Radio România Internațional

Tag: IMM

  • Jurnal românesc – 12.09.2017

    Jurnal românesc – 12.09.2017

    România susţine poziţia ca cetăţenii europeni care trăiesc
    în Marea Britanie şi, în consecinţă, şi cei români să-şi menţină aceleaşi
    drepturi şi după Brexit – a declarat, luni, ministrul delegat pentru Afaceri
    Europene, Victor Negrescu, la dezbaterea ‘România în contextul retragerii Marii
    Britanii din Uniunea Europeană’, organizată de Ministerul Afacerilor Externe.
    La rândul ei, Adina Bădescu, şef Birou Brexit din MAE, a prezentat documentul
    ‘Axe strategice de acţiune a Guvernului României în contextul procesului de
    retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană’, care prevede priorităţile
    majore ale Bucureştiului în acest proces: protejarea drepturilor şi intereselor
    cetăţenilor români din Marea Britanie, salvgardarea prevederilor financiare, cu
    precădere cele referitoare la fondurile europene, precum şi continuarea
    cooperării în domeniul Apărării şi în privinţa acţiunii externe.




    Numărul total de cetăţeni români cu drept de vot înscrişi
    în Registrul electoral la data de 11 septembrie este de 18.877.178, cu 213 mai
    mulţi faţă de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală
    Permanentă pe această temă, în data de 16 august. AEP precizează că diferenţele
    apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în Registrul
    electoral aferent unităţilor administrativ-teritoriale conduse de aceştia şi a
    importului de date de la Direcţia Generală de Paşapoarte. Din totalul de
    alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.269.152 au
    domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 608.026 au domiciliul în străinătate şi
    sunt posesori de paşaport CRDS. Registrul electoral este un sistem informatic
    naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor
    români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la
    secţiile de votare.




    Zece firme româneşti au fost incluse în raportul O mie de
    companii care să inspire Europa 2017 realizat de Bursa de valori din Londra.
    Raportul include IMM-uri europene care s-au făcut remarcate în domeniul în care
    activează şi care au potenţial semnificativ de creştere. Cele zece firme
    româneşti însumează 3.615 angajaţi, au avut venituri medii anuale de 47 de
    milioane de euro, o creştere de 29% a numărului de locuri de muncă în doi ani
    şi o rată de creştere anuală de 149% timp de trei ani. Numărul de companii
    româneşti incluse în raport este similar cu cel din Ungaria şi Cehia. România
    este depăşită de Polonia, prezentă cu 30 de companii, iar Bulgaria are doar
    cinci companii incluse pe această listă. Cele mai multe companii incluse în
    raportul O mie de companii care să inspire Europa 2017 provin din Germania
    (180), Marea Britanie (170) şi Franţa (150)




    România a devenit membru în Consiliul Executiv al
    Organizaţiei Mondiale a Turismului, alături de Lituania, Grecia, Rusia şi Azerbaidjan – a anunţat Ministerul de
    resort de la Bucureşti. Potrivit sursei citate, România îşi reconsolidează, astfel,
    poziţia la nivel mondial în acest domeniu. Ca membru în Consiliul Executiv, România are şansa
    de a lua parte la toate deciziile Organizaţiei Mondiale a Turismului cu privire
    la dezvoltarea la nivel mondial a sectorului. Format din 33 de state membre,
    Consiliul Executiv este structura de conducere care coordonează activitatea
    organizaţiei în intervalul dintre sesiunile Adunării Generale şi asigurăîndeplinirea
    activităţilor acesteia. Organizaţia Mondială a Turismului este agenţia
    Naţiunilor Unite care coordonează promovarea la nivel internaţional a turismului
    responsabil, durabil şi accesibil. În prezent, numără 156 de state membre
    cu drepturi depline.



  • Jurnal românesc – 30.03.2016

    Jurnal românesc – 30.03.2016

    România a înregistrat anumite progrese în lupta împotriva corupţiei, însă trebuie să ia în continuare măsuri în domenii prioritare ale vieţii sociale, precum sănătatea, educaţia sau agricultura. Sunt câteva din datele ce apar în Raportul de Competitivitate elaborat de Camera Comerţ Româno-Americană şi dat publicităţii marţi, la cinci ani de la ultima evaluare de acest fel. Documentul este un barometru pentru guvernanţi, care pot lua în calcul recomandările experţilor americani. Printre indicatorii care au înregistrat o evoluţie pozitivă faţă de ediţia din 2011 a raportului se numără lupta împotriva corupţiei, gradul de conectare la Internet şi ponderea angajaţilor din tehnologia înaltă şi medie. Pe de altă parte, raportul identifică şapte domenii prioritare care necesită o intervenţie imediată: evoluţia demografică şi sănătatea, infrastructura, exodul de inteligenţă, cercetarea, dezvoltarea şi inovarea, agricultura, educaţia şi coerenţa politicilor publice.



    Comisia Europeană a adoptat, marţi, Programul Operaţional ”Iniţiativa pentru IMM-uri” 2014-2020, pentru îmbunătăţirea accesului la finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii din România. Valoarea investiţiei oferite prin Fondul European de Dezvoltare Regională, sub formă de garanţii, este de aşteptat să crească de patru ori, până la 400 de milioane de euro sau chiar mai mult, datorită efectului de pârghie al investiţiilor private în credite pentru IMM-uri, afirmă comisarul european, Corina Creţu. Pentru o mare parte a IMM-urilor din România, accesul la finanţare reprezintă cea mai mare preocupare a antreprenorilor. O evaluare recentă realizată pentru România estimează deficitul de finanţare externă pentru IMM-uri la aproximativ 3,4 miliarde de euro până în 2020, acoperind nevoia de diferite tipuri de instrumente financiare (garanţii, împrumuturi cu risc împărţit, micro-creditare, investiţii de capital). România va primi 23 de miliarde de euro din totalul fondurilor politicii de coeziune din perioada 2014-2020.



    Senatul a adoptat tacit, marţi, propunerea legislativă pentru interzicerea organizaţiilor politice cu caracter comunist. Potrivit propunerii legislative, constituirea unei organizaţii politice cu regim comunist se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani, iar aderarea la o asemenea organizaţie politică se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 ani. De asemenea, sprijinirea sub orice formă a unei asemenea organizaţii politice se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 4 ani.



    Plenul Senatului a adoptat, marţi, cu 97 de voturi ”pentru”, o abţinere şi 4 voturi împotrivă, propunerea legislativă semnată de doi senatori şi un deputat PNL, care prevede mărirea concediului paternal la 15 zile lucrătoare. În prezent, taţii au dreptul la 5 zile de concediu paternal. Potrivit propunerii legislative, dacă tatăl a obţinut atestatul de absolvire a cursului de puericultură, durata concediului paternal se majorează la 15 zile lucrătoare.



    Un sondaj realizat de CURS (Centrul de Sociologie Urbană şi Regională) la comanda SAR (Societatea Academică din România) în perioada 9 — 18 martie 2016 arată că preşedintele Klaus Iohannis şi PNL, partidul său de provenienţă, sunt în pierdere de popularitate în Bucureşti. Astfel, doar 27,5 la sută dintre bucureşteni aprobă felul în care preşedintele Iohannis conduce ţara, iar 38 la sută sunt critici. 31 la sută spun că nu şi-au format o părere. Doar 12 procente cred că după ultimele alegeri prezidenţiale în România a scăzut corupţia, faţă de 43 la sută care cred că a crescut şi 41 la sută care spun că a rămas la fel. În acelaşi sondaj, PNL are doar 26 procente din voturile bucureştenilor.



    Începând din luna iunie, persoanele fizice vor putea achita taxele şi impozitele cu ajutorul cardului bancar – a anunţat ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, în plenul Camerei Deputaţilor. Potrivit acesteia, în acest moment, ministerul evaluează mai multe soluţii, printre care se află şi înrolarea ANAF în platforma ghişeul.ro. De asemenea, acesta analizează gradul de compatibilitate tehnică şi costurile aferente.

  • Fonduri europene pentru România

    Fonduri europene pentru România

    De la intrarea în UE, în 2007, şi până in 2013, România a avut la dispoziţie fonduri europene de aproape 20 de miliarde de euro, din care cu greu a reuşit să cheltuiască puţin peste jumatate, ceea ce reprezinta o rată de absorbtie de 55%, una din cele mai scazute în randul statelor Uniunii. Executivul susţine că situaţia s-a îmbunătăţit semnificativ în ultimii ani, dar opoziţia nu este de aceiaşi părere şi a depus o moţiune simplă pe această temă, care însă a fost respinsă.



    Chestiunea îmbunăţirii ratei de absorbţie a fondurilor comunitare a fost abordată şi de comisarul European pentru Politică Regională, Corina Creţu, cu autorităţile române, în cursul vizitei sale la Bucureşti, prilej de a vorbi şi despre proiectele viitoare.



    Prezentă la conferinţa Oportunităţi de finanţare pentru IMM-uri 2014 – 2020, un eveniment organizat de Comisia Europeană, Corina Creţu a recomandat Guvernului roman să dubleze folosirea instrumentelor financiare în urmatorii 7 ani. Ea a spus că, din păcate, în statisticile de la Bruxelles, România figurează printre ţările cu un mediu nefavorabil pentru afaceri. IMM-urile sunt actorii principali în procesul de creare de locuri de muncă în UE, iar ieşirea din criză şi repornirea motoarelor economice ale Europei nu pot avea loc fără implicarea lor, a spus Corina Creţu. Ea a atras atenţia că este vital ca IMM-urile să fie sprijinite pentru a accesa fondurile puse la dispoziţie.



    Pentru urmatorii 7 ani, Bucureştiul are alocate 4,4 miliarde de euro pentru finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Pentru a accesa banii, însă, e nevoie ca Guvernul să pună la punct cadrul instituţional şi mecanismele interne, alături de băncile comerciale, prin care IMM-urile româneşti să poată accesa garanţii europene care să le facilitieze şi să le ieftinească împrumuturile bancare. Comisarul european a participat, la Bucureşti şi la lansarea Programului Operaţional Capacitate Administrativă (POCA), prin care România are la dispoziţie, în perioada 2014-2020, peste 650 de milioane de euro.



    Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Liviu Dragnea, a declarat că primele proiecte din cadrul programului, care vizează în principal îmbunătăţirea capacităţii administrative, vor fi lansate în aprilie, şi de ele vor beneficia peste 90 de mii de funcţionari publici.



    Comisarul european, Corina Cretu, a discutat şi cu ministrul de resort, Ioan Rus, despre Masterplanul de Transport al României, considerat de Bruxelles un document strategic. Potrivit acesteia, CE va contribui până în 2020 cu 6,8 miliarde de euro pentru proiectele de infrastructură cuprinse în MasterPlan.

  • Jurnal românesc – 10.03.2015

    Jurnal românesc – 10.03.2015

    Comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, face o vizită de trei zile la Bucureşti, în timpul căreia explică ce oportunităţi de finanţare există, cu bani europeni, pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Pe agendă se află şi “Masterpanul de transport pentru România”, care, potrivit Corinei Creţu, este o precondiţie pentru aprobarea programului operaţional de infrastructură, dar şi alte proiecte de infrastructură care ar putea fi realizate cu bani europeni. La capitolul absorbţie de fonduri europene în cadrul politicilor de coeziune, potrivit Ministerului Fondurilor Europene, România a încasat în acest an peste 565 de milioane de euro de la Comisia Europeană, pentru cereri de plată transmise în 2014. Ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, a anticipat că la sfârşitul acestui an România va ajunge la o rată de absorbţie de aproximativ 80%. 2015 este un an extrem de important, pentru că e ultimul în care România mai poate cheltui fondurile alocate de UE pentru perioada de programare 2007-2013.



    Relaţiile dintre Bucureşti şi Berlin au fost trecute, luni, în revistă în cadrul vizitei pe care a făcut-o în România ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, la 135 de ani de la debutul relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări. El a declarat că trebuie identificată o soluţie care să permită aderarea României la Spaţiul Schengen şi a subliniat progresele înregistrate de Bucureşti în ultimul raport pe justiţie al Comisiei Europene. Walter Steinmeier a declarat că România a făcut în ultima vreme progrese pe care investitorii germani le apreciază, dar că mai este de lucru la capitolul transparenţă.



    În această săptămână, Ministerul Justiţiei lansează în dezbatere publică un proiect de lege care să reglementeze înfiinţarea unei agenţii pentru recuperarea prejudiciilor în dosarele anchetate şi judecate. Proiectul a fost iniţiat în urma semnalelor date de procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, în legătură cu rata mică de recuperare a daunelor produse de infractori, de doar 10%. Potrivit ministerului justiţiei, recuperarea prejudiciilor este viciată în prezent de modul în care ANAF valorifică bunurile confiscate în cazurile de corupţie.



    În România, inflaţia anuală a ajuns la 0,4% în februarie, un nou minim record, cu puţin sub nivelul înregistrat în ianuarie 2015, potrivit datelor publicate, marţi, de Institutul Naţional de Statistică. În februarie 2015, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, cel mai mult au crescut tarifele la servicii, urmate de preţurile mărfurilor nealimentare, în timp ce mărfurile alimentare s-au ieftinit cu aproape jumătate de procent. Alimentele s-au scumpit cel mai mult în februarie faţă de ianuarie, cu 0,53, iar mărfurile nealimentare cu 0,39%.

  • Europa noastră – 26.07.2014

    Europa noastră – 26.07.2014

    Sancţiunile aplicate Rusiei, IMM-urile şi piaţa telecomunicaţiilor — pe agenda europeană săptămâna aceasta.




  • Europa noastră – 14.06.2014

    Europa noastră – 14.06.2014

    Investiţiile în IMM-uri, Republica Moldova şi sportul — pe agenda europeană săptămâna aceasta.




  • BERD şi România

    BERD este un partener puternic şi de încredere pentru România. Ţara dă semne clare de redresare economică după ani extremi de grei, iar BERD îşi menţine angajamentul de a susţine eforturile României de a reveni la o creştere economică sustenabilă în viitor” – este declaraţia preşedintelui instituţiei financiare, Suma Chakrabarti, care a venit la Bucureşti pentru discuţii cu oficialităţile române.



    Împreună cu Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii, BERD derulează un program de investiţii de 30 miliarde euro, pe o perioadă de doi ani, pentru a sprijini redresarea economică în Europa Centrală şi de Sud-Est. Iar contribuţia BERD, de 4 miliarde euro, va fi dedicată în mare parte Europei de Sud-Est, inclusiv României, unde instituţia a angajat, de altfel, peste 600 de milioane de euro în 2012. Fondurile acordate până acum Bucureştiului depăşesc 6 miliarde de euro, iar în prezent cel mai important proiect în care România se bazează pe sprijinul BERD este cel legat de restructurarea CFR. Premierul Victor Ponta : “Consider că singura şansă reală de restructurare şi modernizare a CFR este cea de a lucra în strânsă legătură cu BERD, a folosi creditul pe care l-am primit şi mai ales expertiza privind restructurarea unei companii de asemenea dimensiuni. Este un angajament al guvernului pe care îl conduc de a duce la bun sfârşit acest proiect, esenţial pentru România, în colaborare cu BERD.”



    Suma Chakrabarti a evocat suma de jumătate de miliard de euro pe care instituţia internaţională o va investi, în acest an, în România: Există motive pentru care avem o astfel de încredere, şi anume guvernul a întreprins măsuri foarte bune pentru a-şi controla bugetul. În cel de-al doilea rând, guvernul are programe de reformă serioase pe care doreşte să le întreprindă şi, ca parte a acestui program de reforme, este foarte important ca România să atragă mai multe investiţii străine directe



    Responsabilii de la Bucureşti mizează în continuare pe sprijinul BERD în cofinanţarea proiectelor susţinute din fondul de coeziune şi structural, în restructurarea şi privatizarea companiilor de stat, în sprijinul acordat autorităţilor pentru proiecte locale şi în stimularea creditării pentru IMM-uri.



    BERD, deţinută de 64 de ţări şi două instituţii interguvernamentale, sprijină dezvoltarea economiilor de piaţă şi a democraţiei.