Tag: Igor Dodon

  • România, partener strategic pentru Republica Moldova

    România, partener strategic pentru Republica Moldova

    Pentru liderul socialist filorus din Republica Moldova, Igor
    Dodon, luciditatea pare să ia, treptat, locul euforiei. După victoria din al
    doilea tur al alegerilor prezidenţiale, de pe 13 noiembrie, aburii triumfului
    se risipesc şi preşedintele ales pune, deja, surdină promisiunilor enorme din
    campania electorală.

    Într-un interviu pentru agenţia rusă Interfax, citat de
    corespondenţii Radio România la Chişinău, el spune acum că Republica Moldova
    nu-şi poate permite să anuleze acordul de asociere cu Uniunea Europeană, chiar
    dacă anterior le promitea susţinătorilor săi că va denunţa înţelegerile cu
    Bruxellesul, pentru a înlesni integrarea în Uniunea Economică Eurasiatică,
    Rusia-Belarus-Kazahstan. Conştient că jumătatea de electorat care a votat
    pentru contracandidata sa, reformatoarea pro-europeană Maia Sandu, n-ar tolera
    o inversare brutală a vectorului de politică externă, Dodon spune că republica
    n-are nevoie de ceea ce el a numit un Maidan ucrainean – cu
    trimitere la manifestaţiile gigantice care, la începutul lui 2014, au condus la
    prăbuşirea regimului pro-moscovit de la Kiev şi instalarea unei administraţii
    pro-occidentale. El pretinde, totuşi, Uniunii Europene înlocuirea regimului de
    comerţ liber, prevăzut de acordul de asociere, cu unul de comerţ asimetric, ce
    ar permite Republicii Moldova să exporte mărfuri pe piaţa comunitară fără a
    plăti taxe vamale.

    O anumită persoană, fie şi preşedintele, nu poate să
    afecteze fundamental relaţia între România şi Republica Moldova
    – a apreciat,
    marţi, la Iaşi, şeful
    statului român, Klaus Iohannis. Cel mai consecvent şi energic susţinător al
    traseului european al statului vecin, România va ramâne un partener strategic
    şi foarte dinamic pentru Republica Moldova – a promis Iohannis: Eu
    doresc să sprijinim Republica Moldova şi doresc s-o facem instituţuional. Noi
    avem o relaţie istorică, avem o relaţie economică, avem relaţii culturale şi eu
    cred că în continuare există premisele pentru o colaborare foarte bună între
    instituţii din România şi din Republica Moldova şi există toate şansele penru
    Republica Moldova ca economia să crescă şi atunci moldovenii să simtă cu
    adevărat ce înseamnă apropierea de Europa.

    Şi experţii spun că noului preşedinte al
    Republicii Moldova nu-i va fi uşor să-şi bifeze angajamentele de politică
    externă din programul electoral. Profesorul Iulian Chifu, şef al
    Centrului pentru Prevenirea Conflictelor Early
    Warning şi fost consilier prezidenţial la Bucureşti, notează că, pe o
    parte, Constituţia nu-i oferă prea multe prerogative lui Dodon. Şi că, pe de
    alta, atât Guvernul de coaliţie condus de Pavel Filip, cât şi majoritatea
    deputaţilor din Parlamentul ales acum doi ani sunt, declarativ, cel puţin,
    adepţi ai căii europene, nu nostalgici ai vremurilor sovietice.

  • România, partener strategic tra Ripublica Moldova

    România, partener strategic tra Ripublica Moldova

    Tra liderlu socialistu filorus dit Ripublica Moldova, Igor Dodon, luciditatea pari s-l’ia, preayalea-ayalea, loclu a harauual’ei. După victoria dit doilu tur a alidzerlor prezidenţiale, dit 13 di brumar, aburl’i a anachisearil’ei s-araspandescu şi prezidentul aleptu, baga, muteasca tra taxerli babageani dit campania electorală. Tru un interviu tra agenţia rusă Interfax, aleptu di corespondenţal’i Radio România la Chişinău, el spune tora că ali Ripublica Moldova nu-l’i da di mana s-curmă acordul di asociere cu Uniunea Europeană, aca ma ninti la taxea a susţinătorilor a l’ei că va li faca afanu achicaserli cu Bruxellesul, tra s-da cali tra integrarea tru Uniunea Economică Eurasiatică, Rusia-Belarus-Kazahstan.




    Duchimasitu că giumitatea di electorat cari vota tra contracandidata a lui, reformatoarea pro-europeană Maia Sandu, nu va s-aproachi una alaxeari serta a vectorlui di politică externă, Dodon spuni că ripublica nu are ananghi di atea ti nasu numasi un “Maidan” ucrainean — cu pitriteari la manifestaţiile babageani cari, tru ahurhita a anlui 2014, dusira la cadearea a regimlui pro-moscovit di Kiev şi bagarea pi ipotisi a unei administraţii pro-occidentala. El cafta, ama a Uniunil’ei Europene alaxearea a regimlui di comerţu libir, pruvidzut di acordul di asociere, cu unu di comerţu asimetric, ti poati s-da izini ali Ripublica Moldova s-exporta părmatii pi pazarea comunitară ama s-nu palteasca taxi di yimbruchi.




    Una persoană, s-hiba si prezidentul, nu poate s-aduca zn’ii acutotalui ti ligatura anamisa di România şi Ripublica Moldova — spusi, marţa, Iaşi (nord-est, la doar 20 di kilometri di frontieara comună), şeflu a statlui român, Klaus Iohannis. Nai ma consecventu şi energic atel ti ndrupasti imnaticlu european a statlui vitin, România va s-armâna un partener strategic şi multu dinamic tra Ripublica Moldova – taxi Iohannis: Io voi s-andrupam Ripublica Moldova şi voi sa u fatem instituţuional. Noi avem una ligatura istorică, avem una ligatura economică, avem ligaturi culturale şi minduescu ma largu ca ari premisili tra una colaborare multu bună anamisa di instituţiili dit România şi Ripublica Moldova şi ari tuti nadiili tra Ripublica Moldova ca economia s-crescă şi atumtea moldovenl’ii s-ducheasca cadealithea ti va s-dzaca apruchearea di Europa.”




    Şi experţal’i spun că a naului prezidentu ali Ripublica Moldova nu va-l’i hiba lişor să-şi baga semnul pi borgili di politică externă dit programlu electoral. Profesorlu Iulian Chifu, şef al Centrului tra Prevenirea a Conflictilor Early Warning şi fostu consilier prezidenţial Bucureşti, cundil’eadză că, di una parte, Constituţia nu-l’i aduti dininti multi prerogative al Dodon. Ş-deapoa, di alanta parti, em Guvernul di coaliţie cumandusitu di Pavel Filip, em majoritatea a deputaţlor dit Parlamentul aleptu aoa si doi an’i suntu, declarativ, nai pţanu, adepţal’i a calil’ei europeana, nu nostalghit a chirolui di ma nainti atel sovietic.



    Autor: Bogdan Matei


    Armanipsearea: Tascu Lala

  • November 19, 2016

    November 19, 2016

    STUDY – Around 60% of Romanians see their financial situation as average, with incomes that barely cover their basic needs. According to a recent study, 15% of respondents say that the money Romanians earn are often spent before the end of the month and are insufficient even for their basic needs, while 58% say they can cover their daily needs but they can hardly cover any other unexpected cost. On the other hand, 18% of Romanians can afford anything they want and can cover even costs that come up unexpectedly. Only 8% of the people interviewed say they can buy anything they want and they can even make savings. We remind you that the average salary in Romania is among the smallest in the EU, the equivalent of 280 euros per month.




    GUIDE – The Romanian Foreign Ministry has launched the “Guide of the Romanian Voter Abroad” offering information to Romanian citizens in the Diaspora about how to exercise their right to vote in the December 11 legislative elections. Romanians living outside the country’s borders can cast their votes at one of the 417 polling stations available, by 111 more than at the 2012 elections and by 123 more than at the presidential elections of 2014. We remind you that two years ago, due to organisational problems, thousands of Romanians abroad were unable to cast their votes.




    TOURISM – Mountain climber Alexandra Marcu, known for having conquered the world’s highest volcanoes has been declared “Ambassador of the Romanian tourism”. In January 2015 Alexandra Marcu succeeded to climb Chile’s Ojos del Salado, the highest volcano in the world measuring 6,893 meters high. Alexandra, aged 17 at that time, became the third woman in the world that has ever climbed this volcano. This is also Europe’s youngest mountain climber to conquer Pico de Orizaba of Mexico, and the youngest Romanian to get on top of the Kazbek massif in Georgia.




    MOLDOVA — The Central Electoral Committee in Chisinau on Friday night announced the official results of the presidential election in the Republic of Moldova, won by the pro-Russian Socialist Igor Dodon with 52% of the votes. The Committee dismissed the over 170 appeals submitted by Dodon’s challenger, the pro-European reformer Maia Sandu, who claimed there had been many irregularities and requested that the election be invalidated. The Committee also rejected more than 3,000 complaints filed by Moldovan citizens living abroad, who claimed their constitutional right to vote had been violated. According to the head of the Central Electoral Committee, Alina Rusu, quoted by Radio Romania correspondents, the respective irregularities were minor and could not have influenced the outcome of the election. Also on Friday, Dodon resigned as president of the Socialist Party, whose leadership will be taken over by the chief of the Socialist group in Parliament, Zinaida Greceanîi, a former PM during the communist rule.




    CELEBRATION – The Bucharest subway is today celebrating 37 years since becoming operational, in 1979, after five years of construction works. At present, Bucharest’s subway network covers almost 70 kilometres and has 51 stations. Over 600 thousand people take the subway every day, accounting for 20% of the total number of people using public transport.




    BOOK FAIR — The Gaudeamus International Book Fair organised by Radio Romania is under way in Bucharest. Among the dozens of cultural activities scheduled for today is the final of a national contest initiated by Radio Romania in 2002 in order to promote reading among high school students. The fair, which comes to an end on Sunday, brings together hundreds of publishers and more than 850 events. This year’s guest of honour is China. Gaudeamus is organised by Radio Romania, the only public radio station in the world to initiate and develop a programme of such magnitude to support print culture.




    WEATHER – It is warmer than usual in Romania for this time of the year with maximums ranging between 7 and 18 degrees Celsius. The noon reading in Bucharest was 10 degrees. Fog was reported in the first part of the day in several areas. A terrible car accident that killed 3 people and injured 15 took place in the morning near the capital Bucharest. Fog also disrupted air traffic with delays being reported at the Cluj-Napoca international airport in central Romania.


    (Translated by Elena Enache)

  • Nach Präsidentenwahl in der Moldaurepublik: Bleibt das Land trotzdem auf Europakurs?

    Nach Präsidentenwahl in der Moldaurepublik: Bleibt das Land trotzdem auf Europakurs?

    Der Gewinner der Präsidentenwahl in der Moldau vom vergangenen Sonntag kann seinen Sieg nicht in vollen Zügen genie‎ßen. Der prorussische Sozialist Igor Dodon sieht sich zum einen mehreren Gerichtsklagen seitens der geschlagenen Gegenkandidatin, der proeuropäischen Reformistin Maia Sandu, ausgesetzt. Zum anderen hat die Zivilgesellschaft mehrere Protestaktionen auf der Stra‎ße organisiert.



    Der einstige Lehrling im Schatten des kommunistischen Ex-Präsidenten Vladimir Voronin, der Ökonom Igor Dodon, ist mit nur 41 Jahren zur Nummer Eins in Chişinău aufgestiegen. Zum ersten Mal in zwanzig Jahren wählten die Bürger der Moldau ihren Staatschef direkt. Bislang hatte das Parlament den Präsidenten ernannt.



    Laut Angaben der OSZE, die den Wahlkampf und die Abstimmung beobachtet hat, sei die Finanzierung der Kandidaten nicht transparent gewesen. Zudem hätten zahlreiche Personen aufgrund fehlender Wahlzettel ihre Stimme nicht abgeben können. Interne Beobachter bezichtigen die Einschränkung des Wahlrechts der Auslandsmoldauer. Au‎ßerdem verweisen sie auf die organisierten Wahlreisen mit Bussen in der prorussischen und separatistischen Region Transnistrien im Osten des Landes.



    Nach dem Urnengang bekannte sich Dodon im Interview mit der Moskauer Zeitung Iswestja, dem früheren Amtsblatt der Sowjetunion, zu seinen Wahlkampfthemen. Die Neuausrichtung Chişinăus zur Union Russland-Wei‎ßrussland-Kasachstan hin, die Idee von einem Referendum zur Aufkündigung des Assoziierungs- und Freihandelsvertrags mit der Europäischen Union und der versprochene Antrittsbesuch in Moskau — das alles hat nach wie vor Bestand im diplomatischen Menü des Sozialistenchefs.



    Professor Iulian Chifu vom Zentrum für Konfliktprävention Early Warning und ehemaliger Sonderberater des rumänischen Präsidenten spielt im Interview mit Radio Rumänien den Ausgang der Wahl etwas herunter.



    Was die Republik Moldau anbelangt, dort sind wir in der Tat in einer anderen Dimension. Es geht um einen Staat, der sich ohnehin auf einer Spalte befand, wobei die Wahl von Igor Dodon zum Präsidenten nicht die beste Nachricht aus Bukarester Sicht ist, wenn man seine Vergangenheit und die Behauptungen aus dem Wahlkampf bzw. sein Wahlprogramm berücksichtigt. Gleichzeitig reden wir aber von guter Nachbarschaft, es geht um einen Nachbarstaat und eine Regierung sowie um ein Parlament, die nach wie vor proeuropäisch sind. Auch wenn der gewählte Präsident Dodon sich Neuwahlen und anschlie‎ßend eine uneingeschränkte Machtübernahme wünscht. Wir werden alles abwägen und die kommenden Monate abwarten müssen, um zu sehen, wie sich die Politik der beiden Staaten setzt. Aber ich sage es erneut: Solange es eine Kontinuität für die Hauptakteure gibt, ist es eher unwahrscheinlich, dass wir extrem starke Entwicklungen beobachten werden.“




    Die Experten in Chişinău warnen derweil von Turbulenzen in der Au‎ßenpolitik der Moldaurepublik, berichteten Radio-Rumänien-Korrespondenten. In der Innenpolitik werde Dodon womöglich seine Wahlversprechen nicht einhalten können, da die finanzielle Unterstützung aus dem Westen kommt — von dem IWF, der Weltbank, der Europäischen Union und dem benachbarten Rumänien. Das hinderte Dodon im Laufe der Zeit aber nicht daran, eine virulent anti-rumänische Rhetorik zu verwenden. Er drohte unter anderem, Gruppierungen verbieten zu lassen, die für die Wiedervereinigung mit Rumänien plädieren. Auch drohte er den Moldauern, die zugleich rumänische Staatsbürger sind, mit dem Entzug der moldauischen Staatsbürgerschaft oder gar mit der Veränderung der Staatsflagge, die fast identisch mit der Rumäniens ist. Das werde sich Rumänien aber nicht gefallen lassen, glaubt der in Chişinău lebende Politik-Experte Octavian Ţîcu:



    Bukarest wird seinen moldauisierenden Diskurs nicht schlucken. Ich glaube, hier geht es eher um eine Falle, sowohl für die Sozialistische Partei als auch für Igor Dodon selbst. Angesichts der Unfähigkeit, die Wahlversprechen einzulösen, werden sie einen Untergang erleben, wie ihn die Kommunistische Partei hierzulande auch erlebt hat.“



    Rumäniens Präsident Klaus Iohannis beschränkte sich indes darauf, in einer Mitteilung zu bestätigen, dass er die Wahl der Bürger in der Republik Moldau zur Kenntnis genommen habe“. Darin plädierte er ferner für die Gewährleistung der internen Stabilität. Auch die rumänische Regierung drückte ihre Hoffnung aus, dass die Institutionen der Moldau weiterhin auf dem Weg nach Europa zusammenarbeiten werden. Dodons Name wird in keiner der beiden Mitteilungen erwähnt. Iohannis spricht lediglich vom neuen Präsidenten der Republik Moldau“. Dieser solle seine Amtszeit weise und ausgeglichen angehen.



    Professor Chifu warnt jedoch vor dem Machtstreben der ex-kommunistischen Sozialisten unter dem neuen Staatschef.



    Zurzeit ist Dodons Machtstellung als Präsident offensichtlich von der Verfassung eingeschränkt. Wir dürfen aber einen wichtigen Aspekt nicht vergessen. Igor Dodon hat immer noch die stärkste Partei des Landes hinter sich, es ist die grö‎ßte Oppositionspartei, die derzeit auch einen Aufschwung erlebt infolge des Wahlsiegs. Darin besteht die reelle Macht Dodons, er ist ein Vladimir Voronin mit einer gro‎ßen Partei, die noch keinen Zugang zur Macht hat. Es liegt in seinem Interesse als Politiker mit Instinkten, die ganze Macht in der Moldau an sich zu rei‎ßen.“




    Andere Beobachter behaupten sarkastisch, dass jeder fähige Politiker sich eher eine Teilung der Macht und damit der Verantwortung wünschen würde — in einem Land wie die Moldau, die als ärmster Staat Europas gilt.

  • Rumänien unterstützt die Republik Moldau weiter auf der europäischen Route

    Rumänien unterstützt die Republik Moldau weiter auf der europäischen Route

    Der Sieg von neulich des russlandnahen Sozialisten Igor Dodon bei den Präsidentschaftswahlen in der Republik Moldau vor der überzeugt proeuropäischen Maia Sandu, riskiert alle Schritte auszulöschen, die die ex-Sowjetrepublik in den letzten Jahren auf dem europäischen Weg unternommen hat. Denn Dodon hat ausdrücklich erklärt, er wünscht sich eine Neudimensionierung der Au‎ßenpolitik. Dadurch soll die Republik Moldau wieder unter die Schirmherrschaft Russlands treten, genauso wie im Zeitraum 2001 — 2009, als die Kommunisten regiert haben.



    Nichtsdestotrotz beeinträchtigt die von Dodon angekündigte Kursänderung nicht die Pläne des benachbarten Rumäniens. Rumänien ist zum Sprechrohr der europäischen Bestrebungen Chişinăus und einem konstanten Partner im Erfahrungsaustausch, Berater und Sponsor der sterbenden Wirtschaft der Republik Moldau geworden. Dies lie‎ß Staatschef Klaus Iohannis, anlässlich seiner Teilnahme im nord-west-rumänischen Klausenburg an der Debatte Die Europäische Union zwischen Desintegration und Reform. Der Beitrag Rumäniens an der Konsolidierung des europäischen Gebäude“ vestehen.



    Klaus Iohannis, über die besondere Beziehung Rumäniens zur Republik Moldau: Diese Sonderbeziehung muss aber im 21. Jahrhundert ein solides Fundament haben. Dieses solide Fundament muss, meiner Meinung nach — und das ist auch die Meinung der Mitglieder im Obersten Landesverteidigungsrat — ein institutionelles Fundament sein. Rumänien muss Moldawien unterstützen. Das hei‎ßt, dass wir die Institutionen der Republik Moldau unterstützen müssen, leistungsstärker, repräsentativer und transparenter zu werden“.



    Auch der Beitrag Rumäniens an den Investitionen in die Wirtschaft der Republik Moldau und die Unterstützung für den Versuch Chişinăus, von der Abhängigkeit von dem russischen Erdgas loszuwerden, bleiben weiterhin feste Verpflichtungen. Klaus Iohannis: Rumänien muss sich in die Wirtschaft Moldawiens involvieren, aber nicht im Sinne, dass wir irgendwas dort steuern wollen. Sondern, wir sollen Investitionen nach Moldawien leiten, z.B. durch Energieanschlüsse mit diesem Land, um dessen Abhängigkeit von dem derzeit einzigen Lieferanten zu entlasten.“



    Für die Republik Moldau sind, im neuen internen politischen Kontext, trübe Zeiten angesagt, in denen die gro‎ßen Probleme riskieren, noch akuter zu werden. Darunter die Armut, denn laut Statistik ist die Republik Moldau das ärmste Land Europas, das labile Bankwesen, aus dem eine Milliarde Dollar verschwunden sind, oder die fragile Justiz, die unfähig ist, die Korruption, besonders die gro‎ße Korruption, in Zügeln zu halten.

  • The Republic of Moldova, where to?

    The Republic of Moldova, where to?

    Pro-Russian Socialist leader Igor Dodon could not enjoy the presidential win in the elections in the Republic of Moldova after street protests and motions filed in Court by civil society and the defeated candidate, Maia Sandu, claiming the elections were rigged. The 41 year-old economist came up in politics in the shadow of former communist leader Vladimir Voronin. He went on to found his own socialist party, and now won the presidential seat in the first direct popular vote in Moldova in 20 years. During that period, the president was appointed by Parliament. The OSCE, which monitored the campaign and the voting, pointed out that the financing of the election campaign was not transparent, and that many voters could not exercise their right for lack of ballots.



    Domestic observers also said that voters living abroad were disenfranchised, as well as that voters from the pro-Russian separatist region of Transdniester, all Dodon sympathizers, were bused by the dozen to the polls. In terms of foreign policy, the new head of state wants to bring Moldova into the Russia-Belarus-Kazakhstan union, promised his first visit would be to Moscow, and wants to hold a referendum to cancel the association and free trade agreement with the European Union.



    In Bucharest, professor Iulian Chifu, head of the Center for Conflict Prevention and Early Warning, spoke to Radio Romania about the issue: “We are talking about a different reality when it comes to the Republic of Moldova. This was a rift state to begin with, and Igor Dodons election is not the best news for Bucharest, considering his past, his election rhetoric, and his electoral platform. However, we are talking about good neighborhood, a neighboring state, as well as a government and parliament that continue to be pro-European, even if President Dodon wants early elections and wants to take over power completely. We should ponder over the next period how the policies of these two states lie, but again, as long as there is continuity for the big actors, there is little probability to see things that powerful.”



    Experts quoted by Radio Romania correspondents in Chisinau warn that Dodons election could muddy the waters in terms of the republics foreign policy, making it impossible for him to keep his election promises, since financial aid comes from the west, from institutions like the IMF and WB, as well as from Romania. This has not prevented Dodon from using a virulent anti-Romanian rhetoric. He threatened to make illegal organizations that militate for uniting with Romania, withdrawing citizenship from certain Romanian nationals, and even changing the national flag, which is virtually identical with the Romanian one.



    Here is political commentator Octavian Tîcu in Chisinau: “His Moldavian discourse will not be accepted in Bucharest. I rather believe it is a trap for the Party of Socialists and Igor Dodon, since it will be impossible for them to keep their election promises, which will start be their downfall, just like the Party of Communists.”



    Romanian President Klaus Iohannis simply announced in a press release that he noted the choice expressed by Moldovan citizens with their vote. He pleads for domestic stability, further reforms, and working to join Europe. The Romanian government hopes that the institutions in the Republic of Moldova would work towards this goal of joining Europe. None of the two press releases mentions Dodons name. Iohannis simply used the phrase the new president of the Republic of Moldova, saying about him that he will have to show wisdom and balance during his term.



    Professor Chifu warns over the thirst for power shown by the ex-communist socialists led by the new head of state: “For the time being, Dodons power, strictly as a president, is obviously limited by the Constitution, but we should not forget a very important thing. Igor Dodons party continues to be the largest party in the Republic of Moldova, the largest opposition party, which at this time gained a certain impulse for growth due to winning the presidential elections. Igor Dodons real power lies in that, he is a Vladimir Voronin with a large party which does not yet have access to power, and it is in his interest, as a politician, with a politicians instincts, to take over power completely in the Republic of Moldova”.



    Other commentators pointed out sarcastically that any able politician would rather share power, and therefore responsibility, in a state such as the Republic of Moldova, ranked as the poorest in Europe.

  • Romania, the Republic of Moldova and European integration

    Romania, the Republic of Moldova and European integration

    The recent victory in the presidential elections in the Republic of Moldova by pro-Russian Socialist Igor Dodon against Maia Sandu, a pro-European reformer, runs the risk of symbolically erasing all steps, although small, taken by the former Soviet republic with a predominantly Romanian speaking population, in an effort to come closer to the EU. This is because Dodon has openly expressed his openness to a recalibration of the country’s foreign policy, so that Moldova gets back under Russia’s tutoring, just like in the 2001 — 2009 period, when it was ruled by Communists. Nevertheless, the envisaged switch of direction that has been announced by Dodon does not change the plans of neighbouring Romania, which, so far, has openly supported Chishinau’s European aspirations, and which has become a constant expertise provider in various fields of activity, as well as a sponsor of Moldova’s weak economy.



    Romanian President Klaus Iohannis has recently referred to Romania’s special relation with the Republic of Moldova, at the debates entitled “The European Union between disintegration and reformation. Romania’s contribution to the European construction”, hosted by the northwestern city of Cluj Napoca. Klaus Iohannis: “This privileged relationship should however have a solid base in the 21st century. And, in my opinion, which has been shared by all members of Romania’s Higher Defence Council, this solid base should be an institutional one. Romania should and is willing to support the Republic of Moldova. This means that we should support the institutions in the Republic of Moldova to become more effective, stronger, to better represent the Moldovan society and to work more transparently.



    Romania’s contribution to investments in the Moldovan economy and the support granted to Chishinau in an effort to become less dependent on Russian gas continue to be Romania’s firm commitments. Klaus Iohannis: “Romania should get involved in Moldova’s economy, but not in the sense that we would try to set the tone or lead something there, but by making investments in Moldova, creating, for instance, connections between the energy systems of Romania and Moldova, to ease their dependence on the only gas supplier they have now.”



    Difficult times are looming ahead for the Republic of Moldova, in the new internal political context, in which big problems might become even more severe. According to statistical figures, one such problem is poverty, as the Republic of Moldova is the poorest European state, with a frail banking system, from which one billion dollars simply vanished, and a fragile justice system, unable to keep corruption in check, particularly graft, at the highest level.


    (Translated by Diana Vijeu)









  • Republica Moldova, încotro?

    Republica Moldova, încotro?

    Contestaţiile din Justiţie, ale contracandidatei învinse, reformatoarea pro-europeană Maia Sandu, şi din stradă, ale societăţii civile, care acuză, la unison, fraudarea scrutinului, nu i-au permis socialistului rusofil Igor Dodon să-şi savureze victoria în alegerile prezidenţiale de duminică din Republica Moldova. La doar 41 de ani, acest economist care a ucenicit în politică la umbra fostului lider comunist Vladimir Voronin, înainte de a-şi disputa cu el favorurile Moscovei şi a-şi fonda propriul partid socialist, devine numărul unu la Chişinău la primele alegeri, după 20 de ani, în care cetăţenii Republicii Moldova şi-au votat direct şeful statului.



    Până acum, acesta era ales de Parlament. OSCE, care a monitorizat campania şi votul, notează că finanţarea candidaţilor nu a fost transparentă şi că numeroşi alegători nu au putut vota din cauza lipsei buletinelor de vot. Observatorii interni acuză, la rându-le, îngrădirea dreptului de vot al cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare, precum şi faptul că alegători din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, simpatizanţi ai lui Dodon, au fost transportaţi organizat, cu zeci de autobuze, la secţiile de votare. După scrutin, Dodon şi-a reluat într-un interviu acordat gazetei moscovite Izvestia – un brand celebru încă de pe când era oficios sovietic – temele din campania electorală.



    Reorientarea Chişinăului către Uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan, ideea unui referendum de anulare a acordului de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană şi promisiunea că prima sa vizită ca şef de stat va avea loc la Moscova — nimic nu lipseşte din meniul diplomatic al socialistului şef. La Bucureşti, profesorul Iulian Chifu, preşedintele al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor Early Warning şi fost consilier prezidenţial de specialitate, a comentat pentru Radio România:


    În ceea ce priveşte Republica Moldova, într-adevăr, suntem într-o altă realitate. Vorbim despre un stat care era oricum un stat de falie, iar alegerea lui Igor Dodon nu este cea mai bună veste pentru Bucureşti, având în vedere trecutul său şi afirmaţiile din campania electorală, respectiv programul său electoral. Dar, din nou, vorbim de bună vecinătate, vorbim despre un stat vecin şi vorbim despre un guvern şi un parlament care rămân în continuare proeuropene, chiar dacă preşedintele Dodon îşi doreşte alegeri anticipate şi să preia pe deplin puterea. O să trebuiască să cumpănim şi să vedem în perioada următoare cum se aşează politicile acestor două state, dar din nou, atât timp cât există continuitate pentru marii actori e puţin probabil să vedem lucruri atât de puternice.”



    Experţii, citaţi de corespondenţii Radio România la Chişinău, avertizează că alegerea lui Dodon ar putea provoca turbulenţe în politica externă a republicii, iar în plan intern acesta va fi pus în imposibilitatea de a-şi realiza promisiunile electorale, fiindcă sprijinul financiar vine din vest — Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, Uniunea Europeană şi România vecină. Ceea ce nu l-a împiedicat pe Dodon să uzeze, în timp, de o retorică virulent antiromânească. El a ameninţat cu scoaterea în afara legii a formaţiunilor care militează pentru reunificarea cu România, cu retragerea cetăţeniei moldoveneşti acordată unor cetăţeni români ori chiar cu modificarea drapelului de stat, aproape identic cu cel românesc.



    De la Chişinău, comentatorul politic Octavian Ţîcu: Discursul său moldovenist nu va fi înghiţit la Bucureşti. Eu cred că aici este mai degrabă vorba despre o capcană şi pentru Partidul Socialiştilor şi Igor Dodon, care, în condiţiile acestei imposibilităţi de îndeplinire a prevederilor campaniei electorale, vor fi într-un proces de decădere exact la fel cum s-a întâmplat şi cu Partidul Comuniştilor.”



    Preşedintele României, Klaus Iohannis, s-a rezumat să anunţe, într-un comunicat, că “a luat act de votul exprimat de cetăţenii Republicii Moldova”. El pledează pentru asigurarea stabilităţii interne, continuarea reformelor şi a parcursului european. Şi Guvernul român speră că instituţiile din Republica Moldova vor colabora pentru a continua drumul spre Europa. În niciunul din cele două comunicate nu este menţionat numele lui Dodon. Klaus Iohannis foloseşte doar sintagma “noul preşedinte al Republicii Moldova”, despre care spune va trebui să dea dovadă de înţelepciune şi echilibru în mandatul său.



    Profesorul Chifu avertizează, însă, asupra setei de putere a socialiştilor ex-comunişti conduşi de noul şef al statului: În momentul de faţă, puterea lui Dodon, dacă ne uităm strict la poziţia sa de preşedinte, este evident îngrădită de Constituţie, însă nu trebuie să uităm un lucru foarte important. Igor Dodon are în continuare cel mai mare partid din Republica Moldova, cel mai mare partid de opoziţie, care în momentul de faţă a dobândit şi un anumit impuls de creştere ca urmare a câştigării alegerilor prezidenţiale. În asta rezidă puterea reală a lui Igor Dodon, e un Vladimir Voronin cu un partid mare care nu a acces încă la putere şi va avea tot interesul, ca orice om politic, cu instincte de politician, să preia întreaga putere în Republica Moldova.”



    Sarcastici, alţi comentatori afirmă că orice politician abil şi-ar dori mai degrabă partajarea puterii şi, deci, şi a responsabilităţii, într-un stat precum Republica Moldova, cotat în clasamentele de specialitate drept cel mai sărac din Europa.

  • Nach Präsidentenwahl in Moldaurepublik: Proteste in Kischinew

    Nach Präsidentenwahl in Moldaurepublik: Proteste in Kischinew

    Tausende Menschen haben am Montag in der moldauischen Hauptstadt Kischinew gegen die mangelhafte Organisierung der Wahlen in der Moldaurepublik protestiert. Am Sonntag hatte der prorussische Kandidat Igor Dodon über 52 % der Stimmen gesammelt, die proeuropäische Reformistin Maia Sandu knapp 48 %. Maia Sandu hat schon angekündigt sie werde das Wahl-Ergebnis beim Verfassungsgericht anfechten. Zudem forderte sie erneut die Vorsitzende des Zentralen Wahlbüros, Alina Rusu, und den Au‎ßenminister Andrei Galbur auf, wegen der mangelhaften Organisierung der Wahl bei den Botschaften und Konsulaten der Moldaurepublik, zurück zu treten. Maia Sandu:



    Die Wahl war weder korrekt, noch frei. Unsere Gegner haben unehrliche Methoden eingesetzt: Manipulation, Lüge, schmutzige Gelder, verwalterische Ressourcen und sogar Spezialdienste. Wir werden alle legale Wege gehen um die Analyse jeder Anfechtung zu fordern.”



    Die OSZE, die den Wahlkampf monitorisiert hat, erklärte in einem Kommunique, dass die Finanzierung der Kandidaten nicht transparent gewesen sei und dass zahlreiche Wähler nicht wählen konnten, weil nicht ausreichend Stimmzettel vorhanden waren. Interne Beobachter klagten auch über die Einschränkung des Wahlrechts im Ausland. Zudem habe man Sympathisanten von Igor Dodon aus der prorussischen separatistischen Region Transnistrien mit Dutzend Bussen zu den Wahllokalen gebracht.



    In der Zwischenzeit hat Igor Dodon in einem Interview für die Moskauer Zeitung Izvestia, die Themen aus dem Wahlkampf wiederholt. Die Umorientierung Kischinews Richtung Euroasische Wirtschaftsunion, die Organisierung eines Referendums für die Aufkündigung des Assoziierungs-und Freihandelsabkommens mit der EU und das Versprechen für den ersten offiziellen Besuch nach Moskau zu reisen – nichts fehlt aus dem diplomatischen Menü des Sozialisten-Chefs. Experten in Kischinew, die von Radio Rumänien ist Kischinew zitiert werden, sind der Meinung, dass die Wahl Dodon’s zu Turbulenzen in der Au‎ßenpolitik der Republik führen könnte. Intern werde er seine Wahlversprechen nicht einhalten können, weil die finanzielle Unterstützung aus dem Westen kommt — von dem IWF, von der Weltbank, von der EU und vom Nachbarland Rumänien.



    In Bukarest, erklärte Staatschef Klaus Iohannis nur, dass er das Wahlergebnis zur Kenntniss genommen habe. Er plädiert für die Sicherung der internen Stabilität, für die Fortsetzung der Reformen und des europäischen Weges. Auch die rumänische Regierung hofft, dass die Institutionen in der Moldaurepublik zusammen arbeiten werden, um den Weg nach Europa weiter zu gehen. In keinem der beiden Kommunique wird der Name von Igor Dodon erwähnt. Hlaus Iohannis benutze nur das Syntagma der neue Präsdient der Moldaurepublik”. Dieser müsse Weisheit und Gleichgewicht in sein Mandat einbringen, so Iohannis.

  • Elections contestées en République de Moldova

    Elections contestées en République de Moldova

    Des milliers de personnes sont descendues lundi dans la soirée dans les rues de Chisinau pour dénoncer la falsification du scrutin présidentiel de dimanche en faveur du gagnant, le socialiste pro-russe Igor Dodon. Celui-ci a remporté 52% des voix alors que son adversaire, la réformatrice pro-européenne Maia Sandu n’a remporté que 47% des voix. Elle a déjà annoncé son intention de contester à la Cour Constitutionnelle le résultat des élections. Maia Sandu a également exigé les démissions de la présidente de la Commission Electorale Centrale de Chisinau, Alina Rusu et du ministre des Affaires Etrangères, Andrei Galbur, accusés de mauvaise gestion du processus électoral aux ambassades et consulats de la République de Moldova.

    Maia Sandu : « Ces élections n’ont été ni correctes, ni libres. Nos opposants ont utilisé des méthodes malhonnêtes : manipulation, mensonge, des fonds d’origine douteuse, ressources administratives et même services spéciaux. Nous utiliserons tous les leviers légaux afin d’examiner chaque contestation. »

    L’organisation de sécurité et de coopération en Europe, OSCE, qui a fait le monitoring de la campagne électorale et du scrutin présidentiel moldaves, note dans un communiqué que le financement des candidats n’a pas été transparent et que de nombreux électeurs n’ont pas pu voter en raison de l’absence des bulletins de vote. Les observateurs internes accusent à leur tour les atteintes au droit de vote des citoyens moldaves se trouvant au-delà des frontières du pays. Ils dénoncent aussi le fait que des électeurs de la région séparatiste russophone de Transnistrie ont été transportés par des dizaines de cars et bus aux bureaux de vote de République de Moldova.

    Entre temps, dans une interview accordée au fameux quotidien moscovite Izvestia, Igor Dodon a repris les thèmes directeurs de sa campagne électorale. Une réorientation du pays vers l’Union Russie – Belarus – Kazakhstan, l’annulation par référendum de l’accord d’association et de libre échange avec l’UE et la promesse d’effectuer sa première visite à l’étranger à Moscou, – autant de sujets qui ont figuré dans les propos du socialiste moldave.

    Les experts cités par l’antenne de Chisinau de la Radio publique roumaine avertissent que l’élection de Dodon pourrait causer des turbulences dans la politique étrangère de la République alors que sur le plan interne, les autorités de Chisinau se verront incapables de respecter leurs promesses électorales, vu que pour l’instant l’appui financier provient de l’Occident. A l’heure actuelle, le FMI, la Banque Mondiale, l’Union européenne et la Roumanie voisine prêtent de l’argent à la République de Moldova.

    A Bucarest, le président roumain Klaus Iohannis s’est seulement contenté d’annoncer dans un communiqué qu’il avait pris acte du vote exprimé par les citoyens de la République de Moldova. Le leader de Bucarest plaide pour la stabilité interne ainsi que pour la poursuite des réformes et du parcours européen du pays. Le gouvernement roumain espère également que les institutions moldaves pourront collaborer afin de continuer le parcours européen du pays.

    A noter que les deux communiqués n’évoquent même pas le nom d’Igor Dodon. En échange, le président roumain, Klaus Iohannis affirme que « le nouveau président de la République de Moldova » devrait faire preuve de sagesse et d’équilibre tout au long de son mandat. (Trad. Alex Diaconescu)

  • Republica Moldova, alegeri cu probleme

    Republica Moldova, alegeri cu probleme

    Mii de oameni au ieşit, luni, în stradă la Chişinău ca să denunţe trucarea scrutinului prezidenţial de duminică în favoarea câştigătorului, socialistul filorus rus Igor Dodon, care a obţinut 52% din sufragii. Creditată cu doar 47 de procente, contracandidata lui Dodon, reformatoarea pro-europeană Maia Sandu, şi-a anunţat, deja, decizia de a contesta la Curtea Constituţională rezultatul scrutinului. Ea şi-a reiterat şi cererea privind demisiile preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, Alina Rusu, şi a ministrului de Externe, Andrei Galbur, pentru proasta gestionare a procesului electoral la amabasadele şi consulatele Republicii Moldova.



    Maia Sandu: Aceste alegeri nu au fost nici corecte, şi nici libere. Oponenţii noştri au folosit metode necinstite: manipulare, minciună, bani murdari, resurse administrative, chiar şi servicii speciale. Vom folosi toate pârghiile legale pentru a cere examinarea fiecărei contestaţii.”



    Şi OSCE, care a monitorizat campania şi votul, notează, într-un comunicat, că finanţarea candidaţilor nu a fost transparentă şi că numeroşi alegători nu au putut vota din cauza lipsei buletinelor de vot. Observatorii interni acuză, la rându-le, îngrădirea dreptului de vot al cetăţenilor moldoveni aflaţi peste hotare, precum şi faptul că alegători din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, simpatizanţi ai lui Dodon, au fost transportaţi organizat, cu zeci de autobuze, la secţiile de votare.



    Între timp, Dodon şi-a reluat, imperturbabil, într-un interviu acordat celebrei gazete moscovite Izvestia, temele din campania electorală. Reorientarea Chişinăului către Uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan, ideea unui referendum de anulare a acordului de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană şi promisiunea ca prima sa vizită ca şef de stat să aibă loc la Moscova — nimic nu lipseşte din meniul diplomatic al socialistului şef.



    Experţii, citaţi de corespondenţii Radio România la Chişinău, avertizează că alegerea lui Dodon ar putea provoca turbulenţe în politica externă a republicii, iar în plan intern acesta va fi pus în imposibilitatea de a-şi realiza promisiunile electorale, fiindcă sprijinul financiar vine din vest — FMI, Banca Mondială, Uniunea Europeană şi România vecină.



    La Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis s-a rezumat să anunţe, într-un comunicat, că “a luat act de votul exprimat de cetăţenii Republicii Moldova”. El pledează pentru asigurarea stabilităţii interne, continuarea reformelor şi a parcursului european. Şi Guvernul român speră că instituţiile din Republica Moldova vor colabora pentru a continua drumul spre Europa. În niciunul din cele două comunicate nu este menţionat numele lui Dodon. Klaus Iohannis foloseşte doar sintagma “noul preşedinte al Republicii Moldova”, despre care spune va trebui să dea dovadă de înţelepciune şi echilibru în mandatul său.

  • Nachrichten 14.11.2016

    Nachrichten 14.11.2016

    Der pro-russische Kandidat der Sozialisten, Igor Dodon, hat die erste direkte Präsidentenwahl in der Moldau gewonnen. In der Stichwahl am Sonntag kam er auf rund 52 Prozent der Stimmen. Dodon hatte im Wahlkampf erklärt, die Annäherung der ehemaligen Sowjetrepublik an die EU umkehren zu wollen. Er hatte bereits in der ersten Wahlrunde vor der Reformerin Maia Sandu gelegen. Dodon hat für den Fall seines Sieges eine Volksbefragung über die Aufhebung eines Handels-Abkommens mit der EU aus dem Jahr 2014 angekündigt. Stattdessen soll sich die Moldau einer von Russland geführten Zollunion anschlie‎ßen. Dodons proeuropäische Gegnerin Maia Sandu, die Führerin der Partei Handeln und Solidarität, erzielte 48% der Wahlstimmen — hie‎ß es aus den Ergebnissen, die am Montag vom Zentralen Wahlausschuss bekannt gegeben wurden. Auch am Montag kündigte Maia Sandu an, sie werde das Wahlergebnis beim Verfassungshof anfechten, denn laut ihr hätte es zahlreiche Beweise gegeben, dass die Wahlen verfälscht wurden. Die Wahlen waren von Problemen besonders im Ausland geprägt, wo bei den Wahllokalen die Stimmzettel ausgingen und moldauische Bürger ihre Stimme nicht mehr abgeben konnten. Etwa 3 Millionen wahlberechtigte Moldauer wurden zum zweiten Mal an die Urnen gerufen, um nach 16 Jahren ihren Staatspräsidenten direkt zu wählen. Das Verfassungsgericht in Chişinău hatte im März 2016 mehrere Veränderungen der Verfassung aus dem Jahr 2000 als verfassungswidrig erklärt. Darunter auch jene, die vorsahen, dass der Staatspräsident vom Parlament gewählt wird. La Bucuresti, presedintele Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul ferm al Romaniei pentru traseul european al Rep.Moldova si pentru continuarea proiectelor bilaterale. Aus Bukarest äu‎ßerte Präsident Klaus Iohannis wiederholt die Unterstützung Rumäniens für den europläischen Fahrplan der Republik Moldau und für die Fortsetzung der bilateralen Vorhaben.



    Der rumänische Au‎ßenminister Lazăr Comănescu hat sich am Montag am Rat der EU-Au‎ßenminister in Brüssel beteiligt. Auf der Tagesordnung standen die Lage in der Türkei, der Zustand der Ostpartnerschaft sowie die Situation in Syrien. Zusammen mit den Verteidigungsministern diskutietren die Au‎ßenminister auch die Umsetzung der globalen Strategie für die GASP der EU. Am Sonntag hatte Comănescu an einem informellen Treffen der Au‎ßenminister in Sachen transatlantische Beziehungen nach dem Wahlsieg von Donald Trump bei den Präsidialwahlen in den USA teilgenommen. Die Verantwortlichen einigten sich darauf, dass Europa sich proaktiv im Verhältnis zu Washington verhalten müsse, da die USA wichtig für die globalen Umwelt- und Sicherheitsprobleme seien.



    Rumäniens Fu‎ßballnationalelf spielt am Dienstag in Grosnyi in einer Freundschaftspartie gegen Russland, den Gastgeber der nächsten WM. Es ist zum zweiten Mal, dass Rumänien nach der Wende gegen Russland spielt — das erste Mal ging es gegen diesen Gegner 2008 in Bukarest in einem Freundschaftsspiel, das Rumänien 3-0 für sich entschied. Diesmal ist die Moral denkbar schlecht – Rumänien unterlag am Freitag auf eigenem Platz 0-3 gegen Polen und sieht die Qualifikationsfelle für die WM in Russland davonschwimmen. Mit nur 5 Punkten belegt das vom Deutschen Cristoph Daum gecoachte Nationalteam Rumänien nur den 4. Platz in der Gruppe, hinter Polen mit 10 Punkten, Montenegro (7) und Dänemark (6).

  • Jurnal românesc – 14.11.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 14.11.2016 UPDATE

    Liderul
    Partidului Socialist, filorus, Igor Dodon, a câştigat, cu peste 52% din voturi,
    al doilea tur, de duminică, al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova. Adversara sa, pro-europeana Maia Sandu,
    lidera Partidului Acţiune şi Solidaritate, a acumulat aproape 48% din sufragii
    – relevă rezultatele comunicate de Comisia Electorală Centrală. Maia Sandu a anunţat că va contesta rezultatul alegerilor la Curtea
    Constituţionala, întrucât, susţine ea, există suficiente dovezi că scrutinul a
    fost fraudat.Au participat peste 53% din cetăţenii
    moldoveni cu drept de vot. Scrutinul a fost marcat de proteste, după epuizarea
    buletinelor de vot la numeroase secţii din diaspora, inclusiv din Bucureşti.
    Preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu, şi-a manifestat
    regretul faţă de situaţia creată. Aceasta a declarat, într-o conferinţă de
    presă susţinută după închiderea urnelor, că problemele cu care s-au confruntat
    alegătorii din diaspora sunt o lecţie care trebuie învăţată. Ea a subliniat că
    decizia de organizare a secţiilor de votare din străinătate a fost luată în
    funcţie de numărul de cereri prealabile depuse de cetăţenii din străinătate,
    dar şi de participarea acestora la alegerile parlamentare din 2014. La ultimele
    alegeri parlamentare, la cele 95 de secţii de votare deschise în afara ţării,
    s-au prezentat 73.000 de persoane cu drept de vot, în condiţiile în care la
    alegerile prezidenţiale de duminică numărul acestora a depăşit 130.000. Alegerile
    au fost primele, după 20 de ani, în care cetăţenii Republicii Moldova şi-au
    votat direct preşedintele. Până acum, acesta era ales de Parlament.


    Alegătorii din diaspora trebuie să trimită plicurile cu votul prin
    corespondenţă astfel încât acestea să ajungă la Biroul electoral pentru străinătate
    cu până la trei zile înainte de data alegerilor parlamentare, inclusiv ziua de
    11 decembrie, informează Biroul electoral de circumscripţie nr. 43 pentru
    cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Potrivit acestuia,
    plicul exterior sigilat poate fi depus la orice oficiu poştal sau în orice
    cutie poştală. Plicul exterior sigilat poate fi depus de către alegător la
    orice operator de curierat pe cheltuiala sa. Aceste precizări vin ca urmare a
    ‘informaţiilor eronate’ vehiculate în mediul online cu privire la termenul şi
    modalitatea de trimitere a plicurilor exterioare cu voturile prin corespondenţă
    pentru alegerile parlamentare, arată sursa citată. În diaspora a început deja
    votul, deoarece cetăţenii români cu reşedinţa sau domiciliul în străinatate şi
    care s-au înscris în Registrul electoral au primit buletinele de vot prin Poşta
    Română şi, astfel, ei pot să voteze la alegerile parlamentare. Plicurile cu
    voturile prin corespondenţă se centralizează la Biroul Electoral de
    Circumscripţie 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara
    ţării.


    Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia
    preţurilor de consum în ultimul an, a crescut uşor în luna octombrie, faţă de
    luna precedentă, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Cifrele
    INS arată că toate categoriile de produse şi serviciile s-au scumpit luna
    trecută, dar cel mai mult au crescut preţurile la alimente, precum cartofii,
    fructele proaspete şi ouăle. De asemenea, energia termică s-a scumpit cu 3,2%,
    chiar în luna în care populaţia a început să folosească sistemele de încălzire.
    La polul opus, ieftiniri importante s-au înregistrat doar la citrice, celelalte
    preţuri având fluctuaţii mici. În urma evoluţiei din ultimele luni, BNR a
    menţinut prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2016, dar a urcat uşor
    estimarea pentru inflaţia de la sfârşitul anului viitor.

  • 14.11.2016

    14.11.2016

    UE – Le chef de la diplomatie roumaine, Lazar Comanescu, et ses homologues européens se réunissent ce lundi, à Bruxelles, pour le Conseil Affaires étrangères de l’UE. Ils doivent faire le point sur le Partenariat oriental, mais aussi examiner la situation en Turquie et dans le voisinage méridional et notamment en Syrie. S’y ajoute un débat sur la mise en œuvre de la Stratégie globale pour la Politique Etrangère et la Sécurité Commune de l’UE. En marge du Conseil, le chef de la diplomatie roumaine a participé dimanche à une discussion informelle des ministres des Affaires étrangères des 27 visant la relation transatlantique, après l’élection de Donald Trump aux Etats-Unis. Ils se sont mis d’accord sur le besoin d’être proactifs dans les relations avec la nouvelle administration de Washington, les Etats Unis jouant un rôle clé dans les tentatives de trouver des solutions aux problèmes environnementaux et de sécurité du monde.

    Exercice – Des militaires roumains, bulgares, croates et géorgiens participent dès ce lundi à un exercice multinational de perfectionnement des combattants du génie dans des opérations en milieux hostiles, sous l’égide de l’OTAN. Jusqu’au 18 novembre les manœuvres se dérouleront dans des polygones d’instruction du sud-est de la Roumanie. L’exercice est organisé chaque année, par rotation, dans les 4 pays ; son objectif est d’aider au perfectionnement de l’Unité Multifonctions Logistique Intégrée dans le domaine du génie militaire.

    Moldova – Dimanche, en République de Moldova, le socialiste pro-russe Igor Dodon a remporté le second tour des élections présidentielles avec 52% des voix. Son adversaire, la pro-européenne Maia Sandu, chef du Parti Action et Solidarité, n’a réuni que 48% des suffrages, selon les résultats communiqués lundi par la Commission Electorale Centrale. Le scrutin a été marqué par des protestations, vu que les bulletins de vote se sont épuisés dans de nombreux bureaux de vote de l’étranger destinés à la diaspora moldave. C’est pour la première fois dans deux décennies que les Moldaves élisent directement leur président. Jusqu’ici celui-ci était élu par le Parlement.

    Bulgarie – Selon des résultats partiels, les élections présidentielles organisées dimanche en Bulgarie ont été remportées par le candidat de l’opposition socialiste, le général Rumen Radev, ancien commandant de l’aviation militaire, considéré comme un proche de Moscou. Il a réuni 58,1% des voix, alors que la contre-candidate, la présidente conservatrice du Parlement Tsetska Tsaceva, n’a réuni que 35% des votes. Suite à ce résultat, le premier ministre Boiko Borisov, qui avait soutenu Mme Tsaceva, a fait savoir qu’il allait quitter ses fonctions.

    Obama – Le président américain Barack Obama entame ce lundi sa dernière tournée à l’étranger avant la fin de son mandat. Il se rendra tout d’abord en Grèce, pour avoir ensuite des pourparlers avec la chancelière allemande Angela Merkel, puis avec le président français François Hollande, et les premiers ministres britanniques Theresa May et italien Matteo Renzi. Selon le correspondant de Radio Roumanie à Washington, la dernière étape du tournoi se déroulera au Pérou, où Barack Obama participera au Sommet de la Coopération Economique Asie-Pacifique.

    Football – La sélection nationale de football de la Roumanie, joue mardi à Groznîi, un match amical contre la Russie, qui accueillera la Coupe du Monde 2018. Depuis la chute de l’Union Soviétique la Roumaine n’a joué contre la Russie qu’une seule fois : un match amical disputé à Bucarest en 2008, gagné par les Roumains, score 3 buts à 0. Par ailleurs, l’équipe nationale roumaine de football s’est inclinée vendredi soir à Bucarest devant la sélection polonaise, 0 buts à 3, voyant diminuer ses chances de se qualifier pour la Coupe du monde de 2018. Avec juste 5 points, la Roumanie occupe la 4e place du groupe E préliminaire, derrière la Pologne (10 points), le Monténégro (7) et le Danemark (6). Le prochain match officiel étant prévu pour mars prochain, contre le Danemark.

    Météo – Il fait très froid en Roumanie en ce début de semaine. Le ciel est plutôt couvert et il neige par endroits sur le nord-ouest, le nord, le centre et l’est du territoire ainsi que sur les montagnes. Le vent est plus fort dans l’est, où les rafales pourraient atteindre les 55 – 60 km/h, voire 80 km/h en montagne. Les températures maximales de ce lundi iront de -1 à 7 degrés. 6 degrés et du soleil à midi à Bucarest. Ces derniers jours le vent et la neige ont provoqué des difficultés dans plusieurs régions du pays, notamment de montagne ainsi que dans le nord-est. Les intempéries ont perturbé l’alimentation électrique dans plusieurs départements, de même que le trafic aérien et l’activité des ports maritimes.

  • La République de Moldova, quelle direction?

    La République de Moldova, quelle direction?

    Ce n’est pas au son des acclamations de ses adeptes que le pro-russe Igor Dodon annonçait dimanche soir sa victoire au scrutin présidentiel de République de Moldova, mais aux cris des protestataires de la société civile qui dénonçaient la mauvaise organisation du scrutin. Deux semaines auparavant, lors du premier tour de scrutin, il avait remporté 47% des voix, soit 10% de plus que sa rivale, la pro-européenne Maia Sandu. A ce moment-là, Iogor Dodon était déjà considéré comme le favori de la course présidentielle moldave. L’écart entre les deux candidats s’est réduit sensiblement au second tour de scrutin, Igor Dodon réunissant 52% des voix, et Maia Sandu – 47%. A la différence des déclarations plutôt belliqueuses de sa campagne électorale, le nouveau chef de l’Etat moldave a fait appel à concorde.

    Igor Dodon: «Je vous promets, chers concitoyens, que je serai le président de tous, tant de ceux qui se considèrent de droite que de la gauche, de ceux qui s’estiment européens et souhaitent intégrer l’UE, que de ceux qui se sentent plus proches de la Russie. Quant à mon adversaire politique, Mme Sandu, je tiens à vous féliciter pour un très bon résultat. Mais je vous prie, laissons les esprits se calmer. »

    Cet appel de M Dodon survient dans le contexte où des dizaines de jeunes ont protesté devant le siège de la Commission Electorale Centrale de Chisinau, la capitale, révoltés par le fait que les bulletins de vote s’étaient épuisés dans de nombreux bureaux de vote, tant sur le territoire moldave qu’à l’étranger, de Bucarest, jusqu’à Dublin. Des appels à des protestations – marathon circulent toujours sur les réseaux sociaux.

    Au nom du camp pro-européen, Maia Sandu a déclaré que : « Nous serons vigilants jusqu’au bout et je vous promets de clarifier toute irrégularité, chaque cas d’électeur qui n’a pas pu voter. »

    La candidate vaincue a d’ailleurs demandé les démissions du ministre des Affaires Etrangères et du président de la Commission électorale centrale, jugés principaux coupables pour l’organisation désastreuse des élections. Et pourtant, ni les protestations, ni les démissions ne changeront rien, puisque les supporters de Maia Sandu n’ont pas réussi à mobiliser les citoyens de République de Moldova à voter. Or, la passivité des électeurs sanctionne sept ans de gouvernement pro-occidental, miné par l’inefficacité et par la corruption qui ont culminé par la disparition d’un milliard de dollars du système bancaire du pays et par la condamnation à prison ferme de Vlad Filat, ex premier ministre et chef du parti de Maia Sandu. Les journaux russes, cités par les agences de presse, se félicitent du fait que Moscou est en train d’attirer un nouvel allié. Les analystes signalent que le mandat présidentiel d’Igor Dodon ne sera pas du tout confortable. Selon tous les classements spécialisés, la République de Moldova est le pays le plus pauvre d’Europe. Il s’agit également d’un pays où la moitié pro-occidentale de la société est profondément hostile au nouveau président. (Trad. Valentina Beleavski, Alex Diaconescu)