Tag: ICR

  • La Roumanie au  Festival du livre de Paris (22-24 avril)

    La Roumanie au Festival du livre de Paris (22-24 avril)

    Après deux éditions annulées,
    pandémie oblige, voilà que le célèbre Salon du livre de Paris est de retour ce
    printemps, mais sous la forme d’un festival, à découvrir du 22 au 24 avril
    2022. Organisé avec le soutien de l’ICR
    de Paris, le stand de la Roumanie au Salon du livre s’avère une excellente
    occasion pour la littérature et les auteurs roumains de se voir mettre à
    l’honneur. Pour un petit avant-goût de ce que le public pourra découvrir sur le
    stand roumain, j’ai invité au micro Iulia Chealfa coordinatrice de mission de
    l’ICR de Paris.

  • המרכז לתרבות רומניה תל אביב השיקה את פרויקט המוזיאון הוירטואלי של יהודי רומ

    המרכז לתרבות רומניה תל אביב השיקה את פרויקט המוזיאון הוירטואלי של יהודי רומ

    בתל אביב השיק המכון הרומני לתרבות את הפרויקט של המוזיאון הוירטואלי של יהודי רומניה. הפרויקט הוא פרויקט אינטראקטיבי. הציבור יוכל לתרום מסמכים בפורמט דיגיטלי על ההיסטוריה של הקהילה היהודית שמקורה ברומניה. יחד עם זאת, הקמת המוזיאון הזה מאפשרת גישה עדותית, שנועדה להגיב לניסיונות לשכתב את ההיסטוריה. כתבנו בישראל, Dragoş Ciocîrlan, סיפר לנו כי באירוע נכחו אנשי תרבות ואקדמיה המעורבים בפרויקט, ביניהם ד”ר נטליה ברגר, אברהם פורז, שר הפנים הישראלי לשעבר, ריצרד ארמון, קונסול הכבוד של רומניה, ד”ר גינה פאנה, לשעבר מנהל ICR תל אביב.



    מטרת הפרויקט היא ליצור מרכז וירטואלי עם עדויות על ההיסטוריה והתרבות של יהודי רומניה בפורמט דיגיטלי, אמרה מנחת האירוע, סגנית מנהל ICR תל אביב, קליאופטרה לורינטיו. גינה פאנה ציינה כי למרות שצוות קטן עבד על הפרויקט, זה לא השפיע על התוצאה יוצאת הדופן. כעת כולנו משוכנעים עד כמה חשובים יהיו המוזיאונים הוירטואליים. יותר ויותר מוזיאונים מפורסמים פונים לגרסה הזו של פנייה לציבור, אמרה פאנה.



    הציבור מוזמן להצטרף לפרויקט של המוזיאון הוירטואלי לשימור ההיסטוריה של יהודים מרומניה עם תצלומים, עדויות, מסמכים, חפצים. אנו חיים בעידן שבו מתנהלת מלחמה היברידית, כולל בתחום החדשות המזויפות, שלצערי פלש לתחומים מבוססים, כמו היסטוריה, הוסיפה גינה פאנה. המתקפה על הזיכרון התרבה ​​והסתבכה הודות לתקשורת ולרשתות החברתיות. אם לפני 20-30 שנה העיוות של ההיסטוריה הגיע ממפלגות מיינסטרים שאליהם הצטרפו היסטוריונים או מעצבי דעה מסוימים, היום כל אחד יכול להגיד מה שהוא רוצה, איך שהוא רוצה. בגלל זה אני חושבת שזה חשוב מלכתחילה לבסס את האמת ההסטורית, אמרה פאנה. בהתייחסותה אך ורק לקהילה היהודית ברומניה וליהודים שמקורם ברומניה, זוהי תקופה שבה יש לשמר לחלוטין כל מה שבאמת אפשרי; כל מידע חשוב, כל זיכרון, כל דבר שאפשר להעביר, גם לצאצאים וגם לפוטנציאל ההיסטורי, למי שעוד ירצה לעסוק בתחומים האלה. העובדה שייאספו זיכרונות, חפצים השייכים למשפחות, שכל אחד יוכל לספר את הסיפורו הופכת את המוזיאון הווירטואלי הזה למוזיאון חי סיכמה גינה פאנה. המוזיאון הוירטואלי של יהודים ברומניה יאסוף חומרים מאוספים ציבוריים ופרטיים, תצלומים, מסמכים, סיפורי יהודים ברומניה, בישראל ובעולם, על מנת להציג ולשמר את ההיסטוריה והתרבות של הקהילה היהודית ברומניה.

  • אירוע חדש בסדרה “קולות נשיים

    אירוע חדש בסדרה “קולות נשיים

    המכון הרומני לתרבות בתל אביב ממשיך את הסדרה “קולות נשיים”, דרך אירוע ההצגה של הספר האוטוביוגרפי “חיי כנווד”. איפה הבית? ” חתומה על ידי מרי סמית (שם בדוי ספרותי של הסופרת הישראלית ממוצא רומני בריזיט בטאט, ילידת בוקרשט). האירוע, בהנחיית קליאופטרה לורינציו, סגנית מנהל ICR תל אביב, יתקיים ב-12 באפריל 2022, באנגלית, וישודר בערוץ היוטיוב של המוסד. המשתתפים באירוע הם: עדינה רוזנקרנץ-הרשקוביץ, סופרת, דבי בטאט וד”ר גייקוב בטאט, פרשנים ובריגיט בטאט (מרי סמית) מחברת הספר.



    בספר, הגיבורה, מרי סמית, לוקחת אותנו במסע חייה דרך 5 מדינות בשלוש יבשות, בהן היא משתלבת עם המקומיים למרות האידיאולוגיות, התרבויות, השפות וההיסטוריה הפוליטיות השונות. הספר מתחיל בחייה של מרי בבוקרשט. המלחמה הסתיימה לא מזמן, ולאנשים חסרים היסודות. עם זאת, הספר מתאר ילדות, משפחה וחיים עשירים בתרבות. הנרטיב של הפרק הרומני שלה מלא בסיפורים על מולדתה. לאחר מכן מרי מעבירה אותנו לארצות אחרות, עם שפות זרות, תרבויות ומסורות שונות, שם היא מנסה למצוא שרידים מהבית. מהספר שלה אנחנו מגלים שלא משנה היכן אתה נמצא, לא משנה האידיאולוגיה הפוליטית שלך, אתה יכול לאמץ כל מקום ולהופכו לשלך, כתבו המארגנים.

  • Jurnal românesc – 08.04.2022

    Jurnal românesc – 08.04.2022

    O acțiune de binefacere în
    sprijinul comunităților românești din Ucraina, derulată de Asociația ALTERALIA
    sub coordonarea secretarului de stat al Departamentului pentru Românii de
    Pretutineni, Gheorghe Cârciu, a avut loc zilele aceastea. Un convoi umanitar
    destinat refugiaților ucraineni, cu alimente, produse de igienă şi pentru
    nou-născuți a ajuns din Franța în România, cu destinaţia Cernăuți. Înainte de
    punctul final al traseului, convoiul s-a oprit la Suceava, unde şeful DRP
    alături de parlamentari şi oficiali locali s-au deplasat pentru a întâmpina
    delegația franceză. Asociația ALTERALIA oferă de mai mulți ani sprijn
    persoanelor care nu reușesc să se integreze în societatea franceză şi are
    strânse legături cu România. Aceasta derulează o serie de proiecte în orașe din
    regiunea pariziană în vederea facilitării procesului de integrare
    socio-economică a românilor care vin în Franța. DRP arată că, prin acest
    demers, îşi reiterează grija pe care o poartă comunității românești din Ucraina
    în contextul invaziei ruse. Aproximativ 410.000 de români trăiesc în statul
    vecin, concentraţi în regiunile Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa.

    Secretarul de stat al
    Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu, a avut o
    serie de întâlniri cu miniştri ai Guvernului de la Chişinău. În cadrul unei
    întrevederi cu ministrul Culturii, Sergiu Prodan, au fost analizate
    necesitățile organizării şi dotării cu sisteme PC a unor biblioteci, precum şi
    lansarea de evenimente culturale în Republica Moldova, precum târguri de carte
    și festivaluri de film. Adrian Dupu s-a întâlnit și cu ministrul Educației și
    Cercetării, Anatolie Topală, cu care a vorbit despre identificarea nevoilor de
    dotare a unor școli cu tablete, laptopuri sau PC-uri, premierea unor olimpici
    la limba română din Republica Moldova și căutarea unor soluții pentru motivarea
    tinerilor moldoveni să devină profesori de limba română și de istorie, în
    contextul unei lipse acute de cadre didactice pentru aceste materii. Dupu s-a
    aflat la Chişinău pentru a coordona predarea unui nou lot de ajutoare
    umanitare. Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova arată că, în
    ultima lună, a sprijinit transportul a peste 80 de tone de ajutoare umanitare
    donate de România la solicitarea administraţiei din stânga Prutului.




    14 artişti români vor
    expune, între 15 aprilie și 15 mai, la galeria Macadam a ICR Paris în cadrul
    expoziţiei de grup Predicţiile Pământului, dedicată provocărilor
    ecologice. Manifestarea cuprinde desene, video-art, instalaţii, sculptură,
    într-un demers estetic conceput ca un laborator de cunoştinţe şi interogări
    despre viitorul planetei. Evenimentul a fost iniţial prezentat la Muzeul
    Palatului Cotroceni. Vernisajul va avea loc la 15 aprilie, de la ora 19.00, în
    prezenţa artiştilor Mihai Zgondoiu şi Cătălin Burcea. Curatorul expoziţei,
    artistul vizual Mihai Zgondoiu, a realizat şi ilustraţiile cărţii trilingve
    Ştergerea în trei timpi, scrisă de poeta Martine Magtyar, tradusă
    de Joël Vincent şi Stéphane Lambion, care va fi prezentată publicului în data
    de 16 aprilie la ICR Paris. Expoziţia de la ICR Paris este organizată cu
    prilejul Zilei Internaţionale a Pământului, sărbătorită la 22 aprilie, cât şi a
    Zilei Mondiale de Acțiune pentru Climă, marcată la 15 mai.




    Expoziţia de artă
    Mesmerizing, semnată de Elvira Selischi, este deschisă la Galeria
    Institutului Cultural Român de la Viena până pe 6 mai. Manifestarea reuneşte
    tablouri realizate cu tehnici mixte în perioada 2017-2022 şi, în premieră, un
    proiect de sculptură 3D, intitulat The Forest, dezvoltat recent de
    creatoare. Elvira Selischi a obţinut masterul în arhitectură la Paris, în 2002,
    iar în 2006 a absolvit cursurile de grafică digitală și multimedia în cadrul
    Școlii de Arte Plastice din capitala Franţei. În 2015 a obţinut doctoratul în
    arhitectură. Din septembrie 2007 până în martie 2016 a predat la Universitatea
    de Arhitectură și Urbanism lon Mincu din București. În aprilie
    2016, a ajuns în Noua Zeelandă, unde a fost protagonista a trei expoziții. În
    prezent, locuiește și lucrează la Viena.


  • אירוע המוקדש למוזיאון הווירטואלי של יהודי מרומניה

    אירוע המוקדש למוזיאון הווירטואלי של יהודי מרומניה

    המכון הרומני לתרבות בתל אביב מארגן אירוע חדש בסדרת “דפי היסטוריה” המוקדש למוזיאון הוירטואלי של יהודי רומניה, פרויקט היסטוריוגרפי ותיעודי, בישראל שמפותח בסיוע מומחים מרומניה וישראל.



    ב-6 באפריל 2022 יתקיים במטה ICR תל אביב אירוע ההצגה של המוזיאון בהשתתפות אנשי תרבות ואקדמיה המעורבים בפרויקט: ד”ר נטליה ברגר, אוצרת ומייסדת המוזיאון; אברהם פורז, עורך דין, לשעבר חבר כנסת ושר הפנים; ריצרד ארמון, מייסד המוזיאון וקונסול הכבוד של רומניה בישראל; ד”ר גינה פאנא, חוקרת מרומניה. את האירוע, בעברית וברומנית, תנחה קליאופטרה לורינציו, סגנית מנהל ICR תל אביב.



    המוזיאון הוירטואלי של יהודי רומניה הוא יוזמה תרבותית וחינוכית ללא מטרות רווח, שמטרתה העיקרית היא לתעד ולספר את סיפורם של יוצאי רומניה. בניית מוזיאון כזה חשובה להצגת פרק משמעותי בתולדות העם היהודי.



    מטרת פרויקט זה היא ליצור מרכז תרבות וחינוך וירטואלי, שיכלול תערוכה על ההיסטוריה והתרבות של יהודי רומניה, תערוכות בנושאים קשורים, וכן ארכיון המכיל תמונות, סרטים ומוזיקה, הכל בפורמט דיגיטלי.



    המוזאון יכלול חומרים מאוספים ציבוריים ופרטיים וכן סיפורים מיהודים ברומניה, בישראל וברחבי העולם, על מנת לתעד ולהשתמש בבסיס מידע רחב הנחוץ לשימור ההיסטוריה והתרבות של הקהילה היהודית מרומניה.

  • תערוכת ענת מנור

    תערוכת ענת מנור

    מה-29 במרץ עד ה-28 באפריל 2022, ICR תל אביב מארחת את התערוכה שכותרתה “אמא קלרה-חיה. אהבה, הכרת תודה, פחד מפרידה” מאת האמנית הישראלית ממוצא רומני ענת מנור. הפרויקט כולל ציורים ורישומים שנעשו על ידי האמנית כמחווה לאמה, קלרה מרקוס, שנולדה ברומניה, בטרגו אוקנה. עמוסות בהתייחסויות תרבותיות ואישיות, העבודות מדברות על זהות וחייה של משפחת האמנית שמביעה בכך הכרת תודה ואהבה לאמה ולחייה עד כה.



    ענת מנור נולדה בישראל להורים יוצאי רומניה. היא למדה אמנות פלסטית בישראל ובגרמניה. היא ידועה בעיקר בזכות פרויקטים של צילום וידיאו וצייורים. בשנת 2009 סיימה תואר שני באוניברסיטה לאמנות בברלין עם הפרויקט “אמנות בהקשר”.



    בשנים 2011 ו-2013 היא קיבלה מענקי יצירה ומחקר מקרן ZURÜCKGEBEN ברלין. בשנים 1995-1996 קיבלה מלגת שלזוויג-הולשטיין מבית ד”ר במברגר והמוזיאון היהודי, רנדסבורג. כיום היא חייה ועובדת בברלין.

  • Jurnal românesc – 11.03.2022

    Jurnal românesc – 11.03.2022

    Un proiect legislativ
    referitor la implementarea Programului Naţional Casa Noastră, prin
    intermediul căruia statul român va putea împrumuta persoanele tinere căsătorite
    cu 150.000 de lei pentru achiziţionarea sau construcţia unei locuinţe, a fost
    depus la Parlament. Iniţiatorul legii, Alianţa pentru Unirea Românilor, a
    transmis că de această facilitate vor putea beneficia, cu anumite condiţii, şi
    românii care s-au întors din străinătate, iar banii vor putea fi oferiţi fără
    dobândă. Vizate de prevederile legale sunt persoanele fizice care nu deţin o
    locuinţă în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul sau soţia ori cu alte
    persoane, cu excepţia situaţiei în care au dobândit prin succesiune o locuinţă
    într-o cotă mai mică de 1/5, cei care nu au deja în derulare un credit ipotecar
    în acest sens, dar și cei care se află în situația în care unul dintre soţi are
    vârsta de până în 35 de ani, respectiv de până în 40 de ani pentru persoanele care
    au locuit în străinatate şi s-au reîntors în România cu minimum 6 luni înaintea
    depunerii solicitării. AUR precizează că o particularitate a proiectului
    legislativ este că, pe întreaga perioadă contractuală, beneficiarilor li se
    acordă o ştergere a datoriei de câte 50.000 lei pentru fiecare copil născut sau
    adoptat.




    Proiectul artistic
    Femeia, eterna poveste, după piesa de teatru cu acelaşi nume din
    repertoriul Teatrului Stela Popescu, poate fi văzut în perioada
    10-16 martie la Pavilionul României de la Expo 2020 Dubai. Demersul artistic a
    fost adaptat de actriţa Ioana Macarie după un concept al jurnalistei Radio
    România Ema Stere în regia lui Attila Vizauer, de la Teatrul Naţional
    Radiofonic, şi scenografia Ancăi Albani, profesor la Departamentul Scenografie
    și Eveniment Artistic al Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti. Este
    o oportunitate extraordinară ca Teatrul Stela Popescu să fie unul dintre
    ambasadorii culturali ai României, ai Bucureştiului şi în acest sens artiştii
    teatrului au făcut toate eforturile pentru a construi un program reprezentativ
    şi relevant pentru un public cosmopolit, a declarat directorului
    Teatrului Stela Popescu, Cristian Şofron. Expo 2020 Dubai a început
    la 1 octombrie 2021 şi se va încheia la 31 martie.




    Trei proiecte cu participare
    românească au loc, cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Viena, în
    cadrul celei de-a doua ediții a festivalului internațional FOTO WIEN, care se
    desfăşoară până pe 27 martie în capitala Austriei. Expoziţia de grup Rethinking
    Nature / Rethinking Landscape, prezentată în Atelier Augarten, reuneşte cinci
    proiecte nominalizate pentru Arendt Award 2021, între care cel al
    Mariei-Magdalena Ianchis, artistă născută la Cluj-Napoca, absolventă a
    Universităţii de Arte Aplicate din Viena și deţinătoarea unui Master în Arte
    Plastice la Universitatea de Arte din Islanda. Cea de-a doua prezenţă
    românească este proiectul expoziţional Despre distanță și
    intimitate prezentat în perioada 16-26 martie, în spaţiul 12-14
    contemporary de artiştii Dragoş Hanciu, Vlad Feneşan, Patricia Moroşan şi
    Bianca Oana. Expoziția prezintă lucrări realizate în izolare în contextul
    pandemiei COVID-19. Vernisajul va avea loc la 15 martie. La finalul
    festivalului de fotografie, în perioada 25-27 martie, va avea loc o secţiune
    specială dedicată mediului tipărit în domeniul artei, intitulată Photobook
    Market. România va fi reprezentată de Galeria Posibilă, prin intermediul
    artistelor Ariana Hodorcă şi Delia Prodan, care vor prezenta publicații despre
    fotografie produse de galerie împreună cu artiști pasionați de design de carte
    și fotografie de artă. Festivalul Internațional FOTO WIEN cuprinde peste 140 de
    expoziții și 300 de evenimente şi face parte din rețeaua Luna Europeană a
    Fotografiei.




    Orchestra de copii Armonia,
    sub bagheta dirijorului Petru Dinjos, va susţine la 13 martie concertul
    Primăvara, speranța Păcii, cu prilejul sărbătoririi Zilei
    Internaţionale a Femeii. Spectacolul, organizat de Institutul Român de Cultură
    și Cercetare Umanistică de la Veneția în colaborare cu Asociația multiculturală
    Armonia, va avea loc de la ora 15.00 în parcul Nuove Gemme din
    oraşul italian Spinea. În program se regăsesc piese de Pasquale Aiezza,
    Giuseppe Verdi, Pucci Salvatore, Don Peppino, Salvatore Mauro, Georges Bizet şi
    Grigoraș Dinicu. Școala de muzică Armonia a fost deschisă în 2013.
    Accesul publicului la concert este gratuit.


  • Jurnal românesc – 25.02.2022

    Jurnal românesc – 25.02.2022

    Peste 30 de cetăţeni români au contactat
    ministerul de Externe de la Bucureşti pentru informaţii legate de situaţia din
    Ucraina sau pentru a informa asupra deciziei de a părăsi acest stat. MAE
    avertizează că actualele evoluţii de securitate din statul vecin se asociază cu
    un risc major de impredictibilitate, instabilitate şi confruntări armate.
    Ministerul reaminteşte că, încă din data de 21 februarie, a ridicat la maximum
    nivelul de alertă pentru Ucraina şi le solicită din nou cetăţenilor români să
    evite orice deplasare în Ucraina şi să părăsească de urgenţă teritoriul acestui
    stat. Bucureştiul transmite că personalul consular al misiunii diplomatice de
    la Kiev şi al oficiilor consulare de la Cernăuţi, Odessa şi Solotvino este în
    contact permanent atât cu cetăţenii români care şi-au înregistrat prezenţa în
    Ucraina, cât şi cu liderii mediului asociativ românesc din această ţară. De
    asemenea, MAE este în contact direct cu autorităţile române competente în
    vederea gestionării unor eventuale evacuări din Ucraina. MAE reia solicitarea
    către toţi cetăţenii români care se află în Ucraina să-şi notifice, de urgenţă,
    coordonatele prezenţei prin platforma econsulat.ro sau telefonic la numărul +40
    751 08 45 37. Armata Rusiei a lansat în zorii zilei de 24 februarie o invazie
    pe scară largă a Ucrainei în cel mai mare atac al unui stat împotriva altuia în
    Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.




    Peste 5.300 de
    persoane, cetăţeni români şi străini, au intrat în România, în cursul zilei de
    24 februarie, prin vămile situate la graniţa cu Ucraina, informează
    Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră. Instituţia arată că este vorba
    despre o creştere cu 120% a traficului comparativ cu ziua precedentă. Oamenii
    au intrat pe teritoriul românesc prin punctele de trecere a frontierei Halmeu -
    din judeţul Satu Mare, Sighetu-Marmaţiei – din judeţul Maramureş, Siret – din
    judeţul Suceava şi Isaccea – din judeţul Tulcea. Înaltul Comisariat al
    Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru refugiaţi a transmis că, în prima zi a
    invaziei militare ruseşti în Ucraina, câteva mii de ucraineni au trecut
    frontiera către ţări vecine, în principal Republica Moldova şi România.
    Potrivit estimărilor, până acum 100.000 de ucraineni şi-au părăsit căminele. Înaltul Comisar al ONU pentru refugiaţi,
    Filippo Grandi, a făcut un apel la ţările vecine Ucrainei să-şi menţină
    frontierele deschise pentru a primi eventuali refugiaţi.




    Ministrul Apărării, Vasile
    Dîncu, a anunţat că au fost stabilite puncte de primire pentru refugiaţi în
    judeţe de graniţă cu Ucraina. Pentru început am stabilit şase sau şapte
    judeţe de graniţă unde vom avea puncte pentru primire refugiaţi. Sigur că vom
    primi şi sprijinul unor ţări din Uniunea Europeană dacă va fi cazul, inclusiv
    trupele care sunt în România în acest moment au specialişti din această zonă
    pentru gestiunea fluxurilor de refugiaţi,
    a declarat acesta. Dîncu a
    subliniat că, pentru moment, nu a fost observat un flux important de oameni
    care fug din calea războiului, dar a dat asigurări că autorităţile române sunt
    pregătite la graniţă. La rândul său, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a
    spus că testarea persoanelor refugiate din Ucraina va fi o prioritate, pentru a
    nu favoriza în niciun fel transmiterea infecţiei cu noul coronavirus. El a
    subliniat că există suficiente teste rapide ce vor fi trimise în teritoriu,
    pentru refugiaţi, deoarece lucrurile trebuie ţinute sub control. Mii de
    ucraineni s-au refugiat în România după ce preşedintele Rusiei, Vladimir Putin,
    a lansat un atac armat la scară largă împotriva Ucrainei. Aproximativ 410.000
    de etnici români trăiesc în Ucraina concentraţi în regiunile din vestul şi
    sud-vestul ţării – Transcarpatia, Cernăuţi şi Odessa.




    Dirijorul orchestrei
    Teatrului Național de Operetă și Musical Ion Dacian din București,
    Constantin Adrian Grigore, susţine până pe 26 februarie un workshop și două
    concerte la Școala Superioară de Muzică și Artele Spectacolului din Porto.
    Instituţia de învăţământ din Portugalia invită în fiecare an un dirijor de
    prestigiu pentru un workshop cu studenții. Spectacolele au loc pe scena
    Teatrului Helena Sá e Costa din Porto, iar solistă este tânăra
    pianistă Sofia Rodrigues, studentă în cadrul instituției. Prezenţa dirijorului
    român este sprijinită de ICR Lisabona şi de pianistul Constantin Sandu,
    directorul Departamentului de Muzică al Şcolii Superioare din Porto. Invitaţia
    din partea instituţiei de învăţământ vine ca urmare a succesului înregistrat de
    concertul susținut de dirijor împreună cu Orchestra Clasică din Coimbra și cu
    pianistul român Jeffery Macsim la 28 mai 2021, în Marele Auditoriu al
    Mânăstirii São Francisco.


  • Carnevale di Venezia, Alessandro Norsa ospite a Radio Romania Internazionale

    Carnevale di Venezia, Alessandro Norsa ospite a Radio Romania Internazionale

    “La vita, le persone e la diversità delle vesti popolari nella Venezia Transilvana” è il titolo della mostra documentaria ospitata fino al 1 marzo dalle gallerie dellIstituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica nella Serenissima. Una selezione di vestiti tradizionali unici, accompagnata da fotografie raffiguranti la vita del villaggio Veneţia de Jos, collocato nella Contrada di Făgăraș, in provincia di Brasov, nella Romania centrale.



    La località è menzionata nei documenti sin dal 1235, quando Papa Gregorio IX ordinò uninchiesta sulla lite tra il vescovo della Transilvania e diversi sacerdoti della parte meridionale di Făgăraș, tra cui un certo “Conrad de Venetiis”, come ricorda lIstituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia. La mostra fotografica è frutto di due progetti di documentazione etnografica del costume popolare: “Acasă la Origini – La blouse roumaine” del fotografo Dinu Constantin, ed “Etnotique” della fotografa Ileana Rădulescu e della responsabile della ricerca, Alexandra Negrilă.



    Il 26 febbraio, nellambito del calendario del Carnevale, lIstituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica dedicherà un evento speciale a questo progetto, realizzato dallAssociazione Culturale “Ioan Cavaler de Pușcariu”, in collaborazione con Etnotique, La Blouse Roumaine e il Museo Etnografico di Brașov.



    Ospite a Radio Romania Internazionale, il noto psicoterapeuta appassionato di antropologia Alessandro Norsa, ha spiegato come si colloca questo dialogo tra le due Venezie nel paesaggio del Carnevale. Il prof. Norsa è autore di parecchi libri, e il più recente, intitolato “Echi del Carnevale di Venezia nella storia e nel mondo”, pubblicato nel 2021 a Verona, presso la Karyon Editrice, sarà presentato proprio oggi, dalle ore 17:30, allAteneo Veneto, sempre nellambito del calendario di eventi promosso dal Comune di Venezia per ledizione 2022 della grande festa.



    Nellintervista rilasciata a Radio Romania Internazionale, lautore ha parlato dei riti arcaici o degli elementi che ha scoperto durante le sue ricerche in Romania.




  • אירוע חדש בסדרת יידישקייט

    אירוע חדש בסדרת יידישקייט

    מכון התרבות הרומני בתל אביב, בשיתוף שגרירות הרפובליקה של מולדובה בישראל, בית לייוויק בתל אביב ואגודת הסופרים והעיתונאים בשפה היידיש בישראל, המשיכו את סדרת האירועים המוקדשים לתרבות היידיש, “יידישקייט” עם אירוע חדש המוקדש לסופרים הישראלים ינטה מש ויצחק פאנר, יהיה זכרם ברוך. האירוע, בעברית, באנגלית בויידיש, התקיים ב-17 בפברואר והועבר בשידור חי בפייסבוק.



    התוכנית כללה סקירה של היצירה האמנותית והמורשת התרבותית של שני הסופרים, וכן הצגתם, ע”י משוררים, מתרגמים, סופרים ודיפלומטים ידועים מישראל, של כמה מיצירות הספרות המשמעותיות ביותר של מש ופאנר, כולל יצירות ביידיש וברומנית.



    האירוע כלל גם הקרנת קטעי וידאו מראיונות עם שני הסופרים ישראלים ביידיש

  • ערב מוזיקה במרכז לתרבות רומניה בתל אביב

    ערב מוזיקה במרכז לתרבות רומניה בתל אביב

    בעקבות הצלחת הערבים המוזיקליים בהנחייתו של המוזיקולוג הרומני-ישראלי MIRCEA CANTACUZINO, ICR תל אביב יארגן ויארח ב-22 בפברואר 2022 ערב מוזיקלי נוסף.



    האירוע יתנהל ברומנית ובעברית ויכלול קטעי מוזיקה מאת ורדי, מוצרט, רוסיני, דוניצטי וקאודלה בביצועה של זמרת הסופרן ילידת רומניה מוניקה שוורץ, בוגרת האקדמיה למוסיקה ולמחול בירושלים, ובליווי הפסנתרן איתן שמייסר, המנהל האמנותי של האופרה של בוקרשט. האירוע יועבר בשידור חי בפייסבוק.




    התוכנית תכלול גם הקלטות עם קטעים מהיצירה המוזיקלית של מלחינים רומנים עכשוויים, כמו


    Doina Rotaru, Dan Dediu, Liana Alexandra, Șerban Nechifor, Ulpiu Vlad și Anatol Vieru.


  • הזמנה לקרוא עם מרלנה ברייסטר

    הזמנה לקרוא עם מרלנה ברייסטר

    בחסות יום הקריאה הלאומי ברומניה, שצוין ב-15 בפברואר, ICR תל אביב מארגנת ב-14 בפברואר 2022 אירוע ספרותי שכותרתו “הזמנה לקרוא עם Marlena Braester “. האירוע, בהנחיית קליאופטרה לורינציו, סגנית מנהל ICR תל אביב, יתקיים ברומנית ובעברית במטה ICR תל אביב וישודר בשידור חי בערוץ היוטיוב של המכון.



    המתרגמת הפורייה ביותר של יצירותיו של עמוס עוז לרומנית, ובתורה, משוררת ואשת תרבות, מרלנה ברייסטר תיקח את הצופים למסע ספרותי אל תרגומי הספרות הישראלית שיצרה לאורך זמן, כמו גם אל היצירה הספרותית העצמית. היא תדבר על שיתוף פעולה עם הסופר הגדול עמוס עוז ויצירתה בראש אגודת הסופרים הישראלים בצרפתית וכתב העת הספרותי הישראלי Continuum.




    תוכנית האירוע תכלול קריאת פרוזה, מיצירות שתורגמו על ידי מרלנה ברייסטר וקריאת שירה ברומנית ובעברית, וכן שידור הודעות וידאו של מבקרי ספרות וסופרים מוכרים ברומניה.הם ידברו על הפעילות התרבותית של מרלנה ברייסטר.

  • תערוכת צילום מתקופת הקוביד

    תערוכת צילום מתקופת הקוביד

    בין ה-8 בפברואר ל-4 במרץ 2022 מארח המכון הרומני לתרבות בתל אביב את תערוכת הצילומים “התרשמות מהמגיפה” של האמנית הישראלית יוצאת רומניה, Nurit Benyovit. התערוכה מכילה כ-45 תצלומים, כשרוב העבודות מתארות נופי טבע וסצנות אורבניות.



    הודעה על הפתיחה פורסמה באינטרנט ב-10 בפברואר בעמוד הפייסבוק של המכון וכללה סרטון בעברית, בהשתתפות האמנית וסיור בתערוכה.

  • Weekend cu prietenii 12.02.2022

    Weekend cu prietenii 12.02.2022

    Weeekend cu prietenii artelor vizuale şi ai filmului. Expoziţia Luna Brâncuşi” de la Galeria Simeza din Bucureşti. Interviu cu curatorul expoziţiei, sculptorul Laurenţiu Mogoşanu; Tu eşti un alt eu – O catedrală a corpului, proiectul Adinei Pintilie, care va reprezenta România la Bienala de Artă de la Veneţia. Interviuri cu regizotarea Adina Pintilie, Comisarul general al României la Bienală, Attila Kim, preşedintele Institutului Cultural Român, Liviu Jicman, Ioana Ciocan, membră a juriului Concursului naţional pentru desemnarea proiectului câştigător; Comedia romantică Lebensdorf”, regizată de Vali Hotea, a intrat în cinematografele românești. Interviuri cu regizorul Vali Hotea, una dintre actriţele principale, Ana Covalciuc, şi producătoarea Ada Solomon:



  • אירוע קולנוע רומני

    אירוע קולנוע רומני

    ICR תל אביב ארגן ב-1 בפברואר את האירוע אונליין “הומור בקולנוע רומני ודמויות רומניות בקולנוע ישראלי”. מנחת האירוע היתה איריס לקנר, מבקרת ומרצה לקולנוע. האירוע נערך בעקבות הצלחת הקרנות הסרטים הרומניים בישראל במהדורות השונות של פסטיבל הסרטים הרומני. איריס לקנר ערכה ניתוח כולל של עקרונות ההומור הרומני והשתקפותם בהפקות הקולנוע לאורך ההיסטוריה, כולל התייחסויות לגל החדש של הקולנוע הרומני. לקנר התייחסה גם לדמויות רומניות בקולנוע הישראלי.



    איריס לקנר למדה קולנוע וטלוויזיה במכללה למנהל תל אביב. היא עבדת בטלוויזיה, שם הפיקה עשרות תכניות תרבות. היא משתתפת בקביעות בתוכניות רדיו וטלוויזיה על תחום הקולנוע.