Radio România Internațional

Tag: IMM

  • Eurobarometru: Lipsa angajaților cu competențe e o problemă pentru economie

    Eurobarometru: Lipsa angajaților cu competențe e o problemă pentru economie

    Problema lipsei de personal calificat s-a extins de-a lungul anilor și vizează în prezent toate statele membre ale UE și toate sectoarele economiei. Sondajul publicat de Eurobarometru este un instrument util pentru înțelegerea impactului pe care lipsa de personal calificat îl are asupra IMM-urilor, iar rezultatele sale vor contribui la elaborarea politicilor Comisiei.

    Printre altele, studiul va contribui la implementarea pachetului de măsuri de ajutorare a IMM-urilor, care a fost adoptat în septembrie 2023 și care prevede diverse acțiuni de îmbunătățire a situației disponibilității de personal calificat pentru IMM-urile din UE. Sondajul completează totodată un alt studiu Eurobarometru publicat recent, care se axează printre altele pe activitățile de formare și de calificare desfășurate de întreprinderi.

    Lipsa de personal calificat este o problemă serioasă care afectează un evantai de întreprinderi din Europa – 53 % dintre microîntreprinderi, 65 % dintre întreprinderile mici și 68 % dintre întreprinderile mijlocii. Privind retrospectiv la ultimii doi ani, 61 % dintre microîntreprinderi și 80 % dintre întreprinderile mijlocii au întâmpinat dificultăți în găsirea și angajarea de personal cu competențe adecvate.

    Doar unul din șapte IMM-uri (14 %) angajează personal calificat din alte state membre ale UE. Barierele lingvistice și, într-o mai mică măsură, dificultățile administrative au fost identificate ca fiind principalele obstacole în calea recrutării din alte state.

    În ceea ce privește politicile care răspund cel mai bine nevoilor lor, microîntreprinderile menționează în principal stimulentele fiscale (39 %) și subvențiile directe (28 %), în timp ce 38 % dintre întreprinderile mijlocii subliniază că cea mai utilă politică este formarea în vederea perfecționării competențelor.


  • Mediul de afaceri în Europa, cadru pentru impozitarea veniturilor

    Mediul de afaceri în Europa, cadru pentru impozitarea veniturilor

    Comisia Europeană a prezentat o serie de
    inițiative menite să răspundă nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii din
    Europa în contextul economic actual. IMM-urile, care reprezintă 99 % din
    întreprinderile din Europa, continuă să se confrunte cu imprevizibilitatea și
    volatilitatea provocate de numeroasele crize din ultimii ani. Astfel, a fost
    prezentată o directivă privind instituirea unui sistem fiscal pentru IMM-uri
    bazat pe sediul social.

    Alte inițiative vizează stimularea în continuare a
    accesului întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare și sprijinirea
    transformării lor în întreprinderi cu capitalizare medie pentru a-și valorifica
    întregul potențial economic, spune Paolo Gentiloni, comisar european pentru
    economie.

    Pentru IMM-urile care aleg să opteze impozitarea la
    sediul central, impozitele lor vor fi stabilite numai pe baza regulilor
    statelor membre în care întreprinderile au sediul central. Acestea vor trebui
    să depună doar o singură declarație fiscală la administrația fiscală a sediului
    lor central, care va împărtăși apoi cu statele membre în care IMM-ul are sedii
    permanente. Costurile de conformitate cu impozitele vor fi reduse cu
    aproximativ o treime, eliberând resurse pentru investiții și crearea de locuri
    de muncă. Și acest lucru va încuraja firmele mai mici să se extindă în alte
    state membre. Deci, pentru IMM-uri, această propunere înseamnă o singură
    declarație fiscală, un singur set de reguli, o singură administrație fiscală.



    Însă nu doar IMM-urile au de-a face în
    prezent cu 27 de administrații diferite. Marile multinaționale se confruntă cu
    aceleași probleme. O altă propunere legislativă prezentată de Comisia Europeană
    în materie de impozitare, se numește Cadrul pentru impozitarea veniturilor în
    Uniunea Europeană.

    Paolo Gentiloni, comisar european pentru economie, explică
    în ce constă propunerea:

    Este un nou set unic de reguli pentru a
    determina baza de impozitare a companiilor mari. Noile reguli vor fi
    obligatorii pentru cele aproximativ 4.000 de companii cu cifra de afaceri, cu
    venituri anuale de cel puțin 750 de milioane de euro care funcționează în Uniunea
    Europeană. Cei 750 de milioane de euro sunt și pragul acordului global privind
    impozitarea minimă a corporațiilor, așa-numitul pilon doi. Astfel, companiile
    care sunt membre ale aceluiași grup își vor calcula baza de impozitare conform
    unui set comun de reguli. Bazele de impozitare ale tuturor membrilor grupului
    vor fi agregate într-o singură bază de impozitare. Fiecare membru al grupului
    multinațional va avea o cotă din acest agregat pe baza mediei rezultatelor
    impozabile din ultimii trei ani fiscali.


    Ratele de impozitare vor rămâne
    stabilite la nivel național, sub pragul de 15% care a fost decis la nivel
    global. Pentru companiile care intră în sfera de aplicare a noii propuneri
    legislative, se vor reduce costurile de conformitate fiscală și se va asigura o
    stabilitate fiscală. Cadrul pentru impozitarea veniturilor în Uniunea Europeană
    va ajuta, de asemenea, administrațiile fiscale ale statelor membre să asigure o
    implementare mai uniformă și mai eficientă a directivei pilonului doi.


  • Necesitatea sprijinirii IMM-urilor la nivelul UE

    Necesitatea sprijinirii IMM-urilor la nivelul UE

    Întreprinderile
    mici și mijlocii (IMM-uri) sunt motorul economiei europene. Ele conduc la
    crearea de locuri de muncă și la creșterea economică și garantează stabilitatea
    socială. În 2013, peste 21 de milioane de IMM-uri furnizau 88,8 milioane de
    locuri de muncă în întreaga UE. Nouă din zece întreprinderi sunt IMM-uri, și
    tot IMM-urile generează două din trei noi locuri de muncă.

    De asemenea,
    IMM-urile stimulează spiritul antreprenorial și de inovare în întreaga UE și,
    prin urmare, sunt de o importanță crucială pentru stimularea competitivității
    și a ocupării forței de muncă. Având în vedere importanța lor pentru economia
    Europei, IMM-urile reprezintă un obiectiv major al politicii UE. Comisia
    Europeană își propune să promoveze antreprenoriatul și să îmbunătățească mediul
    de afaceri pentru IMM-uri. IMM-urile
    europene consideră că legislația este complexă și împovărătoare, în special din
    cauza procedurilor diferite din statele membre. Aceste obstacole le
    descurajează pe multe dintre ele să desfășoare activități transfrontaliere și
    să se extindă.

    Recent, în plenul Parlamentului European, europarlamentarul Maria Grapini a pledat pentru intensificarea sprijinirii IMM-urilor, pentru instituirea unor măsuri concrete și imediate care să avantajeze IMM-urile din UE.




    Pentru IMM-uri acum avem reglementări exact
    cum am pune într-o mașină de o tonă, 10 tone încărcătură. IMM-urile nu au
    beneficit de reducere. Toate reglementările pe care le avem sunt formal. În urmă
    cu zece ani, când eram ministru pentru IMM-uri în țara mea, a fost Directiva
    pentru întârzâierile de plată. Zece ani să așteptăm să schimbăm ceva ce nu
    funcționează? Mor între timp IMM-urile. Le dăm coroniță, ne lăudăm, sunt cele
    mai multe, să știți că sunt și cele mai disciplinate. Dacă nu vom face ceva
    concret, cum să aibă un IMM aceeași reglementare ca o companie mare? Cum să
    aibă capital pentru internaționalizare? Banca Europeană de Investiții are
    aceleași proceduri ca și pentru companiile mari. Nu se poate. Trebuie clar să
    avem reglementări specific IMM-urilor dacă vrem să trăiască și dacă vrem să le
    dezvoltăm și să fie sustenabile.


  • Proprietatea intelectuală, norme actualizate în UE

    Proprietatea intelectuală, norme actualizate în UE

    Comisia Europeană a
    propus recent norme noi pentru a ajuta întreprinderile, în special
    întreprinderile mici și mijlocii, să își valorifice la maximum invențiile, să
    utilizeze noile tehnologii și să contribuie la asigurarea competitivității
    tehnologice a Uniunii Europene. Regulamentele propuse privind brevetele
    esențiale pentru standarde, acordarea de licențe obligatorii pentru brevete în
    situații de criză și revizuirea legislației privind certificatele suplimentare
    de protecție vor crea un cadru al drepturilor de proprietate intelectuală mai
    transparent, mai eficace și mai adaptat exigențelor viitorului. Proprietatea
    intelectuală este, de altfel, un factor esențial pentru creșterea economică,
    deoarece ajută întreprinderile să genereze valoare din activele lor
    necorporale. Industriile care folosesc intens proprietatea intelectuală
    reprezintă aproape jumătate din PIB-ul total și peste 90% din totalul
    exporturilor Uniunii Europene. În perioada 2017-2019, aproape 76% din comerțul din
    interiorul Uniunii Europene a fost generat de industrii care utilizează intens
    brevetele.


    Propunerile vor
    completa sistemul de brevete unitare, care va fi operațional începând cu 1
    iunie. Noul cadru legislativ le va permite operatorilor economici și
    autorităților competente să protejeze mai bine inovarea, asigurând în același
    timp un acces echitabil, inclusiv în situații de urgență.

    Thiery Breton,
    comisarul european pentru piața internă spune că Europa este și trebuie să
    rămână în continuare leagănul unora dintre cele mai importante invenții din
    lume. Iar această poziție se poate păstra prin măsurile care se vor întreprinde
    în continuare.

    În 1
    iunie, după aproximativ 50 de ani de discuții, brevetul unitar va deveni, în
    sfârșit, realitate. Odată cu noua Comisie, am accelerat procesul în acest sens,
    dar acești 50 de ani arată că au fost multe obstacole de depășit. Dificultățile
    au fost rezolvate deoarece întreprinderile europene vor putea să se protejeze
    mai bine, să-și protejeze invențiile. IMM-urile navighează într-o lume
    imprevizibilă, o lume complexă în acest moment. Acest sistem este inundat de
    aproximativ 75.000 de brevete esențiale în Europa. Și există o lipsă de
    transparență. Acesta este un alt punct important. Nu există nicio
    predictibilitate pentru întreprinderile europene. Este o adevărată îngrijorare
    în ceea ce privește valorificarea întregului nostru potențial în aceste
    domenii. Până acum, am avut doar autoreglementare, care nu a dat rezultatele
    așteptate. Din 2014, numărul de brevete deținute de întreprinderile europene a scăzut
    de la 22% la 15%, în timp ce în China, numărul s-a dublat de la 15 la 30%. Este
    urgent pentru noi să stabilim un cadru previzibil, care să fie echitabil,
    modern, pentru aceste brevete esențiale. În trecut, am fost un jucător
    important în domeniul brevetelor. China nu a avut aproape deloc prezență, dar
    asta s-a schimbat. Deci, trebuie să facem progrese, fiindcă s-a schimbat
    contextul și trebuie să avem
    instrumentele potrivite pentru a ne proteja brevetele.



    Regulamentele
    propuse vor trebui să fie discutate și aprobate de Parlamentul European și de
    Consiliul Uniunii Europene în vederea adoptării și intrării lor în vigoare.





  • Jurnal românesc – 02.09.2022

    Jurnal românesc – 02.09.2022

    Termenul limită pentru depunerea proiectelor pentru granturi nerambursabile în cadrul programului Start-Up Nation Diaspora a fost prelungit până pe 3 octombrie, informează Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului.

    Avem peste 600 de firme înscrise în cadrul Start-Up Nation Diaspora, însă bugetul ne permite să finanţăm 1.000 de societăţi. (…) ne dorim ca un număr cât mai mare de români din diaspora, care vor să îşi înceapă o afacere în România, să poată avea şanse reale, a declarat ministrul de resort, Daniel Cadariu. Acesta a explicat că decizia de prelungire a perioadei de înscriere a fost luată ca urmare a faptului că o parte dintre cei care şi-au înfiinţat întreprinderi şi care doresc să se înscrie la Pilonul II Diaspora au întâmpinat greutăţi în obţinerea documentelor care să ateste domiciliul sau rezidenţa în străinătate în ultimele 12 luni. Înscrierile rămân astfel deschise pe platforma granturi.imm.gov.ro până la 3 octombrie, ora 20.00. Programul Start-Up Nation are ca obiective stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor, îmbunătăţirea performanţelor economice ale acestora, dezvoltarea durabilă şi crearea de noi locuri de muncă. Beneficiarii schemei de ajutor pot obţine până la 200.000 de lei. Bugetul Pilonului I Start-up Nation România este 500 milioane lei, iar cel al Pilonului II Start-up Nation Diaspora, de 20 de milioane lei.

    Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la data de 31 august a fost de 18.869.456, cu 3.912 mai mic decât la 31 iulie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul Electoral, 788.289 aveau domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 235.699, în Germania – 111.456, Italia – 76.191, Statele Unite ale Americii – 62.424, Spania – 50.913, Canada – 45.104, Israel – 44.203 şi Ungaria – 27.089.

    Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția sprijină participarea peliculelor Spre Nord, în regia lui Mihnea Mincan, şi Anhell69, regizat de Theo Montoya, la a 79-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Veneția, ce se desfăşoară până pe 10 septembrie. Spre Nord, o co-producţie România, Franța, Grecia, Bulgaria, Cehia, a fost selectat în secțiunea competitivă Orizonturi şi va fi proiectat pe 5 şi 6 septembrie. Anhell69, co-producție Columbia, România, Franța, Germania, participă în secțiunea Săptămâna Internaţională a Criticii şi va rula pe 7 şi 8 septembrie. La manifestarea de la Veneția mai participă regizoarea filmului Eșecuri Comune, Cristina Groșan, în competiția Zilele Autorilor şi actorul Sebastian Dascălu în distribuția filmului Vera. În paralel cu Festivalul are loc finala concursului de finanțări pentru proiecte, organizat de Clubul Producătorilor Europeni, la care participă serialul românesc Export Only, produs de Ada Solomon. Festivalul Internațional de Film de la Veneția a împlinit 90 de ani de la înfiinţare şi este cel mai vechi eveniment de profil din lume.

    Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 238 locuri de muncă pentru români în Spaţiul Economic European. Cele mai multe, 96, se găsesc în Belgia, unde sunt căutaţi ospătari şi muncitori necalificaţi în agricultură. În Norvegia sunt căutaţi 57 de electricieni, instalatori, farmacişti, tâmplari, frizeri şi sticlari. În Germania sunt disponibile 30 locuri de muncă pentru şoferi de camion, curieri şi educatori. În Polonia românii pot alege dintre cele 27 locuri de muncă pentru muncitori în depozit, vopsitori, strungari, sudori şi lăcătuşi. Finlanda pune la dispoziţie 13 locuri de muncă pentru operatori maşini cu comandă numerică şi muncitori în industria prefabricatelor din beton. Olanda oferă 10 locuri de muncă pentru legumicultori şi culegători de fructe, iar în Danemarca sunt disponibile 5 locuri de muncă pentru izolatori, montatori schele, alpinişti utilitari şi vopsitori. Oferta completă se găseşte pe site-ul anofm.ro la secţiunea Eures.


  • Provocări şi modalităţi de redresare pentru turismul din Uniunea Europeană

    Provocări şi modalităţi de redresare pentru turismul din Uniunea Europeană

    Având ca
    reper datele statistice din primele luni ale acestui an, operatorii din turism
    se arătau optimişti la începutul acestei verii în privinţa revenirii turismului
    din statele membre la un nivel apropiat de cel din vara anului 2019, un an faţă
    de care sunt comparate cifrele din timpul pandemiei. În luna iunie a acestui an,
    Malta a găzduit a 7-a ediție
    a Forumului de Turism al Mediteranei la care au participat circa o mie de
    delegaţi din 28 de ţări. La evenimentul organizat în Malta au fost reprezentate
    patru state din top 10 mondial al turismului, Franța, Spania, Italia și Turcia,
    cărora li s-au adăugat alte state pentru care acest sectorul are o importantă
    contribuție la Produsul Intern brut, precum Croația, Grecia, Tunisia, Egipt și,
    nu în cele din urmă, Malta.


    La
    Forumul din Malta au participaţi oficiali şi experţi din statele membre ale
    Uniuniii Europene, inclusiv de la instituţiile europene, în încercarea de a
    identifica modalităţi de redresare şi de creştere turismului în bazinul
    Mediteranei, unde se află state membre ale Uniunii Europene precum Franţa,
    Italia, Spania, Grecia, Croaţia şi Malta, în care turismul are, pe de o parte,
    o importantă contribuţie la produsul intern brut, iar pe de altă parte asigură
    milioane de locuri de muncă.

    Valentina Superti, director în cadrul Direcției Generale Piață Internă, Industrie,
    Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei Europene, este responsabilă de politicile
    privind turismul, textilele, economia socială și digitalizarea industriei.

    Turismul reprezintă mai mult de zece procente, de fapt aproape
    treisprezece procente din PIB-ul Europei. În unele zone este chiar aproape de
    treizeci de procente. Turismul contribuie major la PIB-ul din Europa. În
    același timp, asigură 23 de milioane de locuri de muncă. Dincolo de aceste
    cifre semnificative, turismul este un mod de viață pentru mulți europeni.
    Turismul aduce, de asemenea, multe beneficii pentru regiunile care valorifică
    bunuri naturale și culturale ale Europei. Ar trebui să fim conștienți de faptul
    că nu s-au încheiat complet consecințele pandemiei, iar provocările globale
    aduse în special acum de războiul din Ucraina, fac probabil ca recuperarea să
    fie mai lentă decât ne-am așteptat.


    Criza energetică, creşterea inflaţiei şi
    perturbarea lanţurilor internaţionale de aprovizionare au un impact negativ
    asupra turismului european, în primul rând din cauza creşterii costurilor de
    transport şi cazare. Pentru a atenua acest impact negativ, Uniunea Europeană a
    pregătit căi de acţiune pentru redresarea sectorului turismului

    Valentina Superti, Direcția Generală Piață Internă, Industrie,
    Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei Europene:

    Noi am lansat, la nivel european, o foaie de
    parcurs. Vrem să trecem de la strategie la acțiune, de la strategie la un proiect
    inovator. Principiile directoare din această foaie de parcurs se referă la
    sustenabilitate, foarte importantă pentru mediu şi la sustenabilitatea socială.
    De asemenea, este vorba despre mai multă digitalizare. Lucrăm pentru protejarea
    biodiversităţii, deoarece menţinerea biodiversităţii în Europa este
    fundamentală pentru a ne păstra bunurile naturale fantastice pe care le avem.


    Turismul
    durabil în Uniunea Europeană şi în bazinul Mediteranei rămâne una dintre preocupări. Provocările din
    ultimul deceniu, precum instabilitatea politică și economică a unor țări din
    bazinul Mediteranei, migrația ilegală și, nu în cele din urmă, poluarea, au
    arătat că statele din bazinul Mediteranei trebuie să coopereze, atât la nivel
    bilateral şi regional, cât şi în cadrul Uniunii Europene.


  • Statele UE au făcut progrese în digitalizare, în perioada pandemiei, arată cel mai recent indice

    Statele UE au făcut progrese în digitalizare, în perioada pandemiei, arată cel mai recent indice

    Statele Uniunii Europene au progresat în ceea ce privește digitalizarea, în timpul pandemiei de COVID-19, dar mai sunt, încă, multe de făcut în ceea ce privește dobândirea acestor competențe, mai ales în domeniul IMM-urilor, arată datele cuprinse în Indicele Economiei și Societății Digitale, publicat recent de Comisia Europeană.

    Deși majoritatea statelor membre înregistrează progrese în ceea ce privește transformarea lor digitală, adoptarea tehnologiilor avansate de către întreprinderirămâne scăzută, se arată în studiul publicat de Comisia Europeană. Finlanda, Danemarca, Țările de Jos și Suedia se mențin în fruntea clasamentului, dar chiar și acestea au un volum de sub 30% în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale și a volumelor mari de date, fiind departe de obiectivul deceniului digital, care ar trebui să fie de 75 de procente până în 2030.

    Deficitul de personal calificat rămâne una dintre principalele cauze ale încetinirii progresului în domeniul digital. În cursul anului 2020, peste jumătate din întreprinderile din UE au raportat dificultăți în ocuparea posturilor vacante de către specialiști în domeniul informatizării. Întrucât instrumentele digitale sunt tot mai mult utilizate în viața de zi cu zi, persoanele care nu au aceste competențe riscă să fie expuse excluziunii sociale, atrag atenția realizatorii studiului. Ei arată că doar 54 % din europenii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au competențe digitale de bază, iarobiectivul este de cel puțin 80 de procente până în 2030.

    În ceea ce privește adoptarea tehnologiilor-cheie, în timpul pandemiei de COVID-19, întreprinderile au încurajat utilizarea soluțiilor digitale. De exemplu, folosirea cloud computingului a atins 34 %. Cu toate acestea, utilizarea inteligenței artificiale și a volumelor mari de date de către întreprinderi este de numai 8, respectiv 14%, obiectivul fiind de 75 de procente până în 2030.

    Puțin peste jumătate dintre IMM-urile din Uniunea Europeană au cel puțin un nivel de bază în ceea ce privește digitalizarea, iar ținta este 90 % până în 2030. Uniunea a pus la dispoziția statelor membre127 de miliarde de euro pentru reforme și investiții în domeniul digital. Țările care au ales să investească în acest sector peste 30 % din banii alocați prin mecanismul de redresare și reziliență sunt Austria, Germania, Luxemburg, Irlanda și Lituania.


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    START-UP
    NATION DIASPORA 2022 – În curând vor începe înscrierile pentru granturi
    dedicate IMM-urilor nou înfiiţate de românii din străinătate


  • Sprijin sporit pentru fermierii din UE acordat din fondurile de dezvoltare rurală

    Sprijin sporit pentru fermierii din UE acordat din fondurile de dezvoltare rurală

    Creșterile de prețuri, în special la energie, îngrășăminte și hrană pentru animale, perturbă sectorul agricol și comunitățile rurale, generând probleme de lichiditate și de flux de lichidități pentru fermierii și micile întreprinderi rurale care își desfășoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării de produse agricole.

    Pentru a-i ajuta să supraviețuiască în această perioadă dificilă, Comisia Europeană a propus o măsură excepțională finanțată din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. Aceasta va permite statelor membre să plătească o sumă forfetară unică fermierilor și întreprinderilor agroalimentare afectate de creșteri semnificative ale costurilor de producție.

    Comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat: După pandemia de COVID-19, fermierii sunt în prezent puternic afectați de consecințele invadării Ucrainei de către Rusia. Pentru unii, problema majoră este supraviețuirea lor economică. Prin această măsură, le acordăm sprijinul de care au nevoie astfel încât să poată continua să producă alimentele de care are nevoie lumea, să își îngrijească terenurile și familiile.


    După adoptare, măsura va permite statelor membre să decidă să utilizeze fonduri de până la 5 % din bugetul lor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală 2021 – 2022 pentru a sprijini în mod direct veniturile fermierilor și IMM-urilor din domeniul agricol. Măsura reprezintă un buget potențial de 1,4 miliarde EUR pentru întreaga UE.

    Fermierii și IMM-urile selectate ar putea primi până la 15. 000 EUR și, respectiv, 100 000 EUR. Plățile trebuie efectuate până la 15 octombrie 2023. Pentru a face uz de această posibilitate excepțională, statele membre vor avea obligația să transmită o modificare a programului lor de dezvoltare rurală prin care se introduce această nouă măsură.


  • Retrospectiva săptămânii 10.04 – 16.04.2022

    Retrospectiva săptămânii 10.04 – 16.04.2022

    Programul ʺSprijin pentru Româniaʺ


    Coaliția
    PSD-PNL-UDMR aflată la putere în România a convenit asupra unui pachet de
    măsuri economice și sociale menit să prevină efectele crizei energetice și să
    compenseze creșterile de prețuri. O
    parte dintre măsuri au fost deja adoptate în Parlamentul de la București. Planul Sprijin pentru România
    are o valoare de aproximativ 17 miliarde de lei (circa 3,5 miliarde de
    euro), mai mult de jumătate provenind din fonduri europene. Printre cele mai
    importante decizii se numără creșterea salariului minim în agricultură și în
    industria alimentară, acordarea de vouchere pentru persoanele cu venituri mici,
    precum și subvenții și ajutoare pentru IMM-uri și fermieri. 300 de milioane de
    euro sunt pentru compensarea creșterii prețurilor, IMM-urile vor primi până la
    400 de mii de euro pe companie pentru stimularea investițiilor, firmele de
    transport vor putea deconta 50 de bani la litrul de carburant, iar fermierii
    vor primi bani sub formă de granturi. Alte măsuri vizează o creștere voluntară,
    scutită de taxe, a salariului minim, dublarea normei de hrană pentru pacienții
    din spitale și creșterea valorii tichetelor de masă. Pachetul are trei
    obiective principale, spune premierul Nicolae Ciucă: susținerea economiei
    pentru o creștere economică sănătoasă, realizarea coeziunii sociale și
    solidaritatea între generații. Aproape 12 milioane de persoane urmează să
    beneficieze de măsurile sociale din acest program guvernamental, spun
    autoritățile. Între timp, Institutul
    Naţional de Statistică a anunţat că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna
    martie la 10,15% – un nivel record al ultimilor 18 ani.



    Consolidarea prezenţei NATO pe
    Flancul de Est


    Conflictul din Ucraina și
    consolidarea prezenţei NATO pe Flancul de Est au dominat discuţiile purtate,
    marți, la București, de preşedintele Klaus Iohannis cu premierul Belgiei,
    Alexander De Croo. Este nevoie de un nou concept strategic al NATO, care trebuie să
    reconfirme apărarea colectivă ca sarcină fundamentală prioritară a Alianţei şi
    să menţioneze explicit că Rusia este principala ameninţare la adresa
    securităţii, consideră șeful statului, care a anunțat că, în această
    primăvară, grupul de luptă al NATO va fi constituit pe teritoriul României,
    după finalizarea negocierilor dintre aliaţi. La rândul său, premierul Belgiei a
    spus că NATO este o Alianță puternică pe care România poate conta: frontiera
    dumneavoastră este şi frontiera noastră şi o vom apăra, a declarat Alexander
    De Croo. 300 de militari belgieni fac parte din forţa de răspuns a NATO,
    activată de Consiliul Nord-Atlantic pe 25 februarie, imediat după declanșarea
    războiului de către Moscova. Ei s-au alăturat, în martie, celor 500 de militari
    francezi, deja prezenţi la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, din sud-estul
    României. Baza a fost vizitată, în această săptămână, de șeful statului român
    și de premierul belgian, însoțiți de Nicolae Ciucă, primul-ministru român, care
    a subliniat că aliaţii trebuie să fie pregătiţi pentru o criză de durată şi
    pentru situaţia în care această criză se va extinde mai aproape de graniţa
    NATO.



    Comisarul european pentru
    Transporturi, la București


    Comisarul
    european pentru Transporturi, românca Adina Vălean, s-a aflat timp de două zile
    la București, unde a participat, alături de premierul Nicolae Ciucă, la o
    conferinţă privind viitorul Europei, organizată de reprezentanţa Executivului
    comunitar în România. De asemenea, a discutat într-o videoconferinţă cu
    miniştrii transporturilor din România, Republica Moldova şi Ucraina. Premierul
    Nicolae Ciucă și comisarul european Adina Vălean au convenit să
    colaboreze strâns în scopul facilitării transportului feroviar,
    rutier, fluvial şi maritim al mărfurilor din Ucraina şi Republica Moldova,
    vecine României. Nicolae Ciucă a lăudat iniţiativa comisarului
    Vălean de a înfiinţa un grup de lucru menit să identifice soluţii pentru
    creşterea gradului de absorbţie de către România a fondurilor europene alocate
    proiectelor în domeniul infrastructurii de transport.



    Legea
    offshore, în
    dezbaterea Parlamentului


    Proiectul de modificare a legii offshore, care reglementează
    exploatarea gazelor naturale în Marea Neagră,
    a ajuns în Parlament, unde va fi dezbătut în procedură de
    urgență, după patru ani de la prima variantă, care nu a făcut decât să alunge
    investitorii. Coaliția de guvernare propune acum o variantă mai echilibrată
    despre care spune că va aduce avantaje și statului și companiilor care vor
    exploata zăcămintele. Statul și companiile din România vor avea prioritate la
    cumpărarea gazului exploatat, surplusul urmând să fie exportat. 60% din
    profitul obţinut din exploatarea gazelor natural va reveni statului, iar 40%
    investitorilor. De asemenea, documentul prevede eliminarea impozitării
    suplimentare a veniturilor pentru prețurile de vânzare la care investitorii nu
    realizează supraprofituri, cu excepția menținerii grilei de impozitare în cazul
    veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de
    85 de lei pe MW/oră. O altă modificare este eliminarea limitării deducerii
    investițiilor pentru calculul impozitului pe profit. Dezbaterea proiectului în
    regim de urgență vine pe fondul crizei din energie și al demersului de eliminare
    a dependenței de gazele rusești. Analiștii economici cred că varianta propusă
    va reuși să impulsioneze investițiile, însă chiar și așa până la exploatarea
    zăcămintelor vor mai trece câțiva ani.


  • Îngrijorări privind preţul energiei

    Îngrijorări privind preţul energiei

    De la 1 noiembrie, în România sunt plafonate preţurile la
    energie electrică şi gaze naturale, pe fondul liberalizării, de la 1 iulie, a pieței
    de resort, concomitent cu creșterile exorbitante la nivel internațional.
    Totodată, până pe 31 martie anul viitor, unele facturi sunt compensate parţial.
    Concret, pentru consumatorii casnici, preţul final al energiei electrice se
    plafonează la 1 leu/kWh (circa 20 de eurocenți), iar cel al gazelor naturale la
    37 de bani/kWh (circa 7 eurocenți). Atât populaţia, cât şi spitalele,cabinetele medicilor de
    familie, unităţile de învăţământ, întreprinderile mici şi mijlocii, ONG-urile
    sau bisericile vor beneficia și de compensări. De pildă, pentru a fi
    eligibili, consumatorii casnici trebuie să se încadreze într-un anumit consum maxim
    lunar, în timp ce IMM-urile vor plăti doar preţul de furnizare a energiei, fără
    taxele de distribuţie sau transport.

    Între timp, unii primari caută soluţii
    alternative pentru a mai reduce din costurile cu energia. La Mangalia, oraș-stațiune
    de pe litoralul la Marea Neagră, centralele termice trec pe combustibil lichid
    uşor, care are un preţ semnificativ mai mic decât gazul natural, iar
    tehnologiile de producţie şi exploatare s-au îmbunătăţit în ultimii ani – după
    cum explică viceprimarul Dragoş Angelescu: ʺFuncţionează totul în
    regulă pe combustibil lichid uşor, pe CLU. Până la sfârşitul săptămânii,
    probabil, toate centralele care deservesc populaţia vor fi puse în funcţiune cu
    combustibil lichid uşor şi toată lumea va avea agent termic în calorifere.ʺ

    Nu toate primăriile au, însă, la îndemână soluții salvatoare. Lor, Guvernul
    interimar de la București le-a promis sprijin financiar rapid din Fondul de
    rezervă, pentru a acoperi o parte din banii necesari subvenţionării preţului
    majorat al gigacaloriei. Nici nu a venit iarna și, deja, unele oraşe racordate
    la rețelele publice de termoficare au dificultăţi în furnizarea căldurii şi
    apei calde din cauza scumpirilor consistente sau a datoriilor acumulate. Este
    cazul, de exemplu, al Timișoarei, unul din cele mai bogate orașe ale
    țării, unde peste 50 de mii de locuințe și aproape toate spitalele au rămas,
    mai multe zile, fără apă caldă și căldură, din cauza datoriilor către
    furnizorul de gaze. Însăși capitala București, unde rețeaua publică de aprovizionare
    cu agent termic lasă de dorit, se numără printre orașele unde, în această
    iarnă, preţul căldurii şi al apei calde va fi dublu față de anul trecut,
    singura scăpare fiind ca municipalitatea să mărească subvenţia pe care o
    acordă. Una peste alta, dacă unii români tremură, deja, de frig, cu toții
    tremură, în schimb, de frică la gândul că iarna care se apropie va fi foarte
    complicată.


  • ADR Sud Vest Oltenia, în topul naţional al numărului de proiecte evaluate pentru finanţare

    ADR Sud Vest Oltenia, în topul naţional al numărului de proiecte evaluate pentru finanţare

    Agentia Regională de
    Dezvoltare Sud Vest Oltenia se află pe locul doi pe țară ca valoare a
    finanțărilor europene și a numărului de proiecte aprobate în actualul exercițiu
    financiar.


    Care au fost
    domeniile în care s-a investit aflăm de la domana dr inginer Marilena Bogheanu,
    directorul instituției:




    Ne mândrim cu
    faptul că suntem de la începutul anului pe locul 2 la nivel național, luând în
    calcul cele opt Agenții de Dezvoltare Regională, pe programul actual.


    Ca și grad de
    absorbție, pentru că avem anual niște ținte de absorbție stabilite de
    autoritatea de managemnt a programului, deși a fost pandemie, beneficiarii
    noștri au respectat calendarul de depunere a acestor cereri.


    A existat un
    dialog permanent și ne mândrim cu faptul că reușim să contribuim la
    concretizarea acestor investiții extrem de importante pentru regiunea noastră.


    Avem până în
    prezent semnate 897 de contracte de finanțare în valoare de 1, 75 miliarde de
    euro. Urmează să mai fie semnate pentru mediul de afaceri încă 25 de contracte
    în valoare de 157 de milioane euro, pentru că programul este dedicat în special
    investițiilor publice, dar avem și componentă schemă de finanțare pentru
    IMM-uri.


    Practic, pe lângă
    schemele curente de finanțare, pe eficiență energetică, clădiri publice și
    blocuri de locuințe, iluminat public, achiziționare mijloace de transport,
    dezvoltare urbană, reabilitări de monumente istorice, turism, reabilitări de
    drumuri județene, cadastru în mediu rural, educație, sănătate, panouri
    fotovoltaice pentru gospodăriile private, s-a semnat și acel contract extrem de
    important pentru regiunea noastră, Spitalul regional de urgență Craiova, în
    valoare de aproape 600 de milioane de euro.


    Documentația se
    află în pregătire și pentru că este un proiect stategic urmează să fie finanțat
    în perioada următoare de programare, partea de investiție și dotări cu echipamente.






  • Salariul minim european, de ce și cum?

    Salariul minim european, de ce și cum?

    În Uniunea Europeană,
    inegalităţile sociale au încă dimensiuni majore. Există ţări şi regiuni, în
    special în Estul şi Sudul blocului comunitar, în care sărăcia atinge limite
    extreme. Fenomenul nu-i afectează însă doar pe cei fără adăpost sau fără loc de
    muncă, ci şi pe mulţi cetăţeni care muncesc zi de zi, legal şi formal, şi tot
    nu reuşesc să facă faţă nevoilor imediate ale familiilor lor. Una dintre ideile
    care ar putea contribui la combaterea sărăciei în plan european şi despre care
    se discută din ce în ce mai mult este cea a unui salariu minim la nivelul
    Uniunii Europene.

    L-am întrebat pe eurodeputatul Victor Negrescu, membru al
    grupului Aliantei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul
    European, cât de necesar este, azi, un salariu minim european.

    Este necesar un salariu minim european,
    pentru că nu este normal ca două persoane care prestează aceeasi muncă, la
    acelaşi nivel de calitate, să fie plătite diferit în spaţiul european, deşi
    lucrează pentru aceeaşi companie şi ocupă acelaşi post. Salariul minim european
    ar permite o reducere a inegalităţilor, nu le-ar corecta definitiv, şi ar arăta
    că trăim într-o uniune socială, care ia în considerare şi nevoile angajaţilor
    europeni.


    Este însă cu adevărat realizabil
    proiectul unui salariu minim european? Cum ar trebui procedat în mod concret?

    Victor Negrescu: Pentru asta
    trebuie, în primul rând, să adoptăm o decizie la nivelul Uniunii Europene. În
    prezent se discută despre o directivă care ar seta acest salariu minim
    european. Care nu înseamnă o egalizare a salariului minim, ci înseamnă o
    raportare a salariului minim din fiecare stat membru la salariul mediu din
    fiecare stat, la nivelul productivităţii fiecărui stat. Este un prim pas spre o
    creştere a nivelului de trai. Evident, nu va fi simplu, pentru că, pe de o
    parte, avem state precum România unde lucrurile nu sunt clar setate şi dialogul
    social nu este tot timpul funcţional, şi avem state unde lucrurile merg foarte
    bine, cum este în ţările nordice, care nu au nevoie de un astfel de mecanism
    pentru a creşte salariile. Şi de aceea este important să acomodăm aceste
    diferite perspective în plan european, în aşa fel încât să nu reducem standardele
    în ţările mai avansate şi să convingem statele care nu oferă o protecţie
    socială adecvată să-şi îmbunătăţească cadrul legal folosind inclusiv această
    propunere europeană, care vine să seteze un salariu minim elementar, necesar în
    plan european.



    Să aflăm însă opinia
    eurodeputatului social-democrat Victor Negrescu despre cum ar trebui calculat
    nivelul salariului minim european?

    Acest
    salariu minim european este raportat la salariul mediu. Ar trebui să reprezinte
    undeva la 50 la sută din salariul mediu brut din fiecare stat sau 60 la sută
    din salariul median brut din fiecare stat, deci practic se raportează la
    nivelul de trai şi productivitatea muncii din fiecare stat membru. Nu vom avea
    un salariu minim în România egal cu salariul minim din Luxemburg, unde avem cel
    mai mare salariu minim din Uniunea Europeană, ci vom avea o creştere a
    salariului minim, în speranţa că ulterior vom corecta aceste diferenţe, pentru
    că la muncă egală trebuie să existe un venit egal. Şi, din păcate, avem aceste
    practici în plan european. Avem companii care, pentru acelaşi profil
    profesional, plătesc chiar de zece ori mai mult în anumite state faţă de
    statele – să zicem – din Estul Europei sau din Sudul Europei. Şi acest lucru
    trebuie corectat, iată, printr-o directivă, printr-o propunere europeană, şi eu
    cred că România trebuie să sprijine acest demers, pentru că această creştere a
    salariului minim este acompaniată şi de un sprijin financiar adecvat,
    consistent pentru IMM-uri pentru a face faţă acestor provocări. Şi această
    propunere reprezintă un proces care va dura câţiva ani. Vorbim undeva de patru
    spre cinci ani, proces de transformare, de tranziţie, acompaniat de fonduri
    europene, în aşa fel încât toată lumea să poată să acceseze şi să îşi permită
    în acelaşi timp un salariu minim decent, în fiecare stat membru.


  • Implementarea Regulamentului privind Fondul Tranziției Juste în România

    Implementarea Regulamentului privind Fondul Tranziției Juste în România

    Fondul Tranziției Juste este un instrument creat special pentru a ajuta
    regiunile europene care au cea mai mare nevoie de finanțare în tranziția spre o
    economie verde. Este vorba de acele regiuni unde este nevoie să facem cele mai
    mari investiții pentru a ajunge la o economie neutră din punct de vedere al
    emisiilor de carbon, așa cum este prevăzut în Pactul Ecologic European.


    Vestea bună pentru România este că țara noastră va fi unul dintre marii
    beneficiari ai acestui instrument: 1,95 de miliarde de euro, adică 11% din bugetul
    total de 17,5 miliarde de euro, finanțare europeană nerambursabilă.

    Despre mecanismul de implementarea al acestui instrument, în România, aflăm de la eurodeputatul Siegfried
    Mureșan, raportor privind avizul Comisiei pentru bugete din Parlamentul
    European asupra Fondului Tranziției Juste:

    Scopul acestui fond este să fie ajutaţi toţi oamenii şi toate
    întreprinderile care în tranziţia spre o economie verde vor trebui să se
    adapteze, să se ajusteze. Cu aceşti bani vrem să dezvoltăm economic judeţele
    miniere din România, de aceea banii vor merge în primul rând spre IMM-uri, spre
    antreprenori care vor lansa noi afaceri şi vor crea locuri de muncă, acolo în zonă.

    Banii vor fi folosiţi, de asemenea, pentru îmbunătăţirea infrastructurii,
    pentru a atrage noi investitori, pentru recalificarea personalului, dar conform
    nevoilor foarte clare ale economiei reale, nu cum s-a făcut până acum. Deci,
    avem acum mai multe fonduri europene decât oricând pentru zonele miniere şi
    scopul este să îi investim în dezvoltare economică pentru a crea locuri de muncă stabile, bine plătite, în
    domenii de viitor, inclusive în domeniile legate de energie regenerabilă.

    În
    special sectorul privat este foarte interest de aceste fonduri şi este o veste
    bună, fiindcă locurile de muncă nu pot fi create decât în sectorul privat, nu
    putem fi cu toţii funcţionari la stat. Pentru ca oamenilor să le meargă mai
    bine în aceste zone, pe termen lung, e nevoie de noi investiţii, noi companii,
    IMM-uri şi investiţii atrase din alte zone ale ţării. Sectorul privat s-a
    mobilizat bine şi sunt exact cei care trebuie să se mobilizeze. Cei care doresc
    să absoarbă nfonduri europene din acest Fond al Tranziției Juste trebuie să se
    bazeze pe energie verde, pe noi tehnologii şi să contribuie la reducerea emisiilor de bioxid de
    carbon, reducerea consumului de energie, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi
    combaterea schimbărilor de climă.