Radio România Internațional

Tag: Igor Dodon

Proteste in Chişinău

Tausende Menschen protestierten am Sonntag in Chişinău, der Hauptstadt der Republik Moldau, gegen den scheidenden Moskua-treuen Präsidenten Igor Dodon und die von den Sozialisten kontrollierte Parlamentsmehrheit. Die Demonstranten forderten den Rücktritt der Regierung und des Parlaments, die sie berschuldigen die Korruption zu beschützen und öffentliches Geld veruntreut zu haben, sowie die Organisation vorgezogener Wahlen. Zu dem Protest rief die gewählte EU-freundliche Präsident Maia Sandu auf, der sich Politiker der oppositionellen parlamentarischen und nicht parlamentarischen Parteien anschlossen. Sandu sagt, dass vorgezogene Wahlen unvermeidlich seien und der kürzeste Weg dazu der Rücktritt der Regierung sei, weil die Menschen in der Republik Moldau die Korruption satthaben und ein besseres Leben wollen.

In der vergangenen Woche verabschiedete das von den Sozialisten beherrschte Parlament mehrere umstrittene Gesetze, darunter einen Gesetzentwurf, der dem Präsidenten die Kontrolle über den Geheimdienst entzieht und sie dem Parlament überträgt, und einen, der der russischen Sprache in der Republik Moldau einen Sonderstatus einräumt. Hunderte von Menschen protestierten vor dem Parlamentsgebäude. Igor Dodon warf seiner Nachfolgerin vor, Chaos zu stiften und sinnlose Proteste zu organisieren.

In Bukarest hat das rumänische Au‎ßenministerium die vom moldauischen Parlament verabschiedeten Gesetze verurteilt, die, wie es hei‎ßt, “die Rechtsstaatlichkeit und das Funktionieren des demokratischen Systems in der Republik Moldau ernsthaft beeinträchtigen”.

Im November fanden in der Republik Moldau Präsidentschaftswahlen statt. In die Stichwahl kamen Premierministerin Maia Sandu und der amtierende Präsident Igor Dodon, der für eine zweite Amtszeit kandidierte. Sandu gewann die Wahlen mit 57,75 % der Stimmen und wird ihr Amt am 24. Dezember für eine vierjährige Amtszeit antreten.

7 December 2020
Nachrichten 07.12.2020

Die Sozialdemokratische Partei hat die Parlamentswahlen am Sonntag in Rumänien mit 30,16 % der abgegebenen Stimmen für den Senat und 29,71 % für die Abgeordnetenkammer, gefolgt von der National Liberalen Partei, die 25,62 % im Senat und 25,21 % in der Abgeordnetenkammer gewonnen, so am Montag das Zentrale Wahlbüro nach der Auszählung von 95,25 % der Wahllokale. An dritter Stelle steht die Allianz Union Rettet Rumänien – PLUS, die im Senat 15,21 % und in der Abgeordnetenkammer 14,73 % gewann. Die rechtsorientierte Allianz für die Union der Rumänen (AUR) hat 8,69 % Stimmen im Senat und 8,6 % in der Abgeordnetenkammer, und der Ungarn Verband erhielt 6,21 % im Senat und 6,05 % in der Abgeordnetenkammer. Es gibt keinen eindeutigen Wahlsieger, jedoch haben die Mitte-rechtsorientierten Parteien gemeinsam 50 % der Stimmen, betonte Präsident Klaus Iohannis am Montag. Er kündigte an, in den nächsten Tagen die Partei zu Beratungen einzuladen. Unterdessen legte Ministerpräsident Ludovic Orban sein Amt nieder. Die Rumänen im Ausland konnten an zwei Tagen, am Samstag und Sonntag, ihre Stimmen abgeben, wobei die grö‎ßte Wahlbeteiligung in Italien, der Republik Moldau, Spanien, Gro‎ßbritannien und Nordirland, Deutschland und Frankreich war. Das neue Parlament wird 465 Sitze haben – 136 Senatoren und 329 Abgeordnete. Die Wahlbeteiligung am Sonntag lag bei 27 %, der niedrigsten in den letzten 30 Jahren.

Weitere 3.660 Infektionen mit SARS-CoV-2 und 127 damit zusammenhängende Todesfälle wurden in den letzten 24 Stunden gemeldet, teilte die Gruppe für strategische Kommunikation am Montag mit. Die Gesamtzahl der Infektionen ist damit auf 517.000 angestiegen, während die Zahl der Todesfälle bei 12.447 liegt. 1280 Menschen befinden sich derzeit auf der Intensivstation. 80% der mit COVID-19 infizierten Menschen haben sich erholt. Mehrere Städte und Dörfer in Rumänien befinden sich noch immer in Quarantäne. Im Bezirk Sibiu, wo die Infektionsrate bei 5 pro tausend Einwohner beträgt, haben die Behörden beschlossen, die Quarantäne in Sibiu und 6 Dörfern um eine weitere Woche zu verlängern.

Tausende protestierten am Sonntag in der moldawischen Hauptstadt Chişinău und forderten die Auflösung des Parlaments, das derzeit von einer pro-russischen Mehrheit kontrolliert wird. Das moldauische Parlament stimmte kürzlich dafür, die Vorrechte des Präsidenten einzuschränken und den Status der russischen Sprache zu stärken. Die Kundgebung fand im Anschluss an einen öffentlichen Aufruf der pro-europäischen gewählten Präsidentin Maia Sandu statt. Sandus Aufruf wurde von Anführern parlamentarischer Oppositionsparteien, aber auch au‎ßerparlamentarischer politischer Parteien beantwortet. Die Demonstranten warfen dem Parlament und der Regierung vor, Korruption und die Veruntreuung öffentlicher Gelder zu fördern, und forderten au‎ßerdem Schnellwahlen. Maia Sandu sagte, dass der Protest am Sonntag keine Ideologie oder politische Partei befürworte, sondern einfach darauf abziele, den Willen des Volkes zum Ausdruck zu bringen, das der Korruption überdrüssig geworden sei und ein besseres Leben wolle. Der amtierende Präsident Igor Dodon,sowie Mitglieder der Sozialistischen Partei im Parlament haben sich geweigert, zu den Vorwürfen Stellung zu nehmen.

Vertreter Grossbritanniens und der Europäischen Union setzen die Verhandlungen in Brüssel fort, um einen Konsens über ein Post-Brexit-Abkommen zu erreichen, dessen Ausbleiben schwerwiegende wirtschaftliche Folgen für beide Seiten hätte. Am Sonntagabend übermittelten die Chefunterhändler divergierende Botschaften über den Fortgang der Gespräche. EU-Beamte sagten, sie seien der Lösung eines der Haupthindernisse im Zusammenhang mit dem Fischereiabkommen nahe, während die britische Seite die Informationen zurückwies. Es wird erwartet, dass der britische Premierminister Boris Johnson und die Präsidentin der Europäischen Kommission, Ursula von der Leyen, heute Abend eine Bewertung der bisher gemeldeten Fortschritte beim Abschluss eines Handelsabkommens vornehmen werden, das sowohl das britische als auch das Europäische Parlament ratifizieren müssen, bevor es am 1. Januar 2021 in Kraft treten kann. Die künftigen Beziehungen Londons zu Brüssel werden voraussichtlich ebenfalls ganz oben auf der Tagesordnung des Gipfels in Brüssel stehen, der am Donnerstag und Freitag stattfinden wird. Gro‎ßbritannien unterliegt nach seinem offiziellen Rückzug am 31. Januar 2020 immer noch der EU-Gesetzgebung.

7 December 2020
06.12.2020

Wahlen — Rumänien wählte am heutigen Sonntag, dem 6. Dezember ein neues Parlament. Die Wahllokale haben um 21.00 Lokalzeit geschlossen. Die Wahlbeteiligung war gering. Eine Stunde vor Schlie‎ßung der Wahllokale lag diese landesweit bei 31,11 % und in der Hauptstadt Bukarest bei 30,20%. Rumänien zählt mehr als 18 Millionen Wahlberechtigte. Im Ausland lebenden Rumäninnen und Rumänen standen diesmal zwei Tage zur Verfügung, um die neuen Vertreter im Senat und in der Abgeordnetenkammer zu wählen. Die ersten Wahllokale im Ausland wurden am Samstagabend in Neuseeland und Australien eröffnet. Als Letzten schlie‎ßen die Wahllokale am Montagmorgen an der Westküste der USA und Kanadas. Im Ausland sind knapp über 740.000 stimmberechtigte Rumäninnen und Rumänen ansässig, davon stimmten bereits 39.000 per Briefwahl ab.

Im Inn und Ausland mussten die Stimmberechtigten die gültigen Schutzma‎ßnahmen einhalten. Die Rumäninnen und Rumänen wählten 136 Senatoren und 329 Abgeordnete. Die rumänischen Bürgerinnen und Bürger im Ausland werden von 4 Abgeordneten und 2 Senatoren vertreten. Die Vertreter werden nach dem Verhältnis-Prinzip auf Listen gewählt.

Corona — Gemä‎ß den neusten offiziellen Angaben wurden in den letzten 24 Stunden über 5.200 neue Coronavirus-Ansteckungen diagnostiziert. 134 Patienten verstarben, 1.289 werden intensivmedizinisch behandelt. Seit Beginn der Pandemie wurden in Rumänien 508 Tausend Corona-Infizierungen bestätigt. Ca. 2/3 davon sind genesen.

Von Spendern in Rumänien wurden bisher nur knapp unter zehntausend Plasma Dosen gesammelt. Nach Angaben des Nationalen Instituts für Transfusionshämatologie spendete lediglich 1 % der mit dem neuen Coronavirus infizierten Personen nach ihrer Genesung Plasma. Offizielle Daten zeigen auch, dass über 650 Rumänen nach der Plasma-Behandlung geheilt wurden.

CHISINAU – Eine auf Initiative der gewählten, westlich-orientierten Präsidentin Maia Sandu, organisierten Protestaktion, die von den Oppositionsparteien unterstützt war, fand heute in der Hauptstadt der Rep. Moldau, Chisinau statt. Laut Radio Chisinau, Verabschiedeten die Teilnehmer an der Protestveranstaltung eine Resolution, in der sie den Rücktritt der Moksau-treuen Regierung des Ministerpräsidenten Ion Chicu und vorgezogene Wahlen fordern. Auslöser der Proteste war ein Beschluss des Parlaments die Befugnisse des Präsidenten über den Geheimdienst und den Sicherheitsdienst zu begrenzen, den Status der russischen Sprache zu stärken und die Rundfunkprogramme in rumänischer Sprache zu kürzen.

6 December 2020
Nachrichten 04.12.2020

Der Wahlkampf für die Parlamentswahlen am Sonntag geht zu Ende. Im Kontext der Coronavirus-Pandemie wurden alle Wahlkampfveranstaltungen strengen Regeln unterworfen. Eine Reihe von Ortschaften sind abgeriegelt, aber Premierminister Ludovic Orban sagte, dass die Wähler innerhalb dieser Ortschaften frei zu den Wahllokalen reisen können. 136 Senator- und 329 Abgeordnetensitze stehen zur Wahl, darunter 4 Abgeordnete und 2 Senatoren, die die rumänische Gemeinschaft im Ausland vertreten. Das Außenministerium hat 748 Wahllokale im Ausland eingerichtet. Für die Auslandsrumänen findet die Abstimmung an zwei Tagen statt, am Samstag und Sonntag. Mehr als 39.000 im Ausland lebende Rumänen haben sich für die Briefwahl registriert, wobei die meisten Anträge aus Großbritannien, Deutschland, Italien, Spanien und Frankreich kamen.

In den letzten 24 Stunden wurden in Rumänien nach Durchführung von über 35.000 Tests 8.062 neue Fälle von mit SARS-CoV-2 infizierten Personen registriert – teilte die Gruppe für Strategische Kommunikation mit. Seit Ausbruch der Pandemie wurden in Rumänien 500.273 Fälle von mit dem neuen Coronavirus infizierten Menschen bestätigt, von denen über 390.000 für geheilt erklärt wurden. In den letzten 24 Stunden sind 176 Menschen gestorben, was einer Gesamtzahl von 12.052 Todesfällen entspricht. Die nationale Impfstrategie gegen Coronaviren wurde am Freitag der Öffentlichkeit vorgestellt, nachdem sie vom Obersten Verteidigungsrat des Landes genehmigt worden war. Der Präsident des Nationalen Komitees für die Koordinierung der Aktivitäten betreffend die Impfung gegen SARS-CoV-2 Valeriu Gheorghiţă erklärte, dies sei freiwillig und nicht obligatorisch, und das Vertrauen der Öffentlichkeit sei das wesentliche Element, das die Grundlage für den Erfolg der Kampagne bilden werde. Er fügte hinzu, dass landesweit etwa 850 – 900 Impfzentren eingerichtet werden, die eine geschätzte Anzahl von jeweils etwa 5.000 Menschen pro Monat impfen werden.

Weltweit gibt es 65,5 Millionen Coronavirus-Infektionen und mehr als 1,5 Millionen Todesfälle. 45 Millionen Menschen haben sich erholt. In den USA, dem am schlimmsten betroffenen Land der Welt, gibt es mehr als 14,5 Millionen Fälle und mindestens 282.000 Todesopfer. In Europa verzeichnete Italien am Donnerstag mit 993 Todesfällen pro Tag die höchste Zahl an Todesopfern, die Gesamtzahl liegt nun bei über 58.000. Großbritannien, das über 60.000 Todesfälle im Zusammenhang mit dem Coronavirus gemeldet hatte, kündigte an, dass es nächste Woche mit der Impfung von Risikogruppen beginnen werde. In Frankreich sagte Premierminister Jean Castex, es sei nur noch eine Frage von Wochen, bis auch sein Land mit der flächendeckenden Impfung beginne. Die Europäische Union könnte bis Ende des Jahres einen Impfstoff genehmigen, wobei die Europäische Arzneimittelagentur sagte, das längere Zulassungsverfahren sei sicherer und basiere auf mehr Beweisen und mehr Kontrollen. Die Internationale Kriminalpolizeiliche Organisation Interpol hat davor gewarnt, dass Netzwerke des organisierten Verbrechens Covid-19-Impfstoffe ins Visier nehmen und versuchen könnten, gefälschte Impfstoffe zu verkaufen.

Die Asylanträge für Rumänien haben laut einem Bericht der Generalinspektion für Einwanderung auch während der Pandemie deutlich zugenommen. Seit Jahresbeginn bis November wurden mehr als 5.000 Anträge registriert, mehr als doppelt so viele wie im gleichen Zeitraum des Vorjahres. 470 Personen erhielten den Flüchtlings- oder Schutzstatus. Fast 1.200 Anträge wurden abgelehnt, während der Rest noch bearbeitet wird. Die meisten Asylbewerber kommen aus Afghanistan, Syrien und Irak.

Die gewählte Präsidentin der Republik Moldau, die pro-westliche Maia Sandu, forderte die Bürger auf, auf die Straße zu gehen, um einen neuen Protest zu veranstalten, der in zwei Tagen organisiert wird. Am Donnerstag schloss sie sich den mehreren tausend Personen an, die vor dem Parlament von Chisinau gegen die von den Abgeordneten beschlossenen Gesetzesvorlagen protestierten, insbesondere gegen die Übertragung des Geheimdienstes und des Sicherheitsdienstes von der Unterordnung des Präsidenten auf die von Parlament. Die Opposition betrachtet dieses Projekt als einen Versuch, die Befugnisse der Präsidentin Maia Sandu, die Ende des Monats vereidigt wird, anstelle des Philosophen Igor Dodon einzuschränken. Rumänien verurteilt die nicht transparenten und gegen demokratische Praktiken verstoßenden Maßnahmen, in denen das Parlament von Chisinau, die Partei der Sozialisten in der Moldau (PSRM) und die Plattform Für Moldawien, zu denen auch die Şor-Partei gehört, offen die von den Bürgern bei den Präsidentschaftswahlen vom 1. November geäußerten massiven Stimmen ignorieren, so eine Mitteilung des Außenministeriums aus Bukarest. Das Dokument bekräftigt die Unterstützung Rumäniens für die Bemühungen der gewählten Präsidentin, die Legalität im Regierungsprozess wiederherzustellen.

Der Rat der Europäischen Union und das Europäische Parlament haben eine Einigung über den Unionshaushalt für 2021 erzielt. Am Freitag müssen Polen und Ungarn ihr Veto gegen den Mehrjahreshaushalt der EU für 2021-2027 aufheben, damit er umsetzbar wird. Der deutsche EU-Botschafter Michael Clauss erklärte, dass dieses Veto nicht aufgehoben wird, so dass für das nächste Jahr ein vorläufiges Finanzierungssystem eingeführt wird, das zuletzt 1989 angewendet wurde. In Bezug auf den Plan Next Generation der einen Wiederaufbaufonds von 750 Milliarden Euro vorsieht haben mehrere europäische Beamte die Möglichkeit einer Auflegung ohne Polen und Ungarn aufgezeigt.

Der rumänische Fussballmeister CFR Cluj hat am Donnerstag zu Hause in einem Spiel der Europa League Gruppe A gegen den bulgarischen TSKA Sofia ein 0-0 Unentschieden erzielt. In einem weiteren Gruppenspiel besiegte AS Rom den Schweizer Meister Young Boys Bern mit 3:1. CFR kann noch in die Runde der letzten 32 einziehen, wenn die rumönische Mannschaft am 10. Dezember in Bern gewinnt. AS Rom führt die Gruppe mit 13 Punkten an, gefolgt von Young Boys Bern mit 7, CFR mit 5 und TSKA mit 2 Punkten. CFR ist die letzte rumänische Mannschaft, die bei den diesjährigen europäischen Fussballwettbewerben noch im Wettbewerb geblieben ist.

4 December 2020
Republica Moldova privește spre Vest

Cu studii la Harvard şi opţiune politică proeuropeană, Maia Sandu, fost economist în cadrul Băncii Mondiale, este cunoscută pentru atitudinea ei împotriva corupţiei, iar anul trecut a condus pentru scurt timp o coaliţie guvernamentală la Chișinău. A rezistat în această funcție până când a propus Parlamentului un pachet de legi anticorupţie, legislativul a iniţiat o moţiune de cenzură, iar cabinetul său a devenit istorie. Acum, odată cu câștigarea scrutinului prezidențial în fața filorusului Igor Dodon, Maia Sandu devine prima femeie preşedinte al Republicii Moldova – ex-sovietică, majoritar românofonă.

Invitat la Radio România pentru a analiza rezultatul alegerilor, Ovidiu Nahoi, redactorul-șef RFI România, a vorbit despre ce înseamnă pentru o societate atât de conservatoare faptul că a ales o femeie:

Este un rezultat absolut remarcabil. Aici trebuie să avem în vedere contribuţia diasporei, care a făcut ca scorul să fie atât de net în favoarea Maiei Sandu. Dar Maia Sandu a câştigat şi în plan intern, şi aici este lucrul absolut senzaţional – a câştigat pe fondul unei campanii de dezinformare de o intensitate pe care noi cu greu ne-o putem imagina aici. Atâtea minciuni care s-au spus zilnic despre ea – că va fi război civil, că va interzice limba rusă, că are un aranjament cu Angela Merkel ca să aducă refugiaţi în Republica Moldova, că va aplica agenda europeană decadentă occidentală, LGBT ş.a.m.d. – lucruri care, într-o societate conservatoare, pot să aibă un impact deosebit. Apoi, a fost campania foarte dură desfăşurată de Biserică – Mitropolia Moldovei, subordonată Bisericii Ortodoxe Ruse, care a susţinut întotdeauna în Republica Moldova candidaţii conservatori antioccidentali, proruşi. Aşa a făcut şi de această dată.

Pe de altă parte, au fost voturile venite din Transnistria, oameni aduşi cu diverse mijloace de transport – acţiune la limita legii electorale din Republica Moldova, dacă nu cumva chiar împotriva ei, prin care au încercat să răstoarne rezultatul votului – lucru care s-a putut în 2016, dar nu s-a mai putut de data aceasta. A fost un val atât venit din diaspora, cât şi iată din interiorul ţării, ceea ce este absolut remarcabil, pentru că oamenii, de fapt, doar înspre vest văd şansa ca ţara să iasă din sărăcie, din paralizie, din abuzuri, din corupţie. E clar că nu există o alternativă la răsărit în această direcţie.

Învestirea este prevăzută pentru data de 24 decembrie, dar președintele ales a anunţat, deja, acţiunile pe care şi le propune în mandatul său. Maia Sandu a subliniat că țara se află într-o situaţie de criză în toate domeniile și că lucrurile ar putea fi soluţionate prin acţiuni treptate pe trei direcţii prioritare, respectiv: o politică externă pozitivă şi benefică pentru cetăţeni, pentru a scoate ţara din izolare, un buget de stat pentru 2021 care să asigure resursele pentru susţinerea economiei şi acţiuni ferme pentru combaterea corupţiei.

Într-un discurs adresat cetăţenilor, Maia Sandu s-a pronunțat pentru oprirea furturilor din bani publici şi pentru reformarea clasei politice, a anunţat că după învestire va începe consultări cu partidele parlamentare pentru a identifica soluţii pentru cele mai stringente probleme cu care se confruntă Republica Moldova și a îndemnat la unitate

Voi depune toate eforturile ca Moldova să aibă relaţii bune, pragmatice, bazate pe respect reciproc, atât în Vest, cât şi în Est. Pe plan internaţional, mă voi concentra pe obţinerea ajutorului pentru depăşirea crizei sanitare şi a crizei economice. Îmi doresc să depăşim dezbinarea, să unim societatea şi în politica internă şi în politica externă. Să construim o politică externă cu demnitate, capabilă să aducă beneficii cetăţenilor noştri. Să apropiem Moldova de standardele europene, prin reforme şi muncă aici, acasă.

Ion Tăbârţă comentator politic din Republica Moldova, estimează că urmează o perioadă turbulentă din cauza disputei Preşedinţiei cu Parlamentul:

Este prima victorie a unui candidat de dreapta. Pentru că la noi structura electoratului este de aşa gen că tot timpul a învins stânga politică, fie că a fost vorba de alegeri prezidenţiale sau parlamentare. Chiar coaliţiile proeuropene neapărat aveau în componenţa lor un partid de stânga, centru-stânga. Una dintre explicaţiile principale de ce Igor Dodon a fost înfrânt? a fost modul în care el a administrat ţara şi cum a gestionat pandemia. Trebuie spus că în Republica Moldova pandemia a fost gestionată politic, nu a fost gestionată medical. Autorităţile, la un moment dat, practic au lăsat lucrurile să iasă de sub control, şi acum factorul pandemic nu este controlat.

Pandemia este evident că a generat consecinţe negative social-economice. În plus, noi am avut în vara acestui an o criză agricolă generată de secetă foarte puternică, şi cel mai important este că guvernul nu a venit cu soluţii la toate problemele cu care se ciocnesc acum oamenii simpli, cetăţenii.

Ce se aşteaptă de la Maia Sandu? Desigur, se aşteaptă ca ea să facă faţă şi crizei social-economice. Însă trebuie să spunem că Republica Moldova este stat parlamentar, iar preşedintele nu controlează parlamentul. Igor Dodon practic, a avut un guvern personal. Când a înţeles că are nevoie de o susţinere mai mare şi nu toţi miniştrii săi fac faţă, a cooptat în actul guvernării Partidul Democrat, care se afla şi se află încă într-o anumită degringoladă şi scindări interne.

Însă şi Partidul Democrat s-a retras recent din actul guvernării. Maia Sandu nu controlează guvernul, însă lumea, desigur, va aştepta de la ea schimbări spre bine. Maia Sandu a declarat că îşi doreşte alegeri parlamentare anticipate, pentru că acest parlament nu mai este unul legitim. Desigur, parlamentul va avea acest instinct de autoconservare şi în această dispută politică este foarte important ca Maia Sandu să aibă de partea sa populaţia.

În perioada electorală, Maia Sandu a promis că vor veni din nou bani de la UE – care au fost îngheţaţi pentru o anumită perioadă în multe proiecte – şi datorită acestor bani Republica Moldova va reuşi să supravieţuiască, mai spune analistul Ion Tăbârță.

4 December 2020
Die Woche 16.11.–20.11.2020 im Überblick

Brandtragödie in Piatra Neamț

Selbst an dem Tag, an dem in Rumänien der Warnzustand um weitere 30 Tage verlängert wurde, am vergangenen Samstag im Bezirkskrankenhaus von Piatra Neamț (Nordosten), ereignete sich eine Tragödie. Aufgrund eines medizinischen Geräts geriet die Intensivstation in Brand. Der Katastrophe, die zu Todesfällen und Verletzungen führte, folgte im Laufe der Woche eine Welle von Anschuldigungen und politischen Entschuldigungen, von denen einige im Vorfeld der Parlamentswahlen am 6. Dezember offensichtliche Wahlkonnotationen aufwiesen. Gleichzeitig wurden Ermittlungen in einem Strafverfahren wegen schuldhaften Mordes sowie Kontrollen auf Intensivstationen im ganzen Land durchgeführt. Präsident Klaus Iohannis hatte ein Treffen mit Entscheidungsträgern, Ärzten und Mediziningenieuren. Am Ende versprach das Staatsoberhaupt die Modernisierung von medizinischen Gassystemen und Stromnetzen sowie das Überdenken von Gesetzgebungs- und Finanzinstrumenten zur Unterstützung des Krankenhausdienstes. Parallel dazu werden die Intensivstationen vor dem Kampf gegen Covid-19 unter den Bedingungen, unter denen die Zahl der Infizierten zunimmt, zu klein für diejenigen, die eine intensive Behandlung benötigen. Unmittelbar nach der Tragödie in Piatra Neamț versprach Premierminister Ludovic Orban, die Kapazität und Mittel für die ordnungsgemä‎ße Durchführung der Aktivitäten zu erhöhen. Auch in dieser Woche wurde die Quarantäne der Orte fortgesetzt, an denen die Infektionsrate den zulässigen Grenzwert überschritten hatte, und gleichzeitig angekündigt, dass Rumänien an einer Impfstrategie gegen das neue Coronavirus arbeitet. Diesem Bild fügen wir die Stra‎ßenproteste der Gewerkschafter des Gesundheitswesens hinzu, die vor dem Regierungssitz Plakate mit Botschaften wie “Das öffentliche Gesundheitssystem ist krank!” oder Im Land der improvisierten Ma‎ßnahmen sind wir nicht für alles verantwortlich!

Rumänien beglückwünscht die Moldaurepublik zu Präsidentschaftswahl

Die pro-europäische Maia Sandu wurde die erste Präsidentin in der Geschichte der Republik Moldau. Am Sonntag übertraf sie mit 57,75% der Stimmen das derzeitige Staatsoberhaupt, den sozialistischen Präsidenten Igor Dodon. Die Korruption zu stoppen, den Diebstahl öffentlicher Gelder zu stoppen und die politische Klasse zu reformieren, sind die Prioritäten von Maia Sandu, die sagte:

Ich möchte die Spaltung überwinden, um die Gesellschaft sowohl in der Innen- als auch in der Au‎ßenpolitik zu vereinen, eine Au‎ßenpolitik mit Würde aufbauen, die unseren Bürgern Vorteile bringen kann. Lassen Sie uns Moldawien durch Reformen näher an die europäischen Standards bringen und hier zu Hause arbeiten. “

Maia Sandu wurde von vielen Führern beglückwünscht, einschlie‎ßlich von dem russischen Präsidenten Wladimir Putin, obwohl der Kreml ihren Rivalen Igor Dodon offen unterstützte. Aus Bukarest gratulierte Präsident Klaus Iohannis der neuen moldauischen Amtskollegin zum Sieg. In einem Telefongespräch einigten sich die beiden darauf, die bilaterale strategische Partnerschaft für die europäische Integration der Republik Moldau zu erweitern und zu vertiefen. Klaus Iohannis wird Chisinau einen Besuch abstatten, nachdem Maia Sandu das Präsidentenmandat übernehmen wird.

.Gaudeamus Buchmesse

Die 27 Buchmesse Gaudeamus Radio Romania findet dieses Jahr aufgrund der durch das neue Coronavirus verursachten Gesundheitskrise im vollständigen Online-Format statt. Seit Montag, dem 16. November, warten über 100 Unternehmen – Verlage, rumänische und ausländische Buchhändler auf ihre Besucher. Die virtuellen Stände können auf der Seite www.gaudeamus.ro abgerufen werden. Die Leser können ihre Lieblingsbücher kaufen. Es gibt auch einen Bereich für die rund 200 Live- oder aufgezeichneten Veranstaltungen, die von Radio Rumänien und den Teilnehmern organisiert werden. Der in den USA lebende und mehrfach für den Nobelpreis für Literatur nominierte Schriftsteller Norman Manea ist Ehrenpräsident der diesjährigen Messe. Er sagt, dass die Organisierung des Ereignisses in einer Pandemie eine Heldentat sei:

Es schien mir eine kulturelle Heldentat, zu einer Zeit, in der alles zittert und manchmal zusammenbricht. Kultur ist, wie Sie wissen, zweifellos nur insofern absolut notwendig, als die Menschen dies behaupten. Diese Initiative kommt diesmal von Menschen, von Menschen in Rumänien, und es ist, wie gesagt, eine Art kultureller Heldentum. Es sollte denen, die teilnehmen, und sogar denen, die nur in einer Auferstehung, in einer normalen Welt, von ihm hören, Vertrauen geben. “

Die Gaudeamus Radio Romania Buchmesse endet am Sonntag, den 22. November.

Euro 2021 U21

Die rumänische U21-Nationalmannschaft qualifizierte sich 2021 für die Jugendfu‎ßball-Europameisterschaft, nachdem sie am Dienstag im letzten Spiel der 8. Vorgruppe zu Hause mit Dänemark ein 1: 1-Unentschieden erzielt hatte. Die jungen Fu‎ßballspieler erreichten somit die zweite Qualifikation in Folge in einer Endrunde. Die EURO 2021 für die Jugendmannschaften wird von Ungarn und Slowenien ausgerichtet. Auch in dieser Woche haben die Fu‎ßballer der rumänischen A-Nationalmannschaft im kürzlich erfundenen Völkerbund 1: 1 gegen Nordirland verloren. Gleichzeitig gewann Rumänien das Heimspiel gegen Norwegen am grünen Tisch mit 3: 0 aufgrund eines Coronavirus-Falls in der nordischen Gruppe. Damit hat Rumänien sein Ziel erreicht, bei der Auslosung der Vorrunden für die Weltmeisterschaft 2022 in der zweiten Wahlurne zu stehen. Die letzte Teilnahme der rumänischen Nationalmannschaft an einem Weltmeisterturnier fand 1998 in Frankreich statt.

20 November 2020
Maia Sandu is the new president of Moldova

30 years after declaring its independence from Moscow, the Republic of Moldova has elected a woman as its president. An economist, with an MA in public administration at the prestigious Harvard University, a former advisor to the World Bank’s executive chief, a former minister and, for a short time, a prime minister of Moldova, the pro-Western Maia Sandu has become, at the age of 48, the new president of Moldova, replacing in this position the pro-Russian socialist Igor Dodon. Sandu won the presidential runoff on Sunday with 57% of the votes, while Donon only got 43%. The two were also the main contenders in the presidential elections of 2016, won back then by Igor Dodon. This time, the electorate favored Maia Sandu.

The candidates supporting Moldova’s reunification with Romania or closer ties with the EU, who did not make it to the second round, supported Maia Sandu’s candidacy unconditionally. A big surprise came from Balti, Moldova’s second largest city, whose mayor, the pro-Russian populist Renato Usatii, who came out third in the first round, called on his voters, accounting for around 17% of the electorate, to also support Maia Sandu. He argues that the power has been pressuring him to support Dodon and that he hopes Maia Sandu will do away with widespread corruption masterminded by Dodon.

Just like in the first round, Maia Sandu was heavily voted by the Diaspora, who, in spite of restrictions in place over the pandemic, went to the polls in record numbers — over a quarter of a million. ”People went to the polls because they care, people want their voice heard, they want to be respected, they want the power to offer solutions to their problems,” said the new president-elect.

Pundits believe that carrying out her presidential mandate will be much more difficult for Sandu than winning the elections. Maia Sandu becomes the president of a country which, according to all reports, is the poorest in Europe. She takes over an administration crippled by corruption, controlled by political supporters of the former president. Moreover, she will have to co-habit with a pro-Russian socialist government and collaborate with a Parliament dominated by the left wing. The most important allies of the new president will be the citizens of the country, the European Union and Romania. In Bucharest, President Klaus Iohannis congratulated Maia Sandu on her victory while PM Ludovic Orban promised that the Romanian Government would support the initiative of the new Moldovan president both in Bucharest and in Brussels. (Translated by Elena Enache)

16 November 2020
Maia Sandu, viitorul preşedinte al Republicii Moldova

La trei decenii de la proclamarea independenţei faţă de Moscova,
Republica Moldova şi-a ales, în premieră, un preşedinte femeie. Economistă, cu
un masterat în administraţie publică la universitatea americană Harvard, fost consilier al directorului executiv al
Băncii Mondiale, fost ministru şi fost premier efemer la Chişinău,
pro-ocidentala Maia Sandu devine, la 48 de ani, şef al statului în locul
socialistului filorus Igor Dodon.

Ea a fost aleasă, duminică, în turul decisiv
al scrutinului prezidenţial, cu un scor confortabil: circa 57% din sufragii, faţă de numai 43 de procente pentru preşedintele
în exerciţiu. A fost, implicit, o revanşă, după ce, acum patru ani, finala
prezidenţială avusese exact aceiaşi protagonişti, dar se încheiase cu victoria
lui Dodon. Şi a fost, de data aceasta, un vot masiv pentru doamna Sandu şi, mai
ales, împotriva lui Dodon.

Candidaţii promotori ai reunificării cu România sau
măcar proeuropeni, ieşiţi din cursă după primul tur, şi-au anunţat imediat
sprijinul necondiţionat pentru Maia Sandu în finală. Surpriza a venit, însă, de
la Bălţi, al doilea oraş ca mărime din republică, al cărui primar,
populistul pro-rus Renato Usatîi, clasat al treilea acum două săptămâni, şi-a
îndemnat electoratul, de circa 17 procente, s-o voteze tot pe fosta şefă a
Guvernului. El spune că ar fi fost presat de Putere să-l susţină pe Dodon şi că
speră ca Maia Sandu să demanteleze sistemul de corupţie generalizată patronat
de actualul preşedinte.

Ca şi la primul tur, fostul premier a fost, practic,
plebiscitat în diaspora, unde, în pofia tuturor restricţiilor impuse de
pandemie, s-a înregistrat o prezenţă record la urne, de peste un sfert de
milion de cetăţeni.

Oamenii au ieşit la vot pentru că le pasă, oamenii vor ca
vocea lor să fie auzită, oamenii vor să fie respectaţi, oamenii vor ca puterea
să le ofere soluţii la problemele lor – a constatat noul preşedinte ales.

Toţi
analiştii spun că mandatul prezidenţial va fi incomparabil mai dificil decât
scrutinul. Maia Sandu devine şeful celui mai sărac stat din Europa, aşa cum o
atestă toate clasamentele de specialitate. Ea preia o administraţie măcinată de
corupţie şi împănată de clientela politică a fostului preşedinte şi va trebui
să coabiteze cu un Guvern socialist pro-moscovit şi să colaboreze cu un
Parlament dominat tot de stânga. Cei mai importanţi aliaţi ai noului preşedinte
vor fi cetăţenii propriei republici, Uniunea Europeană şi, ca de fiecare dată,
România.

De la Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a felicitat-o, prompt,
pentru victorie pe noua sa omoloagă. Iar premierul Ludovic Orban a promis că
Guvernul României va sprijini iniţiativele noului preşedinte al republicii
vecine, atât la Bucureşti, cât şi la Bruxelles.

16 November 2020
Maia Sandu a câştigat alegerile prezidenţiale din Republica Moldova

Fostul premier proeuropean Maia Sandu a câştigat alegerile prezidenţiale din Republica Moldova cu 57,7% din voturi. Contracandidatul său, preşedintele prorus în exerciţiu, Igor Dodon, a obţinut 42,3% din voturi.

Prezenţa la vot a fost de 52,78%, cu un număr-record de cetăţeni moldoveni care au votat peste hotare, peste 262.700. Maia Sandu a obţinut în diaspora circa 93% din voturi. Ea a învins detaşat la Chişinău, precum şi ăn raioanele din centrul Reopublicii Moldova.

Cu Igor Dodon au votat preponderent raioanele din nordul Republici Moldova, cei din teritoriul separatist trasnssistrean şi cei din Găgăuzia.

O felicit pe Maia Sandu pentru câștigarea alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, a scris pe Twitter preşedintele Klaus Iohannis. Cetățenii au ales continuarea drumului european și democratic, un drum al progresului. România va rămâne alături de Republica Moldova în eforturile reale de modernizare, democratizare și apropiere de UE, a adăugat Iohannis.

16 November 2020
Maia Sandu, le prochain président de la République de Moldova

Économiste
de son état et ayant un master en administration publique à la
prestigieuse université américaine de Harvard, Maia Sandu a été
conseillère du directeur exécutif de la Banque Mondiale,
ex-ministre et ex-cheffe du cabinet de Chisinau pour un bref laps de
temps.

La pro-européenne Maia Sandu devient à 48 ans cheffe de
l’Etat à la place du président sortant, le socialiste pro-russe
Igor Dodon. Elle a été élue dimanche au tour décisif du scrutin
présidentiel avec un score de 57% des voix, par rapport à 43%
exprimés en faveur du président sortant. Ce fut sans aucun doute
une revanche après la finale que Mme Sandu avait perdue il y a
quatre ans face au même Igor Dodon. Et ce fut, une fois de plus, un
vote massif en faveur de Mme Sandu et surtout contre Dodon. Les
candidats promoteurs de la réunification avec la Roumanie ou du
moins partisans d’un rapprochement avec l’Europe, éliminés de la
course électorale au premier tour, ont immédiatement annoncé leur
appui inconditionnel pour Maia Sandu au second tour du scrutin.

Une
autre annonce a surpris tous les commentateurs politiques : le
sulfureux maire de Balti, la deuxième ville la plus grande de
République de Moldova, le populiste pro-russe Renato Usatâi, classé
en troisième position il y a deux semaines, a exhorté ses électeurs
à voter pour Maia Sandu. C’était un appui inattendu et consistant
puisque M Usatâi avait remporté quelque 17% des voix au premier
tour. Il dit avoir été soumis à des pressions de la part du
pouvoir pour soutenir M Dodon et espère que Maia Sandu puisse
démanteler le système de corruption généralisée dont le patron
serait le président sortant.

Tout comme durant le premier tour, les
voix qui ont fait pencher la balance en faveur de Mme Sandu ont été
ceux de la diaspora, où, malgré toutes les restrictions imposées
par la pandémie, la présence aux urnes a été très importante, de
plus d’un quart de million de citoyens, un véritable record. « Les
Moldaves ont voté parce qu’ils veulent que leur voix soit entendue,
ils veulent être respectés, ils souhaitent que le pouvoir fournisse
des solutions à leurs problèmes, a constaté la présidente élue.
Tous les analystes concordent lorsqu’ils affirment que le mandat
présidentiel sera pour Maia Sandu beaucoup plus difficile que le
scrutin. Maia Sandu devient la présidente de l’État le plus
pauvre d’Europe, comme l’attestent toutes les statistiques
spécialisées. Elle doit gérer une administration affaiblie par la
corruption et minée par la clientèle politique de l’ex-président.

En plus, Maia Sandu est tenue de cohabiter avec un gouvernement
socialiste pro-russe et de collaborer avec un Parlement également
dominé par la gauche. Les alliés les plus importants de la
présidente élue seront probablement les citoyens moldaves, l’Union
européenne et la Roumanie. A Bucarest, le président Klaus Iohannis
a félicité sa nouvelle homologue pour cette victoire, alors que le
premier ministre roumain, Ludovic Orban, a promis de soutenir les
initiatives de la nouvelle présidente, tant depuis Bucarest que
depuis Bruxelles.

16 November 2020
UPDATE4 Maia Sandu a câştigat scrutinul prezidenţial (rezultate preliminare)

UPDATE4

După numărarea a peste 97% din voturi, fostul premier Maia Sandu conduce cu 54%, iar actualul preşedinte Igor Dodon a obţinut 46% din voturi. Au fost centralizate rezultatele din practic toate secţiile de pe teritoriul Republicii Moldova, iar voturile exprimate în diaspora vor mări avansul Maiei Sandu, care a obţinut 87% din sufragii peste hotare. Prezenţa totală la vot a fost de peste 52,70%

————–.

UPDATE3

După numărarea a peste 95% din voturi, Maia Sandu conduce cu 52%, iar Igor Dodon a obţinut 48% din voturi. Prezenţa totală la vot a fost de peste 52,70%.

Rezultatele preliminare pot fi urmărite în timp real.

———————–

UPDATE2

După numărarea a peste 90% din voturi, Maia Sandu conduce cu aproape 51,5%, iar Igor Dodon a obţinut peste 48,5% din voturi. Prezenţa totală la vot a fost de 52,70%.

Rezultatele preliminare pot fi urmărite în timp real.

UPDATE

Rezultatele preliminare ale alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova pot fi consultate în timp real.

După centralizarea a aproape 82% din rezultate, Maia Sandu conduce cu 51.7% din voturi, iar Igor Dodon a obţinut 48,2%.

—————-

Candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, a câştigat al doilea tur al scrutinului prezidenţial din Republica Moldova, conform rezultatelor exit-poll-ului realizat de compania Intellect Group în colaborare cu asociaţia SPERO, informează Unimedia.

Astfel, potrivit sondajului, Maia Sandu ar acumula 54,8 % din numărul total de voturi, iar contracandidatul său Igor Dodon – circa 45,2%.

Potrivit after-poll-ului telefonic realizat de Comunitatea WatchDog.md și Institutul de Politici Publice, pentru Maia Sandu au votat 54,7% dintre alegători, iar pentru Igor Dodon 45,3.

Maia Sandu sa salutat duminică seara, după închiderea urnelor la alegerile prezidențiale, mobilizarea extraordinară a moldovenilor” și a atras atenția autorităților să protejeze votul cetățenilor”. Știu că în următoare orele se vor pune presiuni pentru fraude”, a spus Maia Sandu, care a lansat un apel la polițiști, observatori și toate autoritățile responsabile să protejeze votul cetățenilor”. Vă rugăm în continuare să fiți foarte atenți și să păstrați calmul”, a adăugat ea.

Aceasta a declarat că mobilizarea alegătorilor din diasporă este fără precedent şi că au arătat că le pasă de ţara lor.

Igor Dodon, preluat de Agenţia TASS, a anunţat că şi-a depăşit la o diferenţă destul de mare adversarul la alegerile desfăşurate pe teritoriul Republicii Moldova. Preşedintele moldovean a declarat că, în următoarele zile, va anunţa “modificări serioase” în interiorul ţării. Dodon a făcut apel la adresa susţinătorilor săi şi a susţinătorilor Maiei Sandu la calm şi a promis că nu va permite destabilizarea situaţiei din republică.

15 November 2020
15.11.2020

Incendie – Le premier ministre roumain Ludovic Orban a eu ce dimanche une réunion de travail avec le ministre de la Santé, Nelu Tătaru, le ministre de l’Intérieur, Marcel Vela et le secrétaire d’Etat au ministère de l’Intérieur, Raed Arafat. Les autorités ont décidé que des équipes mixtes de la Direction de la santé publique et de l’Inspection générale pour les situations d’urgence démarrent lundi des contrôles dans toutes les unités de soins intensifs au niveau national pour vérifier les installations et les conditions de mise en service du matériel médical. La réunion a eu lieu après la tragédie survenue samedi soir à l’hôpital départemental des urgences de Piatra Neamţ (est). Dix patients atteints de Covid-19 sont morts dans l’incendie qui s’est déclaré dans le service de soins intensifs de cet l’hôpital. Sept autres personnes, dont le médecin de garde, ont été grièvement blessées. Six blessés ont été transportés samedi soir à l’hôpital modulaire de Lețcani, tandis que le médecin qui a subi de graves brûlures en tentant de sauver ses patients a été transféré ce dimanche dans un hôpital de Bruxelles, pour recevoir du traitement spécialisé. Le ministre de la Santé, Nelu Tătaru, considère que la responsabilité pour la tragédie de Piatra Neamţ était collective car, dit-il « nous avons accepté pendant 30 ans de vivre dans une telle situation médicale ». Le président Klaus Iohannis, le premier ministre Ludovic Orban et le chef de l’opposition sociale-démocrate, Marcel Ciolacu, se sont dits choqués et attristés par l’événement tragique et ont pointé du doigt l’état précaire du système de santé roumain. Le patriarche Daniel de l’Eglise orthodoxe roumaine a prié pour les victimes de l’incendie. Une équipe formée de procureurs du Parquet général, de policiers et de spécialistes des investigations incendie a ouvert aujourd’hui une enquête pour déterminer les causes de cet événement tragique. L’enquête est menée par le procureur Marius Iacob du Parquet général, qui s’est occupé dans le passé des enquêtes sur les incendies du club Colectiv et de la maternité Giuleşti, de Bucarest.

Coronavirus – En Roumanie, 7.096
nouveaux cas d’infections au nouveau coronavirus ont été signalés ces dernières
24 heures, portant à 360.281 le nombre
total de contaminations, indique le Groupe de communication stratégique.113
décès associés au Covid – 19 ont été enregistrés en 24 heures, le bilan total
s’alourdissant à 8926 morts.1.169 personnes sont hospitalisées aux soins intensifs.
La Roumanie n’a plus de
zone verte en termes d’infections au nouveau coronavirus, après que le seuil de
1,5 cas de Covid-19 pour mille habitants par rapport aux 14 derniers jours, a
été dépassé, samedi, dans le comté de Vrancea (est), le seul à avoir affiché
jusque là un taux d’incidence plus faible. En raison de ce contexte
épidémiologique, l’état d’alerte a été prolongé jusqu’à mi-décembre.

La Nuit des musées – En Roumanie, l’édition de cette année de la Nuit des musées s’est déroulée samedi, avec des visites de jour, dans des conditions adaptées à la pandémie de Covid-19 et avec de nombreux événements organisés sur Internet. Plus de 60 musées et opérateurs culturels de toute la Roumanie se sont inscrits pour célébrer cet événement européen, généralement organisé en mai. En 2020, sur fond de crise sanitaire, la Nuit des musées a été reportée à la mi-novembre. Les musées et les espaces culturels ont organisé des activités interactives sur les réseaux sociaux et sur leurs propres sites Internet. Les projets hors ligne ont été adaptés aux nouvelles mesures gouvernementales concernant les activités publiques et aux restrictions nocturnes de circulation. Initiée il y a 16 ans par le ministère français de la Culture, la Nuit des musées est parrainée par le Conseil de l’Europe, par l’UNESCO et par le Conseil international des musées.

Moldova – En République de Moldova, le deuxième tour des élections présidentielles a lieu aujourd’hui. L’ancien premier ministre Maia Sandu, représentante de lélectorat pro-européen et qui a remporté le premier tour des élections en novembre, affronte le président sortant pro-russe Igor Dodon, soutenu par le Parti socialiste. Les 2.000 bureaux de vote fermeront à 21h. Les citoyens moldaves de létranger ont à leur disposition plus de 139 sections, dont 13 en Roumanie. Le scrutin présidentiel a lieu au bout dune campagne électorale dure, marquée par de nombreuses déclarations et accusations que se sont adressé les deux candidats à la fonction suprême. Durant cette campagne, le président sortant Igor Dodon a exhorté ses partisans à des manifestations post-électorales s’il était nécessaire de défendre sa victoire. Quant à Maia Sandu, elle a évoqué la nécessité du changement et de la lutte contre la corruption.

Football – Le match de l’équipe de Roumanie de football avec la Norvège, prévu ce soir à Bucarest en Ligue des Nations, a été annulé par l’UEFA. La décision a été prise après que l’équipe invitée n’a pu se déplacer en raison d’un cas de coronavirus, peut-on lire sur le site officiel de la Fédération roumaine de football. Selon cette dernière, les conséquences de lannulation du match seront établies par la commission disciplinaire de lorganisme continental. Les Roumains disputeront le dernier match de la compétition le 18 novembre, à Belfast, contre l’équipe nationale d’Irlande du Nord. Ces matches comptent pour le classement de la FIFA, déterminant pour le tirage au sort des groupes préliminaires de la Coupe du monde 2022.

Météo – Le temps est assez chaud pour la mi-novembre. Le ciel est variable et les températures maximales sont comprises entre 6° et 14°. Il faisait 13° à midi dans la capitale, Bucarest.

15 November 2020
Alegeri prezidențiale Republica Moldova 2020 / Turul II UPDATE

Procesul de vot s-a încheiat în Republica Moldova la ora 21:00, cu excepţia celor în care nu au fost încă epuizate cozile formate de alegători. De asemenea, continuă procesul de vot în unele secţii de votare din afara ţării, informează Unimedia.

La ora 21:00 prezenţa la vot era de 52,47%, exercitându-şi dreptul de vot 1.637.543 de persoane, conform rezultatelor preliminare. Rata participării la vot este mai ridicată decât în primul tur de scrutin din 1 noiembrie, când la ora 21:30 votaseă 42,76% din alegători.

Prezenţa la vot în timp real poate fi consultată LIVE aici

Buletinele de vot au fost epuizate la mai multe secţii de votare din străinătate înainte de închiderea oficială a acestora, a anunţat Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova duminică seară.

Oficialii CEC susţin că este vorba despre secţii de votare din Frankfurt (Germania), Londra (Marea Britanie) şi Montreuil (Franţa).

Până la ora 20:00, la secţiile de votare din străinătate au votat peste 240.000 de alegători, cu aproape 90.000 mai mult decât în primul tur.

Prezenţa la vot la ora 20:00, în Rep. Moldova. Peste 1. 613,584 de alegatori sau circa 51,97% din total, şi-au exprimat opţiunea la urne.

UPDATE

Prezenţa la vot la ora 18:00. Peste 1.450.000 de cetăţeni cu drept de vot (48,25% din total) şi-au exprimat opţiunea la urne.

În diaspora a fost semnalată o alertă cu bombă la o secţie de votare din Germania: Secţia de votare pe care autorităţile din Republica Moldova au deschis-o în oraşul german Frankfurt pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale de duminică a fost închisă timp de aproximativ o oră, din cauza unei alerte cu bombă, a declarat, într-o conferinţă de presă, vicepreşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Vladimir Şarban, transmite Cristian Lupaşcu pentru Agerpres.

Am avut o situaţie extremă, o situaţie absolut ieşită din comun la o secţie de votare din străinătate, şi anume cea din Frankfurt-Germania. A fost o alertă cu bombă. Slavă Domnului, o alertă falsă, dar a fost închisă secţia de votare preţ de aproape o oră. Acum avem informaţia că în această secţie de votare decurge normal procesul electoral, a afirmat Şarban.

Până la 18:00, la secţiile de votare din străinătate au votat peste 209.450 de cetăţeni moldoveni.

De asemenea, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC) a anunțat că în mai multe secții din străinătate au votat deja peste 4.000 de alegători și a amintit că, potrivit legislației, numărul maxim de buletine trimise la fiecare secție de votare este de 5000.

UPDATE

Prezenţa la vot la ora 17:00 / Peste 1.300.000 de alegători (circa 44,66% ) au votat până acum.

Prezența la urne în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale a depășit-o pe cea din primul tur, cu patru ore înainte de închiderea secțiilor de votare. Dacă în primul tur au votat în total 1 milion 368 mii de alegători, la ora 17:15 prezența era de peste 1 milion 388 de votanți.

În Chișinău au votat peste 290 de mii de alegători, în regiunea transnistreană – peste 28 de mii, iar la secțiile deschise peste hotare – peste 193 de mii de cetățeni moldoveni.

În Italia, unde este cea mai mare comunitate de cetățeni moldoveni, sunt cozi la multe centre de votare, inclusiv la cea de la ambasada de la Roma.

Unii dintre ei au venit de la mai multe de 100 de km distanță.

S-au mutat de zeci de ani în Italia, dar spun că pentru ei este foarte important ce se va întâmpla cu țara în care s-au născut, conform corespondentei RRA, Elena Postelnicu.

UPDATE

Prezenţa la vot la ora 15:00 / Peste 1.100.000 de alegători (circa 37% din total) au votat până acum, cu 15% mai mult decât în primul tur de scrutin, a declarat, într-o conferinţă de presă, vicepreşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Vladimir Şarban, conform Agerpres.

În secţiile de votare din Republica Moldova au votat peste 960.000 de alegători, în timp ce la secţiile de votare din străinătate au votat peste 148.000 de cetăţeni moldoveni.

Comisia Electorală Centrală (CEC) condamnă, într-un comunicat, acțiunile violente ce au loc în localitatea Varnița, raionul Anenii Noi, în care sunt implicate persoane din rândul localnicilor și a forței veteranilor, care încearcă să pericliteze desfășurarea procesului electoral.

UPDATE

Prezenţa la urne la ora 13:00 – Peste 650.000 de alegători sau circa 22,6% din total au votat până la această oră la alegerile prezidențiale. În Republica Moldova, au venit la secții de votare peste 578.000 de persoane sau 20,5% din total.

Numărul cetăţenilor din Republica Moldova care au votat, duminică, în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale la secţiile de votare din străinătate era, la ora 12.00, de aproape trei ori mai mare decât în primul tur desfăşurat în urmă cu două săptămâni, conform Agerpres.

Vicepreşedintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Vladimir Şarban, a declarat, într-o conferinţă de presă, că la cele 139 de secţii din străinătate au votat, până la ora 12.00, peste 78.000 de alegători, în condiţiile în care în primul tur până la aceeaşi oră votaseră 28.000 de persoane.

În străinătate este o mobilizare în partea de Vest, în Europa mă refer. Avem state unde sunt înregistrate aglomeraţii la unele secţii de votare, cum ar fi Belgia, Cehia, Elveţia, Franţa, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Israel. (…) Avem rânduri destul de mari în Bruxelles, Paris, Berlin, Frankfurt, Londra, dar se atestă o prezenţă masivă şi în celelalte secţii de votare şi, de asemenea, în Federaţia Rusă, a afirmat Şarban.

UPDATE

Prezenţa la vot la ora 11:00 Aproximativ 470 de mii de persoane au votat până la această oră, în cadrul turului II al alegerilor prezidențiale, care se desfășoară astăzi în Republica Moldova, ceea ce constituie 16,5 la sută din numărul de alegători înscriși în listele de bază.

În municipiul Chișinău au votat până la această oră 14% din alegători, peste 90 de mii de persoane.

Peste 53 mii de cetățeni moldoveni au votat deja și în secțiile deschise peste hotare.

Cea mai mare prezență se atestă în zona de Nord – la Ocnița, Dondușeni și Briceni. De asemenea, la Rezina și la Șoldănești s-au prezentat deja la vot peste 15% din alegători, la fel și la Criuleni.

Și în regiunea găgăuză de data aceasta se atestă o prezență mai mare la vot decât în primul tur – peste 15% la această oră.

————-

În cursa pentru funcția de șef al statului sunt candidata Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, care a obținut în primul tur 36,16% la sută din voturi și președintele în exercițiu, Igor Dodon, susținut de PSRM, care a adunat în urmă cu două săptămâni 32,61%.

Peste 3 milioane de cetățeni cu drept de vot din Rep. Moldova sunt chemați astăzi la urne pentru a-și alege președintele.

Cele 2.000 de secţii de votare se vor închide la ora 21:00. În diaspora, cetăţenii moldoveni au la dispoziţie peste 139 de secţii, în România fiind 13.

Acesta este al patrulea scrutin prezidențial direct în istoria Rep. Moldova și al doilea consecutiv după decizia Curții Constituționale din martie 2016 prin care s-a decis revenirea la alegerea președintelui prin vot direct de către cetățeni.

Votul de duminică are loc în condiţii speciale, în contextul epidemiei de COVID-19, organizatorii alegerilor stabilind un set de reguli care trebuie respectate la intrarea în secţiile de votare. Purtarea măştii de protecţie este obligatorie. Măştile vor fi puse la dispoziţia alegătorilor de reprezentanţii Comisiei Electorale Centrale.

Prezenţa la vot în timp real poate fi consultată LIVE aici

15 November 2020
November 14, 2020 UPDATE

COVID-19 RO. Romania has no green zone in terms of coronavirus infections, after, on Saturday, the threshold of 1.5 cases of COVID-19 per thousand inhabitants in the last 14 days was exceeded in Vrancea county (east), the only one in which the number of cases was lower. In more than half of the country, the incidence rate exceeds three cases per thousand, with the highest values in Sibiu (center) and Cluj (northwest). The latest report indicates 9,460 new cases in 24 hours, out of just over 37,000 tests. A new record was also reported in intensive care: 1,172 patients. The number of deaths associated with COVID-19 increased by 129, raising the death-toll to some 8800. Against the background of the epidemiological situation, the state of alert was extended until mid-December. President Klaus Iohannis once again called on the population to comply with the new restrictions imposed to curb the spread of the new coronavirus. The head of state estimates that these additional measures will show results in two or three weeks. Several localities are in quarantine.

PANDEMIC. The restrictions imposed recently by the governments of many countries are starting to show the first results, but the second wave of the Covid-19 pandemic is a severe burden for all healthcare systems. The biggest pressure is on the intensive care units. Almost 54 million people have been infected with the new virus, of whom 38 million have cured, since the virus appeared in China almost a year ago. The death toll has exceeded 1.3 million worldwide. The United States, the worst hit country, with nearly 250,000 deaths, reported worrying figures for two days in a row. In Canada, Prime Minister Justin Trudeau says efforts must be doubled to curb the epidemic. On the European continent, Germany, Austria and Portugal have announced new daily records. In Italy, the number of infections has tripled in a month.

ELECTION. The neighboring Republic of Moldova holds the second round of the presidential elections on Sunday. The incumbent pro-Russia president Igor Dodon runs against the former pro-Europe Prime Minister, Maia Sandu. In the first round, Maia Sandu got the largest number of votes 36%, while Igor Dodon won less than 33%. However, the final battle is expected to be extremely close, and the balance could be tipped by the votes in the Diaspora for Maia Sandu or in the Russian-speaking separatist Transdniestr for Igor Dodon. During the campaign, the current pro-Russia president urged his supporters to hold post-election protests if necessary, to defend his victory. As for Maia Sandu, she spoke about the need for change and the fight against corruption.

ECONOMY. The budget for next year will be presented by the new government, which will be formed after the parliamentary elections on December 6, the Romanian Finance Minister Florin Cîţu has announced. According to Eurostat and the NSI, in the third quarter Romania had, in real terms, an economic growth of 5.6%. The minister also said that foreign direct investments have decreased in all countries of the world, and what is missing is the reinvested profit, but, says Florin Cîţu, in Romania the state has supplemented by increasing public investments, which have reached a record level of over 35 billion after ten months. On the other hand, there is room for a reduction in the monetary policy interest rate in Romania, given the lower-than-expected drop in the inflation rate, which would be an asset to stimulate the economy, the finance minister also said at a press conference. On Friday, the NBR revised downwards its inflation estimates to 2.1% at the end of this year, down 0.6 percentage points from the previous forecast.

NIGHT OF MUSEUMS. More than 60 museums and cultural spaces in Romania participate in the 16th edition of the Night of Museums festival with interactive activities on social networks and on their own websites. Usually organized in May, it was moved to mid-November due to the pandemic. Initiated 16 years ago by the French Ministry of Culture, sponsored by the Council of Europe, UNESCO and the International Council of Museums, the Night of Museums festival mobilized in 2019, in Romania, over 150 museums and cultural entities, which interacted with almost 1 million people.

FOOTBALL. All the players and staff members of the Romanian national football team have tested negative for Covid-19, so the Romanian squad can play the match against Norway – the Romanian Football Federation announced today. The Romania-Norway match takes place on Sunday evening, in Bucharest. Then, on November 18, the Romanians will travel to Northern Ireland. Both League of Nations matches are important for the FIFA rankings, which will determine the ballot boxes for the draw of the preliminary groups for the 2022 World Cup. (M. Ignatescu)

14 November 2020
Republica Moldova, din nou în fața unor alegeri

Aici,
votul pentru șeful statului se desfășoară în doi pași, în două tururi. Primul
dintre ele s-a ținut duminică, 1 noiembrie, înaintea celor din America. Luni, la
primele rezultate, am aflat că opozanta președintelui în exercițiu a adunat mai
multe voturi decât acesta. Vocea rațiunii ne atrage, însă, atenția că această
victorie de etapă se poate schimba în runda determinantă, a doua, cea de
duminică, 15 noiembrie. Desigur, este vorba de regruparea față de unul dintre
primii doi clasați, care se produce, de obicei, în turul al doilea. Maia Sandu
a primit cam 36% din voturile primului tur, față de vreo 32%, cât a luat Igor
Dodon, președintele în funcție, dar o serie de mișcări politice, ușor de
anticipat sau care s-au produs deja, promit să aducă restul procentelor
omului-forte de la Chișinău.

Maia Sandu este un tânăr politician care, cu o
dârzenie excepțională, s-a lovit de toate situațiile pregătite de un cadru
politic nu prea elevat și deloc politicos. A studiat în Statele Unite și a
lucrat la Banca Mondială. În Republica Moldova a fost ministru al Educației și
a pus pe picioare un partid, Partidul Acțiune și Solidaritate, pe scurt, PAS.
Acum mai bine de un an, Maia Sandu a preluat conducerea guvernului de la
Chișinău, în condiții tensionate. Fix acum un an, o moțiune de cenzură punea
capăt mandatului său de fix cinci luni în fruntea executivului Republicii
Moldova. La alegerile precedente, din 2016, și-a înregistrat candidatura și a
fost susținută de mai multe forțe politice pro-europene din Republica Moldova.
În primul tur de atunci, a primit aproape 39%, iar Igor Dodon a avut cu vreo 10
puncte procentuale mai mult, apropiindu-se de majoritate. În al doilea tur,
unde s-au confruntat tot protagoniștii din acest an, Igor Dodon a trecut de
pragul median, obținând puțin peste 52%
din voturi și fotoliul de președinte al Republicii Moldova.

Igor Dodon și-a
început cariera politică în rândurile Partidului Comuniștilor din Republicii
Moldova, care, paradoxal pentru o fostă republică sovietică, preluase
conducerea și în parlament și în stat. Într-adevăr, trebuie să amintim că o
schimbare constituțională de la cumpăna dintre milenii a făcut ca președintele
Republicii Moldova să fie ales de Parlament, și nu prin sufragiu universal.
Astfel, partidul comunist, reapărut în Republica Moldova, a ajuns să dețină o
putere impresionantă, cu o majoritate parlamentară și un președinte pro-rus și
anti-român ca Vladimir Voronin. Alegerile precedente, din 2016, au însemnat
revenirea la sufragiul universal, câștigat tot de un președinte pro-rus și
anti-român, Igor Dodon, de această dată. Nici atunci și nici acum, președintele
Dodon nu a candidat din partea comuniștilor ci a Partidului Socialiștilor. De
altfel, Partidul Comuniștilor a cam dispărut din ecuația puterii de la Chișinău.
La alegerile din 2019 nu a câștigat niciun loc în parlamentul pe care altădată
îl domina copios.

La prezidențialele din acest an se confruntă tot vechile
tendințe ale politicii din Republica Moldova, exprimate clar de un președinte care
privește spre Moscova și o contracandidată cu vederi europene și progresiste.
Dar, scena politică din Republica Moldova este extrem de volatilă, având loc în
permanență schimbări de tabără și de ideologie, apar alianțe efemere dar și
acumulări de putere și avere, care trimit cu gândul la oligarhii. Desigur, în
alegeri orice este posibil, mai ales când este vorba de moștenirea sau transferul
unui rezultat electoral. Nimeni nu poate garanta că, în mod onest și corect,
voturile din primul tur ale unui candidat vor trece în zestrea unui dintre cei
doi clasați, care au promovat în al doilea tur. Dar, acum, decizia este
esențială pentru viitorul Republicii Moldova, pentru orientarea spre Europa și
lumea liberă sau spre trecutul recent, cel al lagărului sovietic, al opțiunii
pro-ruse.

13 November 2020