi rezidenţe pentru traducători în formare. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul Institutului Cultural Român, cu adresa www.icr.ro, site editat în engleză şi română.


    Şi Ministerul român de Externe derulează un program de burse pentru cetăţenii care nu aparţin statelor membre ale Uniunii Europene în care sunt promovate, cu prioritate, solicitările candidaţilor care doresc să studieze ştiinţe politice şi administrative, ştiinţele educaţiei, cultură şi civilizaţie românească, jurnalism, studii tehnice, ştiinţe agricole, medicină veterinară, arhitectură şi arte. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul www.mae.ro, editat în engleză, franceză şi română.

  • Jurnal românesc – 12.09.2014

    Jurnal românesc – 12.09.2014

    România nu va fi ameninţată militar sau teritorial de conflictele din zona, dar va fi afectată economic, informaţional, comercial şi, în cele din urmă, geopolitic de un fenomen de instabilitate la graniţe, a declarat recent directorul SRI, George Maior. El a precizat că instituţiile din domeniul strategic trebuie susţinute de clasa politică de la Bucuresti pentru a face faţă acestor provocari. Pe de alta parte, Maior a spus ca potrivit estimărilor SRI, evaziunea fiscală s-a diminuat, în ultimii 2-3 ani în România, de la 22-27% din PIB la 18-20% din PIB. Şeful SRI a menţionat că cea mai mare evaziune se înregistrează la Taxa pe Valoare Adăugată şi la Casa de Asigurări de Sănătate.




    Comisiile parlamentare pentru comunităţile românesti din afara graniţelor ţării au cerut demisia ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, pe care-l acuză de incompetenţă. Membrii comisiilor din Senat şi Camera Deputatilor îi reproşează ministrului social-democrat că intenţionează să organizeze Congresul Mondial al Românilor de Pretutundeni, din noiembrie, fără a se consulta cu parlamentarii, aşa cum prevede regulamentul, şi fără ca aceştia să adopte prin vot în plenul reunit bugetul evenimentului şi metodologia de desemnare a delegaţilor. De asemenea, parlamentarii califică drept un dezastru organizarea, în vară, a Festivalului pentru Diaspora.




    Ministerul Educaţiei Naţionale a lansat proiectul “Istoria recentă a României. Pachet educaţional pentru cursul opţional de Istorie recentă a României”, care se adresează elevilor din învăţământul preuniversitar şi personalului din sistemul naţional de examinare, evaluare şi curriculum din învăţământul preuniversitar. Obiectivul proiectului constă în îmbunătăţirea ofertei educaţionale la nivel naţional şi creşterea calităţii în sistemul de învăţământ prin elaborarea şi implementarea cursului opţional de tip curriculum la decizia şcolii. Cursul este dedicat ariei curriculare “Om şi societate”, vizând utilizarea resurselor multimedia din pachetul educaţional, destinat nivelului liceal, clasele IX – XII.




    În luna septembrie, compania naţională aeriană TAROM marchează 60 de ani de existenţă punând la dispoziţia pasagerilor săi bilete de avion la oferte speciale. Campania se derulează pe durata întregii luni. Astfel, TAROM a lansat oferta de preţ de la 139 de euro, pentru o călătorie dus-întors, cu toate taxele incluse pe zboruri operate între Bucureşti şi Amsterdam, Roma, Frankfurt, Geneva, Moscova, Munchen, Praga, Stockholm, Viena, între Iaşi şi Londra, între Sibiu şi Munchen şi între Cluj şi Viena. Perioada de călătorie este pâna la data de 11 martie 2015, iar biletele pot fi achizitionate de pe site-ul www.tarom.ro sau de la agenţiile proprii.




    ICR Madrid organizează noi cursuri de limba română la sediul său din capitala Spaniei în perioada 6 octombrie — 17 decembrie. Sunt organizate grupe de maxim 14 elevi, pentru începători, intermediari şi avansaţi, iar cursurile vor avea loc de două ori pe săptămână. Repartizarea pe grupe se va face în funcţie de rezultatele probelor de nivel, care se pot susţine în momentul înscrierii. Nu este necesară această probă pentru persoanele care au absolvit deja cel puţin unul dintre cursurile organizate de ICR Madrid în ultimele 24 luni şi au dat examenul de final. Taxa de participare este în valoare de 50 de euro şi se achită la sediul ICR Madrid, în momentul înscrierii.

  • Orchestra Naţională Radio, de la Bucureşti la Kuala Lumpur

    Orchestra Naţională Radio, de la Bucureşti la Kuala Lumpur

    Orchestra Naţională Radio, devenită un adevărat ambasador cultural al României peste hotare, este din nou invitată la un eveniment internaţional de anvergură: pe 9 şi 10 septembrie 2014 ansamblul va cânta în Kuala Lumpur (capitala Malaeziei), la World Summit on Media for Children. Cele două concerte vor fi înregistrate şi filmate de Radioteleviziunea publică din Kuala Lumpur şi vor fi preluate de toţi membrii Uniunii Audiovizualului din Asia-Pacific – ABU (Asia-Pacific Broadcasting Union), ajungând potenţial la un număr de peste 4 miliarde de ascultători şi telespectatori, într-un spaţiu geografic ce acoperă jumătate de planetă. Turneul este organizat de Radio România şi ABU, cu sprijinul Institutului Cultural Român.



    Publicul bucureştean se va bucura şi el de acest eveniment: vineri, 5 septembrie (ora 19:00), la Sala Radio, iubitorii muzicii clasice fiind invitaţi la avanpremiera turneului.


    Repertoriul este unul deosebit: două creaţii româneşti, veritabile cărţi de vizită ale culturii noastre, Rapsodia română nr. 1 – celebra lucrare a lui Enescu – şi Ciocârlia (compusă de Angheluş Dinicu şi devenită celebră în interpretarea şi aranjamentul nepotului său, violonistul Grigoraş Dinicu).


    Pe lângă acestea, veţi asculta şi partituri din repertoriul clasic internaţional, ca Suită din Lacul lebedelor (Ceaikovski), Burlesca pentru pian şi orchestră, semnată de Richard Strauss sau Melodii lăutăreşti, partituri care aparţin violonistului şi compozitorului spaniol Pablo de Sarasate. Faţă de repertoriul din concertul de la Bucureşti, cele două concerte din turneu vor cuprinde şi două lucrări originiare din ţara gazdă, un frumos cadou muzical pentru publicul din Kuala Lumpur.



    Atât evenimentul de la Bucureşti, cât şi concertele din turneu se vor derula sub bagheta dirijorului principal al Orchestrelor şi Corurilor Radio, Tiberiu Soare, care a dirijat de altfel ansamblul în toate deplasările importante din ultimele stagiuni. Doi dintre soliştii instituţiei, Gabriel Croitoru — vioară şi Horia Mihail — pian, muzicieni aplaudaţi în evenimente de marcă la Sala Radio, vor performa şi pe scena din Kuala Lumpur.



    Organizat între 8 şi 10 septembrie 2014, World Summit on Media for Children va reuni aproximativ 2.000 de participanţi, o întâlnire la nivel înalt a radiourilor şi televiziunilor din ABU. Această participare înseamnă un pas important în contextul extinderii parteneriatelor strategice ale Radio România şi în afara Uniunii Europene de Radio.



    Concertele Orchestrei Naţionale Radio vor avea loc în sala Filarmonicii din Kuala Lumpur, aflată în legendarele turnuri Petronas – simbol al oraşului, doi zgârie nori gemeni consideraţi cea mai înaltă clădire din lume între 1998 şi 2004. Concertul din 9 septembrie va fi adresat participanţilor la Summit, în timp ce al doilea eveniment, din 10 septembrie, va fi un concert destinat publicului larg.


    Biletele pentru concertul în avanpremieră de la Sala Radio sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în magazinele Germanos şi la casa de bilete a sălii.



    Accesul la Sala Radio, cu transportul în comun, se poate face cu liniile de tramvai nr. 24 şi 44 până la staţia Radio România — Piaţa Virgiliu (Str. Berzei la intersecţia cu Ştirbei Vodă, în apropierea străzii Berthelot). Puteţi de asemenea alege mijloacele de transport care circulă în apropiere — Str. Mircea Vulcănescu, Str. Berzei, Str. Ştirbei Vodă, Bd. Eroilor, Calea Plevnei, Bd. Dinicu Golescu – autobuzele 133, 178, 126, 168, 226, 368 etc.


    Pentru alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio vă rugăm să consultaţi site-ul www.orchestreradio.ro sau www.orchestreradio.com.

  • Jurnal românesc – 25.06.2014

    Jurnal românesc – 25.06.2014

    Includerea României în programul Visa Waiver a fost principala temă a vizitei pe care ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a făcut-o în SUA. El a discutat, la New-York, cu un membru al Camerei Reprezentanţilor, Loretta Sanchez, despre acţiunile ce ar putea fi întreprinse în mod special în Legislativul american pentru facilitarea intrării României în programul Visa Waiver. Cei doi au participat, apoi, la ceremonia de deschidere a Festivalului România Broadway, eveniment tradiţional, ajuns la a 15-a editie, al românilor din metropola americană. Ministrul pentru românii de pretutindeni a avut o întrevedere şi cu preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Americane, Mark Meyer. Discuţiile s-au centrat pe contribuţia concretă pe care această instituţie, cea mai veche asociaţie de comerţ bilateral, o poate avea pentru impulsionarea schimburilor economice. Agenda ministrului Stanoevici a inclus şi întâlniri cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din New-York.



    Comisia pentru Relaţii Externe a propus Senatului Statelor Unite o rezoluţie de susţinere a reformelor din Republica Moldova. În textul rezoluţiei se declară sprijinul SUA pentru aspiraţiile democratice ale Republicii Moldova şi pentru efortul depus de autorităţile de la Chişinău în procesul de asociere cu Uniunea Europeană. Totodată, comisia se declară convinsă că Guvernul Republicii Moldova a depus toată munca necesară pentru a se conforma criteriilor stipulate în Acordul de Asociere, prin implementarea reformelor menite să asigure funcţionarea statului de drept şi lupta împotriva corupţiei. Nu a fost trecută cu vederea nici menţinerea trupelor ruse în Transnistria. Astfel, Federaţiei Ruse i se cere să-şi îndeplinească angajamentele asumate în cadrul summitului OSCE de la Istanbul, din 1999 de a retrage aceste trupe.




    Din această lună, pacienţii vor putea să îşi ridice medicamentele compensate sau gratuite de pe reţeta electronică, într-o perioadă de trei luni de la emiterea acesteia. Pacienţii pot lua din farmacii fie tot tratamentul recomandat de medici, fie doar o parte. Farmaciştii pot da doar cantitatea necesară pentru o lună, însă vor trebui să menţioneze totul într-un formular ce va fi înmânat pacienţilor. În luna următoare, când vor veni din nou pentru a-şi lua tratamentul, pacienţii vor prezenta atât reţeta, cât şi formularul, fără să fie nevoiţi să trecă pe la medic.




    Comisiile de politică externă şi de cultură din Senat au dat aviz favorabil propunerii ca diplomatul Seraphina-Ivona Fulicea să fie noul director general al ICR Paris. Seraphina-Ivona Fulicea, în prezent ministru consilier la Ambasada României la Paris, a declarat că se va concentra pe proiecte mari, precum participarea României la Târgul de Carte de la Paris şi la marile festivaluri, ca Avignon şi Cannes. De asemenea, comisiile de politică externă şi de cultură din Senat au avizat favorabil propunerea privind numirea lui Constantin Lupeanu, fost ambasador în China, în funcţia de director general al ICR Beijing. Sediul acestuia va fi într-un mall, după ce autorităţile chineze nu au fost de acord ca el să fie gădzuit de Ambasada României la Beijing. Inaugurarea sediului ICR este programată în septembrie.


  • Hörerpostsendung 1.6.2014

    Hörerpostsendung 1.6.2014

    [Vorstellung der QSL 5 / 2014]



    Und jetzt Auszüge aus den Hörerzuschriften. Fritz Andorf (aus Meckenheim, NRW) schrieb in seinem letzten Bericht:



    Das heutige Programm enthielt wieder allerlei Interessantes. Im Kommentar hie‎ß es, dass die Privatisierung der Post noch immer nicht gelungen ist, weil die falschen Köpfe an der Spitze sitzen, die nicht nach Fachwissen, sondern nach Parteiproporz ausgesucht wurden. Das dürfte sicher auch in anderen Bereichen der Fall sein. Moldawien wird von Rumänien unterstützt, was sehr lobenswert ist und den Nachbarn angesichts der gegenwärtigen Ukraine-Krise sicher Mut macht. Auch die nach Russland tendierenden Gagausen müssen ja irgendwie zufriedengestellt werden (Ich habe Sorins Ausführungen zu diesem Problem gehört.)



    Auch Land und Leute“ interessierte mich. Da wurden von den 18 anerkannten Minderheiten in Rumänien (eine beachtlich hohe Zahl) diesmal die ukrainisch-stämmigen Huzulen näher vorgestellt, sicherlich ein recht interessantes Volk mit der Hauptstadt Kossiw in der Ukraine.



    Im Sport wurde von den goldenen Zeiten von Steaua Bukarest berichtet, die wohl jetzt vorbei sind. Und die Volkslieder und –tänze des Ensembles aus Neumarkt wurden kenntnisreich erläutert, sogar mit den deutschen Titeln der Lieder. Übrigens würde ich es begrü‎ßen, wenn Sie auch die Songs zwischen den Wortbeiträgen mit Titel und ggf. Interpreten näher vorstellen könnten.



    Vielen Dank für Ihre Meinung zu unserem Programm. Die Songs zwischen den Wortbeiträgen vorzustellen, dürfte au‎ßerhalb der Musikrubriken etwas schwierig sein. Normalerweise werden bei uns zuerst die Wortbeiträge und die entsprechenden Anmoderation eingesprochen und erst danach die Musiktitel in die Playliste eingespeist. Das hat einen guten Grund: Nachdem man alle Wortbeiträge im System gespeichert hat, rechnet man die Differenz bis zu 26 bzw. 56 Minuten aus und dann wei‎ß man, wieviel Zeit noch mit Musik belegt werden muss. Danach schiebt man Musiktitel unterschiedlicher Länge zwischen den Wortbeiträgen hinein und dabei muss man stets aufpassen, dass die gesamte Sendezeit genau 26 bzw. 56 Minuten beträgt. Sonst verschiebt sich das Ganze in die folgende Sendezeit eines anderen Sprachdienstes und die Kollegen würden so etwas gar nicht witzig finden.



    Umgekehrt wäre es schwieriger, also zunächst die Musiktitel anmoderieren, um danach womöglich Wortbeiträge kürzen oder die Musiktitel ausblenden zu müssen, weil man sich verrechnet hat. Und nicht selten arbeitet man bei der Übersetzung der Wortbeiträge vom Newsroom oder von der Feature-Redaktion unter Zeitdruck, daher möchte man sicherheitshalber zuerst die Wortbeiträge im Kasten“ haben. Anders verhält es sich natürlich bei der Musikecke mit dem jeweiligen Genre — Klassik, Jazz, Pop oder Volksmusik. Hier werden die einzelnen Stücke, Interpreten und Komponisten ausführlich vorgestellt — das ist ja auch der Sinn der Sendung. Allerdings können wir auch zu den einzelnen Musikstücken zwischen den Wortbeiträgen auf Anfrage nachträglich Info liefern, wenn Ihnen ein bestimmtes Stück besonders gut gefallen hat. Die Playlisten lassen sich auf dem Rechner bis zu einigen Monaten zurückverfolgen, wenn Sie also beispielsweise fragen, was war der dritte Musiktitel, der am soundsovielten des Monats gespielt wurde“, können wir es in der Regel herausbekommen.



    Ralf Urbanczyk (aus Eisleben, Sachsen-Anhalt) nahm per E-Mail Bezug auf eine bestimmte Sendung:



    Unlängst lief in Ihrer Sendereihe “Das globale Dorf” ein Bericht mit einer interessanten Analyse zur Pressefreiheit in Europa. Ganz treffend fand ich darin die Aussage, dass das Heranziehen von mehreren unterschiedlichen Quellen am besten zur wahrheitsgemä‎ßen Informationsbeschaffung geeignet ist. Das ist ja genau der Vorteil des internationalen Rundfunks, dass sich die Hörer sowohl direkt aus dem betreffenden Land als auch über heimische Medien informieren lassen können. In diesem Sinne wünsche ich Radio Rumänien International, welches seinen Hörern ganz einmalige Blickwinkel auf das Land eröffnet, die in heimischen Medien überhaupt nicht auftauchen, noch ein langes Leben.



    Vielen Dank für Ihre freundlichen Worte, lieber Herr Urbanczyk.



    Bevor es zur Posteingangsliste geht, habe ich noch einen Kulturtipp für Hörer, die im Raum Stuttgart zuhause sind oder aber für ein Jazz-Konzert eine Reise dorthin nicht scheuen. Am Samstag, den 7. Juni 2014, findet um 20:30 Uhr im Laboratorium, Wagenburgstra‎ße 147, Stuttgart, ein Konzert aus der Reihe Karpaten Jazzy statt. Diesmal tritt eine Band namens Mindchange“ auf. Ich zitiere von der Webseite des Rumänischen Kulturinstituts in Berlin:



    Die Konzertreihe Karpaten Jazzy setzt sich zum Ziel, bekannte und bedeutende rumänische Jazzprojekte in Deutschland zu präsentieren. Das dritte Konzert der Reihe bringt das Jazzprojekt Mindchange auf die Bühne, findet in Stuttgart statt und entstand infolge einer Zusammenarbeit mit dem Deutsch-Rumänischen Forum Stuttgart und dem Laboratorium Stuttgart.



    Die Musik von Mindchange geht sofort unter die Haut: Inspiriert von Farben, Klängen oder Worten schreibt Kontrabassist und Bandleader Arthur Balogh Musik, die sich in keine Schublade stecken lässt. Auf der stilistischen Grundlage des Jazz flie‎ßen Klassik, Jazz, Minimalismus, Electronica und Drum n Bass mit ein — gemeinsam betreten sie musikalisches Neuland. In einem selten zu hörenden Instrumentenmix stehen neben Arthur Balogh (Deutschland), Gitarrist und Geiger George Dumitriu (Niederlande), sowie zwei Schlagzeuger, Tavi Scurtu (Rumänien) und Luca Marini (Deutschland) auf der Bühne. Vier Musiker, vier unterschiedliche Geschichten — nun wollen sie diese, jede mit ihren eigenen Zutaten und in einer anderen Umgebung entstanden, erzählen. Violine, Gitarre und Kontrabass, kombiniert mit elektronischen Elementen und Schlagzeugklängen, schaffen zusammen dynamische, lyrische und poetische Momente.“



    Soweit die Vorstellung der Band Mindchange und die Ankündigung ihres Auftritts nächsten Samstag in Stuttgart — die Zeilen stammen von der Webseite des Rumänischen Kulturinstituts. Drei der vier Musiker stammen aus Rumänien und — wie es der Zufall so will — den Kontrabassisten Arthur Balogh und den Geiger und Gitarristen George Dumitriu kenne ich persönlich seit unserer gemeinsamen Studentenzeit bei der Bukarester Musikhochschule. Beide haben also auch eine gründliche klassische Ausbildung genossen und spielten nebenbei auch Jazz in diversen Bukarester Szene-Klubs. Arthur hat es später nach Deutschland verschlagen, George in die Niederlande.




    Zeit für die Posteingangsliste. Herkömmliche Briefe erhielten wir von Hannu Kiiski (Finnland), Albert Pfeffer, Monika und Horst Kuhn, Christoph Paustian, Klaus Huber, Roland Schmitt (danke auch für die kleine Spende für unsere Kaffeekasse), Reiner Peuthert und Peter Thränert (alle aus Deutschland).



    E-Mails erhielten wir bis Samstagnachmittag von Frank Kreuzinger, Siegbert Gerhard, Andreas Pawelczyk, Petra Kugler, Horst Kuhn, Jörg Hoffmann, Ralf Urbanczyk, Herbert Jörger, Reinhold Meyer, Hendrik Leuker und Peter Puffe (alle aus Deutschland) sowie von Klaus Karusseit (Schweden) und Arman Sabciyan (Türkei).



    Audiobeitrag hören:



  • Rumänien beim Buchsalon in Paris

    Rumänien beim Buchsalon in Paris

    Mit der Teilnahme Rumäniens am 34. Pariser Buchsalon hat die rumänische Literatur an Sichtbarkeit auf dem französischen Literaturmarkt gewonnen“, erklärte der Leiter des Rumänischen Kulturinstituts ICR, Lilian Zamfiroiu. Das vom Rumänischen Kulturinstitut zusammengestellte Programm lief unter dem Motto Des livres à venir, lavenir des livres“ / Cărţile viitorului, viitorul cărţii“ / Die Bücher der Zukunft, die Zukunft der Bücher“ und enthielt Rundtischgespräche, Buchvorstellungen und Treffen mit Verlegern, Schriftstellern, Übersetzern und Journalisten.



    Die Schriftsteller George Arion, Sylvain Audet, George Banu, Jean-Pierre Brach, Roxana Bauduin, Linda Maria Baros, Michel Carrassou, Alexandru Călinescu, Corina Ciocârlie, Cosmin Ciotloş, Florica Ciodaru Courriol, Benoit-Joseph Courvoisier, Augustin Cupşa, Mark Despot, Reginald Gaillard, Michel Gavaza, Dinu Flamând, Dominique Ilea, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Bujor Nedelcovici und Matei Vişniec beteiligten sich vom 21.-24. März am 34. Internationalen Buchsalon in Paris. Am rumänischen Stand wurden aufregende Debatten geführt, zu den Themen Avangardă şi modernitate“ (Avantgarde und Moderne“), Ezoterism şi sacralitate în lumea de azi“ (Esoterik und Sakralität in der heutigen Welt“), Les livres à venir, lavenir des livres“ (Die Bücher der Zukunft, die Zukunft der Bücher“), Livres français, lecteurs roumains / Livres roumains, lecteurs français“ (Cărţi franceze, cititori români / Cărţi româneşti, cititori francezi“ Französische Bücher, rumänische Leser / Rumänische Bücher, französische Leser“), Realitate şi ficţiune în sport. O altă scriitură?“ (Realität und Fiktion im Sport. Eine andere Schreibart?“) und “Présences de la peinture contemporaine roumaine en France“ (Pictori contemporani români în Franţa“, Rumänische Kunstmaler der Gegenwart in Frankreich“).



    Die Journalistin und Schriftstellerin Adela Greceanu war beim Pariser Buchsalon dabei und meinte, Rumänien habe ein lebendiges, vielfältiges Programm präsentiert und viel Interesse bei den ausländischen Lesern und Journalisten hervorgerufen. Adela Greceanu über den diesjährigen Internationalen Buchsalon in Paris:



    In den letzten Jahren ist der Pariser Buchsalon zum wichtigen Ereignis auf dem europäischen Literaturmarkt geworden. Das diesjährige Gastland Argentinien hatte einen beeindruckenden Stand, der von der Ausstellung »Julio Cortázar« dominiert wurde. 2014 feiert die literarische Welt 100 Jahre seit der Geburt des gro‎ßen argentinischen Schriftstellers, und gedenkt gleichzeitig seinem 30. Todestag. Für mich war es ein au‎ßerordentliches Geschenk, dass Argentinien als Gastland in Paris eingeladen war, dass ich noch nicht veröffentlichte Fotos von Julio Cortázar und vor allem ein Heft mit Notizen für seinen Anti-Roman »Rayuela: Himmel-und-Hölle« sehen konnte. Dieses Heft befand sich in einem Schaufenster und man konnte es digital durchblättern. In Bezug auf die Präsenz Rumäniens beim Buchsalon scheint es mir sehr wichtig, dass ich rumänische Bücher auch an anderen Ständen sah, und nicht nur am Stand Rumäniens. Ich habe den Eindruck gewonnen, dass die rumänische Literatur immer bekannter wird. Die Bücher von Gabriela Adameşteanu waren beim Verlag Gallimard zu sehen, der Roman »Viaţa şi faptele lui Ilie Cazane« (»Leben und Taten von Ilie Cazane«) wurde vom Verlag Zulma verkauft, und beim Stand des Verlags Actes Sud sah ich den Roman »Ferestrele zidite« (»Zugemauerte Fenster«) von Alexandru Vona.




    Eine Debatte, die ein zahlreiches Publikum anzog, war Perspektiven der europäischen Integration der Moldaurepublik“. Daran beteiligten sich der Botschafter der Republik Moldau in Frankreich, Oleg Serebrian, der Historiker, Schriftsteller und Direktor des Kischinjower Verlags Cartier“, Matei Cazacu, und der moldawische Schriftsteller Emilian Galaicu-Păun. Botschafter Oleg Serebrian sprach über die Bemühungen seines Landes um die EU-Integration. Beginnend mit 2009 wurden diese Aktionen beschleunigt. Wir hatten viele Erfolge auf diesem Weg; vor allem das Unterschreiben des Freihandelsabkommens war ein wichtiger Schritt vorwärts für die moldawische Wirtschaft. In einigen Jahren werden wir auch die positiven Wirkungen dieser Schritte spüren“, sagte Oleg Serebrian. Die Schriftstellerin und Journalistin Adela Greceanu dazu:



    Nach der Debatte unterhielt ich mich mit dem Schriftsteller Emilian Galaicu-Păun in einem Interview über die EU-Integration der Republik Moldau. Dabei sagte er mir, wie wichtig es war, da‎ß dieses Jahr moldawische Schriftsteller, die in rumänischer Sprache schreiben, am Stand Rumäniens beim Pariser Buchsalon anwesend waren. Für diese Schriftsteller bedeutet das eine Anerkennung der Tatsache, da‎ß sie sowohl der rumänischen Literatur als auch der Literatur der Europäischen Union angehören.“




    Florica Ciodaru Courriol präsentierte beim Pariser Buchsalon ihre französische Übertragung des Romans Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului“ (Notre maison dans la plaine de lArmageddon“, Unser Haus auf der Armageddon-Ebene“) von Marta Petreu. Der Verlag L’Âge dHomme“, der die französische Übertragung vorstellte, hat bereits Werke der rumänischen Autoren Mateiu Caragiale, Lucian Blaga, Vintilă Horia und Ion Caraion veröffentlicht. Über den Roman von Marta Petreu sagte die Übersetzerin Florica Ciodaru Courriol:



    Ich liebe diesen Roman. Es handelt sich um einen autobiographischen Roman, der auch grausame Momente enthält wie zum Beispiel die Obduktion des Vaters. Kurzum: Es handelt sich um die Geschichte einer Bauernfamilie aus Siebenbürgen, die sich über ein Jahrhundert erstreckt. Parallel zu dieser Geschichte ist das Buch auch ein Bildungsroman — wir erleben die Entwicklung der jungen Erzählerin, die mit der Autorin Marta Petreu vieles gemeinsam hat. Für die Leser aus dem Westen wäre es interessant, zu erfahren, was in einer Region in Rumänien in einer Zeitspanne von etwa 100 Jahren geschehen ist — die Geschichte beginnt vor dem Zweiten Weltkrieg, es wird der Einmarsch der sowjetischen Truppen in Cluj/Klausenburg beschrieben, es folgen die Desertion des Vaters aus der Armee, die Zwangskollektivierung, die marxistische Erziehung in der Schule, die Religionsprobleme in Siebenbürgen. Marta Petreu bringt die Erzählung bis in die Gegenwart, sie klagt gegen den Verfall der rumänischen Wirtschaft und gegen die Zerstörung der Umwelt. Der Roman ist vielschichtig und kann aus vielen Gesichtspunkten betrachtet werden. Im Vorwort zur französischen Ausgabe schrieb ich, es handele sich um einen metaphysischen Roman.“




    Zum Schlu‎ß einige Eindrücke von Florica Ciodaru Courriol über die diesjährige Auflage des Pariser Buchsalons:



    Das rumänische Programm war von höchster Qualität, es war eine Bestätigung nach dem vorigen Jahr, als Rumänien Gastland des Pariser Buchsalons war. Dieses Jahr wurde der Poesie besondere Aufmerksamkeit geschenkt, und ich finde es sehr gut, weil die Poesie oft im Hintergrund bleibt, sowohl in Rumänien als auch in Frankreich. Wir warten weiterhin auf Reaktionen betreffend die Rezeption der rumänischen Literatur in Frankreich.“




    Der Internationale Buchsalon in Paris ist sowohl den Profis im Verlagswesen als auch dem breiten Publikum gewidmet. Nachdem Rumänien im Jahr 2013 Gastland des Pariser Buchsalons war, kam die rumänische Literatur mit mehr als 20 neuen Titeln auf den französischen Literaturmarkt, unter anderen mit Werken von Radu Aldulescu, Ana Blandiana, Lucian Boia, Norman Manea, Lucian Dan Teodorovici, Adina Rosetti, Răzvan Radulescu, Varujan Vosganian.



    Audiobeitrag hören:



  • Burse pentru studii

    Burse pentru studii

    De la început, amintim că lansarea publică a ofertei de burse, precum şi a modului de organizare a concursului naţional pentru bursele de studii acordate cetăţenilor străini este realizată de către Ministerul român al Educaţiei Naţionale, prin Direcţia Relaţii Internaţionale. Rectoratele universităţilor şi potenţialii candidaţi sunt înştiinţaţi de această ofertă de burse atât prin adrese oficiale ale Direcţiei Relaţii Internaţionale către instituţiile de învăţământ superior de stat, cât şi prin publicare pe site-ul Ministerului Educaţiei, care are adresa www.edu.ro. Pentru obţinerea de burse ale statului român la studii universitare de licenţă pot candida studenţii cetăţeni străini care au absolvit cel puţin doi ani de studii, în afara anului pregătitor de limba română, într-o universitate de stat din România şi au obţinut media generală în toţi anii de studiu absolviţi în ţara noastră de cel puţin 8,50. Totodată, pentru obţinerea de burse ale statului român la studii de masterat, doctorat sau rezidenţiat pot candida cetăţeni străini care au absolvit o universitate de stat din România şi au obţinut aceeaşi medie generală de cel puţin 8,50. Selecţia finală a candidaţilor cetăţeni străini care solicită burse pentru continuarea studiilor universitare, respectiv postuniversitare este realizată de către Ministerul Educaţiei Naţionale. Să notăm că, începând cu anul universitar 2008 — 2009, elevii şi studenţii primesc burse reprezentând echivalentul în lei al sumei de 65 de euro pe lună, masteranzii, medicii aflaţi la specializare şi cursanţii aflaţi la stagii de specializare / perfecţionare postuniversitară — 75 de euro pe lună, iar doctoranzii – echivalentul în lei al sumei de 85 de euro pe lună. Cheltuielile de cazare a studenţilor străini care beneficiază de bursă sunt asigurate prin bugetul Ministerului Educaţiei.



    Şi Ministerul român de Externe derulează un program de burse pentru cetăţenii care nu aparţin statelor membre ale Uniunii Europene în care sunt promovate, cu prioritate, solicitările candidaţilor care doresc să studieze ştiinţe politice şi administrative, ştiinţele educaţiei, cultură şi civilizaţie românească, jurnalism, studii tehnice, ştiinţe agricole, medicină veterinară, arhitectură şi arte. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul www.mae.ro, editat în engleză, franceză şi română. Burse pentru studii acordă şi Institutul Cultural Român. Astfel, bursele “Nicolae Iorga” sunt acordate românilor care trăiesc în afara ţării şi constau în subvenţia pentru petrecerea a trei luni într-o instituţie din România. Bursele “Seton-Watson” se acordă cercetătorilor străini şi constau în subvenţionarea a trei luni de stagiu într-o instituţie de profil din România, în vederea elaborării unei lucrări care dezbate subiecte ce ţin de diverse sfere ale societăţii româneşti. Bursele “Europa” se adresează jurnaliştilor străini şi sunt reprezentate de subvenţionarea unui stagiu de documentare de o lună în România, pentru a realiza proiecte vizând ţara noastră şi cultura română, în scopul promovării acestora în străinătate. Iar bursele “Univers” sunt împărţite în două secţiuni – pentru traducători profesionişti şi rezidenţe pentru traducători în formare. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul Institutului Cultural Român, cu adresa www.icr.ro, site editat în engleză şi română.

  • Ziua Culturii Române

    Ziua Culturii Române

    Comparabilă, până la un punct, cu sărbatorile Francofoniei sau Hispanităţii, Ziua Culturii Naţionale pe care, pe 15 ianuarie, o celebrează românii se suprapune, nu întâmplător, cu aniversarea poetului Mihai Eminescu.



    Cu o existenţă biologică întinsă pe doar 39 de ani, 1850-1889, dar cu o posteritate fără egal, Eminescu este cel despre care criticul literar Titu Maiorescu scria în epocă că va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a cugetării româneşti. Considerat, ca poet, ultimul mare exponent al romantismului european, promotor, în publicistică, al conservatorismului şi naţionalismului luminat, Eminescu a devenit, în ultimul secol, cel mai mai popular brand cultural românesc.



    Era, astfel, firesc ca, în 2010, Parlamentul de la Bucureşti să aleagă, aproape în unanimitate, tocmai ziua lui de naştere drept zi a Culturii Naţionale. Aceasta, spuneau atunci promotorii proiectului de lege, va fi o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional. Ulterior, de altfel, autorităţile din Republica Moldova vecină (ex-sovietică, majoritar romanofonă) au hotărât, la rându-le, în numele comuniunii de limbă şi de istorie cu România, să instituie tot 15 ianuarie ca sărbătoare a culturii.



    În ţară şi peste hotare, la Bucureşti şi în provincie, la Chişinău şi la Bruxelles, în muzee şi săli de concerte, în şcoli şi lăcaşuri de cult, toată suflarea culturală românească s-a mobilizat pentru celebrarea acestei zile aparte.



    Filialele din străinătate ale Institutului Cultural Român au invitat nume de marcă ale culturii din ţară. Directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, actorul Ion Caramitru, secondat de artişti instrumentişti, a oferit un recital de poezie la Paris. La Berlin, a fost programat un spectacol de teatru după un scenariu inspirat de Jurnalul scriitorului interbelic Mihail Sebastian. La Stockholm, protagonistele manifestărilor de la ICR sunt scriitoarea Gabriela Melinescu şi naista Dana Dragomir, două reprezentante ale culturii române stabilite în Suedia. Spiritualitatea românească e celebrată nu doar în Occident, ci şi în ţările vecine. În Ungaria, la ICR Budapesta sunt expuse lucrări semnate de pictori contemporani români. Iar în Bulgaria, la Sofia, a fost vernisată expoziţia de fotografie şi carte Regina Maria – istorie si destin, dedicată marii suverane de acum un secol, soţia Regelui Ferdinand, sub al cărui sceptru s-au unit cu România, după primul război mondial, toate provinciile româneşti aflate, până atunci, sub stăpânirea imperiilor multinaţionale vecine.

  • Harta interactivă a misiunilor diplomatice şi consulare ale României

    Site-ul Ministerului Afacerilor Externe oferă harta interactivă a misiunilor diplomatice şi consulare ale României în străinătate, precum şi a Institutelor Culturale Române de peste hotare.



    Pentru a obţine informaţii despre o misiune diplomatică, o misiune consulară sau un ICR alegeţi o ţară din caseta din dreapta sus şi daţi click pe reperul roşu pentru a obţine datele respective; dacă sunt mai multe misiuni ale României în acea ţară se afişează un cerc albastru sau galben, cu numărul total de misiuni dimploamtic, consulare sau ICR-uri, pe care daţi click şi detaliaţi căutarea.



    De exemplu, în Suedia sunt 5 reprezentanţe ale României, dintre care două la Stockholm: Amabasada României şi Institutul Cultural Român Stockholm, iar în teritoriu Consulatul Onorific al României la Solvesborg, Consulatul Onorific al României la Göteborg şi Consulatul Onorific al României la Visby.

  • Día de la Lengua Rumana 2013

    Día de la Lengua Rumana 2013

    Queridos amigos, cada 31 de agosto, celebramos el Día de la Lengua Rumana. Este año, las comunidades de rumanos de todo el mundo marcarán este día organizando, a través del Instituto Cultural Rumano, varios y destacados acontecimientos y actos festivos.



    En Madrid se inaugurará el proyecto enlínea “Día de la Lengua Rumana en España”, del 31 de agosto al 10 de septiembre de 2013. Con motivo del Día de la Lengua Rumana, el ICR Madrid propone una campaña en línea para promover la lengua y la literatura rumana traducida al español. Por lo tanto, durante este período se publicarán diariamente en las dos páginas de Facebook administradas por ICR Madrid y la página web del Instituto, fragmentos de la literatura rumana en rumano y español. Ellos serán ofrecidos por los traductores Cătălina Iliescu Gheorghiu, Dan Munteanu Colán, Mariano Martín Rodríguez, Marian Ochoa de Eribe Urdinguio, Xavier Montoliu Pauli, Joaquín Garrigós Bueno, Ioana Zlotescu, Joan Llinàs Suau, Viorica Pâtea, Corina Tulbure, Rafael Pisot y Alberto Madrona Fernández.


    La Accademia di Rumanía en Roma, en colaboración con el Museo Nacional de Literatura de Rumanía, presentará, del 3 al 8 de septiembre de 2013, una exposición para celebrar el Día de la Lengua Rumana. Exponen 50 retratos de escritores y poetas rumanos, así como manuscritos de escritores como Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Lucian Blaga, Nichita Stanescu, Ion Creangă, IL Caragiale, Mircea Eliade, Nicolae Labis, George Bacovia, Al. Macedonski,Ion Minulescu, Liviu Rebreanu, Marin Preda, Eugène Ionesco, Marin Sorescu, I.Slavici, George Calinescu, Geo Bogza, Dimitrie Cantemir, Ion Neculce, Miron Costin, Barbu Stefanescu-Delavrancea , George Topîrceanu, Anton Pann y Octavian Goga, entre otros.

    En Budapest se celebra el Día de la Lengua Rumana, el próximo 26 de septiembre, con el espectáculo interactivo, La magia de la palabra, realizado por Giorgiana Elena Popan.


    El ICR “Mihai Eminescu” de Chisinau, en la República de Moldavia, ha preparado una amplia serie de eventos para celebrar el Día de la Lengua Rumana. En Leova, será la exposición “El alma de la aldea rumana”, abierta del 28 de agosto al 27 de septiembre. Se presentarán 42 fotografías firmadas por los artistas rumanos Constantin Dancoglu y Gheorghe Petrila , de varias zonas etnofolklóricas de Transilvania, como Bihor, Maramures y Nasaud.

    También se organiza la exposición “Mihai Eminescu” en Străşeni, el 27 de agosto, y otra en el Palacio de la Cultura de Hincesti, dedicada al diplomático Grigore Gafencu.


    En Chisinau también se organiza, en colaboración con el Museo Nacional de Historia de Rumanía, la exposición itinerante “Besarabia 1812-1947. Gente. Lugares. Fronteras “, el 25 de agosto. El proyecto marca los 200 años desde la anexión del territorio entre el Prut y el Dniester, conocido como Besarabia, por el Imperio Zarista.



    Otro evento que marca el Día de la Lengua Rumana es “Nichita Stanescu – 80 años desde su nacimiento”, y se llevará a cabo del 28 de agosto al 30 de septiembre. A esto se añade

    la Conferencia Internacional “Lengua rumana – el lenguaje de la integración europea”, que se celebra en la Academia de Ciencias de Moldavia (ASM) y otras instituciones de educación superior en la Rep. de Moldavia.


    En Serbia, la serie de eventos de este año se iniciará con un concierto del cantante Nicolae Furdui-Iancu, acompañado por la banda de “Crai Nou” de Alba Iulia, el 29 de agosto, en la comunidad rumana de Uzdin, en Vojvodina. El ICR es socio en la organización de este evento.



    Vamos ahora a Turquía, donde en Estambul, el

    ICR “Dimitrie Cantemir” propone el “Día de la lengua rumana celebrado en Estambul: Emil Boroghina — Recital de poesía popular rumana” ,el próximo 29 de agosto. El recital incluye poesía folklórica rumana que el actor Emil Boroghina ha seleccionado durante más de siete años de investigación.



    En Nueva York, según anuncia el ICR en un comunicado de prensa, con motivo de la fiesta de la lengua rumana, tendrán lugar cuatro recitales de poesía rumana interpretada por Constantin Chiriac, el 29 de agosto, en la Iglesia de Santa María en Queens, el 31 de agosto en el Gran Salón del Centro Social en Cote-des- Neiges, Canadá, luego a Val David, y el próximo 1 de septiembre en la Iglesia de San Elías en Montreal, Canadá. Constantin Chiriac es un verdadero embajador de la lengua y la cultura rumana.


    En la capital de Francia, París, el Día de la Lengua ocasiona el recital titulado ´¨Soy un ciego¨¨, en la interpretación del actor Horatiu Malaele en la sala bizantina del Palacio Béhague, el 31 de agosto. Horatiu Malaele recitará poemas de N. Stanescu, Emil Brumaru y Adrian Păunescu.


    En Israel, la ciudad de Tel Aviv albergará el evento literario titulado “El viaje eterno y los dilemas de identidad. Sobre los disturbios y los desafíos del camino”, el próximo 27 de septiembre.



    Para las celebraciones del Día de la Lengua Rumana, en Polonia, en la capital Varsovia, el ICR organizará un evento destinado a promover el aprendizaje de la lengua rumana. Junto con la Escuela de Lenguas Extranjeras “Calidad”, con el apoyo de la Sociedad Polaca-Rumana y la Biblioteca de Cracovia, el Instituto organizará talleres de rumano, precedidos por un concurso de conocimientos generales sobre esta lengua. Los mejores resultados serán recompensados con traducciones de la literatura rumana en Polonia, álbumes y guías de conversación rumano-polacos.



    Tradicionalmente, el Instituto Cultural Rumano organiza anualmente en Bucarest, Chisinau y otras comunidades rumanas de los estados vecinos, eventos culturales que celebran el Día de la Lengua Rumana, en que participan personalidades culturales y artísticas de los rumanos.



    Así, el día 30 de agosto, se celebrará un concierto del popular grupo de música rumano Pasarea Colibri, en la capital de la República de Moldavia, Chisinau. Al volver después de muchos años a Chisinau, Mircea Vintilă, Mircea Baniciu, Vlady Cnejevici y Teo Boar deleitarán al público de más allá del río Prut con canciones muy conocidas de su repertorio.



    Las comunidades rumanas en el sur de Besarabia, la región de Odessa (Ucrania) han programado para el 30 de agosto de 2013, en la aldea Pokrovka, del distrito Ismail y el 31 de agosto, en la ciudad de Barta, el distrito de Reni, dos conciertos de Tudor Ungureanu y del grupo el Príncipe Stefan de Capriana (República de Moldavia).

    La serie de eventos dedicados al Día de la Lengua Rumana terminará el 8 de septiembre de 2013, cuando está previsto un concierto en Cernauti, del artista Tudor Gheorghe. ¡Feliz Día a todos los amigos de la lengua y la cultura rumana!

  • Cursuri de limba română pentru cetăţenii străini

    Cursuri de limba română pentru cetăţenii străini

    Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, adulţii rezidenţi din ţări terţe, dar şi persoanele adulte provenind din străinătate care au dobândit o formă de protecţie în România au dreptul la efectuarea unui curs gratuit de limba română. Organizarea respectivelor cursuri este în responsabilitatea Ministerului român al Educaţiei Naţionale, prin inspectoratele şcolare judeţene. Pentru a urma un curs de limba română, o persoană trebuie să depună o cerere însoţită de o copie legalizată a unui act de identitate fie la un birou local al Inspectoratului General pentru Imigrări din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, fie la inspectoratele şcolare judeţene. Odată înregistrat un număr suficient de cereri, anume cel puţin zece, Inspectoratul Şcolar desemnează un inspector responsabil cu organizarea cursurilor, precum şi o şcoală în care să se desfăşoare acestea. Un curs are o durată de 140 de ore şi se desfăşoară pe durata unui an şcolar, timp de patru ore pe săptămână, conform unei programe adoptate oficial la nivel naţional. La finalul cursului, se organizează o sesiune de evaluare, iar participanţii primesc un certificat cu antetul Ministerului Educaţiei Naţionale. Informaţii suplimentare pot fi găsite pe site-ul www.migrant.ro, editat în engleză, franceză şi română. Există şi un site, www.vorbitiromaneste.ro, care include un manual de iniţiere în limba română şi de orientare culturală pentru cetăţenii străini, dar şi lecţii audio şi exerciţii interactive.



    Pe de altă parte, amintim că cetăţenii străini care doresc să studieze în România îşi încep cursurile prin învăţarea limbii române, timp de un an. Astfel de cursuri se adresează inclusiv etnicilor români şi aromânilor care trăiesc în state învecinate ţării noastre, anume în Republica Moldova, sudul Ucrainei, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia, cursurile fiind găzduite de către Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi”, situat în apropierea Bucureştiului, în comuna Tărtăşeşti. Institutul, care are adresa de Internet www.hurmuzachi.ro, dispune de spaţii de învăţământ moderne, de locuri de cazare în cămine, de cantină, spaţii sportive şi de divertisment. Cursanţii studiază limba română, istoria românilor, literatura română şi limbi străine sub îndrumarea unor cadre didactice din Universitatea Bucureşti, în special din facultăţile de Litere, Geografie şi Istorie.



    Cursuri pentru cetăţenii străini aflaţi în Bucureşti organizează şi Institutul Cultural Român. Spre exemplu, în acest an, se mai pot face înscrieri pentru trei serii, anume pentru cea dintre 3 şi 27 iunie, cu data-limită de înscriere 27 mai, pentru cea dintre 16 septembrie şi 10 octombrie, cu data-limită de înscriere 9 septembrie, şi cea dintre 21 octombrie şi 18 decembrie, cu data-limită de înscriere 14 octombrie. Cursurile cuprind câte 36 de ore de studiu, se desfăşoară într-o clădire din centrul Bucureştiului, de lângă Piaţa Amzei, iar taxa este de 200 de euro. Informaţii suplimentare pot fi aflate de pe site-ul Institutului Cultural Român, cu adresa www.icr.ro, secţiunea Cursuri de limba română pentru străini”.

  • Ehrengastland Rumänien beim Internationalen Pariser Buchsalon

    Ehrengastland Rumänien beim Internationalen Pariser Buchsalon

    Rumänien war in diesem Jahr Ehrengast des Pariser Buchsalons, der vom 21. bis 25. März 2013 stattgefunden hat. Bei der Abschlussveranstaltung am Montagabend wurde die rumänische Präsenz als ein Erfolg bewertet. Überschattet war die Buchmesse allerdings von einem Boykott mehrerer Schriftsteller aus Rumänien.



    Ich denke, es ist ein echter Erfolg. Alles war sehr lebendig. Es waren sehr vielfältige Events, es wurde sehr unterschiedlichen Meinungen Audruck verliehen“, erklärte Jean-Francois Colosimo, Vorsitzender des CNL (des Nationalen Buchzentrums — Centre National du Livre — in Frankreich) anlässlich der Abschluss-Veranstaltung der Pariser Buchmesse. Der rumänische Schriftsteller Radu Aldulescu drückte im Gegenzug seine Hoffnung aus, dass die rumänische Literatur nach dem Gastauftritt in Paris im Westen mehr Bekanntheit erlangen wird. Die Autorin Marta Petreu sprach indes von der notwendigen Förderung der rumänischen Literatur in den wichtigsten Fremdsprachen, die fortgesetzt werden müsse.



    Mehr als 50 rumänische Autoren nahmen an den Veranstaltungen des Pariser Buchsalons teil. Dabei waren alle literarischen Genres vertreten, beginnend mit Gedichten, Dramen, über Comics, bis hin zu Essays und Romanen. Der rumänische Stand präsentierte auf insgesamt 400 Quadratmetern und in einem spektakulären Design eine Buchkollektion und eine Bühne für literarische Debatten. Die Handelskette FNAC, Partner der Buchsalons, stellte dem Publikum gut 1000 rumänischsprachige Bänder sowie mehr als 600 rumänische Werke in französischer Übersetzung zur Verfügung. Im Laufe der fünf Messetage waren die meisten der gut 60 Veranstaltungen und Debatten am rumänischen Stand und am Stand des Nationalen Buchzentrums (CNL) organisiert.



    Überschattet wurde die rumänische Präsenz bei der grö‎ßten Buchmesse Frankreichs von der Absage bedeutender Schriftsteller. Mircea Cărtărescu, Andrei Pleşu, Neagu Djuvara und Gabriel Liiceanu verweigerten ihre Teilnahme als Zeichen des Protests gegen die neue Führung des Rumänischen Kulturinstituts (ICR). In einer Stellungnahme zu der Entscheidung verwies der französische Botschafter in Rumänien, Philippe Gustin, darauf, dass Frankreich zur Teilnahme an der Buchmesse eingeladen hatte und deshalb die Abwesenden immer die Schuldigen sind“. Theater-Autor Matei Vişniec nahm in Paris ebenfalls Stellung zu dem Skandal:



    Ich denke, dass man über das Thema lange diskutieren wird, vor dem Hintergrund des Führungswechsels beim Rumänischen Kulturinstitut. Die neue Führung hat ihre eigene Politik, im Zuge deren massive Einschnitte im Budget der Kulturinstitution beschlossen wurden. Es wäre aber ideal, dass die Schriftsteller, die beim Pariser Buchsalon dabei sind, eher die Vielfalt der Kreativität auf literarischer Ebene präsentieren, anstatt Politik zu machen. Denn das ist eine kulturelle Gro‎ß-Veranstaltung.“



    In der Audiodatei können Sie weitere Eindrücke von der Pariser Buchmesse hören.



    Audiobeitrag hören: