Plan de relansare economică
pentru următorii 10 ani
Pe fondul amânării unor noi măsuri de relaxare din
cauza creșterii semnificative a cazurilor de infectare cu noul coronavirus,
autoritățile de la București anunță noi programe pentru relansarea economiei
românești. Kilometri noi de autostradă și drumuri expres, spitale regionale,
zeci de spitale moderne județene şi sute de spitale orășenești, peste o mie de
unități medicale în mediul rural, sute de grădinițe, școli, campusuri și cămine
universitare. Acestea sunt planurile cuprinse de guvernul liberal de la
București într-un program de relansare economică, pentru următorii 10 ani, în
valoare de peste 100 de miliarde de
euro. 80% dintre bani ar urma să fie investiți în infrastructura de transport,
sănătate, educație și energie.
Planul prevede, totodată, măsuri de sprijin
pentru domeniile afectate de criza coronavirusului, de la granturi pentru
IMM-uri, digitalizare, susținerea angajaților și ocuparea forței de muncă.
Banii ar urma să vină atât de la bugetul de stat, cât și din fonduri europene.
Prezent la eveniment, preşedintele Klaus Iohannis a vorbit despre un proiect
de importanţă majoră pentru România de mâine. Opoziţia critică planul, despre
care spune că nu oferă soluţii reale de relansare economică, că multe dintre
propuneri sunt vechi, populiste şi nu au surse de finanţare.
Pe de altă parte, experţii BNR semnalează că, mai
ales în condiţiile actuale, ţinta pe care trebuie să o urmărească autorităţile este
un nivel cât mai ridicat al rezervelor valutare. Banca Centrală urmăreşte stabilitatea preţurilor şi pe cea
financiară, acordând o atenţie specială cursului valutar. Oficialii Băncii
Centrale consideră că este importantă şi economisirea internă, în lei, pe care
BNR nu vrea să o descurajeze, deoarece economia reală, dar şi Guvernul îşi
bazează finanţarea pe depozitele bancare constituite de populaţie şi companii.
Parlamentul a aprobat noua
Strategie de Apărare a României
Strategia Naţională de Apărare a Tării pentru
perioada 2020 – 2024, avizată în luna mai de CSAT, a fost adoptată de
Parlamentul de la Bucureşti. Documentul trece în revistă contextul
internaţional, ameninţările la adresa României și paşii necesari pentru
apărarea ţării în continuare. Strategia este structurată pe cinci capitole, iar
fundamentele pentru politica externă şi de securitate sunt reprezentate de
apartenenţa ţării la Uniunea Europeană şi NATO, dar şi de Parteneriatul
Strategic cu Statele Unite. Deputatul PNL, Victor Paul Dobre, subliniază că,
din acest punct de vedere, strategia României este corectă. Documentul a primit
şi votul PSD, care consideră însă că era necesară o dezbatere şi în comisiile
de politică externă, pe aspecte cuprinse în capitolul ameninţării.
Parlamentarii USR s-au abţinut de la vot, considerând că documentul nu
menționează combaterea corupţiei ca prioritate.
Ziua Independenței SUA, marcată
la București
România rămâne ferm angajată în sprijinul unei relaţii
transatlantice puternice şi solidare – a declarat preşedintele Klaus Iohannisla recepţia
organizată, la Bucureşti, în cinstea Zilei Independenţei SUA. Șeful statului a
precizat că Statele Unite vor avea mereu în România un aliat strategic şi un
prieten de nădejde și a atras atenţia că provocările majore existente în
actualul context global au impact asupra tuturor partenerilor transatlantici. Klaus
Iohannis Pentru România, răspunsul la aceste provocări este unul
singur: solidaritate; solidaritate în relaţia bilaterală de Parteneriat
Strategic cu Statele Unite ale Americii, solidaritate în cadrul Uniunii
Europene, solidaritate în relaţia transatlantică. Şi premierul Ludovic
Orban a afirmat că România va acţiona în continuare pentru intensificarea
relaţiei cu SUA şi va fi, şi în viitor, un aliat de încredere al acestora.La rândul său,
ambasadorul american la Bucureşti, Adrian Zuckerman, a subliniat că Statele
Unite continuă să încurajeze România în consolidarea statului de drept şi în
crearea oportunităţilor pentru ca toţi românii să ducă o viaţă prosperă.
Liberalizarea pieţei gazelor
în România
La 1 iulie, piaţa gazelor din România a fost complet
liberalizată, ceea ce înseamnă că tariful nu mai este reglementat de stat, ci
este stabilit de bursă. Liberalizarea vine într-un moment în care piaţa
furnizării de energie este extrem de concentrată, două dintre companii având
90% dintre clienţii casnici. Specialiştii spun că, în urma liberalizării,
preţurile ar trebui să fie mai mici şi îi sfătuiesc pe consumatori să studieze
cu atenţie contractele pe care le încheie şi, mai ales, să se informeze corect.
În urmă cu o săptămână, şi ministrul Energiei, Virgil Popescu, declara, pentru
Agerpres, că populaţia ar trebui să plătească facturi cu 10-15% mai mici, odată
cu liberalizarea. Potrivit acestuia, în cazul în care marii furnizori nu vor
scădea preţurile, Legea concurenţei permite Guvernului să intervină în piaţă
pentru o perioadă de şase luni. Şi piaţa de energie electrică se va liberaliza
complet în România de la începutul anului viitor.
Premiile cinematografiei
române
Marele câştigător al Galei Gopo de anul acesta, care
premiază cele mai bune producții ale cinematografiei române din anul precedent,
a fost La Gomera, al regizorului Corneliu Porumboiu, care a adunat nouă
trofee, inclusiv cele pentru Cel mai bun film de lungmetraj, Cea mai bună regie
şi Cel mai bun scenariu. Premiul pentru cel mai bun actor în rol principal i-a
fost decernat lui Iulian Postelnicu pentru prestația din filmul Arest, în regia lui Andrei Cohn, iar cea mai bună
actriţă în rol principal a fost desemnată Judith State, protagonista filmului Monştri, semnat de Cătălin Mitulescu. Trofeul
pentru Cel mai bun film documentar l-a primit Distanţa dintre mine şi mine,
de Dana Bunescu şi Mona Nicoară.
