Tag: Igor Dodon

  • Republica Moldova înaintea alegerilor prezidenţiale

    Republica Moldova înaintea alegerilor prezidenţiale

    Opt persoane aspiră la preşedinţia Republicii Moldova, dar competiţia din primul tur de scrutin, de duminică, pare lipsită de suspans. Sondaje concordante privind intenţiile de vot prevăd că finala de pe 15 noiembrie va arăta exact la fel ca aceea de acum patru ani. Învingătorul de atunci, actualul preşedinte socialist pro-rus Igor Dodon, şi învinsa sa, fostul premier pro-occidental Maia Sandu, sunt cel mai bine cotaţi, cu peste 30 şi, respectiv, aproape 20 de procente din opţiuni.


    Toţi ceilalţi candidaţi, fie de stânga populistă pro-moscovită, fie de dreapta promotoare a reunificării cu România sau măcar adeptă a integrării europene, vegetează sub 10%. Ca întotdeauna în Republica Moldova, votul va fi nu doar politic, ci şi geopolitic. Ales prima oră cu un program apăsat pro-rusesc, Dodon se pronunţă acum pentru apărarea şi consolidarea statalităţii Republicii Moldova şi pentru promovarea unei politici externe echilibrate, între Moscova şi Bruxelles.


    Candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, care s-a legitimat mereu cu lupta împotriva corupţiei, îl acuză pe oponentul său de blocarea reformei justiţiei. O anchetă jurnalistică, publicată săptămâna trecută, i-a oferit muniţie suplimentară Maiei Sandu, după ce a dezvăluit detalii despre implicarea administraţiei prezidenţiale a Federaţiei Ruse în politica internă a Republicii Moldova.


    Din investigaţia intitulată Kremlinovici, după numele de cod utilizat de Igor Dodon, reiese că acesta ar fi fost colaborator al serviciilor secrete ruseşti, acuzaţie vehement respinsă de împricinat. Cert e, totuşi, că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a declarat, joi, că speră ca la scrutin cetăţenii să aprecieze eforturile actualului preşedinte de apropiere a Republicii Moldova de Federaţia Rusă.


    Analiştii politici politici, citaţi de corespondenţii Radio România la Chişinău, spun că este, deja, o obişnuinţă ca Rusia să se amestece în alegerile din Republica Moldova, însă de această dată implicarea este mult mai activă. Pe de altă parte, ei se aşteaptă la o rată de participare scăzută, generată, deopotrivă, de teama de contaminare şi de lehamitea faţă de întreaga clasă politică a unei mari părţi din electorat.


    Scrutinul are loc în condiţii neobişnuite şi, din cauza restricţiilor de călătorie impuse de numeroase ţari pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a anunţat că nu va mai trimite observatori la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova. Comentatorii sunt unanimi în evaluarea că, abia după primul tur de scrutin, vor urma două săptămâni intense, în care fiecare dintre finalişti va trebui nu doar să-şi securizeze bazinul electoral, ci să-l şi amplifice.

  • Nachrichten 14.10.2020

    Nachrichten 14.10.2020

    Am Mittwoch wurden in Rumänien 4.016 neue Fälle von COVID-19-Infizierungen gemeldet. Das ist ein neuer Rekord seit dem Ausbruch der Pandemie, teilte die Gruppe für strategische Kommunikation mit. Die allgemeine Bilanz weist 164.477 Infizierte aus. Auch die Zahl der Patienten mit schweren Formen der Krankheit blieb hoch, 686 Covid-19-Kranke befinden sich auf Intensivstationen. Weitere 66 Menschen sind wegen Covid-19-Infizierungen gestorben, so dass die Gesamtzahl 5.601 erreichte. Die Zahl der Rumänen im Ausland, die mit dem neuen Coronavirus bestätigt wurden, liegt weiterhin bei 6.812 und die Zahl der Todesfälle bei 126. Die Regierung hat den Warnzustand in Rumänien um 30 Tage verlängert, beginnend mit dem 15. Oktober. Auf Vorschlag des Nationalen Komitees für Notfallsituationen wird das Tragen einer Maske in allen Freiräumen obligatorisch werden, in Gebieten, in denen die Inzidenz von Infektionen mit dem neuen Coronavirus 3 pro 1000 Einwohner übersteigt. Private Veranstaltungen wie Hochzeiten, Taufen, Partys werden so lange verboten, bis die Zahl der Coronavirus-Infizierungen zurückgeht. Mehr zu diesem Thema nach den Nachrichten.



    Der rumänische Staatspräsident Klaus Werner Iohannis erhält heute den Kaiser-Otto-Preis der Stadt Magdeburg. Das Preiskomitee und die Kulturstiftung Kaiser Otto würdigen mit der Auszeichnung das jahrzehntelange Wirken von Iohannis für Demokratie und Zusammenhalt, nicht nur zwischen den verschiedenen Bevölkerungsgruppen in seinem Heimatland, sondern in ganz Europa, wie es vorab hieß. Mit dem Kaiser-Otto-Preis erinnert die Stadt Magdeburg an die Verdienste Otto des Großen und ehrt Persönlichkeiten, die sich um die Förderung des europäischen Gedankens verdient gemacht haben und die sich für Dialog, Frieden und Verständigung einsetzen. Die Auszeichnung wird zum achten Mal verliehen. Preisträger sind unter anderen der ehemalige Bundespräsident Richard von Weizsäcker (2005), Bundeskanzlerin Angela Merkel (2011) und die Organisation für Sicherheit und Zusammenarbeit in Europa (OSZE). Der Preis ist undotiert. Preisträger erhalten eine Urkunde und eine Bronzemedaille.



    Vorfälle zwischen Gruppen von Gläubigen und Gendarmen wurden am Mittwoch in Iasi (im Osten Rumäniens) gemeldet, wo die orthodoxe Pilgerfahrt zu den Reliquien der Heiligen Parascheva fortgesetzt wird. Es handelt sich um die traditionell größte Pilgerfahrt in Rumänien und eine der größten in Europa. Nachdem das Nationale Komitee für Notsituationen entschieden hatte, dass die Teilnahme von Gläubigen an religiösen Feiertagen nur denjenigen erlaubt sein sollte, die im betreffenden Ort ansässig sind, erklärte das Patriarchat der orthodoxen Kirche, es sei nicht konsultiert worden, und bezeichnete die Maßnahme als diskriminierend. Am Dienstag sagte Präsident Klaus Iohannis, dass ein direkter Dialog zwischen den beiden großen und wichtigen Behörden zu besseren Lösungen führen würde. Die Heilige Parascheva, die zu Beginn des 11. Jahrhunderts in der Nähe von Konstantinopel geboren und am 14. Oktober gefeiert wurde, gilt als Beschützerin des mittelalterlichen rumänischen Fürstentums Moldawien seit 1641, als ihre Reliquien vom moldauischen Fürst Vasile Lupu nach Iasi gebracht wurden.



    In der ex-sowjetischen, mehrheitlich rumänischsprachigen Republik Moldau intensiviert sich der Wahlkampf für die Präsidentschaftswahlen am 1. November. Die jüngste Umfrage zu den Wahlabsichten zeigt, dass von den acht Kandidaten nur zwei eine echte Chance auf den Sieg haben: der derzeitige russischsprachige sozialistische Präsident Igor Dodon und die ehemalige prowestliche Premierministerin Maia Sandu, die vor vier Jahren das Präsidentschaftsfinale erreicht hatte. Politkommentatoren in Chisinau, die von Radio-Rumänien-Korrespondenten zitiert werden, sagen, dass Igor Dodon Wähler aus ethnischen und nostalgischen Minderheiten aus der Sowjet-Ära anspricht, während Maia Sandu mehr Stimmen aus der rechtsgerichteten Wählerschaft gewinnen muss, die sehr gespalten ist.



    In Rumänien sind die Temperaturen für Mitte Oktober nahezu normal. Der Himmel ist wechselhaft, mit Bewölkungen nordwestlichen Hälfte, wo es lokal regnet. Im Gebirge gibt es Schneeregen und Schneefall. Der Wind nimmt in den meisten Gebieten des Landes weiter zu, vor allem aber im Nordwesten und in den Bergen. Mehrere Bezirke im Norden und Nordwesten Rumäniens stehen heute unter einer Wetterwarnung Stufe gelb wegen Windverstärkungen. Die THT liegen zwischen 12 und 20 Grad Celsius.

  • Jurnal românesc – 08.05.2020

    Jurnal românesc – 08.05.2020

    Delegaţia
    de oficiali români care au însoţit cele 20 de autocamioane cu echipamente pe
    care România le-a donat Republicii Moldova pentru sprijinul luptei cu epidemia
    de COVID-19 şi din care au făcut parte ministrul de Interne şi cel al
    Sănătăţii, Marcel Vela şi Nelu Tătaru, a fost primită la Chişinău de
    preşedintele moldovean, Igor Dodon, şi de prim-ministrul Ion Chicu.
    România rămâne un partener strategic pentru Republica Moldova, iar
    măsurile decise de autorităţile române sunt o dovadă în plus a faptului că
    România a fost şi este mereu alături de cetăţenii Republicii Moldova şi
    reacţionează prompt şi solidar atunci când este nevoie, a declarat Marcel
    Vela. Ministrul a subliniat faptul că materialele sanitare şi de protecţie se
    adresează fără discriminare tuturor oamenilor din stânga Prutului, indiferent
    de etnie, religie sau de limba vorbită. La rândul său, preşedintele Republicii,
    Igor Dodon, a calificat demersul drept un gest cu adevărat frățesc
    şi a apreciat că acest sprijin este printre cele mai consistente oferite.
    Ajutorul pe care România l-a acordat Republicii Moldova constă, pe de o parte,
    în echipamente şi medicamente în valoare totală de 3,5 milioane de euro, şi pe
    de altă parte, într-o echipă medicală care activează încă de săptămâna trecută
    în unităţi sanitare din Bălţi, Chişinău şi Cahul.




    Românii
    din Italia se află în topul străinilor care trimit bani acasă, potrivit unui
    studiu publicat de fundația italiană Leone Moressa, scrie gazetaromaneasca.com.
    Conaţionalii din peninsulă au trimis în România, în 2019, peste 600 de milioane
    de euro, fapt care-i plasează pe treapta a doua a clasamentului remitențelor.
    Studiul arată că românii au trimis în ţară fiecare peste 500 de euro anul
    trecut, în condițiile în care comunitatea românească din Italia numără peste
    1,2 milioane de persoane. Pe primul loc al clasamentului se află însă cetăţenii
    din Bangladesh, iar pe locul trei, cei filipinezi urmaţi de pakistanezi și
    senegalezi. Studiul indică faptul că, anul trecut, peste 6 miliarde de euro au
    fost trimişi din Italia, cu 4% mai mult decât în 2018, iar fiecare român a
    trimis acasă, în medie, 42,37 de euro pe lună. Un raport al Băncii Mondiale,
    publicat recent, a evidenţiat faptul că diaspora românească a trimis în ţară
    7,2 miliarde de dolari în 2019, echivalentul a aproape 3% din produsul intern
    brut aferent anului trecut. Banca Mondială a avertizat, însă, că din cauza
    măsurilor economice şi sociale luate pentru a combate pandemia de COVID-19,
    nivelul remitenţelor la nivel mondial ar urma să scadă cu 142 de miliarde de
    dolari în 2020 şi că România ar putea fi una dintre ţările care vor înregistra
    o scădere drastică a trimiterilor de bani din străinătate.




    Accademia
    di Romania in Roma organizează proiectul online Muzicieni români la
    Roma, în contextul restricţiilor impuse de criza sanitară globală.
    Mini-stagiunea muzicală virtuală se desfăşoară până pe 24 iunie în colaborare cu
    o serie de asociaţii culturale din România şi Italia. Programul a început pe 16
    aprilie cu transmisiunea piesei Buenos Aires de Thierry Huillet, în
    interpretarea Clarei Cernat – la vioară şi a lui Thierry Huillet – la pian.
    Mini-stagiunea continuă pe 9 mai, la ora 16.00 (ora României) când violonceliştii
    Marin Cazacu şi Ştefan Cazacu vor interpreta Sonata pentru 2
    violoncele de Jean Baptiste Barriere. Programul complet este disponibil
    pe site-ul Institutului Cultural Român, www.icr.ro, iar concertele pot fi
    urmărite pe pagina de Facebook a Accademiei di Romania in Roma.




    Institutul
    Cultural Român de la Praga a iniţiat proiectul Povești și basme românești
    pentru copii, care se desfăşoară în perioada în perioada 3 – 31 mai.
    Demersul îşi propune să aducă literatura românească pentru copii în atenția
    publicului ceh. În acest sens, actrița de teatru şi televiziune Michaela
    Tomesova citește câte un basm românesc în limba cehă în fiecare zi de joi și
    duminică, de la ora 19.00. Durata unei povești este de aproximativ 25-30 de
    minute. Înregistrările sunt difuzate pe pagina de Facebook a ICR Praga şi sunt
    apoi disponibile pe canalul de YouTube al reprezentanței. Primul basm prezentat
    a fost Doi feți cu stea în frunte de Ioan Slavici. Lista completă a
    poveştilor se găseşte pe site-ul www.icr.ro.




    Institutul
    Cultural Român de la Berlin a prezentat pe pagina sa de Facebook lungmetrajul
    în limba germană În sudul sufletului meu, despre poetul Paul Celan.
    Filmul a fost precedat de o discuție live cu regizorul peliculei Frieder
    Schuller, moderată de directorul ICR Berlin, Claudiu Florian. Filmat între 1986
    şi 1988 în România, În sudul sufletului meu relatează anii
    petrecuți în București de tânărul Paul Celan și crearea celui mai cunoscut poem
    al său Fuga morții. Regizorul spune că a fost puternic influențat de
    prietenii lui Celan, încă în viață la acea vreme, care i-au relatat că anii
    1945-1947 au fost cei mai fericiți ani din viața poetului. Originar din
    România, Frieder Schuller este poet de limbă germană, libretist, scenarist și
    regizor. Cel mai recent film al său, Un sat se trezește. Transilvania și
    prințul, a fost realizat la Viscri, acolo unde moştenitorul coroanei
    britanice prinţul Charles deține o casă.

  • Relaţiile Bucureşti – Chişinău, în an electoral

    Relaţiile Bucureşti – Chişinău, în an electoral

    Candidat, anul acesta, la propria-i succesiune, preşedintele
    socialist filorus Igor Dodon se exersează în declaraţii nu de puţine ori
    contradictorii. Marţi, la o reuniune cu ambasadorii acreditaţi peste hotare, el
    a decretat că aplicarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, încheiat,
    în 2014, de fosta guvernare pro-occidentală, rămâne una dintre priorităţile de
    politică externă ale Republicii Moldova.


    Pe lângă ceea ce a numit fortificarea relaţiilor cu Uniunea
    Europeană, preşedintele a insistat asupra importanţei relaţiilor bilaterale cu
    Moscova şi cu Bucureştiul. El a amintit că în aprilie se vor împlini 10 ani de
    la semnarea acordului de parteneriat şi cooperare strategică dintre Republica
    Moldova şi România şi a apreciat că, în prezent, nu există subiecte dificile şi
    contradicţii cu Bucureştiul.


    Mult
    mai prudent,
    şeful
    diplomației române, Bogdan Aurescu, le-a spus spus omologilor săi din țările membr
    e
    că acțiunile Republicii Moldova privind implementarea obligațiilor asumate în
    relațiile cu Uniunea Europeană trebuie monitorizate atent și strict.
    Experţii de la Chişinău, citaţi de corespondenţii Radio România, susţin
    că autorităţile socialiste nu fac decât să mimeze implementarea Acordului cu
    Bruxellesul, fiindcă declaraţiile nu sunt însoţite şi de reformele necesare.Analistul politic Ion Tăbârţă mai spune că aşa-numita politică
    externă echilibrată pe care Chişinăul oficial pretinde că o promovează nu este
    nimic altceva decât reorientarea vectorului acesteia şi subordonarea
    intereselor Moscovei.


    Presa dă drept exemplu recenta declaraţie a ministrului
    de Externe, Aureliu Ciocoi, privind rolul pretins pacificator al armatei ruse în
    conflictul armat din 1992, ce s-a soldat cu ieşirea de facto de sub autoritatea
    Chişinăului a regiunii secesioniste pro-ruse Trasnistria. Rusia s-a angajat la
    summitul OSCE de la Instanbul din 1999 să-şi retragă muniţiile şi forţele
    armate de pe teritoriul Republicii Moldova, dar nu şi-a îndeplinit până acum
    decât o parte infimă din angajamentele asumate. Luna trecută, şi Academia
    Română s-a simţit obligată să reacţioneze la festivalul de declaraţii de la
    Chişinău.


    Cel mai înalt for ştiinţific de la Bucureşti solicită autorităţilor
    din Republica Moldova să păstreze în uz oficial noţiunile corecte şi consacrate
    de ‘limba română’ şi de ‘istoria românilor’. Academia se declară îngrijorată de
    încercarea puterii de la Chişinău de a reintroduce noţiunea de ‘limbă
    moldovenească’, inventată de propaganda sovietică, şi argumentează că nu există
    limba moldovenească, ci doar limba română şi graiuri ale acesteia, între care
    şi cel moldovenesc.


    Conceptele de limbă şi popor moldovenesc au fost brevetate
    de Moscova stalinistă pentru a justifica anexarea, în 1940, in urma unui
    ultimatum, a teritoriilor romăneşti răsăritene pe care a fost creată şi actuala
    Republica Moldova. Potrivit celui mai recent sondaj, 34% dintre cetăţenii
    acesteia se pronunţă pentru reunificarea cu România.

  • Moldaurepublik: Wohin führt der erneute Regierungswechsel?

    Moldaurepublik: Wohin führt der erneute Regierungswechsel?

    Die Sozialisten hatten angekündigt, dass sie einen Misstrauensantrag einreichen würden, sollte Maia Sandu den Entwurf zur Änderung des Gesetzes, das die Arbeit der Staatsanwaltschaft reguliert, mit der Vertrauensfrage verbinden. Dieser Entwurf sah die Ermächtigung des Premierministers bei der Auswahl von Kandidaten für das Amt des Generalstaatsanwaltes vor.



    Seit ihrer Gründung im Juni wurde die Koalition zwischen Pro-Europäern und den pro-russischen Sozialisten von vielen als unnatürlich angesehen, als eine vorübergehende Lösung für die Einsetzung einer Regierung nach drei Monaten vergeblicher Verhandlungen. Dan Dungaciu, Leiter des Instituts für Politikwissenschaft und Internationale Beziehungen der Rumänischen Akademie, zu Gast bei Radio Rumänien, erklärt, was die Koalition zwischen den Pro-Demokraten und den Sozialisten von Igor Dodon erreicht hat:



    Zwei Dinge: In erster Reihe in der Innenpolitik der Republik Moldau, nämlich die Beseitigung von Herrn Plahotniuc und die Entschärfung der Lage, die dadurch entstanden ist, dass die Demokratische Partei, Herr Plahotniuc persönlich, die Institutionen in Kischinjow blockiert hat. Intern ging es also um die Beseitigung von Herrn Plahotniuc von den Machthebeln. Das geschah, nachdem am 3. Juni in Kischinjow gleichzeitig ein Vertreter des US-Au‎ßenministeriums, des EU-Kommissars für Erweiterung und ein Vertreter des Kremls, in diesem Fall der berüchtigte Herr Kosak, anwesend waren. Der interne Plan war die Beseitigung von Herrn Plahotniuc. Aber der kompliziertere Plan hat mehr mit dieser strategischen Landschaft zu tun — zum ersten Mal sa‎ßen die drei wichtigen, in der Republik Moldau bedeutenden Akteure am selben Tisch, wenn auch nicht physisch, und einigten sich, diese unnatürliche Koalition zu bilden. Das hei‎ßt, der Osten und der Westen bilden eine Koalition oder die politischen Vertreter des Ostens und des Westens bilden eine Koalition. Natürlich ist es naiv, zu glauben, dass die drei Gro‎ßen, die in Kischinjow zusammen kamen, sich dort nur wegen Herrn Plahotniuc trafen. Es ist eine Naivität! Der geopolitische Plan war immer vorhanden, der strategische, geopolitische Plan war das Treffen zwischen der Europäischen Union, Russland und den Vereinigten Staaten. Das war meiner Meinung nach die Quelle dieser Koalition. Dieser strategische Plan muss mit dem korreliert werden, was in der Ukraine geschieht, die Ukraine ist der Schlüssel zum Verständnis der Region, und nicht die Republik Moldau.“




    Der Plan war, die Republik Moldau neutral zu machen, glaubt Dan Dungaciu. Der Raum zwischen der Europäischen Union und der Russischen Föderation müsse so gestaltet werden, dass er weder für die Europäische Union noch für Russland strategisch störend ist. Deswegen müssten die Ukraine und die Republik Moldau in der Lage sein, beide Parteien zufrieden zu stellen, und nicht eine Quelle für Streitigkeiten darstellen:



    Und natürlich kann dies zumindest aus russischer Sicht erreicht werden, indem sogenannte Föderationen geschaffen werden, die heute in der diplomatischen Sprache Moskaus nicht mehr als Föderationen bezeichnet werden, sondern als »Sonderstatusstaaten«: in der Ukraine, im Donbass, in der Republik Moldau, in Transnistrien. Mittels dieser hat man Einfluss auf die Sicherheit und Au‎ßenpolitik in Kischinjow und Kiew. Das ist der Plan, das russische Denken in diesem Bereich. Wahrscheinlich waren einige mit diesem Versuch einverstanden, und in der Republik Moldau war diese breite Koalition, die grö‎ßte in der Geschichte der Republik Moldau, passend, um dieses Projekt umzusetzen. Weil es sowohl aus dem Osten als auch aus dem Westen Legitimität gibt. Die Russen wissen sehr wohl, dass das Kosak-Memorandum 2003 gescheitert ist, weil es ein russischer Plan war. Da der Westen nicht mit am Tisch sa‎ß, war es sicherlich leicht, ihn abzulehnen. Nun war bei der Bildung dieser Regierung der Westen mit am Tisch und somit könnte ein solches Projekt theoretisch funktionsfähig sein.“




    Nach dem Sturz der Regierung von Maia Sandu nominierte der prorussische Präsident der Republik Moldau, Igor Dodon, den Präsidentenberater Ion Chicu zur Bildung eines neuen Kabinetts, und kurz danach stimmte das Parlament für die Amtseinführung einer sozialistischen prorussischen Regierung ab, in der die meisten der 11 Minister dem Präsidenten Igor Dodon nahe stehen. In Bukarest warnten die rumänischen Politiker, dass die Unterstützung der Moldaurepublik durch Rumänien, auch die finanzielle Unterstützung, im derzeitigen Kontext streng von der Fortsetzung der grundlegenden Reformen für die Demokratie und den europäischen Weg abhängig sein werde. Die Bereitschaft der rumänischen Regierung zur Zusammenarbeit mit einer moldauischen Regierung, die keine ernsthaften Garantien für eine authentische Demokratie anbietet, sei ebenfalls sehr gering.

  • Republica Moldova, încotro?

    Republica Moldova, încotro?

    Republica Moldova
    (ex-sovietică, majoritar românofonă) este deja la al treilea guvern în nici
    jumătate de an – după doar cinci luni, cabinetul condus de pro-occidentala Maia
    Sandu a fost demis prin moţiune de cenzură depusă chiar de socialiştii din
    coaliţia aflată la guvernare.

    În bună măsură, un parcurs previzibil -
    socialiştii anunţaseră că vor
    depune moţiune de cenzură în cazul în care Maia
    Sandu îşi va angaja răspunderea pentru un proiect de modificare a Legii
    procuraturii, care prevede acordarea unor împuterniciri primului ministru în
    procesul de selectare a candidaţilor la funcţia de procuror general.

    Încă de la constituirea sa, în luna iunie,
    coaliţia între pro-europeni şi socialişti a fost privită de mulţi ca fiind una
    nefirească, o soluţie la limită pentru instalarea unui guvern la capătul a trei
    luni de negocieri care se dovediseră zadarnice.

    Invitat la Radio România, Dan
    Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al
    Academiei Române, explică ce a rezolvat la momentul constituirii coaliţia între
    pro-democraţi şi socialiştii lui Igor Dodon:

    Două
    lucruri: primul lucru – legat de politica internă a Republicii Moldova, anume
    debarcarea domnului Plahotniuc şi deblocarea situaţiei create de faptul că
    Partidul Democrat, domnul Plahotniuc personal bloca instituţiile de la
    Chişinău. Deci, pe plan intern, debarcarea domnului Plahotniuc, asta a fost
    miza. După descălecatul
    din 3 iunie în care la Chişinău au fost prezenţi concomitent un reprezentant al
    Departamentului de Stat, comisarul european pentru extindere şi un reprezentant
    al Kremlinului, în speţă, celebrul domn Kozak, s-a întâmplat această coaliţie.

    Deci planul intern a fost acesta: debarcarea domnului Plahotniuc. Dar planul mai complicat ţine de această
    aşezare de stele, a astrelor strategice – pentru prima dată, cei trei actori
    importanţi, semnificativi în Republica Moldova, s-au aşezat la aceeaşi masă,
    chiar dacă nu fizic, şi au convenit ca o coaliţie contra naturii, nefirească,
    să se petreacă. Adică, estul şi vestul
    să facă o coaliţie sau reprezentanţii politici ai estului şi ai vestului să
    facă o coaliţie. Sigur că e o
    naivitate să credem că cei trei mari care au descălecat la Chişinău
    s-au întâlnit acolo doar pentru domnul Plahotniuc. E o naivitate! Planul
    geopolitic a fost totdeauna prezent, planul strategic, geopolitic era
    întâlnirea dintre Uniunea Europeană, Rusia şi Statele Unite. Acela a fost, după
    părerea mea, resortul acestei coaliţii. Planul acesta strategic trebuie pus în
    corelaţie cu ce se petrece în Ucraina, Ucraina este cheia de înţelegere a
    regiunii, nu Republica Moldova.

    Pentru Republica Moldova planul a fost
    acela de degeopolitizare, consideră Dan Dungaciu, potrivit căruia, într-o zonă
    a ipotezelor strategice, dacă cineva se gândeşte că spaţiul dintre Uniunea
    Europeană şi Federaţia Rusă trebuie amenajat în aşa fel încât să nu fie iritant
    strategic nici pentru Uniunea Europeană, nici pentru Rusia, sigur că Ucraina şi
    Republica Moldova trebuie să fie într-o asemenea aşezare cât să dea satisfacţie
    ambelor părţi, să nu mai fie o problemă de contencios:


    Şi sigur că asta se poate realiza, cel
    puţin în perspectiva Rusiei, prin crearea unor aşa-numite federaţii, nu se mai
    numesc federaţii astăzi în limbajul diplomatic al Moscovei, se numesc
    state cu statut special – în Ucraina, Donbas, în Republica Moldova,
    Transnistria – dar, prin intermediul cărora, aceste zone cu statul special,
    zone separatiste, să se poată controla până la urmă sau să existe o pârghie
    puternică de control în ceea ce priveşte politica de securitate şi externă, şi
    a Chişinăului şi a Kievului. Cam acesta este planul, gândirea rusească, pe
    această zonă.

    Probabil că unii au fost de acord cu această încercare, cu
    această tentativă, şi în Republica Moldova această coaliţie, cea mai largă din
    istoria Republicii Moldova – ei, această coaliţie largă era cel mai bine
    plasată din istoria Republicii Moldova pentru a implementa acest proiect.
    Pentru că exista legitimitate şi din partea Estului şi din partea Vestului.
    Ruşii ştiu foarte bine că Memorandumul Kozak a eşuat în 2003 pentru că era un
    plan rusesc. Nefiind Vestul la masă, sigur le-a fost uşor să fie contracarat.
    Acum, în această guvernare era şi Vestul la masă şi, deci, un asemenea proiect,
    teoretic, putea să fie funcţional.

    După căderea guvernului Maia Sandu,preşedintele pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, l-a desemnat pe
    consilierul prezidenţial Ion Chicu să formeze un nou cabinet, iar la
    scurt timp Parlamentul vota,
    deja, învestirea unui guvern socialist filorus, în care majoritatea celor 11
    miniştri sunt apropiaţi ai preşedintelui Igor Dodon. La Bucureşti, autorităţile
    române au avertizat că, în contextul actual, sprijinul României vecine,
    inclusiv financiar, va fi strict condiţionat de continuarea reformelor
    esenţiale pentru democraţie şi pentru parcursul european, iar disponibilitatea
    Executivului român de a coopera cu un guvern de la Chişinău care nu ar oferi
    garanţii serioase pentru o democraţie autentică va fi foarte mică.




  • La semaine du 11 au 15 novembre

    La semaine du 11 au 15 novembre

    La droite et la gauche en finale à la présidentielle


    Le dimanche 10 novembre, les Roumains ont été appelés aux urnes au premier tour du scrutin présidentiel. Suite aux options exprimées par 51,19% des 18,2 millions de personnes inscrites sur les listes électorales, le 24 novembre verra la confrontation entre le candidat de la droite libérale, le président sortant, Klaus Iohannis, et la présidente du Parti social-démocrate et ex première ministre, Viorica Dăncilă. Selon les résultats finals, Klaus Iohannis a remporté 37,82% des voix, alors que Viorica Dăncilă en a recueilli 22,26%. Adversaire irréductible des sociaux-démocrates, qu’il tient pour responsables des réformes pernicieuses en matière de justice et d’économie, Klaus Iohannis a mis en garde que ces derniers n’étaient pas encore vaincus et a appelé l’électorat à voter. Klaus Iohannis : « Pour le second tour, et là je m’adresse à ceux qui ont été dans la rue avec moi pour défendre l’Etat de droit, venez voter, pour que notre lutte ne s’avère pas vaine ! A ceux qui souhaitent des hôpitaux, des écoles, des autoroutes, je dis : « venez voter, pour écarter définitivement le PSD du pouvoir et faisons tout cela ensemble ! » A ceux qui ne veulent plus voir leurs enfants et leurs petits-enfants quitter le pays, je dis : Venez voter, parce que c’est maintenant que nous pouvons changer les choses ! Et à ceux, nombreux, de la diaspora, qui sont déjà partis, je dis : Venez voter, parce que maintenant vous pouvez faire la différence ! »


    Pour sa part, la cheffe du PSD s’est déclarée confiante en la victoire. Viorica Dăncilă : « Le vote de ce jour nous aide à poursuivre la campagne électorale, une campagne pendant laquelle nous nous présenterons devant les Roumains avec les choses que nous avons accomplies, mais aussi et surtout avec ce que nous souhaitons réaliser pour eux quand nous gagnerons la présidentielle. Notre combat n’est pas contre un parti, nous ne souhaitons éliminer aucun parti politique, parce que la démocratie est ainsi faite, et chaque parti a son point de vue à affirmer. Notre combat sera, comme jusqu’ici, pour les Roumains, pour la Roumanie, pour l’équilibre et le consensus, pour l’unité, pour la représentation de la Roumanie avec dignité, tant au plan intérieur qu’au plan extérieur. »


    Dans le pays, le taux de participation au premier tour a été plutôt modeste. En revanche, les Roumains de la diaspora ont fait preuve d’une mobilisation exemplaire. Le nombre de ceux qui ont fait le déplacement aux bureaux de vote, corroboré aux 25.000 qui ont voté par correspondance, a atteint le chiffre record de 675.000.



    Stratégies pour le tour final des présidentielles


    Alors que le premier jour de la campagne électorale pour le deuxième tour des présidentielles a été arrêté au 15 novembre, la confrontation entre les deux candidats restant en lice a commencé à l’issue du premier tour. La tension est déjà à son comble pour le délice, voire l’exaspération de l’opinion publique. La décision du président Klaus Iohannis et de son staff de campagne de ne pas participer à un débat direct avec Viorica Dăncilă en a étonné plus d’un. Mardi, le chef de l’Etat a écrit sur les réseaux sociaux qu’un débat avec le candidat d’un parti qui a gouverné contre les intérêts des Roumains et qui mime la démocratie n’était tout simplement pas possible. La réplique de Viorica Dăncilă, qui durant toute la campagne pour le premier tour a souvent réclamé à Klaus Iohannis de participer à une rencontre directe, ne s’est pas fait attendre : ce face à face devrait contrecarrer toutes les attaques « misérables » à son encontre et à l’encontre du Parti social-démocrate. Dans ce duel électoral à distance, Klaus Iohannis a convoqué mercredi une conférence de presse, l’occasion pour lui de préciser: « Madame Dăncilă est la représentante d’un parti antidémocratique, non réformé, qui a gouverné contre l’intérêt des Roumains. Et voilà qu’en pleine campagne électorale elle se met à mimer le candidat démocratique et qu’elle attend à être traitée avec respect par nous tous. C’est comme si jusqu’à présent elle avait défendu la démocratie roumaine et les Roumains. »


    De son côté, Viorica Dăncilă a rejeté les accusations du président sortant : « Si majorer les salaires et les retraites, si investir dans les communautés locales, si produire la deuxième croissance économique de tous les Etats membres signifie gouvernance désastreuse, eh bien Monsieur Iohannis est soit de mauvaise foi, soit mal informé. Et ce n’est pas tout : une gouvernance désastreuse n’aurait pas pu si bien gérer la présidence tournante du Conseil de l’UE pour qu’ensuite tous les Etats membres et mêmes des pays extracommunautaires en fassent les louanges. »


    La campagne électorale se clôturera le samedi 23 novembre à 7h heure locale.



    La proposition de la Romanie pour le poste de commissaire européen a été avalisée par le Parlement européen


    Le candidat désigné par la Roumanie pour le poste de commissaire européen aux Transports, l’eurodéputée Adina Vălean, a reçu jeudi l’aval de la commission de spécialité du Législatif communautaire. Parmi ses priorités figurent le transport écologique et équitable et la réduction du nombre d’accidents de la route, chapitres auxquels la Roumanie compte parmi les pays de l’Union les plus déficitaires. La composition de la nouvelle équipe de la Commission européenne dirigée par Ursula von der Leyen devrait être soumise au vote en session plénière du Parlement européen, le 27 novembre.



    Nouvelle crise politique en République de Moldova


    Le président philo russe de la République de Moldova, Igor Dodon, a désigné mercredi un de ses conseillers, Ion Chicu, pour les fonctions de premier ministre, en vue de la formation d’un nouveau gouvernement. Cette nomination a été faite après que l’ancien Exécutif de la pro-européenne Maia Sandu eut été destitué suite à la motion de censure initiée par les socialistes de Dodon, membres de la coalition au pouvoir. Le Parlement de Chisinau a voté jeudi l’investiture de la nouvelle équipe gouvernementale qui a prêté serment devant le chef d l’Etat.




  • Nachrichten 13.11.2019

    Nachrichten 13.11.2019

    Die rumänische Regierung prüft eine Sofortmaßnahme zur sozialen Absicherung der Bergleute im Jiu-Tal, die nach der Schließung mehrerer Zechen ihre Arbeitsplätze verlieren werden. Die Anordnung entspricht den Forderungen der Mitarbeiter der Kohlebergwerke Paroşeni und Uricani, die sich neulich für 11 Tage untertage verbarrikadiert hatten. Der Verordnungsentwurf sieht ein zusätzliches monatliches Einkommen für Bergleute als Sozialschutzmaßnahme vor und stellt fest, dass die Entlassung von Menschen ohne finanzielle Überbrückungsleistungen, die Armut auf lokaler Ebene vertiefen und die Schaffung neuer Arbeitsplätze auf lokaler Ebene mittel- und langfristig verhindern würde. Viele der Bergleute sind Alleinverdiener. In diesem Jahr sollen schätzungsweise 360 Menschen entlassen werden, weitere 700 sollen bis 2024 ihren Arbeitsplatz verlieren.



    Die liberale Europaabgeordnete Adina Vălean, die von Rumänien für die Position der EU-Verkehrskommissarin nominiert wurde, soll am Donnerstag von den Fachausschüssen des Europäischen Parlaments neben den französischen und ungarischen Kandidaten angehört werden. Am Dienstag erhielt sie vom Rechtsausschuss grünes Licht, der sich mit möglichen Interessenkonflikten befasste. Ebenfalls am Dienstag wurde Vălean von den Gemischten Ausschüssen für europäische Angelegenheiten des rumänischen Parlaments gehört, deren Stellungnahme beratend ist. Nach Abschluss der förmlichen Anhörungen wird die gewählte Präsidentin der Europäischen Kommission Ursula von der Leyen dem Europäischen Parlament am 27. November die gesamte Kommission und ihr Programm vorstellen. Adina Vălean hat erklärt, dass sie, wenn sie EU-Kommissarin wird, die Fortsetzung des Europäischen Verbindungsmechanismus unterstützen wird, bei dem Rumänien Investitionen im Wert von 1,24 Milliarden Euro für Verkehrsinfrastruktur und 500 Millionen Euro mehr für Energie erhält. Ziel des Mechanismus ist es, die Verkehrs-, Energie- und Telekommunikationsinfrastrukturen in der Europäischen Union zu verbinden.



    Der pro-russische Präsident der Republik Moldau Igor Dodon führt Gespräche mit den Parlamentsfraktionen über die Bildung einer neuen Mehrheit, nachdem das proeuropäische Kabinett von Maia Sandu am Dienstag durch ein Misstrauensvotum abgesetzt wurde. Die Parteien haben drei Monate Zeit, um eine neue Regierung zu bilden und vorgezogene Wahlen zu vermeiden. Sandu beschuldigte ihre ehemaligen sozialistischen Partner, die de facto von Dodon angeführt werden, die Regierung aus Angst vor dem Gesetz gestürzt zu haben. Rumänien und die Europäische Union haben die Republik Moldau gewarnt, dass ihre Unterstützung und die Finanzhilfen von der Fortsetzung der Reformen und der Achtung der Rechtsstaatlichkeit und der demokratischen Normen abhängen.



    Die Fregatte König Ferdinand nimmt an einer von der türkischen Marine im Mittelmeer organisierten internationalen Übung teil, bei der bis zum 20. November Operationen zur Abwehr von U-Booten trainiert werden. Das teilte der Stabschef der rumänische Marine mit. Die rumänische Besatzung wird zusammen mit Kameraden aus Bulgarien, Kanada, Griechenland, Jordanien, Italien, Mexiko, Pakistan, Spanien, den Vereinigten Staaten und der Türkei spezifische Maßnahmen in den Hoheitsgewässern der Türkei und den benachbarten internationalen Gewässern durchführen, hieß es.



    Das rumänische Frauenfussballteam hat am Dienstag im Rahmen der Qualifikation für die Euro 2021 Meisterschaft 6:0 gegen die Schweiz verloren. Im Oktober unterlag Rumänien in seinem ersten Spiel gegen Belgien null zu eins, besiegte dafür Litauen am vergangenen Freitag mit 3 zu null. Rumänien hat nach drei Spielen 3 Punkte und liegt auf dem dritten Platz. Die rumänische A-Nationalmannschaft trifft am Freitag im Rahmen der Qualifikation für die Euro 2020 auf Schweden in einem Heimspiel. In der Gruppe F dominiert Spanien mit 20 Punkten und hat sich die Qualifikation bereits gesichert. Auf Platz zwei ist Schweden mit 15 Punkten und Rumänien mit 14 Punkten. Um sich zu qualifizieren, muss Rumänien Schweden besiegen und mindestes unentschieden gegen Spanien spielen. Die beiden bestplatzierten Teams in jeder Gruppe qualifizieren sich. Die Verlosung der Euro 2020 findet am 30. November in Bukarest statt. Die rumänische Hauptstadt wird auch vier EM-Spiele, drei Gruppenspiele und ein Viertelfinale ausrichten.

  • 13.11.2019

    13.11.2019

    Mineurs – Le décret d’urgence portant sur la protection sociale des mineurs de la Vallée de la rivière Jiu (centre-ouest) qui feront l’objet d’un licenciement collectif en début de l’année prochaine, figure à l’agenda du gouvernement de Bucarest. Le document devrait être adopté aujourd’hui, vu qu’il dispose de tous les avis nécessaires en ce sens. L’acte normatif répond aux demandes des salariés des mines de Paroșeni et Uricani, qui ont protesté récemment en se retranchant dans la mine pendant 11 jours. Il dispose l’octroi du revenu mensuel de compensation en tant que mesure de protection sociale pour les personnes concernées par le plan de licenciement collectif. Licencier ces employés sans leur accorder un soutien financier temporaire, surtout qu’ils sont les seuls à pourvoir aux besoins de leurs familles, cela approfondirait le phénomène de pauvreté au niveau local et empêcherait la création de nouveaux emplois dans la zone sur le court et le moyen terme. Quelque 360 personnes sont visées par ce licenciement collectif prévu pour janvier 2020, alors que 700 autres employés devraient perdre leurs postes d’ici 2024.

    Commissaire européenne – L’eurodéputée libérale roumaine Adina Valean, proposée aux Transports européens sera auditionnée jeudi dans les commissions spécialisées du Parlement européen, aux côtés des commissaires proposés par la France et la Hongrie. Mardi, elle a reçu l’avis favorable de la Commission des Affaires juridiques, qui a examiné préalablement « les conflits d’intérêts potentiels ou réels » des trois candidats. Mardi encore, la Roumaine a été auditionnée par les Commissions réunies des affaires européennes du Parlement de Bucarest, dont l’avis est consultatif. A la fin des auditions, la présidente de la Commission européenne, Ursula von der Leyen, présentera son équipe de commissaires et le programme de son Exécutif dans le cadre d’une réunion du plénum communautaire, le 27 novembre. Pour sa part, Adina Valean a fait savoir qu’en tant que commissaire européenne, elle soutiendra la poursuite du Mécanisme d’interconnexion de l’Europe, par le biais duquel des investissements de 1,24 milliards d’euros ont été faits dans l’infrastructure de transport de Roumanie et 500 millions dans celle énergétique. Ce mécanisme d’investissements vise à connecter les infrastructures de transport, d’énergie et de télécoms des Etats membres de l’UE.

    Marine – La frégate roumaine Regele Ferdinand (Roi Ferdinand) participe jusqu’au 20 novembre à un exercice multinational de lutte anti-sous-marine, organisé en Méditerranée par les forces navales turques, fait savoir l’État-major des Forces navales roumaines. L’équipage du bâtiment de guerre roumain mène des activités d’instruction spécifiques dans les eaux territoriales de la Turquie et dans les eaux internationales adjacentes, aux côtés de camarades de plusieurs pays : Bulgarie, Canada, Grèce, Jordanie, Italie, Mexique, Pakistan, Espagne, Etats-Unis et Turquie. Selon les Forces navales roumaines, la participation de la frégate Regele Ferdinand à cet exercice contribue à l’accroissement de l’interopérabilité entre les marins roumains et ceux des pays partenaires, ainsi qu’à promouvoir le professionnalisme de l’Armée roumaine en milieu international.

    Tennis – Le duo roumano- néerlandais, Horia Tecau- Jean-Julien Roger affrontera ce mercredi au Tournoi des Champions de Londres les Colombiens Juan Sebastian Cabal/Roger Farah, champions en titre à l’Open de Wimbledon. Lundi, le roumain et son partenaire néerlandais se sont inclinés devant le duo allemand Kevin Krawietz / Andreas Mies, champion à l’édition 2019 de Roland Garros. Rappelons, Horia Tecau et Jean – Julien Roger ont remporté le Tournoi des Champions en 2015.

    FOOT – La sélection nationale féminine de foot de Roumanie a perdu mardi, devant la Suisse, son match de qualification à l’Euro 2021. En octobre, les Roumaines avaient perdu le premier match contre la Belgique et battu la Lituanie. Côté messieurs, la sélection nationale des moins de 21 ans reçoit jeudi la visite de la Finlande, dans les préliminaires de l’Euro 2021. Enfin, dans les préliminaires de l’Euro de foot 2020, la sélection nationale affronte la Suède vendredi, à domicile. Son groupe F demeure dominé clairement par l’Espagne avec 20 points, suivie par la Suède avec 15 points et par la Roumanie avec 14 points. Les deux premières équipes de chaque groupe accèdent au tournoi final. Le tirage au sort pour l’Euro 2020 se déroulera à Bucarest le 30 novembre. La capitale roumaine accueillera également quatre matchs du tournoi final, dont deux de la phase des groupes et un des huitièmes de finale



    Chisinau – Le président moldave, Igor Dodon, a invité ce mercredi les partis parlementaires à une série de consultations en vue de former une nouvelle majorité après la révocation mardi, par motion de censure, du cabinet pro- européen de Maia Sandu. Les partis ont trois mois à leur disposition pour la formation d’un nouveau gouvernement et pour éviter, ainsi, des élections anticipées. Maia Sandu a accusé ses anciens partenaires socialistes proches de Dodon, d’avoir démis le gouvernement par crainte de la justice. Face à cette situation, la Roumanie voisine et l’Union européenne ont rappelé à Chisinau que son aide financière était strictement conditionnée par la poursuite des réformes, le respect de l’Etat de droit et la mise en place des normes démocratiques.

    Météo – Un beau soleil perdure dans le ciel bucarestois en ce mercredi quand les températures continuent à se situer en dessus de la normale de saison, partout en Roumanie. Les maxima de l’air s’étaleront entre 15° et 24°. 16 degrés à midi, à Bucarest.

  • Nouvelle crise politique en République de Moldova

    Nouvelle crise politique en République de Moldova

    L’inévitable s’est produit à Chisinau. Moins de six mois après son investiture, le gouvernement de Maia Sandu a été destitué par motion de censure, et le mariage contre nature entre le bloc pro-européen ACUM et les socialistes russophiles s’est achevé par un divorce fracassant. 63 des 101 députés moldaves ont dit Oui à la motion déposée par le Parti socialiste, lequel est mené de facto par le chef de l‘Etat Igor Dodon. Une motion qui a également été soutenue par le Parti démocrate, au pouvoir jusqu’à l’été dernier et contrôlé par l’oligarque impopulaire Vlad Plahotniuc.


    Déjà minées par la rivalité pour la municipalité de la capitale, compétition gagnée, ce mois, pour la première fois par un philo russe, les relations entre le bloc ACUM et le PS se sont davantage détériorées après que la première ministre eut exprimé son intention de modifier la procédure de nomination du procureur général de la république. Les analystes avaient déjà averti que ce n’était qu’une question de temps avant que les philo russes ne torpillent un cabinet dominé par les pro-européens, mais à l’intérieur duquel Dodon avait imposé deux de ses proches à la tête de ministères clé, à savoir la Défense et la Réintégration de la région séparatiste de Transnistrie.


    Dans son dernier discours prononcé devant le Parlement en tant que première ministre, Maia Sandu a déclaré que son Exécutif avait réussi à majorer les salaires de certaines catégories de la population et à démarrer une réforme sérieuse de la Justice. Elle a rappelé qu’en un laps de temps de seulement cinq mois, le gouvernement a attiré une aide financière de plus de 100 millions d’euros et que la République de Moldova devrait en recevoir 30 autres millions de la part de l’UE avant la fin de l’année en cours. Chose vitale pour un Etat que tous les classements de spécialité considèrent comme le plus pauvre d’Europe.


    Bruxelles n’a pas tardé à réagir. La Commission européenne voit dans la destitution du gouvernement de Chişinău un signal inquiétant pour le processus de réforme. La nécessité des réformes, notamment dans le domaine la Justice, n’a pas disparu du fait du vote pour la destitution du cabinet, a déclaré la porte-parole de la cheffe en exercice de la diplomatie européenne, Federica Mogherini. Elle a souligné que la relation entre l’UE et Chişinău continuerait à reposer sur le respect de l’Etat de droit et des normes démocratiques.


    La nouvelle crise politique de Chişinău est mal tombée en Roumanie aussi, le défenseur le plus énergique et constant de l’indépendance, de l’intégrité et des aspirations européennes de la république voisine. Le président Klaus Iohannis a mis en garde contre le fait que, dans le contexte actuel, l’appui de la Roumanie, y compris celui financier, serait strictement conditionné par la poursuite des réformes essentielles pour la démocratie et pour le parcours européen. A son tour, le premier ministre roumain Ludovic Orban a averti que l’Exécutif de Bucarest manifesterait une très faible disponibilité à coopérer avec un gouvernement moldave qui ne présente pas de garanties sérieuses pour une démocratie authentique.


    Au cas où, d’ici trois mois, un nouveau cabinet ne serait pas investi, le président Dodon pourrait dissoudre le Parlement et convoquer des élections législatives anticipées. De l’avis des analystes, cela serait de nature à renforcer le poids des socialistes au sein du Parlement et leur permettrait de s’approprier les leviers du pouvoir. (Trad. Mariana Tudose)

  • Republica Moldova după primul tur al alegerilor locale

    Republica Moldova după primul tur al alegerilor locale

    Obligată la o coabitare nu întodeauna comodă între preşedintele
    socialist filorus Igor Dodon şi Guvernul preponderent pro-occidental al Maiei
    Sandu, Republica Moldova a experimentat,
    duminică, un nou rând de alegeri, deopotrivă politice şi geopolitice.


    Observatorii
    Asociaţiei Promo Lex au raportat peste 300 de incidente ce s-au produs în ziua
    alegerilor, inclusiv cazuri de transport organizat al alegătorilor la secţiile
    de votare ori oferire de cadouri electorale. Comisia Electorală Centrală a apreciat,
    însă, că încălcările nu sunt în măsură să afecteze rezultatul final. Fapt
    anticipat de sondajele privind intenţiile de vot, socialiştii lui Dodon au obţinut
    cel mai mare număr de sufragii în primul tur al alegerilor locale.


    De asemenea,
    stânga populistă pro-moscovită şi-a adjudecat primăriile de la Bălţi, al doilea oraş ca mărime din
    republică, şi de la Orhei. La Bălţi, unde ponderea
    populaţiei rusofone şi rusofile e foarte mare,
    redevine
    edil Renato Usatîi, care, între două mandate, a stat, un timp, fugar prin
    Rusia, de teama justiţiei. Iar la Orhei, condus până recent de controversatul
    om de afaceri şi politician moldo-ruso-israelian Ilan Şor, condamnat de prima instanţă
    în dosarul privind jaful din sistemul bancar din 2014, a învins din primul tur,
    cu peste 70% din voturi, reprezentantul acestuia, Pavel Verejanu. Adjudecându-şi
    victoria din primul tur în 130 de primării din cele 898, un scor neaşteptat de
    bun a obţinut Partidul Democrat, controlat de controversatul oligarh Vladimir
    Plahotniuc şi care a guvernat până în vară.


    În capitala Chişinău, unde
    trăieşte o treime din populaţia republicii şi care produce jumătate din Produsul
    Intern Brut, noul edil va fi cunoscut după al doilea tur de scrutin, de pe 3
    noiembrie.
    Socialistul
    Ion Ceban, apropiat al preşedintelui Dodon, se va confrunta în finală cu
    actualul ministru de Interne, pro-occidentalul Andrei Năstase. Ceban a obţinut
    40 de procente din voturi, iar Năstase circa 30% – scoruri aproape identice cu
    acelea din precedentele alegeri, de anul trecut, al căror rezultat a fost, până
    la urmă, invalidat ilegal, după ce Năstase a învins în finală. Fostul edil
    liberal al Chişinăului între 2007 şi 2017, Dorin Chirtoacă, care a acumulat
    circa 10% din sufragii, şi-a îndemnat alegătorii să voteze împotriva lui Ceban
    în turul doi.


    Analiştii cred, de altfel, că socialistul nu mai poate
    aduna voturi în plus, fiindcă opţiunile pro-europene sunt net majoritare în
    acest oraş, care n-a ales niciodată primari rusofili şi în care, de altfel, peste
    jumătate din populaţie s-a pronunţat, într-un sondaj, pentru reunificarea cu
    România. De aceea, spun comentatorii, e de aşteptat ca, în finală, Andrei
    Năstase să beneficieze de suportul întregii drepte şi să câştige fără mari
    emoţii.

  • Nachrichten 26.09.2019

    Nachrichten 26.09.2019

    Die Kandidatur der rumänischen Sozialdemokratin Rovana Plumb für das Amt des EU-Kommissars für Verkehr ist am Donnerstag vom Rechtsausschuss des Europäischen Parlaments abgelehnt worden, wie politische Quellen in Brüssel mitteilten. Nur 6 Abgeordnete stimmten für sie, 15 stimmten dagegen und 2 enthielten sich der Stimme. Ohne die Zustimmung des Rechtsausschusses kann die Anhörung im Verkehrsausschuss nicht stattfinden. Der Rechtsausschuss des Europäischen Parlaments hatte Rovana Plumb und Lazslo Trocsanyi, den von Ungarn benannten EU-Kommissar, zu einer Sonderanhörung eingeladen. Plumb wurde gebeten, in ihrer Vermögenserklärung, die sich auf ein Darlehen bezieht, das zur Finanzierung eines Wahlkampfes aufgenommen wurde, kontroverse Aspekte zu klären.




    Die rumänische Außenministerin Ramona Mănescu hat am Donnerstag im Zusammenhang mit der Übernahme des Vorsitzes der Gemeinschaft der Demokratien durch Rumänien gesagt, dass Bukarest die Beteiligung junger Menschen am Entscheidungsprozess und die aktive Beteiligung der Privatwirtschaft an der Erreichung der Ziele der nachhaltigen Entwicklung fördern werde. Diese Erklärung gab sie im UN-Hauptquartier in New York nach einer außerordentlichen Sitzung der Gemeinschaft der Demokratien ab, bei der Rumänien offiziell den Vorsitz in diesem Gremium für die nächsten zwei Jahre übernahm. Die Gemeinschaft der Demokratien ist eine globale zwischenstaatliche Struktur zur Förderung der nachhaltigen Entwicklung, des universellen Zugangs zur Justiz und effizienter, verantwortungsbewusster und integrativer Institutionen auf allen Ebenen. Rumänien ist einer der 106 UN-Mitgliedstaaten, die die Warschauer Erklärung unterzeichnet haben, auf deren Grundsätzen die Gemeinschaft der Demokratien beruht.




    Der rumänische Präsident Klaus Iohannis hatte am Mittwoch in New York ein kurzes Treffen mit seinem moldawischen Amtskollegen Igor Dodon am Rande der 74. Sitzung der UN-Generalversammlung. Präsident Klaus Iohannis betonte bei den Gesprächen, dass aus rumänischer Sicht der europäische Weg Moldawiens, den Bukarest nachdrücklich unterstützt, der einzige Weg ist, den Wohlstand der moldauischen Bürger zu sichern. Der moldawische Präsident Igor Dodon betonte, dass er die strategische Partnerschaft zwischen Rumänien und Moldawien unterstützt, und fügte hinzu, dass der europäische Beitritt Moldawiens weiterhin eine Priorität ist. Der rumänische Präsident hatte auch ein Treffen mit dem Präsidenten der Ukraine, Wolodymyr Zelensky. Letzterer dankte Rumänien dafür, dass es die Souveränität und territoriale Integrität seines Landes sowie seine europäischen und euroatlantischen Bestrebungen unterstützt hat. Zelensky und Iohannis diskutierten auch die Zusammenarbeit in den Bereichen Wirtschaft und Energie sowie bilaterale Geschäftsbeziehungen.




    Der rumänische Präsident Klaus Iohannis hat der französischen Nation im Namen des rumänischen Volkes nach der Ankündigung des Todes des ehemaligen Präsidenten Jacques Chirac sein Beileid ausgesprochen. Iohannis bezeichnete Chirac als einen großen Führer und einen wahren Staatsmann, einen echten Freund Rumäniens. Jacques Chirac starb am Donnerstagmorgen im Alter von 86 Jahren. Frankreichs zweitältester Präsident, Chirac, war 12 Jahre lang, zwischen 1995 und 2007, Präsident, hatte aber auch zweimal das Amt des Premierministers inne, diente drei Amtszeiten als Pariser Bürgermeister, war Vorsitzender seiner Partei und hatte mehrere Ministerposten inne. Als Präsident besuchte er Rumänien zweimal, 1997 und 2007.




    Die Staatsanwälte haben die Ergebnisse der Tests, die im Zusammenhang mit der Ermordung einer Minderjährigen im Landkreis Dâmbovița, Südrumänien, vor einer Woche durchgeführt wurden, erhalten. Sie deuten darauf hin, dass die biologischen Proben, die bei Ermittlungen am Tatort entnommen wurden, tatsächlich dem niederländischen Bürger gehören, der der Entführung, sexuellen Übergriffen und Mordes verdächtigt wird, sagte die Staatsanwaltschaft in einer auf ihrer Website veröffentlichten Erklärung. Außerdem hat Interpol bestätigt, dass der Verdächtige nach einem Verkehrsunfall in seinem Heimatland tot ist. Nach Angaben des Chefs der rumänischen Polizei Liviu Vasilescu hatte er in seinem Land Vorstrafen wegen Verbrechen sexueller Natur und Gewalt.




    Am Donnerstag sind in Chișinău drei Abkommen über die Durchführung eines Projekts zur Zusammenschaltung der Stromnetze Rumäniens und der Republik Moldau unterzeichnet worden. Nach Angaben der Behörden wird das Projekt dazu beitragen, die Energiesicherheit in Moldawien zu gewährleisten. Im Einklang mit den unterzeichneten Abkommen erhält Moldawien ein Darlehen der Europäischen Bank für Wiederaufbau und Entwicklung im Wert von 60 Millionen Euro. Weitere 40 Millionen Euro werden von der Europäischen Union als Zuschuss bereitgestellt. Das Geld ist für die Modernisierung des Energiesystems bestimmt. Der Leiter der EU-Delegation in der Republik Moldau, Peter Michalko, sagte, dass die Republik Moldau mit der Unterzeichnung dieser Abkommen einen Schritt nach vorn bei der Gewährleistung ihrer Energiesicherheit gemacht hat.

  • Din nou despre retragerea trupelor ruse din Transnistria

    Din nou despre retragerea trupelor ruse din Transnistria

    Obligată să experimenteze o coabitare nu întotdeauna comodă între
    preşedintele socialist filorus Igor Dodon şi Guvernul preponderent
    pro-occidental condus de Maia Sandu, Republica Moldova încearcă să-şi conserve
    relaţiile bune cu Bruxellesul şi Bucureştiul şi să le normalizeze pe cele cu
    Moscova. Retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova rămâne
    una dintre priorităţile Chişinăului – a repetat, miercuri, la Moscova,
    ministrul de Externe, Nicu Popescu. În prima sa vizită în această calitate în capitala
    rusă, Popescu s-a întâlnit cu omologul său, Serghei Lavrov, şi a salutat
    disponibilitatea Moscovei de a-şi evacua şi neutraliza muniţia depozitată în regiunea
    secesionistă Transnistria.

    Potrivit corespondentului Radio România, Lavrov a precizat
    că este vorba de muniţie cu termenul de depozitare expirat, respectiv jumătate
    din totalul de circa 20 de mii de tone. Lucrările pregătitoare, a mai spus
    Lavrov, pot dura ceva mai mult de un an şi, pe acestă temă, sunt necesare
    contacte între ministerele apărării de la Moscova şi Chişinău. Anterior, şi ministrul
    rus al Apărării, Serghei Şoigu, anunţase, la Chişinău, disponibilitatea
    Moscovei de a-şi evacua şi neutraliza muniţia din Transnistria. Comentatorii sunt
    prudenţi asupra acestor angajamente şi
    subliniază că măsura e mai degrabă un paleativ. Anul trecut, Adunarea Generală
    a ONU a adoptat, cu un scor categoric,
    proiectul de rezoluţie avansat de Republica Moldova, care cere
    retragerea trupelor ruse din Transnistria. Coautori ai proiectului au fost 10
    ţări, între care România şi Ucraina, vecine Republicii Moldova, cele trei state
    baltice, ele însele supuse unei jumătăţi de secol de ocupaţie sovietică, şi
    membri importanţi ai Uniunii Europene şi NATO, precum Marea Britanie ori Polonia.

    Apărător consecvent al independenţei şi integrităţii statului vecin,
    Bucureştiul a salutat prompt adoptarea rezoluţiei, cu 64 de voturi pentru, doar
    15 împotrivă şi 83 de abţineri. Statele Unite, Germania, Franţa, Canada, Turcia
    ori Japonia figurează printre actorii internaţionali relevanţi care au votat
    pentru retragerea ruşilor. Voturi împotrivă au venit de la aliaţi fideli ai
    Moscovei, precum Armenia sau Belarus, ori din partea regimurilor dictatoriale
    din Coreea de Nord, Siria sau Cuba. Transnistria a ieşit, de facto, de sub
    controlul autorităţilor centrale în 1992, după un conflict armat soldat cu sute
    de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea
    separatiştilor. În 1999, la summitul OSCE de la Istanbul, Rusia, condusă pe atunci
    de preşedintele Boris Elţîn, s-a angajat să-şi retragă trupele şi arsenalele.
    Or, cinci ani mai târziu procesul a fost definitiv stopat. Ceea ce a dat
    naştere şi butadei amare potrivit căreia Republica Moldova e cel mai lung stat
    din lume, fiindcă de două decenii se tot retrag ruşii şi încă n-au terminat.

  • 27.08.2019

    27.08.2019

    Auf dem Jahrestreffen der rumänischen Diplomaten am Dienstag hat Präsident Klaus Iohannis gesagt, dass Rumänien am Ziel des Beitritts zu Schengen und zur Eurozone festhält. Rumänien sollte das Vertrauen nutzen, das es während der EU-Präsidentschaft gewonnen hat. Iohannis sprach über die strategische Partnerschaft mit den Vereinigten Staaten als Säule der rumänischen Au‎ßenpolitik. Die politischen Beziehungen seien nach den beiden Besuchen, die er 2017 und 2019 im Wei‎ßen Haus unternommen hat, auf einem Höhepunkt. Iohannis ermahnte die Diplomaten, dass der Schutz der Interessen der Rumänen im Ausland immer ihre Priorität darzustellen hat.




    Drei liberal-demokratische Minister der Koalitionsregierung in Bukarest sind am Dienstag zurückgetreten, nachdem ihre Partei, die Allianz der Liberalen und Demokraten in Rumänien in die Opposition geht. Dabei handelt es sich um Graţiela Gavrilescu vom Umweltministerium, Viorel Ilie — verantwortlicher Minister für die Beziehung zum Parlament und Anton Antonvom Energieministerium. ALDE-Chef Calin Popescu Tariceanu kündigte an, dass er von der Position des Senatspräsidenten zurücktritt. Premierministerin Viorica Dancila von den Sozialdemokraten sagte, ihre Partei werde weiterhin das Regierungsprogramm umsetzen, mit dem sie die Parlamentswahl 2016 gewonnen hat. Minister von der PSD würden vorläufig die vakanten Ämter übernehmen. Au‎ßenministerin Ramona Manescu, die ebenfalls von der ALDE gestellt wurde, lehnte den Rücktritt ab — ihr droht dafür der Rauswurf aus der Partei.




    Der Rechtsausschuss der Abgeordnetenkammer hat den Gesetzentwurf über Amnestie und Begnadigung am Dienstag einstimmig abgelehnt. Die Aussprache und Abstimmung im Plenum ist für Mittwoch vorgesehen. Der Ausschuss beschloss, die Debatte über ein Gesetz zur Abgeltung schwerer Haftbedingungen mit Straferlass zu verschieben. Bei den Debatten über eine Aufhebung der von Unternehmen kritisierten Verordnung 114 in Steuer- und Wirtschaftsfragen kritisierte die regierende PSD die Opposition, sie sagte, die genannte Verordnung sehe eine Erhöhung der Altersrenten ab dem 1. September, eine Begrenzung der Strom- und Gaspreise und die Wiedereinführung der Pkw-Umweltsteuer vor und wirke deshalb zugunsten der Bürger.




    Ein neues Kontingent der rumänischen Gendarmerie hat für 6 Monate eine NATO-Mission in Afghanistan gestartet. Die 16 Offiziere und Unteroffiziere sind für die Ausbildung, Beratung und Unterstützung der afghanischen Sicherheitskräfte und -institutionen zuständig. Der Generalinspekteur der Gendarmerie sagte, dass die erfolgreiche Teilnahme rumänischer Gendarmen an den Missionen in Afghanistan seit 2011 die internationalen Organisationen veranlasst hätten, Rumänien zur Entsendung von Spezialeinheiten zu Ausbildungs- und Beratungsmissionen aufzufordern. Rumänien hat bisher zur Ausbildung von mehr als 17.000 afghanischen Soldaten und Polizisten beigetragen.




    Die Republik Moldau hat am Dienstag die 28. Jährung der Unabhängigkeit gefeiert. Am 27. August 1991 verkündete das Parlament in Chisinau unter dem Druck von Tausenden die Unabhängigkeit des Landes von der Sowjetunion, nachdem der neokommunistische Staatsstreich in Moskau gescheitert war. Die Republik Moldau besteht aus den östlichen Gebieten Rumäniens, die 1940 von Stalin durch ein Ultimatum annektiert wurden. Der neue prowestliche Au‎ßenminister des Landes, Nicolae Popescu, äu‎ßerte in Bukarest die Hoffnung, dass eine neue Erklärung für die strategische Zusammenarbeit zwischen Bukarest und Chisinau für die nächsten zehn Jahre verabschiedet wird. Popescu hoffte, dass die Moldau dank des vor fünf Jahren mit der Europäischen Union unterzeichneten Assoziierungsabkommens auch wirtschaftlich und kommerziell unabhängig wird. Der pro-russische Präsident des Landes, Igor Dodon, sagte wiederum, dass die Republik nicht der EU beitreten werde, und plädierte stattdessen für engere Beziehungen zur von Moskau dominierten eurasischen Wirtschaftsunion.

  • 27.08.2019

    27.08.2019

    Auf dem Jahrestreffen der rumänischen Diplomaten am Dienstag hat Präsident Klaus Iohannis gesagt, dass Rumänien am Ziel des Beitritts zu Schengen und zur Eurozone festhält. Rumänien sollte das Vertrauen nutzen, das es während der EU-Präsidentschaft gewonnen hat. Iohannis sprach über die strategische Partnerschaft mit den Vereinigten Staaten als Säule der rumänischen Au‎ßenpolitik. Die politischen Beziehungen seien nach den beiden Besuchen, die er 2017 und 2019 im Wei‎ßen Haus unternommen hat, auf einem Höhepunkt. Iohannis ermahnte die Diplomaten, dass der Schutz der Interessen der Rumänen im Ausland immer ihre Priorität darzustellen hat.




    Drei liberal-demokratische Minister der Koalitionsregierung in Bukarest sind am Dienstag zurückgetreten, nachdem ihre Partei, die Allianz der Liberalen und Demokraten in Rumänien in die Opposition geht. Dabei handelt es sich um Graţiela Gavrilescu vom Umweltministerium, Viorel Ilie — verantwortlicher Minister für die Beziehung zum Parlament und Anton Antonvom Energieministerium. ALDE-Chef Calin Popescu Tariceanu kündigte an, dass er von der Position des Senatspräsidenten zurücktritt. Premierministerin Viorica Dancila von den Sozialdemokraten sagte, ihre Partei werde weiterhin das Regierungsprogramm umsetzen, mit dem sie die Parlamentswahl 2016 gewonnen hat. Minister von der PSD würden vorläufig die vakanten Ämter übernehmen. Au‎ßenministerin Ramona Manescu, die ebenfalls von der ALDE gestellt wurde, lehnte den Rücktritt ab — ihr droht dafür der Rauswurf aus der Partei.




    Der Rechtsausschuss der Abgeordnetenkammer hat den Gesetzentwurf über Amnestie und Begnadigung am Dienstag einstimmig abgelehnt. Die Aussprache und Abstimmung im Plenum ist für Mittwoch vorgesehen. Der Ausschuss beschloss, die Debatte über ein Gesetz zur Abgeltung schwerer Haftbedingungen mit Straferlass zu verschieben. Bei den Debatten über eine Aufhebung der von Unternehmen kritisierten Verordnung 114 in Steuer- und Wirtschaftsfragen kritisierte die regierende PSD die Opposition, sie sagte, die genannte Verordnung sehe eine Erhöhung der Altersrenten ab dem 1. September, eine Begrenzung der Strom- und Gaspreise und die Wiedereinführung der Pkw-Umweltsteuer vor und wirke deshalb zugunsten der Bürger.




    Ein neues Kontingent der rumänischen Gendarmerie hat für 6 Monate eine NATO-Mission in Afghanistan gestartet. Die 16 Offiziere und Unteroffiziere sind für die Ausbildung, Beratung und Unterstützung der afghanischen Sicherheitskräfte und -institutionen zuständig. Der Generalinspekteur der Gendarmerie sagte, dass die erfolgreiche Teilnahme rumänischer Gendarmen an den Missionen in Afghanistan seit 2011 die internationalen Organisationen veranlasst hätten, Rumänien zur Entsendung von Spezialeinheiten zu Ausbildungs- und Beratungsmissionen aufzufordern. Rumänien hat bisher zur Ausbildung von mehr als 17.000 afghanischen Soldaten und Polizisten beigetragen.




    Die Republik Moldau hat am Dienstag die 28. Jährung der Unabhängigkeit gefeiert. Am 27. August 1991 verkündete das Parlament in Chisinau unter dem Druck von Tausenden die Unabhängigkeit des Landes von der Sowjetunion, nachdem der neokommunistische Staatsstreich in Moskau gescheitert war. Die Republik Moldau besteht aus den östlichen Gebieten Rumäniens, die 1940 von Stalin durch ein Ultimatum annektiert wurden. Der neue prowestliche Au‎ßenminister des Landes, Nicolae Popescu, äu‎ßerte in Bukarest die Hoffnung, dass eine neue Erklärung für die strategische Zusammenarbeit zwischen Bukarest und Chisinau für die nächsten zehn Jahre verabschiedet wird. Popescu hoffte, dass die Moldau dank des vor fünf Jahren mit der Europäischen Union unterzeichneten Assoziierungsabkommens auch wirtschaftlich und kommerziell unabhängig wird. Der pro-russische Präsident des Landes, Igor Dodon, sagte wiederum, dass die Republik nicht der EU beitreten werde, und plädierte stattdessen für engere Beziehungen zur von Moskau dominierten eurasischen Wirtschaftsunion.