Tag: Igor Dodon

  • Nachrichten 27.01.2017

    Nachrichten 27.01.2017

    Bukarest: Rumäniens Staatschef Klaus Iohannis hat am Freitag eine Sitzung des Obersten Verteidigungsrates für den 31. Januar einberufen. Den Themenschwerpunkt dürfte dabei die Billigung des Haushaltsentwurfs der Institutionen im Bereich der nationalen Sicherheit bilden. Ursprünglich hatte die Bukarester Regierung angekündigt, dass sie am Freitag den Haushaltsentwurf für 2017 billigen und ihn anschließend dem Parlament zur Debatte vorlegen werde. Laut dem Premier Sorin Grindeanu, habe die Regierung bei der Planung des diesjährigen Staatshaushalts alle im Regierungsprogramm der Koalition, gebildet aus den Sozial-Demokraten PSD und der Allianz der Liberalen und Demokraten ALDE, vorgesehenen Maßnahmen berücksichtigt. Die Haushaltsvorlage basiert auf einem Wirschaftswachstum von 5,2% und einem geschätzten Haushaltsdefizit von 2,96% des BIP, sagte der rumänische Premier. Der größte Anteil der Finanzmittel aus dem diesjährigen Staatshaushalt sollen der Transport, – Landwirtschaftssektor sowie das Gesundheitswesen und die Kleinen und Mittleren Unternehmen zugeteilt bekommen. Weniger Geld als im Vorjahr erhalten 2017 die Bereiche: Bildung, Energie, Regionalentwicklung, das Präsidialamt, die zwei Parlamentskammer sowie das Außen, – das Innenministerium und der Auslandsnachrichtendienst.



    Bukarest: 91 Angeklagte sind Dezember 2016 in den Verfahren der Nationalen Antikorruptionsbehörde DNA rechtskräftig verurteilt worden, hat am Freitag die Institution mitgeteilt. Es handele sich, laut DNA, unter anderen, um einen Abgeordneten, zwei Landkreisratsvorsitzenden, einen Krankenhausmanager und den Chef einer Stadtpolizei. Die Richter hätten im Fall der 91 Angeklagten Strafen von einem Jahr auf Bewährung bis zu 14 Jahren Haft verhängt, so die Nationale Antikorruptionsbehörde.



    Bukarest: Das Rumänische Außenministerium gedenkt der Opfer des Holocaust in der ganzen Welt und drückt seine Solidarität mit den Überlebenden der tragischen Ereignisse aus dem Zweiten Weltkrieg aus. Das Auswertige Amt unterstütze die Anstrengungen für die Erziehung und Bildung der jungen Generation im Sinne der Menschenrechte und der fundamentalen Freiheiten, so dass die Jugendlichen die Folgen der diskriminatorischen, antisemitischen und rassistischen Taten verstehen, so das Bukarester Auswärtige Amt in einer Pressemitteilung. Die Linie, die das Außenministerium in diesem Sinne verfolge, sei im vollen Einklang mit der Präsidentschaft der Internationalen Allianz für Holocaust-Gedenken, die Bukarest im Zeitraum März 2016-März 2017 inne hat. Der Gedenktag erinnert an die Befreiung der Überlebenden aus dem Konzentrationslager Auschwitz-Birkenau in Polen durch die sowjetische Armee am 27. Januar 1945.



    Bukarest: Das rumänische Justizminsterium wird am 30. Januar eine öffentliche Debatte über die Eilverordnungsentwürfe zur Begdadigung und der Änderung des Strafgesetzbuches sowie der Strafprozessordnung organisieren. Die Oppositionsparteien, die Zivilgesellschaft und einige Richterverbände werfen der sozial-liberalen Regierung vor, die geplante Lockerung der Justizgesetze sei dazu bestimmt, korruptionsverdächtige Politiker zu schützen. Laut dem Senatsvorsitzenden Călin Popescu Tăriceanu sollen die besagten Eilverordnungen hingegen den Kampf gegen Korruption fortsetzen. Laut einem Bericht des Europäischen Gerichtshofs für Menschenrechte, der diese Woche veröffentlicht wurde, belege Rumänien den 3. Platz, nach Russland und der Türkei, auf der Liste der Staaten mit den meisten Verurteilungen beim EGMR, vor allem im Bereich Lebensbedingungen in den Justizvollzugsanstalten.



    Chişinău: Der prorussische Präsident der Moldaurepublik, der Sozialist Igor Dodon, wird, laut eigener Aussage, mit dem Kabinett von Pavel Filip und der proeuropäischen Mehrheit im Parlament nicht zusammenarbeiten. Er werde jeden Anlass nach einem eventuell Fall der Exekutive nutzen, um vorgezogene Wahlen zu organisieren, fügte Dodon hinzu. Sollte seine Initiative von der parlamentarischen Mehrheit blockiert werden, dann werde er ein Referendum zur Verfassungsnovellierung organisieren, die eine Erweiterung seiner Befugnisse ermöglichen würde. Somit soll er die Möglichkeit haben, das Parlament aufzulösen. Darüber hinaus will Igor Dodon den Generalstaatsanwalt Eduard Harunjen seines Amtes entheben. Laut Medien und Politologen, versuche Dodon somit, ein diktatorisches Regime einzuführen, um die volle Macht zu ergreifen. Laut der Verfassung der Republik Moldau, hat der Präsident kein Recht, ein Referendum zur Verfassungsnovellierung einzuleiten. Eine Volksabstimmung zu diesem Thema kann nur von den Bürgern, der Regierung oder einem Drittel der Abgeordneten eingeleitet werden.

  • January 27, 2017

    January 27, 2017

    BUDGET – The Romanian government is today adopting the 2017 draft budget, which is to be later submitted to Parliament for debate. PM Sorin Grindeanu gave assurances that all measures included in the governing program compiled by the ruling majority made up of the Social Democratic Party and the Alliance of Liberals and Democrats have been taken into consideration. The draft budget is based on a 5.2% economic growth rate, and the budget deficit is estimated at 2.96 % of the GDP. The largest sums of money are earmarked for Transports, Agriculture, Healthcare and SMEs. Education, energy, regional development, the interior and foreign ministries, respectively, the Presidential Administration, the two chambers of the Romanian Parliament and the Foreign Intelligence Service will receive less than in 2016. President Klaus Iohannis has voiced criticism about the decrease in the budgets of the national security institutions. On Thursday, the president sent a letter to the prime minister in which he deems the decrease not only unjustifiable but also inappropriate and ill timed.



    DEBATE – The Romanian Justice Ministry will organise on Monday a public debate on the draft emergency ordinances on pardoning and amending the Criminal Code and the Criminal Procedure Code. The opposition parties, civil society and the magistrates professional organisations consider the changes are meant to benefit current and potential convicts, from among influential people in the political class or in the administration. In exchange, the Speaker of the Romanian Senate, Călin Popescu Tăriceanu, claims that the adoption of the ordinances will not affect the continuation of the fight against corruption. The talks are held in the context in which Romania is among the first three countries in Europe with the largest number of sentences by the European Court of Human Rights. Most rulings issued by the European Court of Human Rights against Romania refer to the conditions in penitentiaries.



    HOLOCAUST REMEMBRANCE DAY – The International Holocaust Remembrance Day is marked today the world over. During WWII, six million Jews and over two million Rroma, people with disabilities and opponents to the policy pursued by Nazi Germany were sent to death. The commemoration also comes as a remembrance of the release of the survivors of Nazi concentration camps in Auschwitz-Birkenau, in Poland, by the Soviet Army, on January 27, 1945. Bucharest is hosting a symposium entitled “New historical discoveries, devoted to the massacre in the Jilava forest. The significance of January 27 is also marked by the Elie Wiesel National Institute for the Study of the Holocaust in Romania, which is organising “The Film Days: The Memory of the Holocaust, until Sunday. We recall that in January 1941, over 120 Jews were killed by legionnaires in Bucharest, and the Jilava forest and the slaughterhouse in Bucharest were turned into execution sites. Only 6 months later, the pogrom was followed by the mass killing of some 13,000 Jews in Iasi, northern Romania.



    DIPLOMACY – US President Donald Trump is due to meet in Washington later today with visiting British Prime Minister, Theresa May. Yesterday, on the first day of her visit, in a speech before Republican Congressmen in Philadelphia, Theresa May launched an appeal to the US to renew what she called the special relationship with Great Britain. The British Prime Minister has also underlined the importance of international institutions, among which the UN and NATO, which have been repeatedly criticised by the US president, Donald Trump. She also defended the role played by the World Bank and the International Monetary Fund. Theresa May is the first foreign leader to meet Donald Trump at the White House.



    REP. OF MOLDOVA – The pro-Russian president of the Rep. of Moldova, Socialist Igor Dodon, has said he will not cooperate with the government led by Pavel Filip and the pro-European majority in Parliament and that he will use any opportunity to call early legislative elections, in the case of a possible fall of the government. If blocked by the parliamentary majority, Igor Dodon says he is preparing to organise a referendum to revise the Constitution, to enhance its prerogatives, so that he has the right to dissolve Parliament. He also intends to sack Eduard Harunjen from the position of prosecutor general. The press and experts on constitutional law say that Dodon, who was elected in November, tries to instate a dictatorial regime and has started the fight to win supreme power. Under the Constitution of the Republic of Moldova, the president does not have the right to initiate a referendum to revise the Constitution. It can be initiated only by citizens, the government or by a third of the MPs.



    HANDBALLEuropean defending champions CSM Bucharest are today playing Norwegian champions Larvik HK on home turf as part of the Champions League main group phase. After the preliminary matches, CSM Bucharest is bottom of the group tables and needs a series of good results to finish among the groups top four teams, which will eventually allow it to reach the Final Four for the second year in a row. European Champions in 2011, Larvik is third-ranked in the group tables. Ranking first and second are ETO Gyor of Hungary and Krim Ljubljana respectively, each with 6 points, although separated by the goal-average, followed by Larvik and FC Midtjlland of Denmark, each with four points, Team Esbjerg of Denmark and CSM Bucharest, each with two points. (Translated by D. Vijeu)

  • Jurnal românesc – 27.01.2017

    Jurnal românesc – 27.01.2017


    Ministrul apărării, Gabriel-Beniamin Leş, a discutat,vineri, cu ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, teme de actualitate privind evoluţiile din mediul de securitate regional şi din cel internaţional, precum şi direcţiile de intensificare a cooperării în domeniul apărării, în plan bilateral şi în cadrul NATO. Ministrul Leş a prezentat priorităţile strategice ale Guvernului în domeniul apărării şi securităţii, centrate pe angajamentul de asigurare a doi la sută din PIB pentru apărare şi a subliniat importanţa pe care România o acordă dezvoltării Parteneriatului Strategic cu SUA. Ambasadorul Klemm a mulţumit pentru contribuţia esenţială a României la securitatea regională şi internaţională, in special a militarilor romani în Afganistan, Irak şi celelalte teatre de operaţii. Ambasadorul a reiterat angajamentul solid al autorităţilor de la Washington pentru consolidarea dimensiunii de apărare a Parteneriatului Strategic, având ca rezultat creşterea prezenţei forţelor americane în regiune şi intensificarea programelor bilaterale pe linia pregătirii şi exerciţiilor.



    Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a aprobat continuarea a 10 proiecte cu fonduri europene in mai multe regiuni din România. Contribuţia din partea Uniunii Europene este de aproximativ 800 milioane de euro. Investiţiile au în vedere lucrări de infrastructură începute între 2007 şi 2013, care vor putea fi finalizate în actuala perioadă de programare. Cele 10 proiecte sunt în transporturi, managementul deşeurilor, infrastructura de apă potabilă şi pentru prevenirea dezastrelor naturale.



    Traian Băsescu îl dă în judecată pe preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, pentru că i-a retras cetăţenia în mod arbitrar, a declarat joi, Andrei Bivol, avocatul fostului preşedinte, afirmând că cererea a fost depusă la Curtea Supremă. Avocatul lui Traian Băsescu a precizat că, în Republica Moldova, nu a mai fost făcut un demers de acest fel. El a explicat ca este un dosar pionier în domeniu pentru că nu există în practica judiciară dosare de contestare a unui decret de retragere a cetăţeniei. Potrivit lui Bivol, au fost dosare în care se constată refuzul de a acorda cetăţenia Republicii Moldova unor naţionali străini, dar în aceste dosare pârât nu este preşedintele, ci comisia de oferire a cetăţeniei de pe lângă preşedinţie. În cazul dat, suntem într-o circumstanţă de anulare a unui decret prezideţial deja emis de retragere a cetăţeniei pentru care legea prevede în mod expres că acesta se atacă la Curtea Supremă de Justiţie”, a menţionat avocatul Andrei Bivol. Preşedintele moldovean Igor Dodon a semnat în primele zile ale lunii ianuarie decretul prin care fostului preşedinte al României Traian Băsescu îi este retrasă cetăţenia Republicii Moldova, dobândită de acesta cu doar câteva luni mai devreme.



    Guvernul a decis că antreprenorii care vor să îşi vândă produsele şi serviciile pe pieţele externe vor putea primi de la stat, pe parcursul unui an, până la 50.000 de lei, sumă nerambursabilă. Banii sunt pentru a participa la târguri şi expoziţii internaţionale cu stand propriu, la misiuni economice organizate în străinătate şi la cursuri de pregătire, în ţară sau în străinătate, în domeniul tehnicilor de promovare a produselor şi serviciilor pe noi pieţe. Facilitatea a fost avizată de Executiv, prin ordonanţă de urgenţă. Guvernul estimează că vor fi până la 500 de beneficiari anual.



    Peste 1.000 de tineri români s-au înscris deja in Corpul european de solidaritate. România se află în topul statelor membre UE în ceea ce priveşte numărul de înscrişi, după Italia, Spania, Portugalia şi Germania. Lansat în 7 decembrie 2016, la Bruxelles, Corpul European de Solidaritate se adresează tuturor tinerilor cu vârsta între 17 şi 30 de ani, interesaţi de voluntariat, de un stagiu, ucenicie sau chiar un loc de muncă, care doresc ca, pe lângă acumularea de experienţă, să participe activ la viaţa comunităţilor din care fac parte şi să pună în practică ceea ce înseamnă cu adevărat solidaritatea europeană.


  • Jurnal românesc – 26.01.2017

    Jurnal românesc – 26.01.2017


    Preşedintele Republicii Moldova, socialistul filorus Igor Dodon, a
    anunţat că pregăteşte organizarea unui referendum de revizuire a Constituţiei,
    pentru sporirea împuternicirilor sale, care să-i permită să dizolve
    Parlamentul. Presa şi experţi in drept constituţional afirmă că Dodon, ales în
    noiembrie, încearcă să instituie un regim dictatorial şi a declansat lupta
    pentru cucerirea puterii totale. Potrivit Constituţiei Republicii Moldova,
    preşedintele nu are dreptul de a iniţia un referendum pentru revizuirea
    Constituţiei. Acesta poate fi iniţiat doar de cetăţeni, Guvern sau de o treime
    din deputaţi.




    Serviciul Român
    de Informaţii va adopta un cod de etică profesională al angajaţilor
    instituţiei, care va fi publicat în câteva zile în Monitorul Oficial, a anunţat
    directorul instituţiei, Eduard Hellvig. El a explicat că documentul va
    clarifica fără echivoc eventuale situaţii de incompatibilitate în care s-ar
    putea plasa un ofiţer de informaţii. Anunţul vine după ce conducerea Servciului
    a fost audiată, miercuri, de Comisia parlamentară de control al SRI. La finalul audierilor,
    care au durat peste şapte ore, şeful SRI a susţinut că, în aceste zile, au loc
    atacuri fără precedent la adresa instituţiei pe care o conduce, dar a dat
    asigurări ca serviciul nu s-a implicat şi nu se va implica în jocuri de putere.




    Amenzile de circulaţie vor
    fi majorate de la 1 februarie 2017, odată cu creşterea salariului minim pe
    economie. Salariul minim urmează să
    crească, de la începutul lunii
    următoare cu 200 de lei, adică la 1.450 de lei, faţă de 1.250 de lei cât este
    în prezent. Amenzile de circulaţie se calculează prin raportare la acest venit, având în vedere că un punct-amendă
    reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, aşa cum prevede Codul rutier.Prin urmare, cea mai mică amendă de
    circulaţie va fi de 290 de lei,faţă
    de 250 de lei, cât este acum. Pe de altă parte, cea mai mare amendă primită de
    şoferi va fi de 14.500 de lei, faţă de 12.500 de lei, valoarea de acum. Punctul de amendă a
    crescut, ultima oară, pe 1 mai 2016.




    Premierul român, Sorin Grindeanu, a
    anunţat că proiectul de buget pe 2017 va fi definitivat în şedinţa de guvern de
    vineri şi, în aceeaşi zi, va fi trimis spre dezbatere Parlamentului. Seful
    executivului a dat asigurări că au fost luate în calcul toate măsurile cuprinse
    în programul de guvernare al majorităţii de stânga PSD – ALDE. Cei mai mulţi
    bani se vor îndrepta către Transporturi, Agricultură, Sănătate şi IMM-uri. Mai
    puţini bani decât în 2016 primesc Educaţia, Energia, Dezvoltarea regională,
    Internele, Externele, Administraţia Prezidenţială, cele două camere ale
    Parlamentului şi SIE. Proiectul de buget este configurat pe o creştere
    economică de 5,2%, iar deficitul bugetar este estimat la 2,96% din PIB.


    Comisia
    Naţională de Prognoză a revizuit în sus prognoza de creţtere a economiei până
    în 2020, aceşti indicatori stând la baza construirii proiectului de buget
    pentru 2017.
    Astfel, pentru 2017, estimarea de creştere a fost revizuită de la 4,3% în
    prognoza de toamnă la 5,2% în cea actuală. Pentru 2018 a fost revizuita de la
    4,5% la 5,5%, pentru 2019 de la 4,7% la 5,7% ;i pentru 2020 de la 4,2% la 5,7%.
    Produsul Intern Brut este estimat la 815,2 miliarde lei în 2017 în acest an. Prognoza de inflaţie pentru 2017 a fost
    revizuită în jos, la o medie anuală de 1,4%, faţă de 1,9% cât estimase anterior
    Comisia Naţională de Prognoză.

  • Präsident Iohannis stellt die Prioritäten rumänischer Außenpolitik vor

    Präsident Iohannis stellt die Prioritäten rumänischer Außenpolitik vor

    Der rumänische Staatschef Klaus Iohannis hat den ausländischen Botschaftern in Bukarest versichert, dass die Au‎ßen-und die Sicherheitspolitik Rumäniens nach wie vor unverändert bleiben werden. Die wichtigen Pfleiler rumänischer Au‎ßenpolitik bleiben auch 2017 die Vertiefung der strategischen Partnerschaft mit den USA, die Konsolidierung der EU und der NATO. 2017 sehen die Bukarester Behörden zudem im Kampf gegen illegale Migration und Terrorismus einige der Prioritäten ihrer Au‎ßenpolitik. In Bezug auf den Austritt Gro‎ßbritanniens aus der EU, sagte Präsident Iohannis, dass Rumänien bereit sei, an Brexit-Verhandlungen teilzunehmen und darauf zu achten, dass der Ausstieg Gro‎ßbritanniens aus der Europäischen Union die Arbeitnehmerfreizügigkeit rumänischer Bürger nicht einschränke.



    Die strategische Partnerschaft Rumäniens mit den USA werde auch während der Amtszeit von Donald Trump verstärkt, Bukarest und Washington werden dabei den Akzent auf Investitionen, Forschung und Bildung legen. Eine besondere Aufmerksamkeit werden die beiden Staaten der Aufhebung der Visumspflicht für rumänische Bürger schenken. Präsident Iohannis ging anschlie‎ßend Themen wie die Verstärkung der strategischen Beziehungen zu Deutschland, Frankreich und Italien an. Besonderes Augenmerk wird Rumänien 2017 der strategischen Parterschaft mit Polen schenken, fügte Klaus Iohannis hinzu. Diese soll weiter aufgebaut werden, wobei der Fokus auf der regionalen Sicherheit und den gemeinsamen Zielen liegen soll, fügte Präsident Iohannis hinzu.



    Gleicherma‎ßen soll auch die strategische Partnerschaft mit der Türkei verstärkt werden. Ankara gilt als unentbehrlicher Partner Bukarests in der Region. Die enge Zusammenarbeit mit den baltischen Staaten, das konkrete Engagement zur europäischen und euro-atlantischen Integration der Staaten auf dem Westbalkan bilden auch in diesem Jahr wichtige Aspekte der rumänischen Au‎ßenpolitik, so Klaus Iohannis. Zu den Prioritären rumänischen Au‎ßenpolitik nannte Präsident Iohannis anschlie‎ßend den weiteren Aufbau der Beziehung zur Ukraine.



    Einen Themenschwerpunkt beim Treffen mit den ausländischen Botschaftern in Bukarest bildete auch die Beziehung zur benachbarten Republik Moldau. Diesbezüglich bekräftigte Klaus Iohannis erneut die Erwartung Bukarests, dass der neue Präsident Igor Dodon entsprechend den verfassungsgemä‎ßen Kompetenzen seines Amtes agieren wird. Bukarest werde sich nach wie vor dafür einsetzen, dass der europäische Kurs Chişinăus unumkehrbar bleibt: Republik Moldau braucht Stabilität, das persönliche Engagement aller politischen Akteure und aller Institutionen und die Umsetzung nachhaltiger Reformen. Diese Reformen spielen eine ausschlaggebende Rolle bei der Modernisierung des Staates und der EU-Annäherung’’. Einen besonderen Akzent müsse Bukarest in seiner Au‎ßenpolitik auf die wirtschaftliche Beziehung zu den zentralasiatischen Staaten und zu den Staaten des Mittleren Ostens legen. Die Beziehungen zu Asien, Lateinamerika und Afrika müssten darüber hinaus ebenfalls aktiv gepflegt werden, so Klaus Iohannis.


  • Jurnal românesc – 19.01.2017

    Jurnal românesc – 19.01.2017


    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a discutat, la Washington, cu preşedintele Comisiei pentru afaceri externe din Camera Reprezentanţilor, Ed Royce, despre relaţiile româno-americane. Potrivit unei postări pe o reţea de socializare, oficialul american a subliniat seriozitatea de care a dat dovadă România în mai multe momente dificile. La rândul său, Liviu Dragnea a reconfirmat ataşamentul Romaniei faţă de parteneriatul strategic cu SUA, precum şi angajamentul Guvernului de la Bucureşti de a dezvolta relaţiile politice şi economice dintre cele două ţări. Liviu Dragnea a susţinut că România va fi, în continuare, un pilon de încredere al relaţiilor transatlantice. Liviu Dragnea se afla în SUA pentru a participa la ceremoniile de învestire a lui Donald Trump în funcţia de preşedinte. Alături de premierul Sorin Grindeanu, el a primit invitaţia din partea unuia dintre cei doi vicepreşedinţi ai Comitetului de învestire a preşedintelui SUA.



    Ministerul Afacerilor Externe a luat notă de declaraţiile preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, lansate cu prilejul vizitei la Moscova, pe care le consideră inadecvate şi care nu corespund realităţilor politice şi relaţiilor speciale dintre România şi Republica Moldova. Potrivit MAE, care a reacţionat la solicitarea agenţiei AGERPRES, continuarea procesului de modernizare şi reformă, precum şi împlinirea aspiraţiilor tuturor cetăţenilor Republicii Moldova necesită acţiuni şi atitudini responsabile. Totodată, consolidarea durabilă a relaţiilor cu Republica Moldova şi susţinerea fermă a efortului de apropiere de Uniunea Europeană, în conformitate cu Parteneriatul Strategic bilateral pentru integrarea europeană, constituie pe mai departe o prioritate de prim-rang a politicii externe a României. Preşedintele rus, Vladimir Putin, i-a dăruit omologului moldovean, Igor Dodon, cu ocazia primei sale vizite la Moscova, o hartă a Moldovei istorice întocmită în secolul al XVIII-lea. Dodon a prezentat-o presei ruse într-o conferinţă de presă, spunându-le jurnaliştilor că jumătate din teritoriul actual al României este moldovenesc. Liderul de la Chişinău a mai declarat şi că nu are intenţia de a pune un gard de fier pe râul Prut şi a subliniat că programele umanitare pe care Republica Moldova le are cu România sunt benefice şi nu ar trebui să li se pună capăt. Potrivit lui Igor Dodon, Chişinăul şi Bucureştiul au o singură problemă: încercările de unire a Republicii Moldova cu România. Atunci când România declară la nivel politic că trebuie lichidată statalitatea Republicii Moldova, vom riposta – a spus Dodon.



    Fiscul român extinde pentru toţi contribuabilii serviciul Spaţiul Privat Virtual (SPV), aplicaţie lansată în septembrie 2014 doar pentru persoane fizice, prin care aceştia îşi pot verifica situaţia fiscală şi pot primi anumite documente la cerere, precum adeverinţa de venit, certificatul de cazier fiscal sau certificatul de atestare fiscală. Anunţul a fost făcut de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, care a precizat că, pe lângă persoanele fizice, şi contribuabilii persoane juridice şi entităţile fără personalitate juridică pot, acum, opta să primească electronic acte administrative fiscale. La rândul lor, pot transmite Fiscului, prin SPV, declaraţiile fiscale, contractele de cedare a folosinţei bunurilor, precum şi diverse cereri sau sesizări.




  • Nachrichten 18.01.2017

    Nachrichten 18.01.2017

    Die Hauptpfeiler der Au‎ßenpolitik Rumäniens bleiben die Vertiefung der Partnerschaft mit den Vereinigten Staaten von Amerika, sowie die Konsolidierung der Europäischen Union und der Nordatlantischen Allianz. Dies erklärte am Mittwoch der rumänische Staatspräsident Klaus Iohannis, bei einem Treffen mit den in Bukarest akkreditierten ausländischen Botschaftern. Bukarest sollte seine regionale Position als Stabilitäts- und Voraussehbarkeitspfeiler beibehalten. Rumänien sollte weiterhin seine Verteidigungsausgaben gemä‎ß der aufgenommenen Verpflichtungen bis auf 2% des Bruttoinlansproduktes aufstocken, so Iohannis. Ferner bekräftigte Klaus Iohannis die Unterstützung Rumäniens für den europäischen Weg der Republik Moldau, und plädierte für einen Brexit, der die Interessen der Rumänen in Gro‎ßbritannien schützt. Weitere Prioritäten der rumänischen Au‎ßenpolitik seien die Bekämpfung des terrorismus und der illegalen Migration, sagte noch der rumänische Staatspräsident.




    Rumäniens Justizminister hat den Eilverodnungs-Entwurf betreffend die Begnadigung mancher Strafen zur öffentlichen Debatte vorgelegt. Dieser sieht die Begnadigung der Haftstrafen von bis zu 5 Jahren vor. Die Haftstrafen für Personen über 60 Jahre, schwangere Frauen und Personen, die das Sorgerecht für Kinder mit einem Alter von bis zu fünf Jahren haben, sollen, laut dem Entwurf, halbiert werden. Die Begnadigung ist für Wiederholungstäter und eine Reihe von Straftaten nicht gültig. Personen, die wegen Bestechungs-Delikte, Einflussnahme, Menschenhandel, Drogenhandel, IT-Delikte, sowie auch Schleuser, sollen nicht begnadigt werden. Das Hauptargument des rumänischen Justizminister Florin Iordache in dieser Debatte ist, dass die Strafvollzugsanstalten in Rumänien überfülllt sind. Rumäniens Staatschef Klaus Iohannis und die Chefs der Staatsanwaltschaften haben sich gegen das Vorgehen geäu‎ßert.




    Eine Delegation des Internationalen Währungsfonds (IWF), geleitet vom IWF-Missionschef für Rumänien, Reza Baqir, kommt diese Woche nach Bukarest, um einen ersten Kontakt mit den Mitgliedern der neuen Exekutive aufzunehmen. Die IWF-Experten werden mit Vertretern der rumänischen Nationalbank, des Finanzministeriums und mit anderen Ministern mit Zuständigkeiten im Wirtschaftsbereich zusammenkommen. Zu den Gesprächsthemen gehört auch der Staatshaushalt 2017, steht in einem IWF-Communique. Zur Zeit hat Rumänien kein Abkommen mit dem Internationalen Währungsfonds, aber führt jährlich Gespräche mit IWF-Vertretern, gemä‎ß Regelungen dieser internationalen Finanzeinrichtung.




    Die rumänischen Grenzpolizisten haben bei einer FRONTEX-Mission 52 Menschen aus dem Ägäischen Meer gerettet, darunter eine hochschwangere Frau und einen verwundenten Mann. Laut einem Communique der Grenzpolizei befanden sich die aus Syrien, Mali und Nigerien abstammenden geretteten Migranten auf einem driftenden Boot. Sie wurden in Sicherheit gebracht und anschlie‎ßend den griechischen Behörden übergeben. Die rumänischen Grenzpolizisten sind im Rahmen der von FRONTEX koordinierten gemeinsamen Operation Poseidon Sea” in Griechenland im Einsatz. Am 12. Januar, hatten sie bereits zusammen mit griechischen Grenzpolizisten 47 Migranten gerettet, die in den griechischen Territorialgewässern auf einem kleinen Boot drifteten.




    Rumäniens Au‎ßenminister hat am Mittwoch die Erklärungen des moldauischen Präsidenten Igor Dodon zur Kenntnis genommen. Das rumänische Au‎ßenministerium ist der Ansicht, dass diese unangemessen sind und der politischen Realitäten und der speziellen Beziehungen zwischen Rumänien und der Moldaurepublik nicht entsprechen. Die Fortsetzung des Modernisierungs-und Reform-Prozesses, sowie auch die Erfüllung der Bestrebungen aller moldauischen Bürger befürfen verantwortlicher Vorgehen und Einstellungen, meinte ferner das Au‎ßenministerium in Bukarest. Andererseits bleibe die EU-Integration der ehemaligen sowjetischen Republik eine höchstrangige Priorität der Au‎ßenpolitik Rumäniens. Dodon erklärte bei seinem Moskau-Besuch, unter anderem, dass die Hälfte des jetzigen rumänischen Gebietes moldauisch sei.

  • Moldawiens Landespräsident unternimmt Moskaubesuch

    Moldawiens Landespräsident unternimmt Moskaubesuch

    Ende Dezember 2016 hat der moldauische Präsident Igor Dodon den Eid abgelegt. Der prorussische Landeschef der ehemaligen Sowjetrepublik hat die rumänische Amtssprache von der Internetseite der Präsidentschaft mit der moldauischen Sprache ersetzt. Das Verfassungsgericht in Chişinău hatte 2013 beschlossen, dass die offizielle Sprache des Landes Rumänisch ist.




    Igor Dodon hat dem Expräsidenten Rumäniens Traian Băsescu die moldauische Staatsbürgerschaft entzogen. Die EU-Flagge ist heute beim Eingangstor des Republikpalastes in Chisinau nicht mehr zu sehen. Um seine prorussische Richtung zu bestätigen, hat der moldawische Landespräsident beschlossen, seinen ersten Besuch als Staatschef Moskau abzustatten. Es ist der erste bilaterale Besuch eines moldauischen Präsidenten in Russland in den letzten neun Jahren. Zweck des Besuches sei die Wiederaufnahme der strategischen Partnerschaft mit Russland. Igor Dodon wurde am Dienstag von seinem russischen Gegenüber Wladimir Putin in Kreml empfangen.




    Der neue moldawische Präsident hat erklärt, das Assoziierungsabkommen zwischen der Moldaurepublik und der EU, das 2014 unterzeichnet wurde, könne nach den künftigen Parlamentswahlen, wenn die Partei der Sozialisten siegreich sein wird, überarbeitet oder sogar abgeschaffen werden. Igor Dodon meint, das Assoziierungsabkommen mit der EU habe Moldawien überhaupt keine Vorteile gebracht. Chişinău könnte im Rahmen der Euroasiatischen Wirtschaftsunion bedeutende Vorteile erhalten. Deshalb forderte Dodon Putins Unterstützung, so dass die Moldaurepublik den Beobachterstatus erhalten soll.




    Moskau hat ebenfalls dem Besuch des moldawischen Präsidenten viel Aufmerksamkeit geschenkt, was von den organisatorischen Elementen, der Liste und der Form der Gespräche, sowie dem Geschenkeaustausch wiederspiegelt wurde. Wladimir Putin hat Dodon eine Karte der Moldaurepublik mit den Grenzen vom 18. Jh geschenkt. Der moldawische Präsident behauptete, die Hälfte des heutigen rumänischen Territoriums ist moldauisch.




    Politkommentatoren meinen, der Landespräsident Moldawiens Igor Dodon halte sich in Moskau auf, um für Russland bedeutende Probleme anzugehen und nicht um die Prioritäten der Moldaurepublik zu besprechen. Die Tatsache, dass in der offiziellen Delegation kein Regierungsmitglied ist, zeigt, dass Igor Dodon für sich und nicht wie ein Vertreter des moldawischen Staates handelt.

  • Republica  Moldova priveşte spre Est

    Republica Moldova priveşte spre Est

    Nu mai departe de finele
    lunii decembrie, Igor Dodon a depus jurământul în calitate de preşedinte al Republicii Moldova.
    Şeful pro-rus al statului ex-sovietic majoritar românofon şi-a făcut intrarea în trombă!

    Deşi, în 2013, Curtea Constituţională de la Chişinău a stabilit că limba română este limba oficială
    a Republicii, Igor Dodon a înlocuit-o, pe site-ul
    preşedinţiei, cu cea
    ‘moldovenească’. A simţit nevoia să se răfuiască şi cu fostul lider de la
    Bucureşti, Traian Băsescu, căruia i-a retras cetăţenia Republicii Moldova, la
    nici două luni după ce îi fusese acordată. Totodată, în siajul declaraţiilor
    sale din campania electorală împotriva Acordului de Asociere cu Uniunea
    Europeană, drapelul albastru cu stele galbene al blocului comunitar a dispărut
    de la intrarea în Palatul Republicii de la Chişinău.

    În schimb, pentru a-şi
    reconfirma orientarea filorusă, zilele acestea, Igor Dodon a ales să facă la Moscova prima sa vizită
    externă în calitate de şef al statului, aceasta fiind şi prima vizită
    bilaterală a unui lider moldovean în Rusia, în ultimii 9 ani. Scopul: Igor
    Dodon doreşte ca statul pe care îl conduce să reia parteneriatul strategic cu Rusia, trecut în
    surdină pe perioada mandatului predecesorului său pro-european, Nicolae
    Timofti, care vedea în apropierea de Uniunea Europeană, cu sprijinul României
    vecine, o prioritate majoră. Or, marţi, preşedintele Dodon a fost primit, la
    Kremlin, de omologul rus Vladimir Putin, în prezenţa căruia a declarat
    că Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, încheiat
    în 2014, ar putea fi revizuit sau chiar anulat după viitoarele alegeri parlamentare
    de la Chişinău, în cazul în care acestea vor fi câştigate de Partidul
    Socialiştilor, pe care l-a condus până la preluarea mandatului de preşedinte.

    În viziunea lui Igor Dodon, acordul de asociere cu europenii nu a adus niciun
    beneficiu Republicii Moldova; Chişinăul ar obţine, în schimb, avantaje
    considerabile în cadrul Uniunii Economice Euroasiatice, în acest sens
    preşedintele moldovean solicitându-i lui Vladimir Putin sprijinul pentru ca Republica sa să obţină
    statut de observator.

    De altfel, şi Moscova a conferit vizitei lui Igor Dodon un statut politic superior,
    reflectat în elementele
    organizatorice, în lista şi formatul convorbirilor, dar şi în schimbul de
    cadouri. Vladimir Putin i-a oferit liderului de la Chişinău o hartă istorică a
    Republicii Moldova, cu hotarele din secolul al XVIII-lea, ceea ce l-a făcut
    pe Igor Dodon să afirme nici mai mult, nici mai puţin că jumătate din teritoriul actual al României este moldovenesc.

    Analişti politici consideră că
    preşedintele Dodon se află la Moscova pentru a aborda în primul rând problemele
    care interesează Rusia, nu pe cele prioritare pentru Republica Moldova. Faptul
    că din delegaţia oficială plecată de la Chişinău nu figurează niciun membru al
    Guvernului sugerează că Igor Dodon este pe cont propriu şi că nu acţionează ca
    un reprezentant al statului. Cât despre interesele Rusiei, acestea gravitează,
    în continuare, în sfera geopolitică.

  • January 18, 2017 UPDATE

    January 18, 2017 UPDATE

    DIPLOMACY – The Romanian Foreign Ministry (MAE) on Wednesday announced that it took note of the statements made recently by the pro-Russian President of the Republic of Moldova, Igor Dodon, during his visit to Russia. MAE sees Dodon’s statements as “inadequate and inconsistent with the political reality and the special relationship that Romania and the Republic of Moldova share”. According to the Romanian Foreign Ministry, “continuing the modernization and reform process as well as keeping up with the aspirations of all Moldovan citizens, require responsible actions and attitude.” On the other hand, according to MAE, “the EU accession of the former Soviet republic continues to be a top priority of Romania’s foreign policy”. Igor Dodon said, among other things, that “half of the current territory of Romania is Moldovan”.




    BILL – The Romanian Justice Ministry on Wednesday put up for public debate a draft emergency ordinance that establishes what categories of convicts will benefit from pardon. The document provides full pardon for inmates with prison sentences of up to five years, except for people convicted for violent crimes and corruption. Also, people over 60, pregnant women, mothers with children under five, and people with incurable diseases in terminal stages will have half of their sentences removed, regardless of the crimes they committed. According to the document, inmates who have committed a series of crimes included in the Criminal Code would not benefit from a full pardon. These include crimes against state security, murder, serious bodily injury, blows causing death, forgery, bribery, influence peddling, drug and human trafficking, prostitution, slavery, child trafficking and pornography, and fraud committed through electronic payment and information system, to name just a few. The Ministry of Justice says that these provisions are meant to solve the problem of overcrowded prisons in Romania. President Klaus Iohannis, and the heads of the prosecutors’ offices are against the bill.




    FOREIGN POLICY — The fundamental pillars of Romania’s foreign policy continue to be the consolidation of the Partnership with the United States and the consolidation of the EU and NATO, Romania’s President Klaus Iohannis said on Wednesday at a meeting with the foreign ambassadors accredited to Bucharest. He added that Bucharest should further be a pillar of stability and predictability in the region. The Romanian President also said that Romania should increase defence expenditure of up to 2% of the GDP, according to the commitments it had made. In another move, Klaus Iohannis reiterated Romania’s support for the Republic of Moldova’s European path. He stood for a Brexit that should defend the interests of the Romanians living in Britain. Other priorities of the Romanian foreign policy will be the fight against terrorism and illegal migration.




    IMF — A delegation of the International Monetary Fund, led by the head of the mission for Romania, Reza Baqir, on Wednesday started a one-week visit to Romania, to establish contact with the new government in Bucharest. The members of the mission are due to meet high representatives of the Finance Ministry and of the National Bank of Romania, the prime minister and other ministries who hold economy-related portfolios. The agenda of the talks will also cover issues related to the construction of the state budget for 2017. Currently, Romania doesn’t have a financing agreement underway with the IMF.





    TENNIS – Romanian tennis player Sorana Cirstea qualified on Wednesday to the third round of Australian Open, the first Glrand Slem of the year, after defeating Carla Suarez Navarro of Spain. Cirstea will next play against American Alison Riske on Friday. On Thursday, the first day of the women’s doubles, Begu and Lara Arruabarrena (Spain) will be up against the team made up of Louisa Chirico (US) and Elise Mertens (Belgium) while the team Raluca Olaru of Romania and Olga Savciuk of Ukraine will play against Naomi Osaka of Japan and Monica Puig of Porto Rico. In the men’s doubles, Romanians Horia Tecau and Florin Mergea, playing in different teams, qualified on Wednesday to the second round.



    (Translated by Elena Enache)













  • January 17, 2017 UPDATE

    January 17, 2017 UPDATE

    ROMANIAN INTELLIGENCE SERVICE — Romania’s President Klaus Iohannis on Tuesday signed the degree to put General Florian Coldea on reserve status, the First Deputy Director of the Romanian Intelligence Service. Previously a special commission of the Romanian Intelligence Service announced that the analysis of the activity carried out by the first deputy-director Florian Coldea revealed no elements that would constitute violations of laws or regulations in force. Following an investigation the executive board of the Romanian Intelligence Office decided to put the first deputy director back in office. However, Coldea asked to be released from office and placed at the disposal of the institution, invoking reasons that have to do with military dignity and honour. Florian Coldea was suspended last week following accusations made by the former deputy Sebastian Ghita, who is wanted in several corruption investigations.


    IMF — A delegation of the International Monetary Fund led by mission chief for Romania Reza Baqir will visit Bucharest this week for their first meeting with Social-Democrat Prime Minister Sorin Grindeanu and the members of the new Government. According to an IMF press release, IMF experts will also hold meetings with the leadership of the National Bank, the Ministry of Finance as well as the other ministers with economic competences. Talks will most likely focus on the draft budget for 2017. Romania currently has no ongoing agreement with the IMF, but can hold annual consultations with Fund representatives as per IMF regulations.



    CEREMONY — Romania’s Prime Minister Sorin Grindeanu and Chamber of Deputies Speaker Liviu Dragnea on Friday will attend the official swearing in of US President Donald Trump. Dragnea said he was invited by the vice-president of the swearing-in committee. The presidency has released a statement saying that no foreign delegation has been officially invited to the ceremony. Representing Romania will be Romanian Ambassador to Washington George Cristian Maior.



    OSCE — State Secretary with the Romanian Foreign Ministry George Ciamba on Wednesday will be chairing the Romanian Presidency of the Security Cooperation Forum as part of the Organization for Security and Cooperation in Europe in Vienna. According to a Foreign Ministry press release, Romania takes over the Forum at a time when the organization’s values are being reconsidered with a view to managing new global security challenges, also providing the opportunity of highlighting Romania’s role as a mature and responsible member state, aware of the opportunities deriving from its geographical location. Alongside the Permanent Council, the Security Cooperation Forum is one of the OSCE’s two decision-making bodies. Set up in 1992, the Forum convenes on a weekly basis and offers a platform for assessment and debate of security issues and for multilateral cooperation with a view to boosting stability and security in OSCE countries.



    MOLDOVA — Moldovan President pro-Russian Socialist Igor Dodon said he wants to renegotiate the association and free trade agreements concluded with the EU in 2014 after the upcoming legislative elections. The announcement was made on Tuesday in Moscow after Dodon met with his Russian counterpart Vladimir Putin. This was Dodon’s first official visit as president of the Republic of Moldova. Igor Dodon said he wants to restore the Strategic Partnership between Moldova and Russia. Meanwhile in Chisinau, the Liberals have announced they would launch procedures to have Dodon suspended, accusing him of violating the Constitution. The Liberals reprimand Dodon for his close relations with pro-Russian Trandniester separatists.



    BREXIT –British Prime-Minister Theresa May on Tuesday said she would submit to the vote of the two chambers of Parliament in London the final agreement on Britain leaving the European Union. The British official has again argued in favour of a clear-cut separation from Brussels, saying that after Brexit the UK will no longer be part of the European single market. Seven months after Britain’s historic ‘leave’ vote, Theresa May has promised to start the exit procedures by the end of March. Negotiations with Brussels will last two years. (Translated by V. Palcu)

  • January 16, 2017 UPDATE

    January 16, 2017 UPDATE

    PARLIAMENT — In a plenary session on Monday, the two chambers of the Romanian Parliament voted for setting up a commission to investigate the budget rectifications made by the former technocratic government in August and November 2016. The setting up of this commission has been requested by the Speaker of the Chamber of Deputies, the leader of the Social Democratic Party, Liviu Dragnea, whose party returned to power, alongside the Alliance of Liberals and Democrats, after winning the parliamentary elections of December 11. The opposition parties stood against the initiative. Also on Monday, the legislature decided in the plenary session to postpone talks on the setting up of a special commission to control the activity of the Foreign Intelligence Service, SIE. In exchange, a relevant commission has been set up for the Romanian Intelligence Service, SRI. Last week, the director of the Romanian Intelligence Service, Eduard Hellvig, suspended from office the first deputy director, lieutenant general, Florian Coldea, accused of having committed illegalities by former MP Sebastian Ghita, who, in his turn, is investigated in several corruption files and is reported missing.



    FOREIGN AFFAIRS– The new Romanian foreign minister, Teodor Melescanu, on Monday attended in Brussels, alongside the other EU foreign ministers the monthly meeting of the Foreign Affairs Council. According to a communiqué issued by the Romanian Foreign Ministry, the Romanian official has hailed the new ceasefire agreement in Syria and underlined that it is important for all sides to abide by it. Melescanu has also expressed Romania’s readiness to support humanitarian efforts as well as Syria’s post-conflict reconstruction. The Romanian foreign minister has discussed, together with the EU High Representative for Foreign Affairs and Security Policy, Federica Mogherini, issues related to the neighbouring Republic of Moldova, a former Soviet state with a predominantly Romanian speaking population, and the eastern neighbourhood. Also on the sidelines of the meeting, the Romanian official participated, alongside his Bulgarian, Greek and Croatian counterparts in an informal meeting devoted to the situation in the region.



    REP. MOLDOVA– The President of the Republic of Moldova (a former Soviet state, with a predominantly Romanian speaking population), the pro-Russian Socialist Igor Dodon on Monday started a three day visit to Moscow, for talks with the Kremlin leader, Vladimir Putin. According to sources close to his entourage, Dodon’s priorities are to resume Moldovan exports on the Russian market, as they are currently embargoed and to legalise the situation of Moldovan workers in Russia, whose legal stay there has expired. According to the same source, Dodon and Putin will allegedly approach the issue of the pro-Russian breakaway region of Transdniester, which got out from under Chishinau’s control, back in 1992. Elected in November, Dodon is the first high-ranking official in the Republic of Moldova in the past 15 years to start his mandate with an official visit to Moscow. In another move, also on Monday, Dodon called on the Moldovan government to start legal procedures to suspend the Moldovan ambassador to Romania, Mihai Gribincea. The latter has recently said that Dodon’s decree on withdrawing the Moldovan citizenship to the former Romanian President, Traian Basescu, might be unconstitutional. Dodon’s request has been rejected by Moldovan Prime Minister, Pavel Filip.



    NATO– On January 17 and 18, the Military Committee, NATO’s Highest Military Authority, meets in Chiefs of Defence Session in Brussels. Romania is represented in this 176th session by the chief of staff of the Romanian Army, general Nicolae Ciuca. According to a communiqué issued by the Romanian Defence Ministry, the agenda of the meeting covers such issues as the Resolute Support mission in Afghanistan and the current threats to NATO. Sessions devoted to NATO’s partnerships with Ukraine and Georgia will also be organised, among others things, the communiqué issued by the Romanian Defence Ministry also shows.



    TENNIS — Two Romanian tennis players, Monica Niculescu (no.32 WTA) and Ana Bogdan (no.125 WTA), on Tuesday will play against the Russians Ana Blinkova (no.189 WTA) and Elena Vesnina (no.18 WTA), respectively, in the singles, in the first round of the Australian Open, the first Grand Slam tournament of the year. On Monday, also in the first round, Sorana Carstea (no.78 WTA) defeated Russian Irina Hromaceva (no.92 WTA), 6-2, 6-1, and Irina Begu (no.29 WTA) outperformed Kazakh Yaroslava Shvedova (no.39 WTA), 5-7, 6-3, 6-4. Two other Romanians got eliminated. Simona Halep (no.4 WTA) surprisingly got eliminated by American Shelby Rogers (no.57 WTA) 6-3, 6-1 and Patricia Tig got eliminated by Puerto Rican Monica Puig, 6-0, 6-1.(Translated by Diana Vijeu)

  • Protili evenimenti a stâmânâl’ei ţi tricu (07.01.2017)

    Guvern nau tru România


    Prezidentul a Consiliului Judeţean Timiş şi fostu deputat, social-democratlu Sorin Grindeanu fu propunerea di premier acceptată, tamam tru penultima dzuua a anlui, di preşedintele Klaus Iohannis. Ma ninti, şeful a statlui nu avea aprukeata, di furn’ii ni cundil’eati şi armasi masi pi nivelu ac speculaţiilor di presă, prima opţiune a liderlui PSD, Liviu Dragnea, tru persoana a fostului ministru a Dezvoltăril’ei, Sevil Shhaideh. Unaoara învestită, aestă prezenţă multu discretă pi scena politică vrea s-agiundzea protlu premier mul’eari şi di pisti musulmană dit istoria ali Românie. Sum şefia administrativă al Grindeanu şi atea politică al Dragnea, PSD şi aliata a lui, ALDE, s-toarna asi, la puteare, după un an di guvernare tehnocrată condusă di Dacian Cioloş, instalată tru brumar 2015, cându babageanili manifestaţii di pi geadei contra ali arusfeti dit clasa politică antrenaseră demisia a pareiil’ei executivi al Victor Ponta.



    Victorie categorică a PSD la alidzerli parlamentari


    Social-democraţii şi liberal-democraţii amintara şi cumandusearea a naului Parlamentu, rezultat dupu scrutinlu dit 11 di andreu. Dragnea easti prezidentu a Cameral’ei a Deputaţlor, a deapoa coprezidentul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, armâne la şefia a Senatului, atea ti, tru arhitectura constituţională, însimneadză doilu om tru stat. PSD a câştigat detaşat alegerile, cu peste 45% din opţiuni. La mare distanţă, cu doar 20 de procente, s-a situat PNL, rezultat care a antrenat demisia liderei liberale, Alina Gorghiu. La câteva luni de la înfiinţare, USR, la origine un ONG transformat în partid, a devenit a treia forţă politică parlamentară, cu 9% la sută din voturi. Au mai depăşit pragul electoral de cinci procente ALDE, UDMR — care a anunţat că va susţine în Parlament Cabinetul Grindeanu, fără să primească portofolii ministeriale — şi PMP, al fostului preşedinte Traian Băsescu. Mai puţin de 40% dintre românii cu drept de vot au mers la urne pentru a-i alege pe cei 465 de deputaţi şi senatori din noul Legislativ. La acest scrutin s-a revenit la sistemul votului pe liste, în locul aşa-numitului uninominal care, în 2012, condusese la un Parlament gonflat, cu 586 de aleşi.



    Premieră electorală la Bucureşti


    Pe 5 iunie, bucureştenii si-au ales, în premieră, un primar femeie şi membru PSD, în persoana senatoarei Gabriela Vrânceanu-Firea. O fostă jurnalistă controversată, intrată în politică de patru ani, Firea a primit 41% din sufragiile unui electorat mult timp considerat preponderent de dreapta. Prezenţa la vot în Bucureşti a fost de numai 33%, mult sub media naţională de 48 de procente. Edilii au fost aleşi într-un singur tur de scrutin, câştigător fiind candidatul care a obţinut majoritatea simplă a voturilor exprimate. Măsura a fost criticată de societatea civilă şi de presă, care afirmă că, in condiţiile unei prezenţe reduse la urne, primarii suferă la capitolul legitimitate.



    Consecvenţă diplomatică


    Politica externă a României şi-a menţinut în 2016 coodonatele consacrate, atât în raport cu aliaţii din NATO şi partenerii din UE, cât şi faţă de Rusia. Ministrul de Externe în cabinetul Cioloş, Lazăr Comănescu, a subliniat permanent importanţa unei relaţii transatlantice cât mai substanţiale şi a pledat pentru întărirea flancului estic al Alianţei. În raport cu ruşii, cuvântul de ordine a fost pragmatismul — mai afirma fostul şef al diplomaţiei de la Bucureşti. Poziţia României a rămas fermă şi în consonanţă cu cea a UE şi NATO în dosarul sancţiunilor economice şi diplomatice aplicate Moscovei.



    Factorul Dodon


    Politica externă a României a vizat, în 2016, la fel ca şi în anii precedenţi, sprijinirea procesului de reformă din Republica Moldova, în perspectiva consolidării drumului european al acestui stat ex-sovietic, majoritar românofon. Relaţiile bilaterale excelente, facilitate de ataşamentul manifest faţă de România al preşedintelui Nicolae Timofti şi de existenţa la Chişinău a unui Guvern şi a unei majorităţi parlamentare declarat pro-occidentale, riscă sa fie perturbate de alegerea ca şef al statului, în noiembrie, a socialistului filorus Igor Dodon. După scrutin, preşedintele Iohannis s-a rezumat să anunţe, într-un comunicat, că “a luat act de votul exprimat de cetăţeni”. În comunicat nu este menţionat numele lui Dodon, practicant al unei retorici virulent antiromâneşti. Iohannis foloseşte doar sintagma “noul preşedinte al Republicii Moldova”, despre care spune va trebui să dea dovadă de înţelepciune şi echilibru în mandatul său.



    Decepţii sportive


    2016 a fost un an mediocru pentru sportul românesc. În august, la Olimpiada de la Rio de Janeiro, România a obţinut doar cinci medalii – una de aur, una de argint şi trei de bronz. Ulterior, un bronz i-a şi fost retras, fiindcă halteroliful care-l obţinuse a fost găsit dopat. Locul 47 în ierarhia pe medalii e cel mai slab înregistrat de olimpicii românii din 1952 încoace. În iunie, la Campionatul European din Franţa, fotbaliştii români au terminat pe ultimul loc în Grupa A a turneului final. Antrenorul Anghel Iordănescu a fost înlocuit cu germanul Cristoph Daum, primul selecţioner străin din istoria Naţionalei. În primele meciuri din preliminariile pentru Cupa Mondială 2018 din Rusia, însă, nici jocul, nici rezultatele nu s-au ameliorat. La handbal, deşi cotată cu şanse la medalii, Naţionala feminină s-a clasat abia a cincea la Campionatul European din Suedia. În tenis, jucătoarea română cea mai bine cotată, Simona Halep, a terminat anul pe locul patru în ierarhia mondială.


    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Evenimentele interne ale anului 2016

    Evenimentele interne ale anului 2016

    Guvern nou în România


    Preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş şi fost deputat, social-democratul Sorin Grindeanu a fost propunerea de premier acceptată, chiar în penultima zi a anului, de preşedintele Klaus Iohannis. Anterior, şeful statului respinsese, din motive neprecizate şi rămase doar la nivelul speculaţiilor de presă, prima opţiune a liderului PSD, Liviu Dragnea, în persoana fostului ministru al Dezvoltării, Sevil Shhaideh. Odată învestită, această prezenţă foarte discretă pe scena politică ar fi devenit cel dintâi premier femeie şi de confesiune musulmană din istoria României. Sub şefia administrativă lui Grindeanu şi aceea politică a lui Dragnea, PSD şi aliata sa, ALDE, revin, astfel, la putere, după un an de guvernare tehnocrată condusă de Dacian Cioloş, instalată în noiembrie 2015, când uriaşe manifestaţii de stradă împotriva corupţiei din clasa politică antrenaseră demisia echipei executive a lui Victor Ponta.



    Victorie categorică a PSD la alegerile parlamentare


    Social-democraţii şi liberal-democraţii şi-au adjudecat şi conducerea noului Parlament, rezultat în urma scrutinului de pe 11 decembrie. Dragnea e preşedinte al Camerei Deputaţilor, iar copreşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, rămâne la şefia Senatului, ceea ce, în arhitectura constituţională, înseamnă al doilea om în stat. PSD a câştigat detaşat alegerile, cu peste 45% din opţiuni. La mare distanţă, cu doar 20 de procente, s-a situat PNL, rezultat care a antrenat demisia liderei liberale, Alina Gorghiu. La câteva luni de la înfiinţare, USR, la origine un ONG transformat în partid, a devenit a treia forţă politică parlamentară, cu 9% la sută din voturi. Au mai depăşit pragul electoral de cinci procente ALDE, UDMR – care a anunţat că va susţine în Parlament Cabinetul Grindeanu, fără să primească portofolii ministeriale – şi PMP, al fostului preşedinte Traian Băsescu. Mai puţin de 40% dintre românii cu drept de vot au mers la urne pentru a-i alege pe cei 465 de deputaţi şi senatori din noul Legislativ. La acest scrutin s-a revenit la sistemul votului pe liste, în locul aşa-numitului uninominal care, în 2012, condusese la un Parlament gonflat, cu 586 de aleşi.



    Premieră electorală la Bucureşti


    Pe 5 iunie, bucureştenii si-au ales, în premieră, un primar femeie şi membru PSD, în persoana senatoarei Gabriela Vrânceanu-Firea. O fostă jurnalistă controversată, intrată în politică de patru ani, Firea a primit 41% din sufragiile unui electorat mult timp considerat preponderent de dreapta. Prezenţa la vot în Bucureşti a fost de numai 33%, mult sub media naţională de 48 de procente. Edilii au fost aleşi într-un singur tur de scrutin, câştigător fiind candidatul care a obţinut majoritatea simplă a voturilor exprimate. Măsura a fost criticată de societatea civilă şi de presă, care afirmă că, in condiţiile unei prezenţe reduse la urne, primarii suferă la capitolul legitimitate.



    Consecvenţă diplomatică


    Politica externă a României şi-a menţinut în 2016 coodonatele consacrate, atât în raport cu aliaţii din NATO şi partenerii din UE, cât şi faţă de Rusia. Ministrul de Externe în cabinetul Cioloş, Lazăr Comănescu, a subliniat permanent importanţa unei relaţii transatlantice ‘cât mai substanţiale’ şi a pledat pentru întărirea flancului estic al Alianţei. În raport cu ruşii, cuvântul de ordine a fost pragmatismul – mai afirma fostul şef al diplomaţiei de la Bucureşti. Poziţia României a rămas fermă şi în consonanţă cu cea a UE şi NATO în dosarul sancţiunilor economice şi diplomatice aplicate Moscovei.



    Factorul Dodon


    Politica externă a României a vizat, în 2016, la fel ca şi în anii precedenţi, sprijinirea procesului de reformă din Republica Moldova, în perspectiva consolidării drumului european al acestui stat ex-sovietic, majoritar românofon. Relaţiile bilaterale excelente, facilitate de ataşamentul manifest faţă de România al preşedintelui Nicolae Timofti şi de existenţa la Chişinău a unui Guvern şi a unei majorităţi parlamentare declarat pro-occidentale, riscă sa fie perturbate de alegerea ca şef al statului, în noiembrie, a socialistului filorus Igor Dodon. După scrutin, preşedintele Iohannis s-a rezumat să anunţe, într-un comunicat, că a luat act de votul exprimat de cetăţeni. În comunicat nu este menţionat numele lui Dodon, practicant al unei retorici virulent antiromâneşti. Iohannis foloseşte doar sintagma noul preşedinte al Republicii Moldova, despre care spune va trebui să dea dovadă de înţelepciune şi echilibru în mandatul său.



    Decepţii sportive


    2016 a fost un an mediocru pentru sportul românesc. În august, la Olimpiada de la Rio de Janeiro, România a obţinut doar cinci medalii – una de aur, una de argint şi trei de bronz. Ulterior, un bronz i-a şi fost retras, fiindcă halteroliful care-l obţinuse a fost găsit dopat. Locul 47 în ierarhia pe medalii e cel mai slab înregistrat de olimpicii românii din 1952 încoace. În iunie, la Campionatul European din Franţa, fotbaliştii români au terminat pe ultimul loc în Grupa A a turneului final. Antrenorul Anghel Iordănescu a fost înlocuit cu germanul Cristoph Daum, primul selecţioner străin din istoria Naţionalei. În primele meciuri din preliminariile pentru Cupa Mondială 2018 din Rusia, însă, nici jocul, nici rezultatele nu s-au ameliorat. La handbal, deşi cotată cu şanse la medalii, Naţionala feminină s-a clasat abia a cincea la Campionatul European din Suedia. În tenis, jucătoarea română cea mai bine cotată, Simona Halep, a terminat anul pe locul patru în ierarhia mondială.

  • Jurnal românesc – 04.01.2017

    Jurnal românesc – 04.01.2017

    Andreea Păstârnac – noul ministru pentru Românii de Pretutindeni, a spus că una dintre priorităţile sale va fi continuarea şi aprofundarea programelor dedicate învăţării limbii române în afara graniţelor. De asemenea, a adăugat ea, în cadrul celebrării Centenarului Unirii, îşi doreşte să dea o imagine europeană comunităţilor de români din străinătate. Referitor la bugetul ministerului nou înfiinţat, aceasta a arătat că este unul care se bazează foarte mult pe proiecte. Să nu uităm că relaţia noastră cu diaspora se aseamănă foarte mult cu diplomaţia parlamentară, că suntem în faţa unor voci multiple şi a unor puncte de vedere care au dreptul să se exprime, a adăugat Andreea Păstârnac. La rândul său, Teodor Meleşcanu, noul ministru de Externe, a declarat că îşi doreşte adoptarea unei legi privind diaspora. Potrivit lui, una dintre soluţiile pentru o mai bună conlucrare cu diaspora ar trebui să fie adoptarea unei noi legi specifice, care să conţină drepturi pentru cetăţeni, mecanisme de sprijin pentru ei. Meleşcanu a adăugat că necesitatea acestei legi este determinată de faptul că vechea lege este dinainte de aderarea României la UE, aderare care a făcut să avem un număr foarte mare de cetăţeni care trăiesc şi muncesc în alte ţări din Uniune. Potrivit lui, această lege va trebui să conţină drepturile şi libertăţile de care trebuie să se bucure membrii diasporei, facilităţile pe care Guvernul României le oferă pentru reîntoarcerea lor în ţară şi tot ceea ce înseamnă măsuri pentru asigurarea identităţii şi moştenirii lor culturale şi spirituale.



    Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a semnat decretul pentru retragerea cetăţeniei acordate fostului preşedinte român, Traian Băsescu. “Anterior, în calitate de deputat al Parlamentului Republicii Moldova, am spus că cetăţenia i-a fost acordată dlui Băsescu în mod ilegal. Traian Băsescu a îndemnat în repetate rânduri la lichidarea statalităţii Republicii Moldova prin anexare la România. Încă din perioada aflării sale în exerciţiul funcţiei de preşedinte al României, acesta a refuzat sa recunoască statalitatea moldovenească şi existenţa poporului moldovenesc”, astfel şi-a motivat Dodon decizia. Anterior, fostul preşedinte român a declarat că îl va acţiona în judecată pe Igor Dodon dacă acesta semnează un decret privind retragerea cetăţeniei sale. Traian Băsescu şi soţia sa, Maria, au solicitat cetăţenia Republicii Moldova si au depus pe 8 martie 2016 o cerere în acest sens, cetăţenia fiindu-le acordată pe 9 iunie 2016. Cererea a fost soluţionată în numai trei luni, deşi termenul legal este de un an. Băsescu declara încă din iulie 2013, după o vizită în Republica Moldova, că după ce îşi va termina mandatul de preşedinte al României va cere, “poate”, cetăţenia moldovenească în semn de respect şi dragoste pentru Republica Moldova şi oamenii ei.



    Marca Dacia a vândut, în 2016, pe piaţa din Franţa, un număr record de peste 110 mii de autoturisme, în creştere cu 13,4% în ritm anual, potrivit datelor publicate de Comitetul constructorilor francezi de automobile. La rândul său, marca Renault a realizat, anul trecut, cea mai bună performanţă comercială în Franţa de după 2011, cu o crestere de 6,6% a vânzărilor de autoturisme, până la 407 mii de unităti. În 2016, Renault a deţinut peste 20% din piata auto franceză, în timp ce Dacia a avut o cotă de aproape 6%. În România, uzina Dacia de la Mioveni (sud) a fost preluată de Renault în anul 1999. Relansată în 2004 cu modelul Logan, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană.